Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri08012014

Last updateThu, 31 Jul 2014 9pm

Romana English
Back Home

42 items tagged "energie electrica"

Results 1 - 42 of 42

Guvernul Ponta își propune să încaseze de 2,5 ori mai mult din supraimpozitarea Romgaz și OMV Petrom – rectificare bugetară

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 31 July 2014 14:00

Ponta TavanÎncasările bugetului de stat pe anul acesta din taxa pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale au fost majorate de 2,5 ori la recenta rectificare bugetară, de la 290,93 milioane lei, cât prevedea forma inițială a legii bugetului de stat pe 2014, la 725,05 milioane lei, reprezentând o influență pozitivă de 434,12 milioane lei.

Forma inițială a legii bugetului de stat pe anul 2014 prevedea încasări de 290,93 milioane lei din taxa pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. La rectificare, aceste venituri au fost majorate cu 434,12 milioane lei, la 725,05 milioane lei.

Romgaz și OMV Petrom asigură împreună peste 97% din producția internă de gaze naturale.

Anul trecut, bugetul de stat a încasat 243,07 milioane lei din noul impozit pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu 3,4% mai mult decât preconiza prin prevederile bugetare definitive, potrivit execuției bugetare pe 2013. Suma încasată este însă cu peste 11% mai mică decât prevederile bugetare inițiale, care estimau încasări de 273,5 milioane lei.

Noul impozit a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 și este în cotă de 60%. Pentru stabilirea bazei impozabile, din veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze ca urmare a liberalizării prețurilor se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din gaze naturale reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil al producătorilor de gaze naturale.

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței prin care se introduce impozitul, Guvernul intenționa „direcţionarea acestei taxe către bugetul de stat, în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar”.

Mai puțini bani din prospecțiuni, explorări și exploatări

Rectificarea bugetară prevede, de asemenea, venituri în scădere cu 6,17% (1,273 milioane lei) din taxe speciale pe activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, de la 21,895 milioane lei la 20,622 milioane lei.

Bugetul de stat a încasat, în 2013, din taxe speciale pe activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, suma de 22,065 milioane lei, cu 14,2% mai mult decât în 2012 (19,322 milioane lei), potrivit execuțiilor bugetare pe anii respectivi, după ce, anul trecut, Guvernul a majorat respectivele taxe cu 28%, indexându-le cu inflația consemnată între octombrie 2007, când a survenit ultima lor actualizare, și iunie 2012.

Taxele pe activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale sunt stabilite în sume fixe pe kilometrul pătrat de concesiune, sunt anuale și se plătesc anticipat pentru anul viitor, până la data de 31 decembrie a anului în curs, potrivit Legii minelor nr. 85/2003. Valoarea taxelor se reactualizează în funcție de rata inflației, la propunerea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), reactualizarea fiind aprobată prin hotărâre de Guvern.

Taxa este datorată de către titularii licențelor și permiselor de prospecțiune, explorare și exploatare minieră, pentru resursele reglementate de Legea minelor, respectiv cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, săruri haloide, substanţe utile nemetalifere, roci utile, pietre preţioase şi semipreţioase, turbă, nămoluri şi turbe terapeutice, roci bituminoase, gaze necombustibile, ape geotermale, gaze care le însoţesc, ape minerale naturale (gazoase şi plate), ape minerale terapeutice, precum şi produsul rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare.

Scăderi și la taxarea monopolurilor energetice și a producției interne de hidrocarburi

Rectificarea bugetară prevede, de asemenea, venituri în scădere și din taxa pe monopolul din sectorul energiei electrice și a gazului metan, precum și din impozitul pe țițeiul și gazele naturale din producția internă.

Astfel, veniturile din taxa pe monopolul din electricitate și gaze au fost revizuite în scădere cu 900.000 lei, de la 240,51 milioane lei la 239,61 milioane lei. După rectificare, Guvernul estimează că va încasa, anul acesta, din impozitul pe țițeiul și gazele naturale din producția internă, suma de 16,6 milioane lei, cu 800.000 lei mai puțin decât prevedea forma inițială a legii bugetului de stat pe 2014, respectiv 17,4 milioane lei.

De la 1 februarie 2013 s-a introdus un impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, datorat de operatorii de transport de energie electrică și gaze naturale (Transelectrica și Transgaz), precum și de unii distribuitori de energie electrică și gaze naturale, titulari ai unor contracte de concesiune încheiate cu Ministerul Economiei sau cu autorități locale. Din acest impozit s-au încasat anul trecut 103,42 milioane lei, reprezentând doar 55,4% din prevederile bugetare definitive (186,6 milioane lei) și cu 60% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (255,5 milioane lei). Cotele de impozitare merg de la 0,1 la 0,85 lei/MWh și se aplică veniturile rezultate din transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.

Impozitul pe țițeiul și gazele naturale din producția internă este de 4 euro/tonă și se datorează în momentul livrării.

Tot de la 1 februarie 2013 a fost introdus un nou impozit pe exploatarea resurselor naturale, în cotă de 0,5%, aplicată asupra veniturilor rezultate din extracția petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase și neferoase, precum și din exploatarea forestieră. Din acest impozit, bugetul de stat a încasat anul trecut 66,84 milioane lei, cu 26% mai puțin decât prevederile bugetare finale (90,25 milioane lei) și cu 37,5% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (106,88 milioane lei).

Rectificarea bugetară nu menționează influențe în plus sau în minus asupra încasărilor din acest impozit. Forma inițială a legii bugetului de stat pe 2014 prevede încasări de 111,80 milioane lei.

 

Când economia bate geopolitica: termocentralele americane au început să importe cărbune din Rusia

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 21 July 2014 09:30

carbune SUA RusiaCea mai mare companie de utilități din statul american New Hampshire și-a refăcut, recent, stocurile de cărbune, aproape epuizate după iarna geroasă. Însă a decis să se aprovizioneze nu de la minele americane din Appalachia, din nord-estul Statelor Unite, sau de la cele din Powder River Basin din statul Wyoming, ci din Rusia.

Luna trecută, uriașul vas de marfă Doric Victory, lung cât două terenuri de fotbal puse cap la cap, a transportat cărbunele provenit din Rusia pe o distanță de peste 6.400 de kilometri, din portul leton Riga până la termocentrala Schiller din Portsmouth a companiei de utilități Public Service of New Hampshire, scrie Bloomberg. Termocentrala are o putere instalată de 150 MW și este în funcțiune din 1952.

Companiile americane de utilități au tot mai mari dificultăți în a se aproviziona cu cărbune din producția internă. În primele 6 luni ale acestui an, importurile de cărbune au crescut cu 26% față de perioada corespunzătoare din 2013, din cauza lentorii cu care se fac livrările pe calea ferată, ca urmare a traficului intens, dar și grație consolidării creșterii economice, care a dus la majorarea consumului de energie electric.

Rusia este cel de-al treilea exportator de cărbune al lumii și își va spori livrările la extern cu 3,9% anul acesta, la 106 milioane de tone metrice, potrivit estimărilor IHS Energy, ca parte a planului expres al președintelui Vladimir Putin de extindere a rolului Rusiei pe piața mondială a cărbunelui.

Cărbune mai curat și mai eficient

"Toată lumea e conștientă că multe termocentrale au stocuri mici, așa că atunci când auzi că au ajuns să importe cărbune din Rusia te gândești că sunt realmente disperate", spune James Stevenson, analist specializat în piețele cărbunelui la IHS Energy.

Cei de la Public Service of New Hampshire, proprietarii și administratorii termocentralei Schiller, nu au făcut decât să confirme, la solicitarea Bloomberg, că au contractat un transport de cărbune din Rusia pentru a face față nevoilor lor operaționale și economice, fără să dezvăluie cantitatea de cărbune achiziționată. Potrivit documentelor vamale consultate de Bloomberg, ar fi fost vorba despre 38.500 de tone metrice de cărbune.

Relațiile dintre SUA și Rusia se află în cel mai tensionat moment de după războiul rece, ca urmare a anexării Crimeei de către ruși, tensiune agravată recent de prăbușirea unui avion malayezian de linie în estul Ucrainei, controlat de rebelii proruși, soldată cu 298 de morți.

Cărbunele rusesc este apreciat de către producătorii de energie electrică pentru că emite mai puțin sulf decât cel provenit din alte surse, ceea ce face ca termocentralele alimentate cu cărbune din Rusia să poată respecta mai ușor standardele de mediu impuse de autoritățile de profil. În plus, cărbunele rusesc are o putere calorică mai mare și este, deci, mai eficient în producția de curent electric, a mai spus analistul Stevenson.

Investiții de 120 miliarde dolari

În 2012, Putin a anunțat un plan de investiții publice și private în valoare totală de 120 de miliarde de dolari până în 2030, destinat creșterii capacității de producție a minelor rusești de cărbune și majorării exporturilor. Rusia are cea de-a doua cea mai mare rezervă de cărbune a lumii, din SUA, potrivit datelor guvernamentale americane.

Abundența producției de gaze naturale a Rusiei, care îi permite să se alimenteze cu energie electrică din această sursă, permite Moscovei să arunce mult cărbune pe piețele internaționale, prin intermediul transporturilor maritime, potrivit US Energy Department. Exporturile de cărbune ale Rusiei aproape s-au dublat din ianuarie 2010 până în mai 2014.

Companiile de utilități din Statele Unite au consumat stocuri de cărbune de 30 de milioane de tone metrice în primul trimestru din 2014, potrivit datelor Energy Information Administration.

Anul acesta, în SUA s-a consemnat cea mai rece lună martie din 2002 încoace, ceea ce a dus la creșterea cererii de energie electrică. În primăvară, majorarea semnificativă a transporturilor feroviare de petrol și etanol a provocat o adevărată criză de trenuri de marfă disponibile și a încetinit mult demersul termocentralelor americane de a-și recompleta stocurile de cărbune.

Stocuri mici

Unele termocentrale nu mai au stocuri decât pentru 20 de zile, potrivit Alpha Natural Resources Inc. Compania de utilități Tennessee Valley Authority a scos temporar din funcțiune termocentrala Bull Run în mai, pentru refacerea stocurilor de cărbune.

Pentru producătorii de energie electrică este foarte importantă sustenabilitatea și predictibilitatea aprovizionării cu cărbune și nu le pasă prea mult decă respectivul cărbune provine din producția internă sau din import, spune Frank Kolojeski, director de marketing la firma de brokeraj maritim de mărfuri Exporting Commodities International Inc.

"Multe companii sunt reticente să cumpere cărbune de pe piețele spot, care presupun transport feroviar, întrucât nu sunt sigure că livrările vor fi făcute la timp", spune Kolojeski.

Statele Unite au importat 34 de milioane de tone metrice de cărbune în 2008, an în care cărbunele avea o pondere de 48% în totalul producției naționale de energie electrică. Importurile au scăzut până la 8,9 milioane de tone metrice anul trecut, ponderea respectivă scăzând la 39%, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

E mai sigur pe mare decât pe calea ferată

În primul trimestru al acestui an, însă, importurile americane de cărbune au crescut cu nu mai puțin de 71%, la 2,4 milioane de tone metrice. Companiile americane de utilități vânează "chilipiruri", dat fiind că piețele mondiale prezintă în prezent exces de ofertă.

"În acest moment, a cumpăra cărbune din Rusia este cel mai la îndemână, întrucât, pe lângă că e ieftin, ai siguranța că livrările vor fi făcute la timp prin intermediul transportului maritim, spre deosebire de problemele cu care se confruntă cel feroviar", subliniază Frank Kolojeski.

Cărbunele livrat în portul australian Newcastle, de referință pentru piața asiatică, s-a ieftinit cu 17% anul acesta, la sub 70 dolari/tona metrică. Prețul cărbunelui cu livrare anul viitor către nord-vestul Europei a scăzut cu 11%, la 77,50 dolari. La New York Mercantile Exchange, în schimb, prețurile au crescut cu 5,3%, la 60,50 dolari.

Vine iarna

Piața mondială a cărbunelui livrat pe mare ar putea crește cu 4,6% anul acesta, la un record istoric de 997 milioane de tone metrice, existând chiar șanse să depășească pragul de 1 miliard de tone metrice, potrivit IHS. Cel mai mare exportator al lumii este Indonezia, urmată de Australia.

În primul trimestru al acestui an, Columbia a fost cel mai important furnizor de cărbune al SUA, cu o pondere de 67% în total importuri, urmată de Indonezia – 23%. Cele mai multe nave cu livrări de cărbune provenit din străinătate acostează în Tampa, Florida, pe locul doi situându-se portul Boston.

"Dacă te afli pe coasta atlantică, ai posibilitatea să cumperi cărbune din import. Dacă ești o companie de utilități, trebuie să acționezi acum pentru a-ți reface stocurile de cărbune pentru a doua jumătate a anului, întrucât sunt șanse mari ca anul acesta să avem o iarnă cel puțin la fel de grea ca anul trecut", conchide Stevenson.

Industria de utilități s-a clasat pe locul 3 în topul evaziunii fiscale la TVA în 2012, peste 20% din angajați munceau la negru

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 16 July 2014 22:28

Utilitati evaziune fiscalaCompaniile care activează sub codul CAEN "Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat" s-au clasat pe locul 3 în topul pe industrii al evaziunii fiscale la TVA, potrivit Consiliului Fiscal, cu obligații neplătite estimate, la nivelul anului 2012, la 4,102 miliarde lei, ceea ce reprezintă 5,66% din totalul evaziunii anuale la TVA din acel an, estimat de Consiliu la aproape 72,4 miliarde lei.

Estimarea a rezultat din calculele Consiliului Fiscal, efectuate pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Pe locul 4 în acest top se aflau companiile care activează sub codul CAEN "Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute prin prelucrarea țițeiului", cu obligații TVA neplătite pe 2012 estimate la 2,989 miliarde lei, respectiv 4,12% din total.

Pe primele două locuri în topul evaziunii fiscale la TVA în 2012 se situau industria alimentară (9,921 miliarde lei anual) și agricultura (6,301 miliarde lei anual).

În ceea ce privește munca la negru, Consiliul Fiscal estimează că, la nivelul anului 2012, în industria de utilități (codul CAEN "Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat") munceau fără forme legale și fără a le fi plătite impozitele și contribuțiile aferente veniturilor încasate un număr de 23.148 de persoane, respectiv 20,7% dintre angajații din acest sector.

În industria extracției de cărbune, aproape 12.000 de angajați lucrau la negru la nivelul anului 2012, reprezentând peste 52% din personalul acestui sector.

Industria cu cei mai mulți lucrători la negru în 2012 a fost cea a construcțiilor, cu 327.164 de persoane, respectiv mai mult de două treimi din total.

Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală pentru 2013 la 16% din PIB, din care 12,2% din PIB provine doar din TVA, faţă de 13,8% cât a estimat pentru 2012, în timp ce gradul de colectare este foarte scăzut, de sub 60% din obligaţiile bugetare, potrivit preşedintelui instituţiei, Ionuţ Dumitru.

"Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă aşteptate", a spus Dumitru la conferinţa "Mugur Isărescu şi invitaţii săi", organizată de Finamedia la BNR.

Gradul de colectare a veniturilor bugetare de sub 60% este cauzat şi de birocraţia excesivă din România, care se situează pe poziţia 146 din 148 din ţări în ceea ce priveşte efectele taxării faţă de motivaţia de a muncii şi investiţii.

Dumitru a mai arătat că, în standarde europene, veniturile sunt foarte mici, respectiv 32,7% din PIB versus 42,7% media europeană. El a precizat că din 90' până în prezent, România s-a apropiat cu veniturile de 35% din PIB doar în 1999 şi 2007, în timp ce veniturile fiscale au trecut o singură dată peste 30% din PIB.

 

Cum se face că Israelul nu le taie curentul electric palestinienilor? Nu e vorba de generozitate

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 16 July 2014 10:01

Israel Gaza electricitateÎn timp ce Hamas lansează zeci de rachete pe zi către orașele din Israel, iar armata israeliană lovește pozițiile palestiniene din fâșia Gaza, când vine vorba de infrastructură și relații comerciale poate fi observată o anomalie. Compania Israel Electric Corp. (IEC) continuă să furnizeze electricitate pentru locuitorii din fâșia Gaza și pentru instituțiile palestiniene, în timp ce Mekorot, compania națională de alimentare cu apă a Israelului, continuă să furnizeze apă potabilă în Gaza, în completarea surselor locale.

În același timp, traficul camioanelor încărcate cu bunuri venite din Israel cu destinația Gaza, prin punctul de frontieră Kerem Shalom, se derulează în condiții normale, scrie Al Monitor.

Această aparentă anomalie are o explicație simplă. Departe de a fi o dovadă a generozității guvernului israelian, ea reflectă situația fără alternativă în care a ajuns executivul israelian de la intrarea în vigoare a Acordului de la Oslo.

Israelul are control total asupra tuturor granițelor externe ale fâșiei Gaza, fie că sunt maritime, terestre sau aeriene, cu excepția punctului de frontieră Rafah, care este destinat exclusiv pietonilor care intră în Egipt. În aceste condiții, Israelul trebuie să își asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în interiorul zonei împrejmuite. Un jurnalist străin intervievat recent de BBC a descris bine situația, observând că, chiar și în cea mai bine păzită închisoare, gardienii trebuie să se asigure că prizonierii pot trăi.

Obligații asumate prin acorduri internaționale

Obligația impusă Israelului de a asigura condiții cât de cât rezonabile de trai în fâșia Gaza este prevăzută acorduri și tratate internaționale, iar Israelul răspunde, cel puțin teoretic, în fața comunității internaționale, pentru nivelul de trai și bunăstarea a milioane de palestinieni care trăiesc în fâșia Gaza.

Alimentarea cu energie electrică a fâșiei Gaza este poate cel mai bun exemplu privind dependența palestinienilor față de Israel în ceea ce privește calitatea vieții. Gaza este alimentată cu electricitate din trei surse principale: Israelul, Egiptul, precum și centralele electrice locale din Gaza.

Totuși, din cauza costului ridicat al combustibilului , alimentarea cu curent electric în fâșia Gaza este neregulată. Electricitatea este furnizată locuitorilor din Gaza doar timp de 12 ore pe zi. În sute de imobile rezidențiale din fâșie, în special blocuri de locuințe și birouri, au fost instalate generatoare autonome pentru a compensa alimentarea deficitară cu electricitate. Orele de plecare și sosire ale rezidenților din blocurile-turn sunt programate în funcție de orele de alimentare cu curent, pentru a permite folosirea lifturilor.

Dacă ar fi fost după conducerea IEC, compania ar fi tăiat alimentarea cu electricitate pentru Autoritatea Palestiniană acum mult timp, în contextul în care Autoritatea îi datorează mai mult de 1,4 miliarde de șecheli (aproximativ 409 milioane de dolari), reprezentând facturi neplătite la curentul electric livrat. Yiftah Ron-Tal, CEO al IEC, a explicat de câteva ori în trecut că decizia de a tăia Gaza sau Cisiordania de la alimentarea cu electricitate este una politică și că IEC nu poate face acest pas de unul singur, în mod unilateral, fără aprobarea factorilor politici.

E vorba de reputație și imagine

Surse apropiate de IEC spun că, recent, Consiliul Național de Securitate al Israelului, care este subordonat cabinetului premierului, a dat instrucțiuni companiei, la modul informal, să se abțină de la tăierea alimentării cu energie electrică a Cisiordaniei și a fâșiei Gaza. Se pare că cei de la cabinetul premierului sunt îngrijorați atât cu privire la posibilele daune de imagine, cât și cu privire la eventualele plângeri și procese în justiția internațională care ar urma în urma unei astfel de decizii.

Tony Blair, emisar al Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, format din UE, SUA, ONU şi Rusia, chiar i-a cerut premierului Benjamin Netanyahu să nu deconecteze niciun consumator din Cisiordania sau Gaza de la alimentarea cu electricitate.

Mai mult, tăierea curentului electric pentru palestinieni în acest moment ar putea fi văzută drept o încălcare a status quo-ului menținut de guvernele israeliene în rundele anterioare de confict , când, în ciuda ostilităților, utilitățile au fost furnizate în mod regulat, fără întreruperi.

Decizia are, fără îndoială, și aspecte umanitare, pentru că Israelul nu poate tăia curentul în mod selectiv, doar pentru anumiți consumatori, iar o întrerupere totală a alimentării ar afecta grav și populația necombatantă, prejudiciind, de exemplu, infrastructura spitalelor din Gaza.

Facturile la curent se scad din alocările bugetare

De regulă, alimentarea cu electricitate a palestinienilor este implementată de East Jerusalem Electric Co., care a fost autorizată de Autoritatea Palestiniană să achiziționeze curent electric și să-l furnizeze locuitorilor din Cisiordania. Și deși până recent regimul Hamas din fâșia Gaza a acționat independent de Autoritatea Palestiniană, IEC trimite facturile de elctricitate ale consumatorilor din Gaza către biroul din Ramallah al șefului Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, cu o copie către Ministerul de Finanțe din Ierusalim.

Valoarea facturilor pentru curentul electric furnizat de Israel palestinienilor se scade din veniturile bugetare pe care Ministerul de Finanțe de la Tel Aviv le alocă Autorității Palestiniene.

Cele zece linii de înaltă tensiune care leagă rețeaua de electriciate a Israelului de fâșia Gaza asigură în mod obișnuit 120 MW, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din necesar. Iar asta se întâmplă în cazul optimist în care se presupune că infrastructura de transport al curentului electric din fâșia Gaza funcționează la parametri normali.

Tocmai această dependență a fâșiei Gaza de Israel este cea care obligă Israelul, atât din motive legale, cât și umanitare, să asigure electricitatea pentru Gaza, ceea ce împiedică regimul din Gaza – fie el al Hamasului sau al Autorității Palestiniene – să se rupă de Israel.

Independența energetică e scumpă

Până în 2006, o veche centrală electrică, pe bază de diesel, cu o capacitate de câteva zeci de MW, alimenta Gaza cu electricitate. Însă aceasta a fost bombardată de armata israeliană în timpul operațiunii Cast Lead. Pentru a se rupe de Israel, în Gaza ar trebui instalată o centrală electrică de mărime medie, cu o putere instalată de 350-450 MW, care ar putea acoperi atât cererea actuală, cât și creșterile de consum preconizate pentru viitor. Din păcate, costul construirii unei astfel de centrale eelctrice este de aproximativ 3 miliarde de șecheli, aproximativ 876 milioane de dolari, iar lucrările ar putea dura până la 3 ani.

Prin urmare, chiar dacă locuitorii din Gaza găsesc o sursă de finanțare pentru propria centrală electrică, fie de la UE, fie din Quatar, furnizori de diesel sau gaze naturale pentru a produce electricitate, precum și constructori care să execute lucrările, numai la sfârșitul deceniului ar putea câștiga independența față de rețeaua electrică a Israelului.

Panourile solare instalate pe acoperișurile din fâșia Gaza ar putea fi de asemenea folosite drept sursă de electricitate. Totuși, opțiunea nu pare fezabilă, având în vedere atacurile aeriene ale Israelului. O a treia opțiune ar fi instalarea a zeci de generatoare industriale în Gaza. Dar chiar și așa, palestinienii ar rămâne dependenți de combustibilul furnizat de Israel pentru operarea generatoarelor.

Business profitabil cu dușmanul

Oricum, rezidenții din Gaza sunt dependenți de combustibilul furnzat de companiile israeliene, inclusiv de benzină și motorină din Israel pentru alimentarea vehiculelor. Combustibilii sunt în prezent furnizați spre Gaza, în cantități egale, de Bazan Group Oil Refineries Ltd., controlată de familia Ofer, și de Paz, proprietari ai Ashdod Oil Refinery, care este controlată de Bino Tzadik.

Se estimează că cele două companii livrează în Gaza aproximativ 200.000 de litri de motorină și benzină pe zi, în plus față de cele câteva mii de litri de gaz pentru gătit. Chiar și acum, în miezul conflictului armat, companiile continuă să furnizeze combustibil rezidenților din Gaza.

Veniturile obținute din contractele pentru furnizarea de combustibil către Palestina, contracte care, de regulă, sunt multianuale, deși pot fi reziliate după un preaviz de trei luni, sunt estimate la 2 miliarde de dolari pe an pentru fiecare furnizor.

Probleme mari și cu apa

La fel ca în cazul electricității, rezidenții din Gaza sunt dependenți de Israel și în ceea ce privește alimentarea cu apă. Compania israeliană de apă Mekorot alimentează Gaza cu 5 milioane de metri cubi de apă pe an, conform angajamentului asumat de Israel în completarea Acordului de la Oslo. Pentru a completa și asigura necesarul de apă al regiunii, autoritățile locale din Gaza au făcut o serie de foraje de-a lungul acviferului de coastă.

Totuși, forajele locale au fost efectuate inadecvat, ceea ce a dus la contaminarea surselor de apă potabilă din fâșia Gaza. Alimentarea neregulată cu electricitate a afectat, de asemenea, și sistemul de canalizare, astfel că apa uzată a pătruns în sistemul de alimentare cu apă potabilă. Locuitorii din Gaza sunt astfel obligați să își fiarbă apa de la robinet înainte să o bea.

Mai mult, forajele palestinienilor au afectat parțial acviferul de coastă în regiunea Ashkelor, în sud-estul Israelului. Până acum, Israelul a putut opri aceste foraje.

Tot mai mulți americani își instalează minisisteme energetice autonome, nemulțumiți de rețelele electrice centralizate

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 01 July 2014 09:20

microretelePenele periodice de curent din cartierul în care locuiește Cassina Tarsia, Oceanside, însemnau că doamna în vârstă de 71 de ani nu putea să-și încarce telefonul mobil sau scaunul cu rotile electric. Dar întreruperile nu mai sunt o problemă. Din februarie, garajul ei adăpostește o baterie de mărimea unei valize care stochează elecricitatea produsă de panourile solare de pe acoperișul casei și din rețeaua electrică principală.

Când mai cade curentul, bateria îi poate alimenta cu electricitate casa timp săptămâni, scrie LA Times.

„Mă întreb ce se va întâmpla în cazul unui mare cutremur și mă gândesc la ce s-a întâmplat în Japonia cu tsunamiul”, spune Tarsia, care a plătit 5.000 de dolari pentru a instala bateria. „Am vrut să fiu pregătită”, a explicat ea.

Tot mai mulți proprietari de locuințe, dar și companii și agenții guvernamentale din Statele Unite își instalează astfel de microrețele electrice, pentru a-și reduce sumele plătite pe facturile la curent, precum și dependența față de monopolurile clasice de utilități. Cheltuielile anuale pe proiecte de microrețele în SUA vor ajunge la 19,9 miliarde de dolari în 2020, de la 4,3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit estimărilor companiei Navigant Research, parțial din cauza îngrijorărilor crescute privind fiabilitatea rețelelor electrice tradiționale.

A scăzut calitatea alimentării de la rețelele clasice

„SUA reprezintă o piață de top pentru microrețele, deoarece calitatea alimentării cu electricitate a scăzut”, spune Peter Asmus, analist la Navigant Research. „Furtunile de pe Coasta de Est din ultimii trei ani au accelerat trendul”, a adăugat el.

Gigantul comerțului online Ebay Inc. a investit în tehnologia necesară pentru un centru de date. Larry Ellison, CEO al Oracle Corp. și mogulul britanic Richard Branson intenționează să-și instaleze microrețele pe insulele lor. Chiar și penitenciarul Santa Rita deține una.

Microrețelele sunt o alternativă pentru generarea, stocarea și folosirea electricității. Versiunile sofisticate funcționează precum niște sisteme electrice de scală mică, ce aduc împreună diferite surse de energie și care pot opera în mod independent în caz de urgență.

Spre deosebire de generatoarele diesel, care au fost folosite de mult timp pentru alimentarea cu electricitate în situații de urgență, microrețelele moderne integrează frecvent baterii cu multiple surse de curent electric, inclusiv panouri solare, turbine eoliene și centrale pe gaze.

Infrastructură îmbătrânită

Interesul pentru microrețele a ieșit la suprafață pe măsură ce infrastructura înbătrânită a Americii a rămas în urmă pentru o populație care e din ce în ce mai dependentă de gadgeturi digitale, spun experții.

Penele extinse din cauza furtunilor sau alte cauze au lăsat să se vadă vulnerabilitățile rețelelor electrice tradiționale. În California, un atac sofisticat de anul trecut la un centru secundar de transmisie Metcalf, lângă San Jose, a ridicat de asemenea îngrijorări privitoare la alimentarea cu electricitate a statului.

California a devenit o piață mare pentru microrețele și prin prisma politicii agresive a statului în favoarea energiei regenerabile. Organismul de reglementare al statului a impus anul trecut companiilor de utilități Southern California Edison, San Diego Gas & Electric și Pacific Gas & Electric să își extindă capacitatea de stocare a electricității până în 2020.

Interesul este în creștere pentru că investiția are sens. Prețurile panourilor solare au scăzut abrupt. Recentele descoperiri tehnologice le permit microrețelelor să se desprindă în siguranță de serviciul principal de utilități în timpul întreruperilor de curent și să folosească numai electicitate produsă de ele. Iar în perioade de normalitate, surplusul de energie poate fi vândut înapoi companiilor tradiționale de utilități.

Organizațiile mari consumatoare de electricitate, precum corporațiile și universitățile, pot să economisească mulți bani prin adoptarea microrețelelor, spun experții.

Autoalimentare cu energie

Caltech produce mai mult de 80% din necesarul său de electricitate din surse proprii aflate la fața locului, precum panouri solare și centrale pe aburi și gaze naturale. Universitatea California, din San Diego, economisește aproximativ 850.000 de dolari pe lună la facturile la utilități printr-un sistem de panouri solare, centrale pe gaze, generatoare și baterii, spune Byron Washom, directorul universității pentru inițiative energetice strategice.

Lanțul de magazine Wal-Mart studiază microrețelele pentru a-și alimenta autonom centrele comerciale și depozitele alimentate cu electricitate în caz de vreme rea. 41 de magazine din California sunt parțial alimentate de centrale care funcționează pe bază de gaze naturale sau biogaze provenite din depozitele de deșeuri. În doi ani, retailerul intenționează să testeze centrale care pot alimenta magazinele cu electricitate dacă rețeaua principală cade, a spus Ozmet.

„Scopul este să ținem magazinele deschise în timpul penelor”, a explicat el. „Un nivel minim de lumină, de putere de refrigerare și să ținem casa de marcat deschisă”, a adăugat el.

Și consumatorii mai mici au început să adopte microrețelele

Vânzările de baterii s-au triplat în ultimii trei ani la Whole Solar Inc., comenzile fiind făcute de clienți precum cabinete medicale, brokeri și traderi interesați de microrețele, a spus Marl Coleman, președinte al companiei Mount Shasta, din California. El spune că mulți prestează servicii cruciale sau depind de computere pentru a-și face treaba.

„Băieții care sunt brokeri la bursa de mărfuri spun că pot pierde costul unei baterii într-o oră de pană de curent”, explică el.

Potențial uriaș și pentru proprietarii de locuințe

Proprietarii de locuințe abia încep să exploreze microrețelele, dar ei pot, într-un final, să determine creșterea industriei, mai ales în zone cu prețuri ridicate la electricitate, precum California, Hawaii și regiunea de nord-est a SUA, spun analiștii.

Familiile cu facturi mari la utilități pot justifica cheltuiala mai repede decât instituțiile mari, care s-ar putea vedea nevoite să bage milioane într-un proiect, explică Brian Carey, consultant principal pe tehnologie verde la PricewaterhouseCoopers. El estimează că proprietarii de case vor trece la microrețele cu o viteză mai mare decât universitățile și corporațiile.

Deocamdată, costul ridicat al bateriilor este una dintre piedicile pentru o adoptare mai largă. O unitate casnică poate costa de la câteva mii de dolari la câteva zeci de mii de dolari. Prețul variază mult în funcție de cât de multe aparate electrocasnice și gadgeturi trebuie să fie alimentate și pentru cât timp.

O baterie care poate să țină un frigider în funcțiune este semnificativ mai ieftină, de exemplu, decât una care este necesară pentru a alimenta mașinile electrice, pentru a încălzi o cadă cu apă sau pentru a a avea aer condiționat în casă timp de o zi.

Ideale pentru insule

Insulele cu prețuri ridicate la electricitate se află în prima linie a procesului de adoptare a microrețelelor, spun experții. Multe depind de transporturi scumpe de combustibil pentru a le alimenta rețelele și sunt mai rapide când vine vorba de testarea surselor de energie verde, precum cea solară.

Pe insula Necker a lui Branson, din Insulele Virgine Britanice, de exemplu, electricitatea poate costa până la 50 de cenți/KWh, spune John Bates de la NRG Solar, comparativ cu 14 cenți în California și 35 de cenți în Hawaii, potrivit Energy Information Administration.

NRG Energy va începe să instaleze o microrețea, vara asta, care va integra turbine eoliene, panouri solare, generatoare și baterii pe insula de aproape 300.000 de metri pătrați din Caraibe, a spus Bates. În final, va satisface cel puțin 75% din nevoile de energie ale insulei și va reduce semnificativ costurile cu electricitatea, prin diminuarea dependenței față de transporturile de diesel.

„Chiar poate schimba economia unei insule și mări independența”, a spus el.

Amenință monopolul rețelelor tradiționale

Experții spun că bateriile de stocare, combinate cu surse de energie regenerabilă, pot într-un final să amenințe monopolul îndelungat al companiilor de utilități asupra industriei energetice. În California, cererea în creștere de microrețele a atins nivelul consumatorilor individuali, precum Tarsia, din Oceanside. Dar multora le este greu să-și ducă la capăt planurile pentru obținerea unei independențe energetice mai mari. Unii critică marile companii de utilități pentru că încearcă să blocheze dezvoltarea unor tehnologii potențial rivale.

SolarCity Corp. a acuzat cele trei mari companii de utilități din California că i-au încetitnit programul-pilot de baterii la domiciliu, pe care l-a lansat în 2011. De atunci, compania din San Mateo a conectat doar 19 sisteme rezidențiale cu baterii la rețea, deși 500 de consumatori semnaseră contracte pentru a instala unul, a spus purtătorul de cuvând Will Craven.

Craven a spus că aceste companii de utilități au impus companiei taxe mari și multă birocrație pentru a lega consumatorii la rețeaua principală.

Disputa a determinat Comisia pentru Utilități Publice a Californiei să intevină. Aceasta a decis luna trecută să limiteze taxele pentru bateriile instalate cu surse calificate de energie, precum panourile solare.

Pacific Gas & Electric lucrează pentru a grăbi aprobarea solicitărilor, a spus Steve Malnight, vicepreședintele companiei de utilități pentru soluții energetice pentru consumatori.

Compania de utilități a primit un val de cereri, a spus Malnight. Aceasta a primit mai mult de 20 de la începutul lunii aprilie, aproape dublând numărul cererilor de până atunci.

Taris a fost una dintre puținii norocoși cărora li s-a conectat bateria atât de repede. Totuși, procesul a durat un an, de la momentul cererii până la instalare și punere în funcțiune.

Indiferent câtă birocrație a implicat, Tarsia spune că se bucură că este mai liniștită.

„Este mai bine decât să cumperi un generator diesel. E murdar și trebuie să mă asigur că am combustibil”, spune ea. „Bateria este un sistem de rezervă de urgență care va dura ani întregi”, crede ea.

Rețelele tradiționale sunt vulnerabile la atacuri informatice

Sute de mari grupuri energetice americane şi europenne sunt infectate din 2011 cu un virus informatic capabil să perturbe distribuţia electricităţii, a anunţat luni societatea de securitate informatică Symantec.

Identificat sub numele de Dragonfly, acest virus - finanţat probabil de către un stat - ia ca ţintă sistemele informatice ale grupurilor instalate pe teritoriile Statelor Unite, Franţei, Spaniei, Germaniei, Italiei, Turciei şi Poloniei, precizează societatea pe blog.

"Dacă hackerii (...) ar fi utilizat capacităţile de sabotaj pe care le aveau la îndemână, ei ar fi putut să cauzeze pagube sau perturbări în alimentarea cu energie a acestor ţări", dă asigurări Symantec.

Potrivit firmei, acest ultim virus informatic seamănă cu Stuxnet, alt virus informatic care a fost dezvoltat de către Statele Unite cu scopul de a perturba sistemele informatice din Iran. Dragonfly are toate aspectele unei operaţiuni finanţate de către un stat, trădând capacităţi tehnce avansate", subliniază Symantec, care adaugă că "obiectivul principal (al virusului) pare să fie spionajul cibernetic, potenţialul de sabotaj reprezentând o capacitate secundară".

Furt de informații

Dragonfly, cunoscut şi sub numele de Energetic Bear (ursul energetic), pare că vine din Europa de Est, având în vedere orarele activităţii celor care-l controlează, apreciază societatea de securitate informatică.

Gruparea care se află în spatele Dragonfly a utilizat diverse forme de infectare, şi anume e-mailuri nesolicitate în care sunt ataşate fişiere infectate şi instrumente de navigare care pot instala programe de tip malware, potrivit Symantec.

"Odată instalat în calculatorul victimei, virusul colectează toate informaţiile sistemului şi poate extrage atât date din fişierul de adrese de pe calculator, cât şi orice altă listă de nume", adaugă aceeaşi sursă. Societatea afirmă că a informat victimele acestor atacuri şi diverse autorităţi din statele vizate.

În februarie, de altfel, CIA avertiza că riscurile de sabotaj cibernetic vor crește odată cu numărul dispozitivelor conectate la Internet furnizate de companiile de utilități pentru a fi folosite în locuințe și birouri. 

Cât a încasat statul anul trecut din supraimpozitarea sectorului energetic și extractiv

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 24 June 2014 13:06

supraimpozitare energieBugetul de stat a încasat în total 413,34 milioane lei anul trecut de pe urma noilor impozite impuse sectorului energetic și extractiv, cu 19,2% mai puțin decât suma preconizată prin prevederile bugetare definitive, de 511,85 milioane lei, și cu 35% sub nivelul estimat prin prevederile bugetare inițiale, de 635,88 milioane lei.

Execuția bugetară pe 2013 arată că statul și-a depășit cu 3% planul de încasări în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, comparativ cu prevederile bugetare definitive. În schimb, în ceea ce privește impozitul pe exploatarea resurselor naturale și cel pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural, statul a încasat doar 74%, respectiv 55,4% din cât preconiza.

Anul trecut, bugetul de stat a încasat 243,07 milioane lei din noul impozit pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu 3,4% mai mult decât preconiza prin prevederile bugetare definitive, potrivit execuției bugetare pe 2013. Suma încasată este însă cu peste 11% mai mică decât prevederile bugetare inițiale, care estimau încasări de 273,5 milioane lei.

Noul impozit a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 și este în cotă de 60%. Pentru stabilirea bazei impozabile, din veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze ca urmare a liberalizării prețurilor se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din gaze naturale reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil al producătorilor de gaze naturale.

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței prin care se introduce impozitul, Guvernul intenționa „direcţionarea acestei taxe către bugetul de stat, în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar”.

Tot de la 1 februarie anul trecut a fost introdus un nou impozit pe exploatarea resurselor naturale, în cotă de 0,5%, aplicată asupra veniturilor rezultate din extracția petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase și neferoase, precum și din exploatarea forestieră.

Din acest impozit, bugetul de stat a încasat anul trecut 66,84 milioane lei, cu 26% mai puțin decât prevederile bugetare finale (90,25 milioane lei) și cu 37,5% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (106,88 milioane lei).

De asemenea, de la 1 februarie 2013, s-a introdus un impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, datorat de operatorii de transport de energie electrică și gaze naturale (Transelectrica și Transgaz), precum și de unii distribuitori de energie electrică și gaze naturale, titulari ai unor contracte de concesiune încheiate cu Ministerul Economiei sau cu autorități locale.

Din acest impozit s-au încasat anul trecut 103,42 milioane lei, reprezentând doar 55,4% din prevederile bugetare definitive (186,6 milioane lei) și cu 60% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (255,5 milioane lei).

Cotele de impozitare merg de la 0,1 la 0,85 lei/MWh și se aplică veniturile rezultate din transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.

Cupa Mondială din Brazilia ridică probleme de alimentare cu energie electrică pe mai multe continente

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 12 June 2014 23:40

Cupa MondialaCupa Mondială la fotbal a debutat aseară în Brazilia, cu meciul de deschidere dintre echipa-gazdă și Croația. Însă pe lângă masive proteste de stradă împotriva enormelor cheltuieli publice presupuse de organizarea acestui eveniment, brazilienii s-ar putea confrunta și cu masive pene de curent, din cauza faptului că țara traversează una dintre cele mai grave secete din ultimele decenii, iar guvernul s-ar putea vedea nevoit să taie accesul la curent electric în anumite regiuni.

Două treimi din consumul de energie electrică al Braziliei este asigurat de rezervoare de apă ce alimentează generatoare hidroelectrice. Energia hidro este ieftină, dar depinde de nivelul precipitațiilor.

"Suntem feriți de riscul apariției unor pene de curent? Nu, nu complet. Ne-am putea confrunta cu așa ceva în timpul Cupei Mondiale", spune Jose Rosenblatt, director al firmei de consultanță în energie PSR, din Rio de Janeiro.

În februarie anul acesta, mai multe pene de curent intermitente au survenit în Brazilia, afectând 6 milioane de ameni din 13 state, din cauza temperaturilor record și a secetei, care a golit rezervoarele de apă ale hidrocentralelor. Oficialii guvernamentali brazilieni au susținut că penele au fost cauzate de creșterea masivă a consumului de aer condiționat din locuințe.

An electoral

Ulterior, agenția de reglementare în energie din Brazilia a recomandat reducerea consumului de curent în cele mai populate regiuni ale țării, propunând chiar raționalizarea acestuia, la un nivel cu 5-6% sub media normală de consum, pentru a preveni reducerea stocurilor de apă din rezervoare la niveluri critice, de sub 10% din capacitatea acestora.

Până în prezent, președintele Braziliei, Dilma Rousseff, a insistat că nu va fi nevoie de raționalizarea consumului de energie electrică și că nu vor exista întreruperi de alimentare. O astfel de măsură, de raționalizare a alimentării cu curent electric, ar fi o grea lovitură politică pentru ea, Rouseff vrând să candideze pentru un nou mandat la alegerile programate în octombrie.

"După estimările noastre, sunt 46% șanse ca rezervoarele să atingă nivelul critic de sub 10% din capacitate la finalul lunii noiembrie sau mai devreme, dar nu mult mai devreme. Depinde cât va mai dura seceta", explică analistul Rosenblatt.

În cazul unor pene de curent survenite în timpul Cupei Mondiale, cele 12 stadioane pe care se vor desfășura meciuri vor continua, teoretic, să fie alimentate cu energie de la generatoarele lor autonome de back-up, însă orașele, drumurile, hotelurile și transportul public vor rămâne fără curent. Reglementările FIFA cer ca generatoarele de back-up ale stadioanelor care găzduiesc meciuri de la Cupa Mondială să poată asigura alimentarea cu energie a acestora timp de cel puțin 3 ore.

Consumatori sacrificați de dragul FIFA

"Nu e exclus să avem pene de curent. De obicei, în Brazilia, în timpul meciurilor de la Cupa Mondială, cererea de energie crește enorm, pentru că toată lumea e acasă și se uită la fotbal", spune Ildo Luis Sauner, director la Institutul pentru Energie și Mediu al Universității din Sao Paulo.

Brazilia încearcă să economisească cât poate apa din rezervoarele hidrocentralelor majorând importurile de gaze naturale lichefiate. În februarie și martie, importurile au crescut cu 95%, respectiv 76%, față de nivelurile din lunile corespunzătoare de anul trecut. În prezent, toate centralele electrice pe bază de combustibili fosili ale Braziliei funcționează la capacitate maximă, ceea ce este "destul de neobișnuit", arată Sauer.

În cazul în care cererea se va dovedi prea mare față de cât poate suporta rețeaua electrică națională, operatorul rețelei va fi nevoit să decidă în ce regiuni ale țării să oprească alimentarea cu curent, pentru a preveni colapsul total al sistemului.

"Vor tăia curentul în acele regiuni care nu au legătură cu Cupa Mondială. Cel mai probabil în regiuni îndepărtate, nu în capitalele statelor. Pot chiar să deconecteze de la rețea zone întregi din mai multe state", este de părere Sauer.

Vrabia britanică mălai mondial visează

În Marea Britanie, secretarul pentru Energie Ed Davey a declarat că operatorul rețelei electrice a țării a dat asigurări că nu există nici un pericol de întrerupere a curentului în cazul în care selecționata Angliei va câștiga Cupa Mondială, întrucât sistemul dispune de suficientă capacitate de rezervă pentru a face unei creșteri masive pe termen scurt a consumului.

Dacă echipa antrenată de Roy Hodgson va câștiga trofeul, posibilitate față de care casele de pariuri se arată sceptice, oferind o cotă de 25-1 pentru această opțiune, operatorul de rețea a calculat că cererea de curent electric ar putea-o depăși pe cea consemnată în timpul nunților din familia regală și ar putea-o egala pe cea de la eclipsa de soare din 1999, când saltul în consum a echivalat cu pornirea simultană a 1,3 milioane de fierbătoare de ceai.

Pe de altă parte, Ed Davey a avertizat că, iarna aceasta și cea următoare, guvernul de la Londra ar putea fi nevoit să ia măsuri extraordinare de urgență pentru a evita blackout-urile, cum ar fi introducerea unui program prin care agenții economici vor fi plătiți din bani publici pentru a-și întrerupe consumul în perioadele de vârf de sarcină, cu cerere maximă de energie, pentru a nu lăsa locuințele populației fără lumină și căldură.

Utilizarea intensă a televizoarelor în timpul meciurilor de la Cupa Mondială survine oricum pe fondul unui vârf de cerere, dat fiind că partidele au loc seara, când funcționează și becurile și alte aparate electrocasnice, precum cele pentru gătit.

"Vă imaginați ce s-ar întâmpla dacă, într-un moment cheie, cum ar fi acela când Anglia ar conduce Brazilia cu 3-0 pe un final de repriză, ar avea loc o pană de curent în toată țara? Pentru că ar fi cel mai mare vârf de sarcină imaginabil. Pot însă să vă anunț că cei de la operatorul de transport și sistem m-au asigurat că pot face față unei asemenea majorări a cererii de energie, întrucât Marea Britanie dispune de suficientă capacitate de generare, chiar dacă echipa națională a Angliei va trece de grupe și mai departe, spre istorie", a declarat Davey, la o conferință despre energie organizată de The Economist.

Producător de aluminiu, tăiat de la curent pentru Cupa Mondială

În schimb, în Ghana, autoritățile de stat au decis majorarea producției de energie în timpul meciurilor echipei naționale a țării de la Cupa Mondială și au cerut celui mai mare producător național de aluminiu, Volta Aluminium Co., să-și reducă consumul, pentru ca întreruperile programate ale alimentării cu curent a populației să nu survină și în timpul meciurilor jucate de selecționata ghaneză.

În plus, s-a ajuns la un acord cu statul vecin, Coasta de Fildeș, pentru ca acesta să furnizeze Ghanei, contra cost, bineînțeles, un surplus de 50 MW de energie în timpul meciurilor respective, potrivit Comisiei de Reglementare a Serviciilor de Utilități Publice din Ghana. Echipa africană debutează pe 16 iunie la Cupa Mondială, contra selecționatei Statelor Unite.

"Aceste planuri au fost puse la punct pentru ca consumatorii să poată urmări partidele de la Cupa Mondială fără să fie afectați din cauza întreruperilor de curent. Cu această limitare, întreruperile programate ale alimentării cu energie vor continua", se arată într-o declarație a Comisiei.

Cel mai probabil, Ghana va fi nevoită să raționalizeze consumul de energie electrică în primul trimestru al anului viitor întrucât nu are cu ce să înlocuiască producția centralelor pe combustibili fosili care urmează să fie închise temporar pentru reparații și revizii, potrivit Volta River Authority, administratorul hidrocentralelor țării, care furnizează 80% din necesarul de energie al Ghanei. Consumul a fost raționalizat chiar luna aceasta, ca urmare a unei penurii de gaze naturale și a secetei, care a redus nivelul stocurilor de apă din rezervoarele hidrocentralelor.

Populism alimentat cu tiparnița inflaționistă

"Fotbalul este marea pasiune a țării. Ghana este Brazilia Africii. Nu e de mirare că guvernul face cheltuieli suplimentare pentru a asigura curentul electric necesar în acest moment extrem de important pentru națiunea noastră", spune Kudjoe Fianoo, membru al Comitetului Executiv al Federației de Fotbal din Ghana.

Ghana, țară cu 24 de milioane de locuitori, produce anual circa 2.000 MW de electricitate, sub necesarul său de 2.800 MW, potrivit Volta River Authority.

"Toate acestea reprezintă măsuri populiste, în condițiile în care sectorul energetic ghanez are nevoie de reforme fundamentale. Populația e tot mai nemulțumită din cauza inflației și a majorării costului vieții", spune Shilan Shah, economist la Capital Economics, în Londra.

Cel mai probabil, Ghana va consemna deficit bugetar pentru al treilea an la rând în 2014, din cauza majorării salariilor în sectorul public și a deprecierii monedei naționale, care a determinat scumpirea importurilor, potrivit Fitch Ratings. Banca centrală a anunțat recent că a finanțat direct bugetul public în primul trimestru al anului, prin emisiune de monedă. Prețurile de consum au crescut în Ghana cu 14,8% în mai, comparativ cu luna anterioară.

"Guvernul vrea ca oamenii să aibă curent electric ca să se poată uita la meciuri, fără să se gândească la costurile acestei acțiuni, care vor încărca și mai mult deficitul, pentru că nu au fost bugetate de la începutul anului", arată Yvonne Mhango, economist la Renaissance Capital din Johannesburg.

Nigerienii și haitienii se roagă să nu pice curentul

Și iubitorii de fotbal din Nigeria speră ca monopolul energetic național să ia măsurile necesare pentru ca penele de curent, o rutină în această țară, să nu afecteze urmărirea la televizor a meciurilor selecționatei Nigeriei la Cupa Mondială. Unii susțin chiar că numărul de infracțiuni și de conflicte violente scade în timpul desfășurării acestor evenimente sportive.

În Haiti, Directoratul General pentru Electricitate al țării a făcut apel la consumatori ca, pe durata partidelor de la Cupa Mondială, să stingă toate becurile și să scoată din priză toate aparatele electrocasnice cu consum mare de energie, inclusiv instalațiile de aer condiționat, pentru a se evita, pe cât posibil, apariția de pene de curent în timpul partidelor.

"În plus, facem apel la încetarea practicii branșărilor ilegale la rețea, care riscă să întrerupă total alimentarea cu curent în zonele respective, privându-i pe consumatorii onești de bucuria de a urmări meciurile. De asemenea, facem apel la cei cu restanțe la plata facturilor să își achite datoriile", se spune într-un anunț al Directoratului.

Generatoare de backup pentru meciuri

În India, care păstrează încă amintirea unor blackout-uri catastrofale pe scară largă survenite în 2012, în urma cărora 600 de milioane de oameni au rămas pe întuneric, în capitala New Delhi, temperaturile sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, ceea ce a făcut să crească dramatic gradul de utilizare al aparatelor de aer condiționat. Ca urmare, rețeaua electrică a metropolei dă semne că e pe cale să cedeze.

În consecință, autoritățile au decis să întrerupă furnizarea de curent pentru magazinele și localurile care țin deschis seara târziu și noaptea, să întrerupă timp de o oră zilnic alimentarea cu energie a birourilor administrației publice și să închidă lămpile de stradă cu halogen pe timpul nopții.

Măsura afectează restaurantele și barurile care țin deschis până târziu pentru a putea da clienților posibilitatea de a urmări la televior meciurile de la Cupa Mondială, dimineața foarte devreme. Proprietarii acestora caută acum disperați alternative de alimentare cu curent, pentru a putea ține televizoarele deschise și a putea servi bere rece.

"Este o decizie foarte proastă, care ne pune mari probleme. Ne așteptăm să avem peste 200 de clienți la meciul inaugural de la Cupa Mondială. Vom fi nevoiți să folosim generatoare de backup, cu costuri suplimentare, timp de o lună, cât durează competiția", spune Narinder Jardsari, manager la Underdogs Sports Bar, local aflat într-un mall din New Delhi.

Noul pariu al Chinei: extragerea energiei electrice din mări și oceane

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Monday, 12 May 2014 22:59

 

energie mari oceaneO cursă este în derulare la nivel mondial, pentru deblocarea uneia dintre cele mai vaste resurse neexploatate de energie nepoluantă – oceanul, iar China se evidențiază drept un important teren de testare, grație litoralului vast.

Acest lucru ar putea ascuți concurența cu companiile vestice în acest domeniu, mai ales că investitorii din China încep să folosească tehnologii dezvoltate cu în joint venture cu parteneri occidentali, pentru a se extinde rapid, scrie The Wall Street Journal.

Există trei tehnologii de bază pentru exploatarea energetică a mărilor și oceanelor: turbine subacvatice care trag energia din reflux și din curgerea curenților generați de maree, dispozitive plutitoare aflate la suprafață care se bazează pe mișcarea valurilor și sisteme care exploatează diferențele de temperatură ale apei.

Primul generator comercial din lume conectat la rețea care utilizează curenții mareici a fost instalat în Irlanda de Nord în 2008. Compania germană Siemens AG, un mare investitor în energia valurilor și a curenților mareici (energie mareo-motrică) estimează că doar curenții mareici ar putea alimenta cu energie la un moment dat 250 de milioane de gospodării din toată lumea. Și francezii de la Alstom SA dezvoltă această tehnologie.

Poligon de testare

Având peste 17.700 de kilometri de litoral bogat în potențial energetic și un nivel tot mai înalt de poluare, China este văzută de mulți experți drept locul ideal de testare pentru tehnologiile de exploatare a energiei regenerabile din mări și oceane.

China avansează cu investițiile în acest sector, iar companii străine, inclusiv Lockheed Martin Corp., cu sediul în SUA, testează echipamente și încheie acorduri de tip joint venture în această țară.

Printre proiectele aflate în faza de studiu care au susținere din partea Chinei se numără peretele dinamic pentru captarea energiei curenților mareici, cu turbine care folosesc lame curbate proiecate astfel încât să permită țiparilor și peștilor să treacă în siguranță.

Dacă va fi aprobat, peretele ar putea furniza la fel de multă electricitate cât două reactoare mari nucleare și jumătate și ar costa circa 30 de milioane de dolari. Printre investitori se numără guvernul olandez și un consorțiu format din opt companii din Olanda, inclusiv firmele de inginere Arcadis NV și Strukton Groep NV.

Acest plan face ca alte proiecte pe bază de energie a mării să pară minuscule și ar putea produce electricitate mai ieftin decât fermele eoliene offshore, spune Dimitri de Boer, un consilier pentru mediu și schimbări climatice la United Nations Industrial Development Organization.

Proiectul implică construirea unui perete perpendicular pe coastă, care să fie apoi ramificat în formă de T, extins pe o lungime de aproximativ 32 de kilometri și împânzit cu turbine care ar canaliza și concentra energia curenților. Beijingul a alocat 3,3 milioane de dolari pentru studiile de fezabilitate care sunt în derulare în China. Construcția este la cel puțin un deceniu depărtare, deși descoperirile inițiale au sugerat că apele puțin adânci de lângă coastele chineze, coreene și europene ar putea fi adecvate.

Sume mari alocate

„China este vârf de lance în dezvoltarea tehnologiei pentru exploatarea energiei regenerabile a mărilor și oceanelor”, spune de Boer.

A produce energie din mare este încă mult mai scump decât a extrage din cărbune, petrol, reactoare nucleare sau vânt, iar unele tehnologii care sunt testate în prezent în China s-ar putea dovedi nefezabile din punct de vedere practic și comercial.

Din 2010, Beijing a cheltuit aproape un miliard de yuani, respectiv aproximativ 160 de milioane de dolari, pe proiecte legate de energia din mare, explică Wang Chuankun, un fost șef al comisiei pentru energia oceanului din cadrul asociației academice China Renewable Energy Society.

Per ansamblu, investițiile private în proiecte pentru exploatarea energiei regenerabile a mărilor și oceanelor în Europa au ajuns la aproximativ 825 de milioane de dolari în ultimii șapte ani, iar Departamentul Energiei din SUA susține câteva proiecte de cercetare pe coasta Pacificului. Și Chile, Australia și alte țări au proiecte substanțiale în derulare.

Energie termală oceanică

Mulți oameni din industrie cred că totuși China va fi cheia. Lockheed lucrează cu conglomeratul chinez Reignwood Group pentru a construi prima centrală electrică pe baza conversiei energiei termale a oceanului. Companiile intenționează să decidă până în luna iunie unde anume în Asia să construiască facilitatea de 10 MW, care va folosi apă caldă de la suprafața mării pentru a încălzi amoniac, care are un punct de fierbere scăzut, făcând ca aburii să pună în mișcare o turbină fără emisii de dioxid de carbon.

Aburul este ulterior condensat folosindu-se apă mai rece de la adâncime, iar ciclul este repetat, producându-se un flux constant de energie care costă aproximativ 15 cenți/KWh, mai scump decât electricitatea produsă de centralele nucleare, dar mult sub costul de 22 de cenți al celei produse de turbinele eoliene offshore, potrivit U.S. Energy Information Administration. O putere instalată de 10 MW este suficientă pentru a alimenta aproximativ 10.000 de gospodării occidentale.

Lockheed crede că construirea unor generatoare la nivelul companiilor de utilități, care sunt de 10 ori mai mari, ar fi viabilă economic și tehnic, spune Dan Heller, vicepreședintele companiei și responsabil cu noile proiecte de dezvoltare.

Proiecte masive

Atlantis Resources Ltd. construiește cel mai mare proiect mondial pentru exploatarea energiei curenților mareici, pentru a alimenta cu energie 200.000 de gospodării din nordul Scoției folosind sute de generatoare plasate pe fundul mării. Compania, care are sediul la Singapore și este listată la Londra, a semnat anul trecut un acord cu chinezii de la Dongfang Electric Machinery Co. pentru a produce turbine subacvatice ieftine, cu o capacitate de 1,5 MW. Atlantis a decis recent să lucreze cu Lockheed pentru a îmbunătăți designul turbinelor de pe fundul mării.

Atlantis intenționează anul acesta să instaleze o turbină pentru cel mai mare proiect al guvernului chinez de testare a curenților, aproape de Shanghai.

Compania Eco Wave Power, cu sediul în Israel, lucrează cu guvernul provinciei Zhejiang din China pentru a evalua trei perimetre pentru un generator activat de valuri, cu o capacitate de 50 MW, care folosește dispozitive plutitoare ancorate pe pontoane. Fiecare ponton de 70 de metri ar folosi 10 dispozitive flotante pentru a produce un MW de energie. S.D.E. Ltd., tot din Israel, contruiește un al treilea sistem activat de curenți și valuri folosind baraje, în orașul chinez sudic Guangdong.

Un nou război comercial?

Unii experți prognozează că cooperarea dintre pionierii energiei marine occidentali și chinezi s-ar putea transforma într-o competiție aprinsă pe măsură ce piața se dezvoltă, repetând ceea ce s-a întâmplat în sectorul energiei eoliene și solare. Un document strategic al Comisiei Europene din ianuarie a avertizat în legătură cu viitoarea concurență din partea companiilor străine pentru o piață evaluată ca având un potențial de sute de miliarde de dolari și a îndemnat guvernele UE să susțină proiectele interne.

„Fără îndoială, vom vedea o creștere a numărului de dispute între companiile chineze și străine pe tema patentelor tehnologiilor pentru energia regenerabilă, inclusiv pentru energia marină”, a spus Xiang Wang, un avocat al Orrick, Herrington and Sutcliffe, cu sediul la Beijing. Creșterea rapidă a cotei de piață a companiilor chineze în industria producătoare de echipament pentru sectoarele eolian și solar au determinat SUA și UE să ia măsuri antidumping și împotriva subvențiilor în ultimii doi ani și a alimentat dispute pe tena patentelor.

Mulți executivi din domeniul energiei alternative speră, totuși, că implicarea Chinei va aduce mai aproape ziua în care energia marină va deveni o parte semnificativă din mixul energetic global.

„Tehnologia pentru captarea valurilor mării este o stea în devenire în sectorul energiei regenerabile”, spune Shmuel Ovadia, CEO al S.D.E. Ceea ce se întâmplă în China „ar putea inspira alte țări și entități pentru a susține tehnologiile pentru exploatarea energiei valurilor”, a conchis el.

 

Statul vrea să transfere de la CE Oltenia la CET Govora două mine de lignit și să șteargă datoriile CET-ului față de complexul energetic

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 17 April 2014 01:24

CET GovoraGuvernul vrea să transfere de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) la CET Govora, producătorul de energie termică ce alimentează municipiul Râmnicu Vâlcea și platforma industrială Oltchim, minele de lignit Berbești și Alunu, care aprovizionează cu cărbune CET Govora, precum și să șteargă datorii neplătite ale CET Govora către CEO, pentru cărbunele livrat, de 159,2 milioane lei, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Departamentul pentru Energie.

CE Oltenia se află în subordinea Departamentului pentru Energie, iar CET Govora este controlată de către Consiliul Județean (CJ) Vâlcea.

"Se autorizează Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, să mandateze reprezentanții statului în cadrul adunării generale a acționarilor de la societatea Complexul Oltenia SA pentru a aproba transferul activelor deținute de către Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, aferente unităților miniere Berbeşti şi Alunu, către societatea CET Govora SA, împreună cu titlul creanţei deţinute de către societatea Complexul Energetic Oltenia SA faţă de societatea CET Govora SA", se stipulează în proiectul de OUG.

Transferul se va face prin negociere directă între agenții economici, prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (3) din OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, potrivit cărora astfel de transferuri se fac prin vânzare la licitație deschisă cu strigare, acu adjudecare la cel mai mare preț obținut pe piață.

"Pentru stabilirea valorii de piaţă a activelor şi creanțelor, inclusiv a activității derulate în cadrul Unității Miniere de Carieră Berbeşti şi Alunu, reprezentând preţul de transfer care include și creanța societății CET Govora SA către societatea Complexul Energetic Oltenia SA, se realizează un raport de evaluare de către un evaluator independent autorizat, persoană fizică sau juridică, română ori străină. Transferul terenurilor aferente se realizează ulterior majorării capitalului social al societății Complexul Energetic Oltenia SA cu valoarea terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate. Dreptul de folosință asupra terenurilor se va putea transfera conform înțelegerii părților odată cu transferul activelor şi creanțelor, inclusiv al activității derulate în cadrul Unității Miniere de Carieră Berbeşti și Alunu", se mai stipulează în proiectul de OUG.

Blocaj în lanț: Oltchim – CET Govora – CE Oltenia

În nota de fundamentare a OUG se arată că activitatea CET Govora depinde indisolubil de furnizarea de lignit în scopuri energetice de la carierele Alunu și Berbești ale CE Oltenia, cele două societăți semnând în 2010 Contractul de furnizare nr. 666. Guvernul mai precizează că cele două cariere au fost concepute special pentru a alimenta cu cărbune CET Govora.

"Ulterior, cele două părți au avut numeroase corespondențe pe tema restanțelor la plata lignitului din partea CET Govora, restanțe derivând din mai multe motive, între acestea fiind menţionată inclusiv neplata de catre societatea comercială Oltchim SA a agentului termic furnizat de către CET Govora pe întreaga perioadă în care această unitate importantă pentru economia națională s-a aflat în dificultate. Întrucat factorii care concură la creşterea restanțelor la plată nu au dispărut până în prezent, este de așteptat ca restanțele CET Govora către CEO să crească în continuare", se afirmă în nota de fundamentare.

În acest sens, spune Guvernul, în vederea clarificării relaţiilor comerciale şi în vederea identificării unei solţii pentru rezolvarea diferendelor, CET Govora şi CEO au încheiat un Acord de principiu referitor la transferul unor active de la societatea Complexul Energetic Oltenia SA la SC CET Govora SA Râmnicu Vâlcea.

Potrivit acordului citat, valoarea creanţelor CEO faţă de CET Govora, calculată de părţi la data de 31.01.2014, este de 159.199.296,90 lei, din care 128.020.909,38 lei debit de bază şi 31.178.387,52 lei penalităţi, valoare care urmează să fie actualizată la data realizării transferului.

Inginerie fiscală

Guvernul susține că, la randul său, CEO ar beneficia de o serie de avantaje ca urmare a transferării minelor Berbești și Alunu către CET Govora, cum ar fi reducerea costului unitar al tonei de cărbune de la 66,52 lei/tonă la 56,2 lei/tonă, reducerea prețului anual al MWh de la 202,7 lei/MWh la 188,6 lei/ MWh, reducerea cheltuielilor cu consumul propriu de energie electrică aferent celor două cariere, reducerea cheltuielilor cu certificatele verzi aferente consumului de energie electrică și îmbunătățirea fluxului de numerar.

"În plus, din punct de vedere contabil, în condițiile în care creanțele CEO nu au fost încasate până în prezent, iar șansele de recuperare a acestora sunt relativ mici, un provizion ar trebui constituit la CEO la finele anului financiar 2013. În conformitate cu prevederile art. 22, lit. c) din Codul Fiscal, acest provizion ar putea fi deductibil în proporție de maxim 30% în evidențele fiscale ale CEO. Prin transferul creanțelor CEO către CET Govora, la scoaterea din gestiune a acestora, CEO va înregistra o cheltuială 100% deductibilă fiscal. Conform estimărilor, acest avantaj fiscal ar fi în sumă de aproximativ 17,25 milioane lei", se explică în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Guvernul mai menționează că preluarea de catre CET Govora a activității la cele două exploatări miniere este susținută și de considerente de natură economică, CET Govora urmând să aibă posibilitatea de a controla volumul producției de cărbune și de a optimiza procesul atât din punct de vedere organizațional, cât și al costurilor angajate.

"CET Govora a luat o opțiune determinantă în sensul funcționării preponderent cu combustibil fosil, respectiv lignit, mai ales în contextul angajării unor cheltuieli de către Consiliul Județean Vâlcea, prin Contractul de finanțare nr. 3986LB/17.08.2011 privind investițiile POS Mediu, Axa Prioritară III, contract în baza căruia CET va beneficia de o investiție în valoare de 70 milioane euro, în proporție de 95% nerambursabilă, investiție necesară pentru soluționarea problemelor de mediu și pentru eficientizarea unui cazan care funcționează cu lignit", se afirmă în documentul citat.

CEO trebuie să arate bine înainte de listare

Transferul de întreprindere de la CEO la CET Govora se va referi la toate activele, salariaţii, autorizaţiile, datele şi contractele destinate activităţii comerciale de exploatare a lignitului la carierele Berbeşti şi Alunu, împreuna cu infrastructura de exploatare, formând împreună o structură economică unitară, capabilă să fie exploatată şi să funcţioneze ca o activitate economică independentă.

Astfel, CEO va transfera către CET Govora, ca întreprindere, elementele de activ şi pasiv care se află în strânsă legătură cu carierele Berbeşti şi Alunu, cuprinzând şi creanțele CEO, un numar de salariaţi ai CEO din cadrul exploatărilor, licenţa de exploatare a lignitului pentru respectivul perimetru, împreuna cu orice alte licenţe, autorizaţii şi permise aplicabile, partea din contractele încheiate de CEO în legătură cu activele transferate, drepturile și obligațiile corelative elementelor care formează întreprinderea, cuprinzând obligațiile de mediu (cu aplicarea principiului „Poluatorul plătește”), obligații față de angajați și obligatii cu privire la exproprieri pentru asigurarea frontului de lucru.

"Păstrarea în patrimoniul CEO a unităților miniere Berbeşti si Alunu, însoțite de costurile de funcționare aferente (costuri de producție, cheltuieli cu personalul etc), care nu sunt acoperite de clientul CET Govora, aflat în imediata apropiere, conduce la implicații asupra rezultatelor financiare, în speță a veniturile încasate din exploatare. Acest aspect are impact asupra evaluării societății, evaluare realizată în vederea ofertei publice primare", susține Guvernul.

Executivul mai arată că o consecinţă directă a amânării rezolvării acestei situaţii poate fi neasigurarea cantităţilor necesare de cărbune, printr-o eventuală sistare a livrărilor de către CE Oltenia, "cu efecte dramatice pentru funcţionarea CET Govora, fiind astfel pusă în pericol asigurarea serviciului de distribuţie a energiei termice către populaţie în sistem centralizat, precum şi către alţi clienţi importanţi, precum societatea Oltchim SA".

Metoda nu e nouă

Potrivit ultimelor informații disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), în 2012, CET Govora a consemnat pierderi de 186,78 milioane lei, la o cifră de afaceri de 353,43 milioane lei.

La finele anului trecut, CE Oltenia a avut, conform rezultatelor estimate, o cifră de afaceri de 2,6 miliarde lei şi un profit brut de aproximativ 300 milioane de lei. Compania, înfiinţată în 2012 prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia cu complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, a avut în anul 2013 o producţie de lignit de 23 milioane de tone. Tot anul trecut, CE Oltenia estimează că a produs circa 12 TWh de energie electrică.

O soluție întrucâtva similară a fost aplicată de Guvern în noiembre 2013, când a fost elaborat un proiect de OUG potrivit căruia se preconiza ștergerea unei datorii comerciale a Complexului Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH. Scopul era evitarea intrării în insolvență a complexului energetic și sporirea atractivității societății în vederea privatizării.

Metoda aleasă de Guvern consta în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei S.A. are asupra Societatăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 70.238.352,98 lei şi o creanţă aflată în litigiu, în valoare de 14.075.123,52 lei. Aceste creanţe provin din livrări de cărbune energetic din perioada anterioară fuziunii. (...) Compania Naţională a Huilei, la rândul său, înregistrează faţă de bugetul general consolidat datorii cumulate de 4.785.432.240 lei. (...) Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei S.A. către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 70.238.352,98 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 70.238.352,98 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se arăta în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Islandezii vor să scoată electricitate dintr-un vulcan din Etiopia, parte a unui proiect de 2 miliarde de dolari

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Wednesday, 26 March 2014 09:12

EtiopiaConstructorul islandez de centrale electrice Reykjavik Geothermal și-a planificat să demareze forajul geotermal în Etiopia până în luna iulie, ca parte a unui proiect în valoare de două miliarde de dolari pentru dezvoltarea de surse de energie regenerabilă, a spus directorul de operațiuni al companiei, Gunnar Orn Gunnarsson.

Guvernul etiopian a semnat o înțelegere în octombrie cu firma din Reykjavik pentru a construi o centrală electrică pe bază de energie geotermală provenită de la un vulcan din Rift Valley, care va genera o cantitate de electricitate de 500 MW până în 2020.

Aprobarea licenței pentru un proiect de producere a electricității pe scară largă dezvoltat în parteneriat cu o firmă occidentală marchează o schimbare importantă în politica Etiopiei, care se baza de obicei pe investiții interne și pe împrumuturi din China pentru a-și finanța dezvoltarea infrastructurii, relatează Bloomberg.

„Cred că este un proiect care poate genera un randament al capitalului acceptabil pentru investitori”, a spus Gunnarsson. Compania plănuiește să încheie luna aceasta contracte de finanțare în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari și se așteaptă să strângă în final 500 de milioane de la acționarii parteneri, a spus el.

Viraj spre Occident

Guvernul etiopian a operat o economie dominată de stat de când rebelii au răsturnat un regim militar socialist în 1991. În timp ce investițiile private au fost încurajate în domenii precum agricultura și industria, guvernul deține controlul sau monopolul asupra serviciilor financiare, transportului, energiei și telecomunicațiilor.

Înțelegerea semnată între guvern și Reykjavik Geothermal „semnalează o politică mai deschisă spre investiții străine directe în sectoare economice – cheie, dominate în prezent de întreprinderi publice”, a spus reprezentantul Fondului Monetar Internațional pentru această țară, Jan Mikkelsen. Ar trebui ca aceast[ orientare să fie preluată și în alte industrii controlate de stat, pentru a atenua „blocajele din infrastructură”, a adăugat el.

Estimările privind creșterea economică a Etiopiei indică un avans de 8% în anul fiscal care se va încheia pe 7 iulie, sfârșitul anului în calendarul etiopian, după o creștere medie anuală de 9,3% în ultimii patru ani, potrivit FMI. Rata de creștere convinge companiile să investească în producerea electricității din amplele resurse eoliene, geotermale, hidroelectrice și solare de care dispune țara, a spus premierul Hailemariam Desalegn în 10 februarie.

În ianuarie, guvernul etiopian a anunțat că General Electric Co. Are în plan să investească în industria energetică din Etiopia.

China vine cu banii

Etiopia își extinde infrastructura în contextul în care încearcă să devină un exportator regional de electricitate și totodată un centru industrial. Țara își folosește forța de muncă puțin costisitoare și energia ieftină din resurse hidroelectrice, plasate pe locul doi în Africa ca potențial, pentru a atrage investiții. Reykjavik Geothermal va vinde electricitatea produsă către rețeaua națională, a spus Gunnarsson.

„Toate industriile de aici plâng după electricitate. Fără energie, dezvoltarea este extrem de dificilă”, consideră el.

Compania de utilități controlată de stat, Ethiopian Electric Power Corp., construiește un baraj pentru o hidrocentrală cu o putere instalat de 6.000 MW, numit Grand River Ethiopian Renaissance Dam, pe Nilul Albastru. Proiectul hidroelectric de 4,1 miliarde de dolari va fi finanțat din vânzarea de obligațiuni interne, precum și din fonduri guvernamentale, și este programat să fie finalizat în 2018.

Banca de Export – Import a Chinei va finanța liniile electrice de transport care urmează să preia producția de la ceea ce urmează să fie cea mai mare centrală electrică a Africii. Băncile chineze finanțează, de asemenea, noi căi ferate și drumuri rutiere pe principala rută comercială spre portul din Djibouti.

Resurse enorme

Reykjavik Geothermal se așteaptă să încheie luna aceasta contracte cu trei sau patru investitori, în valoare de 40 – 80 de milioane de dolari, ceea ce va contribui la acoperirea costului pentru forarea a cinci sonde, pentru a produce o cantitate inițială de energie de 20 MW, a spus Gunnarsson.

Pe vârful vulcanului, din crater ies aburi prin fisurile dintre roci, într-un petic prăfuit și ondulat din Marele Rift African de pe teritoriul Etiopiei, la aproximativ 20 de kilometri vest de orașul Shashemene. Locuitorii au ridicat plase de crengi pentru a capta aburul condensat. La o distanță de câțiva kilometri, sute de femei acoperite cu eșarfe pe cap, copii și măgari se strâng cu canistre galbene pentru a colecta apă dintr-o fântână inedită.

Craterul, care s-a format acum zeci de mii de ani, permite folosirea aburului pentru stimularea turbinelor producătoare de electricitate. Testele au arătat că o „resursă enormă” de vapori de apă, la temperaturi de mult peste 250 de grade Celsius, se află aproape de suprafața solului, a spus Gunnarsson.

Locații similare din Islanda produc deja cantități semnificative de energie, „astfel că suntem foarte, foarte încrezători că vom avea succes”, a spus el. Adăugarea celor 500 MW de electricitate ar crește capacitatea de producție actuală a Etiopiei cu 25%. Compania lucrează de asemenea la proiecte în Mexic și Caraibe și ia în considerare Kenya și Tanzania, a mai spus Gunnarsson.

Obama nu vrea să piardă Africa

Guvernul Statelor Unite sprijină proiectul, cunoscut sub denumirea Corbetti, ca parte a inițiativei Power Africa, în care sunt implicate șase state și care presupune un angajament de 7 miliarde de dolari al președintelui american Barack Obama în vederea creșterii accesului la electricitate pe continentul negru.

Proiectul Corbetti ar putea genera până la 1.000 MW, a spus Gunnarsson, și mai sunt și alte locații cu potențial geotermal în Rift Valley.

Experți ai Agenției SUA pentru Dezvoltarea Internațională (USAID) au organizat cursuri pentru oficialii etiopieni pe tema contractelor de achiziții de electricitate, iar agenția remunerează un „consilier în tranzacții” pentru a ajuta guvernul să negocieze cu Reykjavik, a spus Earl Gat, administrator adjunct al USAID pentru Africa.

„Guvernul consideră acest proiect drept unul esențial, pentru că ei încearcă să demononstreze că Etiopia este deschisă pentru afaceri”, a spus el.

BDO Audit, abonat la OPCOM

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 19 March 2014 00:01

OPCOMOperatorul pieţei de energie electrică şi gaze natuale OPCOM a achiziţionat serviciile de audit pentru situaţiile financiare ale anului 2013 de la BDO Audit, indică o hotărâre din AGOA a OPCOM, consultată de Energy Report.

Merită amintit aici că în ultimii patru ani, operatorul a lucrat doar cu BDO pentru auditarea situaţiilor financiare, achiziţiile făcându-se prin cumpărare directă. Şi asta cu atât mai mult cu cât la anunţurile de achiziţie a serviciilor de auditare au venit cu ofertă doar de la BDO.

Excepţia a fost anul 2009 când s-au prezentat patru oferte, dar a câştigat tot BDO (mai precis BDO Conti Audit), după ce în anul 2008 a fost tot o singură ofertă, de asemenea, de la BDO Conti Audit.

Acest lucru nu trebuie neapărat să fie ceva suspect deşi în joc sunt puse sume mari de bani şi multe firme de audit ar putea fi, cel puţin teoretic, doritoare să presteze astfel de servicii bănoase. Fapt este însă că, frecvent, companiile renumite care apelează la audit extern impun anumite condiţii care elimină firmele de audit… no name, dar care, să fie pe cât se poate cu preţurile sub Big Four.

Or BDO Audit este una dintre firmele renumite care, în plus, se întămplă să mai şi lucreze mai ieftin decât cele din Big Four. Şi dacă tot suntem în domeniul energetic, un bun exemplu în acest sens poate fi cazul CE Oltenia, unde recent a fost ales tot BDO, în dauna KPMG.

Asta s-a întâmplat spre finele anului trecut, când Complexul Energetic Oltenia a pus în joc 325.000 lei şi doar două firme s-au arătat interesate: BDO şi KPMG. La deschiderea ofertelor, BDO Audit SRL şi-a asumat că va onora contractul pentru suma de 169.000 de lei, adică la jumătate faţă de banii oferiţi de Complex. În schimb, KPMG a venit cu o ofertă cu mult mai mare, de 580.000 de lei.  Decizia s-a luat în 27 noiembrie.

 

CIA: informatizarea rețelelor electrice le face tot mai vulnerabile la atacurile hackerilor

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 05 March 2014 01:34

Atacuri ciberneticeNoile tehnologii care își propun să integreze tot mai mult Internetul în rețeaua de electricitate din America de Nord ar putea spori riscurile de atacuri informatice, potrivit unui studiu recent.

Riscurile de sabotaj cibernetic vor crește odată cu numărul dispozitivelor conectate la Internet furnizate de companiile de utilități pentru a fi folosite în locuințe și birouri, a declarat fostul director al CIA, Michael Hayden, unul dintre autorii unui studiu dat publicității săptămâna trecută de organizația Bipartisan Policy Center din Washington, relatează Bloomberg.

„Vom creea o rețea în care armata chineză va putea vorbi cu toasterul meu din bucătărie”, a spus Hayden. Companiile de utilități nu sunt pregătite să gestioneze astfel de intruziuni, a afirmat el.

Guvernelor din Statele Unite, Mexic și Canada le lipsește o structură de comandă coordonată de care este nevoie pentru a contracara eventuale incidente de acest tip, care ar putea fi de nivelul penei de curent din SUA din 2003, care a însemnat tăierea curentului electric pentru 50 de milioane de consumatori, au scris în raport Hayden și coautorii, consultantul pe utilități Susan Tierney și Curt Hebert, un fost director executiv și președinte al Comisiei Federale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Lanț unic de comandă

Recomandările din studiu includ cheltuirea a aproximativ 7 miliarde de dolari până în 2020 pentru măsuri care ar presupune crearea unei structuri de comandă la nivel multiguvernamental, proiectată pentru a reacționa rapid ca să oprească atacurile informatice.

„Lanțul de comandă este esențial pentru a avea o acțiune de succes”, a spus Hebert, înainte ca raportul să fie dat publicității. „Nu avem un o ierarhie a deciziei bine pusă la punct”, a adăugat el.

Intruziunile sunt din ce în ce mai numeroase, iar companiile de utilități raportează că entități necunoscute fac zilnic tentative de a afla care sunt vulnerabilitățile sistemelor lor informatice, a spus Hayden.

Companiile energetice au o experiență limitată în combaterea atacurilor care cad în categoria investigațiilor penale sau de securitate națională, a spus Tierney, un fost comisar din domeniul utilităților în Massachusetts. Organismele de reglementare naționale și regionale nu sunt experte în securitatea informatică și abia încep să înțeleagă problema și eventualele soluții, a spus ea.

Contoare inteligente și producție descentralizată

Până în prezent, complexitatea rețelei electrice din America de Nord, care include sute de companii de utilități, a făcut-o să reziste atacurilor, a mai spus Hayden. Transformarea rețelei, prin tehnologie wireless și interactivitate, s-ar putea să demoleze unele dintre acele bariere.

Noile dispozitive inteligente wireless, așa-numitele contoare inteligente, monitorizează consumul de electricitate din interiorul unei case și transmit datele înapoi către companiile de utilități. Gigantul Google Inc. a fost de acord luna trecută să plătească 3,2 miliarde de dolari companiei producătoare de termostate digitale Nest Labs. Inc., care permit controlul wireless de la distanță al sistemului de încălzire și răcire, cu ajutorul telefoanelor inteligente.

Extinderea producției descentralizate de energie electrică, cum ar fi centralele fotovoltaice individuale, bazate pe panouri solare instalate pe acoperișurile locuințelor, care sunt proiectate astfel încât casele pot în același timp să alimenteze rețeaua centralizată și să obțină electricitate, crește riscul ca un atac de succes asupra unei rețele locale să se răspândească, se menționează în raport.

„Produsele vândute sectorului energetic ar putea fi nesigure din fabricație”, potrivit raportului. Dispozitivele consumatorilor „pot fi obiectul unor manipulări răuvoitoare sau compromise prin folosirea unor componente contrafăcute”.

Manipulare

Pana din 2003, declanșată de o linie de electricitate supraîncălzită, a lăsat în întuneric timp de două zile orașe importante, cum ar fi Detroit la Toronto și New York. Replici ale penei au continuat să apară în Ontario timp de mai mult de o săptămână, potrivit unui raport din 2004 al Electric Consumers Resource Council.

Unele incursiuni în rețeaua centralizată computerizată ar putea ținti informații delicate din punct de vedere comercial, privind consumul clienților și piețele de electricitate, a spus Tierny. Aproximativ două treimi din electricitatea SUA este vândută pe piețele en-gros.

Hayden este preocupat mai mult de riscul ca intrușii să preia controlul asupra unor părți ale sistemului centralizat de electricitate. Principalul motiv pentru a fura informații din rețea este să afli de ce ai nevoie „pentru a putea să o manipulezi”, a conchis el.

Big Brother din UE

În Europa, operatorii de sisteme de transport al energiei au cerut autorităților de la Bruxelles dreptul de a deconecta automat de la rețelele de electricitate aparatele electrocasnice ale clienților lor, în momentele în care producția de energie este slabă, ca urmare a nefuncționării regenerabilelor, și, în consecință, apar riscuri de blackout.

Astfel, aceștia ar vrea ca producătorii să fie obligați să instaleze pe obiectele electrocasnice fabricate de ei, precum frigidere sau mașini de spălat, dispozitive care să permită operatorilor de rețele electrice să reducă treptat cantitatea de curent electric care le alimentează pe acestea sau chiar să le scoată de tot din funcțiune, pentru a preveni penele de curent, în situații precum cele descrise mai sus, în care facilitățile de energie regenerabilă nu produc.

Dispozitivele pe care operatorii europeni de rețele electrice le-ar dori instalate obligatoriu pe toate electrocasnicele din Europa le-ar permite operatorilor să le scoată pe acestea din funcțiune în momentele de producție slabă de energie electrică, prin transmiterea unui semnal prin intermediul rețelelor. Spre deosebire de contoarele inteligente, care se folosesc de un sistem IT ce facilitează comunicarea în ambele sensuri între electrocasnice și rețea, semnalul de scoatere din funcțiune ar funcționa într-un singur sens și ar fi controlat exclusiv de către operatorii de rețea.

În replică, producătorii de electrocasnice și asociațiile de consumatori au avertizat că o astfel de măsură ar fi exclusiv în avantajul operatorilor de rețele electrice, clienții acestora urmând a avea cel mai mult de suferit.

România: termen până în 2020

Distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor. Anul acesta ar trebui implementate proiecte pilot în această privință, iar ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba, până la sfârșitul anului 2015, programul și calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă.

Astfel, acestea vor trebui să furnizeze clientului şi oricărui terţ desemnat de către consumator citiri din sistem, în vederea gestionării consumului. Este obligatorie furnizarea directă, printr-o interfaţă standardizată, către client sau către oricare terţ desemnat de acesta, în timp util, a unor citiri precise, uşor de înţeles si de utilizat”.

Aceste citiri trebuie actualizate cu o frecvenţă suficientă pentru a permite ca informaţiile să fie utilizate în vederea realizării de economii de energie, se precizează în anexa respectivă. De asemenea, se recomandă ca sistemul de măsurare să fie prevăzut cu capacitatea de a stoca datele privind consumul înregistrat pentru o perioadă de timp rezonabilă, conform prevederilor legale specifice în vigoare, pentru a perminte consultarea şi extragerea datelor privind consumul anterior.

La cererea clientului/furnizorului, contra cost, sistemul trebuie să permita o actualizare a datelor de consum la cel puțin 15 minute. Sistemul trebuie să permită și citirea la distanţă a contoarelor de către operator, atât pentru energia produsă, respectiv injectată în rețea, cât și pentru energia consumată din rețeaua de distribuție.

 

SUA: Este ilegal să trăiești neracordat la rețelele publice centralizate de utilități

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 04 March 2014 12:01

 

Off the gridO instanță din Cape Coral, Florida, Statele Unite a decis, recent, că este ilegal să trăiești neracordat la rețelele publice centralizate de utilități.

Tribunalul a decis că Robin Speronis din Cape Coral este obligată să își racordeze casa la sistemul centralizat local de alimentare cu apă, iar sursa sa alternativă autonomă de curent electric are nevoie de aprobarea municipalității pentru a putea rămâne în funcțiune.

Robin Speronis s-a luptat cu administrația din Cape Coral din noiembrie anul trecut, când un reprezentant al acesteia a încercat să o evacueze din casa ei pentru că trăia fără să fie racordată la utilități.

Municipalitatea susține că Speronis a încălcat un Cod internațional privind mentenanța proprietății prin faptul că se baza pe colectarea și stocarea de apă de ploaie în loc să se racordeze la sistemul centralizat local de alimentare cu apă și, de asemenea, se alimenta cu energie de la propriile panouri solare în loc să se branșeze la rețeaua publică de electricitate.

Legislație absurdă

„A fost un război al nervilor”, a spus avocatul lui Speronis, Todd Allen, în timpul audierilor. „Există un conflict inerent în acest cod”, a completat el.

Unul dintre cele mai absurde aspecte ale litigiului este acela că Speronis este obligată să se racordeze la sistemul public de alimentare cu apă, deși oficialii administrației locale recunosc că nimeni nu o poate obliga să îl și folosească.

Robin Speronis declara, în luna februarie, că speră să câștige acest proces și să stabilească astfel un precendent pentru alții care ar ajunge în situația ei.

Însuși judecătorul care se ocupă de caz admite că respectivul Cod internațional privind mentenanța proprietății este nerezonabil.

Evacuare după o apariție la TV

„A fi rezonabil și obligațiile impuse de cod sunt două lucruri care nu merg mereu mână în mână, date fiind schimbările din societate și cele tehnice, fapt care determină necesitatea revizuirii hotărârilor privitoare la cod”, a spus judecătorul Harold S. Eskin.

Afirmațiile judecătorului indică faptul că el privește acest cod ca fiind învechit și nerezonabil. Cu toate acestea, l-a pus în aplicare.

„Sunt în conformitate”, a spus Speronis. „Sunt în conformitate cu viața. Cum să fii obligat să te racordezi la utilități, devreme ce nu ești obligat să le folosești?”, a adăugat ea.

Speronis și-a debranșat locuința modestă din Cape Coral de la toate serviciile publice de utilități în urmă cu ceva timp pentru a experimenta stilul de viață off the grid. Oficialii municipalității au ignorat-o până în momentul în care a ieșit în public și a discutat despre asta cu un reporter al unei stații locale de televiziune. Un executor al municipalității a declarat casa lui Speronis drept nelocuibilă și i-a emis un ordin de evacuare la o zi după ce reportajul a fost difuzat la postul TV.

Mai are de luptat

Speronis, văduvă și fost agent imobiliar, are acum două opțiuni. Pe de o parte, poate să se racordeze din nou la sistemul centralizat de alimentare cu apă până la finalului lunii martie sau poate să atace decizia judecătorului Eskin la o instanță superioară.

Nu se știe ce măsuri va lua municipalitatea, dar oficialii au declarat pentru televiziunea locală că sunt dispuși să o lase pe Speronis să locuiască în continuare în casa ei, dacă sunt îndeplinite condiții „sanitare și de igienă”. La audieri, judecătorul Eskin a menționat că oficialii administrației locale nu au efectuat nici o inspecție la fața locului pentru a lua această decizie.

Codul internațional de mentenanță a proprietății este folosit de comunități de-a lungul Statelor Unite și Canada. Acesta prevede că nu este sigur să locuiești pe proprietăți care nu au electricitate sau apă curentă. Speronis dispune de apă curentă prin colectarea apei de ploaie și se alimentează cu electricitate de la propriile-i panouri solare.

 

Patronii britanici sunt nevoiți să-și țină angajații în frig și întuneric pentru a-și reduce facturile la curent electric

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 24 February 2014 14:10

UK TriadesMajorarea dramatică a costurilor cu energia electrică îi obligă pe patronii unora dintre cele mai mari companii din industria grea britanică să întrerupă activitatea acestora în așa-numitele momente de vârf de sarcină, când consumul de curent electric la nivel național este la cote maxime, astfel încât imagini precum furnale stinse sau salariați tremurând de frig pe întuneric în birouri și săli de masă sunt tot mai frecvente în Marea Britanie.

Directorii companiilor spun că acest scenariu, tipic, până nu demult, pentru lumea a treia, se repetă tot mai des, întrucât companiile încearcă să evite consumul de curent electric în momente de vârf de sarcină, când prețurile la energie pot crește și de 300 de ori comparativ cu alte perioade din zi, ca urmare a unor reglementări specifice bizare ale sectorului energetic din Marea Britanie, scrie Financial Times.

Mark Broxholme, de la Tata Steel, spune că divizia sa specializată în fabricarea de aliaje folosite în industria auto și cea aeronautică, și-a întrerupt activitatea săptămâna trecută în fiecare zi între orele 16 și 18. Asta după ce, când a continuat să funcționeze în timpul unei perioade de vârf de sarcină de o jumătate de oră, costurile cu curentul electric consumat în acel interval s-au ridicat la 1 milion de lire sterline.

Reindustrializare din părți

Reprezentanții mediului de afaceri britanic spun că, în pofida retoricii guvernului de la Londra, potrivit căreia autoritățile doresc rebalansarea economiei britanice, dominate în prezent de sectorul serviciilor (în primul rând financiare), spre o mai mare pondere a producției industriale, costurile mari cu energia electrică le afectează capacitatea de a-și onora comenzile.

"Această rebalansare va rămâne o iluzie până nu se va face ordine în politica energetică. Ne confruntăm cu probleme specifice lumii a treia", spune Tony Pedder, șeful producătorului de componente de oțel Sheffield Forgermasters.

Compania, cu afaceri de 100 de milioane de lire sterline anual, este furnizor pentru industria nucleară și de apărare din întreaga lume. Pedder se așteaptă ca activitatea să fie întreruptă de circa 30 de ori în această iarnă, pentru reducerea costurilor cu energia electrică.

Încălzitul apei pentru ceai = 27 de lire sterline

Toate acestea sunt rezultatul unor reglementări bizare, specifice sectorului energetic britanic, privind modul în care marii consumatori industriali de energie sunt taxați pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

Acest tarif este calculat nu în funcție de consumul anual al acestora, ci în funcție de cât de cantitatea consumată de cei mai intensivi 100.000 de consumatori în timpul a trei perioade de vârf de sarcină de jumătate de oră, nedezvăluite, dintre lunile noiembrie și februarie. Tariful este perceput retroactiv și, în compensație, consumatorii beneficiază de tarife anuale mai mici pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

"În perioadele de vârf de sarcină, ne costă 27 de lire sterline doar să încălzim apa pentru ceai, ca să nu mai vorbim de încălzirea spațiilor de lucru. În cele din urmă, le spunem muncitorilor să se adune în sala de mese, pentru că nu ne permitem să continuăm să funcționăm în aceste intervale", spune Pedder.

Sistem "absolut dement"

Dat fiind prețurile uriașe la curent electric din aceste perioade de vârf de sarcină, companiile au încercat să ghicească care sunt acestea și să-și reducă consumul în decursul lor.

"Este un sistem absolut dement, iar situația se înrăutățește din ce în ce mai mult", conchide directorul general al Sheffield Forgermasters.

În schimb, autoritatea de reglementare în energie din Marea Britanie ia apărarea sistemului, susținând că este corect ca marii consumatori industriali să fie taxați pentru cât consumă în perioade de vârf de sarcină.

"Asta îi stimulează pe utilizatori să evite consumul în perioade de vârf de sarcină, ceea ce reduce nevoia de investiții suplimentare în rețelele de transmisie. Nu avem nici un semnal cum că marii consumatori industriali și-ar întrerupe activitatea mai des decât este necesar", spun reprezentanții instituției de reglementare.

Energie cu 50% mai scumpă

Luiz Sang, directorul Celsa Manufacturing, unul dintre cei mai mari producători de oțel din UK, spune că fabrica a fost închisă zilnic iarna aceasta, în perioade de vârf de sarcină, întreruperile de activitate durând până la 3 ore. Potrivit acestuia, costurile companiei cu energia electrică consumată pe vârf de sarcină ar putea ajunge la 2,5 milioane de lire sterline.

"Suntem nevoiți să ne întrerupem activitatea de 20-30 de ori pe an, ceea ce nu doar că ne dă planurile peste cap, dar ne sporește și costurile operaționale. Însă în caz contrar, costurile cu energia ar fi și mai mari", spun și reprezentanții producătorului de oțel SSI.

Potrivit indienilor de la Tata, costurile cu energia sunt cu 50% mai mari în Marea Britanie decât în Franța sau Germania. Divizia de produse din oțel a companiei din UK plătește facturi de curent electric de circa 75 de milioane de lire sterline pe an. Anul acesta, factura va fi cu 2,5 milioane de lire sterline mai mare decât cea din 2013, estimează reprezentanții companiei.

Unele state, precum Germania, își scutesc industriile mari consumatoare de electricitate de subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Companiile britanice vor și ele scutiri similare.

Înghețăm la muncă pentru combaterea încălzirii globale

Cei de la grupul de lobby UK Steel spun că tarifele de rețea au crescut ca urmare a scăderii consumului total de energie, care a făcut ca aceeași factură să se împartă la mai puțini utilizatori. Un alt motiv de majorare este reprezentat de investițiile necesare în upgradarea rețelelor, în scopul conectării de noi centrale producătoare de energie din surse regenerabile, care au prioritate la preluarea în sistem.

"Dacă subvențiile pentru regenerabile nu vor fi reduse, industria grea va suferi pagube ireparabile. Nu e normal să sacrificăm economia de dragul luptei împotriva încălzirii globale", spun reprezentanții UK Steel.

În acest timp, mai multe companii își închid diviziile britanice mari consumatoare de energie și relochează activitățile în jurisdicții mai avantajoase din acest punct de vedere. Producătorul de cilindre pentru industria de petrol și gaze Pressure Technologies preferă să-și transporte produsele în Italia pentru a fi tratate la temperaturi înalte și să le aducă ulterior înapoi, din simplul motiv că este mai ieftin așa decât să execute aceeași operațiune la fabrica sa din Sheffield.

ANRE: Volatilitatea prețurilor en-gros la energie se datorează regenerabilelor și subvenționării acestora

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 18 February 2014 17:23

ANRE regenerabile OPCOMEvoluția uneori neașteptată a prețurilor la energie electrică de pe platformele centralizate de tranzacționare administrate de OPCOM nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia, susține Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Afirmația vine ca o reacție la o propunere anterioară a companiilor grupate în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), care solicitau eliminarea interdicției legale privind încheierea de contracte bilaterale negociate direct pe piața en-gros de energie electrică de către producătorii și furnizorii de energie electrică.

" (...) considerăm că majorarea volumelor tranzacționate și a lichidității pe piețele centralizate este de natură să crească relevanța prețului rezultat din tranzacționarea pe aceste piețe și, ca urmare, apreciem că evoluțiile uneori neașteptate ale prețului nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia", se arată într-un comunicat al ANRE.

Interdicția – singura soluție

ANRE mai spune că nu este de acord cu argumentația AFEER cu privire la distorsionarea prețului energiei electrice pe piața en-gros cauzată de lipsa posibilității participanților de a încheia contracte bilaterale negociate direct, cu atât mai mult cu cât platformele de tranzacționare implementate la operatorul pieței de energie electrică, OPCOM SA, permit încheierea de contracte pe termene la fel de lungi cu cele care ar fi permise pentru contractele negociate direct, iar astfel de contracte au fost deja încheiate prin modalitatea denumită PCCB

ANRE mai susține că referințele de preț, absolut necesare participanților la piață, sunt cu atât mai solide cu cât se bazează pe tranzacții transparente, mai degrabă decât pe declarațiile benevole ale operatorilor din piață, și că argumentul invocat de AFEER cu privire la blocarea investițiilor are legătură mai curând cu condiționarea încheierii de contracte de existența unei licențe (actul prin care se acordă dreptul de a exploata comercial o capacitate de producere/de a comercializa energie electrică), iar nu înaintea obținerii acesteia;

"Deoarece soluția de a interzice prin lege contractele negociate bilateral, netransparente, care au condus în trecut la distorsiuni pe piață, este singura identificată până în prezent pentru evitarea unor astfel de situații, considerăm că propunerile AFEER nu pot fi susținute de ANRE în lipsa unei soluții alternative bine argumentate, prevăzute prin lege, care să adreseze problemele respective", conchide Autoritatea.

Afectează capacitatea de investire

„Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene. Acest aspect discriminatoriu urmează să producă efecte negative semnificative în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene va deveni funcţională în 2014 piaţa internă de energie electrică”, declara, recent, președintele AFEER, Ion Lungu, adăugând că nicio țară din Uniunea Europeană nu a considerat că o bursă poate substitui integral, fără consecinţe negative, tranzacţiile încheiate pe piaţa en-gros pe termen mediu şi lung prin negociere directă.

Într-un comunicat, AFEER a atras atenția atenția că migrarea tranzacţiilor de pe termen lung pe termen foarte scurt (peste 30% din consumul intern sau 65% din piaţa liberă), observată în intervalul de timp de aproximativ un an şi jumătate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 123/2012, conduce la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa en-gros, cu consecinţe negative asupra ofertării unui preţ corect pentru energia electrică furnizată consumatorilor.

Mai mult, susțin furnizorii, pe termen mediu şi lung, aceasta va afecta ireversibil investiţiile în capacităţile de producere a energiei electrice, ridicând semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică, la preţuri sustenabile, a consumatorilor din România. Nu în ultimul rând, garantarea unui preț stabil pe termen lung la consumatori este dificil de realizat, în condițiile date, spun cei de la AFEER.

Singurele care creează probleme sunt companiile de stat

Un alt aspect semnalat de AFEER este blocarea investiţiilor în sectorul energiei electrice, în mod special a segmentului de producere a energiei electrice.

"Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. Totodată, o schemă de finanţare pe termen lung de tipul celei propuse pentru construirea grupurilor nucleare 3 şi
4 (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energia electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, aceştia urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) nu mai poate fi utilizată, ca urmare a restricţiilor de contractare impuse de Legea nr. 123 (interzicerea contractelor negociate bilateral – n.r.)", argumentează AFEER.

“Înţelegem că, prin prevederile actuale privind tranzacţionarea energiei electrice numai prin intermediul pieţelor centralizate administrate de un unic operator de piaţă, s-a dorit să fie înlăturate tranzacţiile realizate anterior de anumiţi producători din portofoliul statului. În opinia noastră, soluţia pentru eliminarea practicilor anticoncurenţiale este un management profesionist, adaptat unei pieţe concurenţiale”, a precizat președintele AFEER.

Băieții deștepți lovesc din nou

În octombrie anul trecut, Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost reţinuţi de DNA, într-un dosar de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit anchetatorilor, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis unui alt membru din acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Captarea emisiilor de CO2 ar putea scumpi electricitatea en-gros cu 80%

Category: Energie Electrica
Creat în Sunday, 16 February 2014 22:37

Captare carbonImpunerea folosirii tehnologiilor de captare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon la centralele pe cărbuni ar crește prețul electricității pe piețele en-gros cu 70 – 80%, potrivit Departamentului pentru Energie al Statelor Unite.

Julio Friedmann, adjunct al subsecretarului pentru pentru chestiuni de mediu în industria carboniferă din Departamentul pentru Energie al SUA, a transmis Subcomitetului Camerei Reprezentanților pentru Supravegherea și Investigarea Energiei și Comerțului că prima generație a tehnologiilor de captare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon are un cost de captare de 70-90 de dolari pe tonă pentru producția en-gros de electricitate, dar că o a doua generație ar putea reduce costul la 40-50 de dolari pe tonă, relatează Bloomberg.

„Este de fapt o creștere procentuală substanțială în costul electricității, dar în parte asta este din cauză că prețul actual al cărbunelui este așa de scăzut”, a explicat Friedmann.

Friedmann a spus că impactul per ansamblu asupra prețurilor electricității ar depinde de mărimea și tipul de centrală în care s-ar instala tehnologia.

Agenția pentru Protecția Mediului încearcă să reglementeze nivelul de emisii de CO2 pentru noile centrale, cu standarde care ar impune folosirea tehnologiilor de captare și stocare a acestora. Multe persoane din domeniul legislativ și din companiile de utilități spun că tehnologia nu este fezabilă din punct de vedere comercial și că ar face imposibilă construirea unor noi centrale pe cărbuni în SUA.

Subvenții masive

Între anii 2005 și 2014, Departamentul pentru Energie a primit aproximativ 7,6 miliarde de dolari reprezentând fonduri pentru dezvoltarea de tehnologii pentru captarea și stocarea emisiilor de CO2, în speranța viabilizării comerciale a acestora. Opt proiecte experimentele sunt incluse în programe ale Departamentului pentru Energie, dintre care cele mai multe utilizează CO2 captat pentru facilitarea extracției de petrol din zăcăminte mature, prin injectarea carbonului în zăcământ.

Potrivit lui Friedmann, va fi dificil să fie reduse emisiile de gaze cu efect de seră și să fie rezolvată problema schimbărilor climatice fără folosirea tehnologiilor de captare și stocare a emisiilor de carbon.

„Este o tehnologie pe care pur și simplu trebuie să o avem”, a explicat Friedmann.

Friedmann spune că fiecare etapă a procesului: captare, compresie și transport, injectare și stocare – a fost prezentat și demonstrat individual și a adăugat că aplicațiile industriale ale captării și stocării emisiilor de dioxid de carbon funcționează în toată țara.

Proiectele experimentale care vor aduce la lumină a doua generație de tehnologii pentru captarea și stocarea emisiilor de dioxid de carbon vor apărea, cel mai probabil, în următorii doi ani, a spus Friedmann.

Banii contează

„Considerăm că rolul nostru primordial este să facem posibilă reducerea costurilor pe măsură ce acestea intră pe piață”, a completat oficialul.

Friedmann a fost de acord, în răspunsul la întrebarea unui membru al Comisiei, că holdingurile de utilități probabil nu ar investi în tehnologii de captare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon fără a fi obligate prin lege să o facă.

Un alt membru al forului legislativ a menționat că nu numai provocările tehnologice stau în calea unei acceptări mai largi a captării și stocării emisiilor de dioxid de carbon.

„A arăta că ai toată tehnologia de captare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon nu e suficient ca să devină standard național al producției de energie pe bază de cărbune”, a spus el. „Dacă centralele pe cărbune costă prea mult, nimeni nu le va mai construi. Costurile energiei vor crește, ceea ce va face să le fie mai greu familiilor și producătorilor din SUA să fie competitivi”, a conchis el.

Sprijin similar cu cel pentru regenerabile

În același timp, parlamentarii europeni și-au propus să crească finanțarea penru tehnologia care ar reduce radical emisiile de dioxid de carbon produse de centrale, relatează RTCC.

Tehnologiile de captare și stocare a emisiilor de CO2 au nevoie de același nivel de sprijin financiar ca cel acordat energiei regenerabile, dacă cei mai mari emitenți de noxe vor să continue să funcționeze, dar în același timp să reducă nivelurile de gaze cu efecte de seră, potrivit unei moțiuni a Parlamentului European.

Parlamentarii europeni au votat în majoritate covârșitoare o moțiune depusă de un deputat britanic, Chris Davies, care a susținut că statele membre trebuie să asigure subvenții în valoare de miliarde de euro pentru captarea emisiilor de CO2, echivalentul celor acordate producătorilor de energie regenerabilă.

„Singurul mod prin care UE va atinge ținta de reducere a emisiilor de CO2 cu 80% până în 2050 este lansare tehnologiei de captare și stocare a emisiilor de CO2. Va fi nevoie de bani mai mulți din partea guvernelor, nu de resturi de pe fundul sacului, așa cum a fost cazul până acum”, a spus Davies pentru RTCC.

Schemă de tranzacționare disfuncțională

Prețurile mici ale carbonului în schema de tranzancționare a certificatelor de emisii a UE, în prezent puțin sub 5 euro, nu au fost de natură să stimuleze financiar companiile de utilități și industria grele în a investi în tehnologia care captează, stochează și depozitează sub pământ emisiile de gaze cu efect de seră.

Companiile energetice spun că ar avea nevoie de un preț al certificatelor de emisii de CO2 de cel puțin 37 de euro pentru ca tehnologia să fie viabilă din punct de vedere economic în primele faze.

În plus, companiile de utilități au renunțat la planurile de a investi în aceste tehnologii, din cauza nivelului ridicat al costurilor inițiale și insuficienței subvențiilor.

„Pe lângă industria energetică, trebuie să convingem industriile grele, precum cea a cimentului, să introducă tehnologie de captare a emisiilor de CO2, dar companiile nu o vor face niciodată din proprie inițiativă. Nimeni nu vrea să aibă pierderi”, a spus Davies.

Parlementarii europeni au dat 521 de voturi „pentru” și 141 „împotrivă” moțiunii inițiate de Davies, cu o săptămână înainte ca Executivul comunitar să lanseze pachetul de politici menite să reducă în continuare emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030.

Mai multă flexibilitate

Renunțarea la țintele procentuale fixe privind majorrea ponderii energiei produse din surse regenerabile în mixul energetic al Statelor UE ar putea reprezenta un sprijin pentru tehnologia de capturare și stocare a emisiilor de CO2, spun specialiști în politicile privitoare la schimbările climatice.

Țări precum Marea Britanie susțin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până la sfârșitul următoarei decade, dar vor flexibilitate în modul în care aceste ținte vor fi atinse, de exemplu și prin folosirea capacităților nucleare și captarea emisiilor de CO2.

Oamenii de știință din domeniul schimbărilor climatice spun tehnologia de capturare și stocare a emisiilor de CO2 este singurul mod prin care lumea poate limita creșterea temperaturilor, continuând totodată să utilizeze cărbune pentru generarea de electricitate.

Se estimează că, până în 2020, cărbunele va lua locului petrolului ca sursă dominantă de energie a lumii.

Pro și contra

Susținătorii tehnologiei de captare și stocare a emisiilor de CO2 spun că înmulțirea schemelor-pilot de subvenționare în Europa va ajuta la reducerea costurilor acesteia, făcând-o mai ușor de introdus în țări în curs de dezvoltare.

IEA a spus că este nevoie de sute de astfel de proiecte până la sfârșitul deceniului următor și de mii până la jumătatea secolului, pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Criticii captării emisiilor de CO2 spun că procesul nu a fost încă testat pe scară largă. Susținătorii tehnologiei dau ca exemple proiecte noi, cum ar fi Boundary Dam din Canada, care a fost pus în funcțiune anul acesta.

Dacă este realizată pe scară largă captarea emisiilor de CO2, procesul ar putea să ajungă în final mai ieftin decât generarea de energie din centrale nucleare sau eoliene, a spus Davies.

Pe de altă parte, grupurile de lobby din domeniul protecției mediului susțin că stocarea emisiilor de C2 reprezintă un truc convenabil al industriei carbonifere pentru a evita efectele fluctuațiilor de preț la combustibili fosili.

Ponta profită de spectrul infringementului UE pentru a trece Transelectrica și Transgaz de la PNL la PSD

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 14 February 2014 15:01

Ponta Antonescu energieCompaniile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din partea României. Asta după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Acțiunea seamănă cu cea de la finalul anului trecut, când Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Care sunt justificările Guvernului

Potrivit Mediafax, care citează surse oficiale, în ultima ședință de Guvern, la care Daniel Chiţoiu (Finanţe) şi Andrei Gerea (Economie), propuşi de PNL spre înlocuire, nu au participat, în locul lor fiind prezenţi secretari de stat, a fost aprobată o ordonanță de urgență, care nu fusese pusă în dezbatere publică sub formă de proiect, prin care Transelectrica și Transgaz au fost trecute din subordinea MFP, controlat de PNL, în cea a SGG, condus de pesedistul Ion Moraru.

"Ordonanţa a fost dată ca să putem desfăşura marile proiecte de interconectare cu Moldova şi Turcia şi să dezvoltăm infrastructura energetică. În plus, Ministerul Finanţelor urmează să promoveze Legea privind stabilirea redevenţelor, deci nu putea să fie şi cu reglementare, şi cu management. Este împotriva regulilor UE", potrivit surselor citate.

Ordonanţa de urgenţă, obţinută de Mediafax, este argumentată prin "atributul suveran al Guvernului de a administra proprietatea privată a statului, necesitatea monitorizării directe, la nivelul conducerii Guvernului, a evoluţiei agenţilor economici cu capital majoritar de stat din domeniul resurselor energetice, în consonanţă cu obiectivul naţional al asigurării independenţei energetice a României, neadoptarea măsurilor propuse fiind de natură să producă efecte negative pe termen mediu şi lung în acest domeniu fundamental al economiei, prin rolul primordial al Cancelariei premierului de a asigura suport prim-ministrului în ceea ce priveşte coordonarea procesului de elaborare a cadrului general pentru definirea priorităţilor Guvernului, în conformitate cu Programul de guvernare şi cu angajamentele internaţionale asumate de România, precum şi statutul Secretariatului General al Guvernului, care constituie elementul de legătură şi stabilitate a guvernării, precum şi prin necesitatea accelerării măsurilor de natură a evita declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României în ceea ce priveşte respectarea principiilor separării calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale, pe de o parte, de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport al electricităţii şi gazelor naturale, pe de altă parte, statuate la nivelul legislaţiei obligatorii a Uniunii Europene".

Astfel, ordonanţa stabilește că exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la Transelectrica şi Transgaz se realizează de către Guvern prin Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, iar reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor vor fi numiţi şi revocaţi prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru. Participarea acestor reprezentanţi în şedinţele adunării generale a acţionarilor se face pe baza şi în limitele mandatului primit prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru.

Ce mai prevede ordonanța

În exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, va acţiona în concordanţă cu politicile şi strategia în domeniul energiei şi gazelor naturale elaborată de ministerul de resort în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

Începând cu data exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, procedurile privind selecţia administratorilor, aflate în derulare, se preiau şi se duc la îndeplinire de către Secretariatul General al Guvernului, care se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Finanţelor Publice.

Se autorizează Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, să iniţieze şi să aprobe, după caz, toate operaţiunile şi demersurile necesare pentru trecerea acţiunilor deţinute de Transelectrica la Societatea Comercială ” Operatorul Pieţei de Energie Electrică”- S.A.-OPCOM şi la Societatea Comercială FORMENERG – S.A. în proprietatea privată a statului şi administrarea Departamentului pentru Energie, cu respectarea prevederilor legale incidente.

Dispeceratul Energetic Naţional şi Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale rămân în coordonarea metodologică şi funcţională a ministrului delegat pentru energie, post ocupat în prezent de Constantin Niţă (PSD).

Procedurile de expropriere în curs de desfăşurare se continuă de către Secretariatul General al Guvernului, cu menţinerea valabilităţii actelor şi procedurilor îndeplinite până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Care au fost obiecțiile Comisiei Europene

Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale.

În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile. Statul deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis că Transelectrica și Transgaz nu îndeplinesc condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificate ca operatori de sistem independenți (Independent System Operator) ai rețelei de transport al energiei electrice, respectiv al gazelor naturale din România, Comisia avizând negativ două notificări în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a celor două companii.

Comisia Europeană a acuzat mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport sunt parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că guvernul poate interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre MFP și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se află unii acționari minoritari și unii membri CA, care au legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.

Război PSD-PNL

În decembrie anul trecut, Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie anul trecut, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre energetice

Ulterior, în aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Locatarii Burj Khalifa riscă să rămână fără lifturi și aer condiționat pentru că au restanțe la întreținere

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:30

 

Burj-KhalifaCum e să locuiești în cea mai înaltă clădire din lume? Ei bine, deloc grozav, dacă nu merg lifturile. Iar locatarii blocului cu 160 de etaje riscă să rămână și fără lifturi, și fără aer condiționat.

Emaar Properties, dezvoltatorul turnului din Dubai, i-a avertizat pe locatari că va opri furnizarea de servicii, din cauza unei dispute privind neplata facturilor la întreținere și servicii. O astfel de factură se ridică la peste 2.000 de dolari pe lună, pentru un apartament de 2 camere din clădire.

"A fost trimisă o circulară pentru a le reaminti locatarilor să-și plătească facturile, pentru a continua furnizarea de servicii. Asta după ce s-a insistat de numeroase ori pe lângă cei cu restanțe pentru achitarea respectivelor facturi", a declarat un purtător de cuvânt al companiei, citat de CNN.

Cei de la Emaar Properties spun că unii locatari au restanțe din 2012. Publicația locală din Dubai The National susține că restanțierilor li s-a interzis deja accesul în unele spații de folosință comună ale clădirii.

Cum să te muți fără să știi cât ai de plătit?

În scrisoarea sa, dezvoltatorul îi avertizează pe rezidenți că le va dezafecta cardurile de acces la garaj, sala de forță, piscină și terenuri de tenis acelora dintre ei care vor refuza în continuare să plătească facturile. În schimb, cei la zi cu întreținerea se vor bucura în continuare de aceste servicii.

Facturile la întreținere și servicii ajung adesea motiv de conflict în Dubai, mulți chiriași, de exemplu, fiind prinși la mijloc între proprietari, care consideră în multe cazuri că aceste facturi sunt prea piperate, și dezvoltatorii care administrează clădirile.

Agenția de reglementare în imobiliare din Dubai a încercat să înăsprească normele în materie, pentru a-i obliga pe dezvoltatori și proprietari să dezvăluie tarifele la întreținere și servicii înainte de a-și închiria proprietățile.

În Burj Khalifa sunt 900 de apartamente de lux, localizate între etajele 12 și 108 ale clădirii. Dezvoltatorul Emaar Properties nu dezvăluie cuantumul chiriilor. Potrivit agenților imobiliari locali, închirierea unui apartament cu două camere costă circa 55.000 de dolari pe an, sumă care trebuie plătită integral în avans.

La asta se adaugă costul întreținerii și serviciilor, care se ridică la circa 25.000 de dolari pe an.

 

Opoziția UE la înăsprirea legislației elvețiene a imigrației riscă să lase Germania pe întuneric

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:17

Elvetia Germania BlackoutAlegătorii elveţieni au votat în proporţie de 50,3%, în favoarea unei limitări a imigraţiei, în cadrul unui referendumului organizat pe 9 februarie. Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE, care a însemnat o imigraţie masivă a europenilor în Elveţia. În replică, UE a anunțat că suspendă, printre altele, negocierile cu Elveţia pe tema exporturilor de electricitate în această ţară.

De aici începe nebunia. Asta pentru că Elveția este esențială pentru strategia energetică a Europei, iar fără Țara Cantoanelor, Germania riscă chiar să-și vadă compromise planurile de înlocuire graduală a centralelor nucleare și a altor facilități de producție de energie din surse fosile cu centrale regenerabile, scrie Die Welt.

Potrivit ministrului elveția al Energiei, Doris Leuthard, în urma referendumului, pot exista repercusiuni în privința integrării Elveției în piața europeană unică de energie. Problema este însă că, din punct de vedere energetic, UE are nevoie de Elveția, nu invers, fiind dependentă de infrastructura energetică elvețiană.

Italia pe întuneric

Acest lucru era, de altfel, limpede încă din 2007, când Bruxelles-ul insista pe lângă Berna să adere la piața unică de energie, iar elvețienii nu manifestau nici un fel de entuziasm în această privință. Iar insistențele UE aveau ca motivație blackout-ul generalizat din Italia din 2003, când aproape întreaga țară a rămas pe întuneric timp de 12 ore, din cauza faptului că linia electrică ce transporta energie din Elveția către Italia a căzut din cauza unei furtuni puternice.

UE vroia să integreze Elveția în piața unică europeană de energie pentru ca, în cazul unor incidente similare, Italia să poată primi curent electric din Franța, prin intermediul rețelei elvețiene de transport. Italia, care și-a închis toate cele patru centrale nucleare după tragedia de la Cernobîl din 1986, este dependentă de importul de electricitate din Franța.

Potrivit operatorului elvețian de transport și rețea Swissgrid, prin Elveția tranzitează 11% din totalul fluxului european de energie electrică.

Se chinuie de 6 ani

UE și Elveția negociază de 6 ani semnarea unui tratat în domeniul energiei, care să prevadă garantarea accesului liber la rețea a fluxurilor de energie din ambele direcții, precum și reguli privind tarifele și plățile pentru folosirea rețelelor de tranzit.

”Printr-o armonizare a standardelor de siguranță și a conducerii operaționale a rețelelor de transfer trebuie să se evite o congestionare a rețelei. Astfel de congestionări în transport din cauza unei prea mari cantități de curent – împreună cu proasta coordonare a celor două țări – stau la baza blackout-ului italian din 2003”, se afirmă într-un document al Departamentului elvețian pentru afaceri internaționale.

”Placa turnantă energetică” elvețiană este nu numai una din cele mai importante țări de tranzit pentru electricitate în Europa. Este indispensabilă și ca "baterie de stocare" a energiei.

Bateria din Alpi

Mai precis, hidrocentralele din Alpi contribuie substanțial la rezolvarea, cel puțin parțială, a problemei excesului de energie regenerabilă eoliană și solară din toată Europa. De acest lucru profită mai ales Germania.

Potrivit Swissgrid, doar rezervoarele cu pompă din Alpi pot stoca 1.400 MW, echivalentul producției a două centrale nucleare. Sunt în construcție facilități care pot crește capacitatea de stocare cu încă 3.000 MW.

Landurile germane Baden-Württemberg și Bavaria trebuie să-și înlocuiască pînă în 2022 centralele atomică cu facilități de producție de energie regenerabilă, cu binecunoscuta lor problemă de intermitență. Ceea ce ar fi foarte greu de realizat fără "bateria" alpină elvețiană: în Germania, ecologiștii se opun încă cu succes construirii de noi rezervoare cu pompă în munți.

Germania – salvată energetic de Elveția

Cît de importantă este Elveția pentru siguranța aprovizionării în Germania se vedea deja de la începutul lui 2012. Atunci, numeroase centrale germane electrice pe gaze trebuiau să fie debranșate, din lipsă de combustibil din Rusia. Pentru că n-au putut fi înlocuite cu centrale nucleare, din cauza schimbării de politică energetică a Berlinului în defavoarea energiei atomice, Bavaria și Baden-Württemberg au fost foarte aproape de un blackout.

Jurnaliștii de la Die Welt susțin că dețin documente care dovedesc că, în cel mai înalt punct al crizei de alimentare cu energie din februarie 2012, operatorul german de transport și rețea a luat legătura cu compania omoloagă elvețiană, Swissgrid, pentru a cere o rezervă de urgență de 300 MW, pentru a evita blackoout-ul în ultimul moment. Prețul a fost de 3.000 de euro/MWh, cam de 50 de ori mai mare decât cotația de pe burse din acel moment.

Germania va avea nevoie, probabil, tot mai des de astfel de ajutor de la vecini, dacă Bavaria și Baden-Württemberg se vor alimenta în proporție tot mai mare cu energie electrică intermitentă din surse regenerabile. Tocmai de aceea, traderii specializați sunt literalmente îngroziți de spectrul izolării energetice a Elveției.

"Un acord energetic între UE și Elveția ar fi fost important pentru cuplarea piețelor de energie și pentru coordonarea reglementărilor și procedurilor operaționale ale celor două părți, mai ales din perspectiva țărilor net importatoare de energie electrică, cum este Italia. Regretăm foarte mult suspendarea negocierilor pentru acest acord", a declarat Barbara Lempp, șefa Asociației Traderilor de Gaze și Electricitate din Germania (EFET).

Bavarezii nu vor stâlpi electrici în landul lor, deși au mare nevoie de energie și sunt fani ai regenerabilelor

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 11 February 2014 11:34

BavariaO parte importantă a programului ambițios al Germaniei de producere a energiei verzi s-a lovit de opozia Bavariei, land care a amenințat că va bloca construcția noilor linii electrice pe direcția nord-sud, într-o acțiune de natură să sporească tensiunile din guvernul de coaliție condus de cancelarul Angela Merkel.

Horst Seehofer, premierul Bavariei și liderul conservatorilor CSU (Uniunea Creștin-Socială) din acest land, partidul-soră al formațiunii CDU condusă de cancelar, a anulat moratoriul privind planurile de construire a unor linii electrice de sute de kilometri de care este nevoie pentru a conecta fermele eoliene din nord de sudul înfometat de energie.

Acest demers îl plasează pe Seehofer – până acum un susținător al energiei verzi – împotriva lui Sigmar Gabriel, ministrul Energiei și liderul formațiunii de centru – stânga SPD, care este vârful de lance al politicii privind regenerabilele.

Günther Oettinger, comisarul european pentru Energie și membru al CDU, a spus, de asemenea, că, având în vedere anunțata închidere a centralelor nucleare ale Germaniei, Bavaria are nevoie de respectivele linii electrice „într-un timp foarte scurt”.

Bavaria, unde funcționează o parte din industriile cele mai mari consumatoare de energie, ar fi unul dintre beneficiarii cei mai importanți ai programului de construire a liniilor electrice pe axa nord – sud.

Joc politic

Landul a fost, până de curând, un exportator net de electricitate, dar centralele nucleare care produc aproape jumătate din energia sa sunt programate să fie închise în câțiva ani, ceea ce duce la crearea unui deficit din ce în ce mai mare.

Totuși, proiectul a declanșat o opoziție puternică din partea bavarezilor, care sunt îngrijorați cu privire la perspectiva instalării de stâlpi care ar strica peisajul pitoresc al landului. În contextul alegerilor locale care vor avea loc luna viitoare, liderul CSU a cedat în fața opiniei publice și și-a schimbat poziția la 180 de grade.

Strategia lui Seehofer se centrează pe recentele demersuri de la nivel guvernamental pentru a reforma programul de producere a energiei regenerabile și costurile sale în spirală. El a spus săptămâna trecută că planurile reprezintă o schimbare fundamentală a politicii, decizie care ar avea nevoie de noi consultări publice.

Și oficialii din Bavaria susțin că, din moment ce reformele constau într-o schimbare de strategie atât de mare, guvernul este obligat să intervină și să preia supravegherea liniilor electrice din program de la organismul de reglementare al rețelei. Dacă se va concretiza, planificarea traseului ar putea deveni iar un joc politic între liderii de la nivel național și cei regionali.

Ferme eoliene offshore

Pe de altă parte, organismul de reglementare a insistat, săptămâna trecută, ca să nu fie aplicată o astfel de schimbare a politicii publice/strategiei.

Süddeutsche Zeitung, cel mai mare cotidian al Bavariei, l-a criticat, într-un editorial, pe Seehofer, spunând că el s-a opus planului privind transportul energiei, chiar după ce l-a susținut timp de ani de zile și l-a și votat. „Oamenii politici se iau după opinia cetățenilor în loc să le explice cum stau lucrurile”, scria publicația.

Mișcarea lui Seehofer a venit în contextul în care cele două companii care pregătesc prima dintre cele două linii electrice de transport planificate, denumită Südlink, a publicat detalii privind traseul ei, care s-ar întinde pe o distanță de 800 de kilometri, pornind de la fermele eoliene offshore din Schleswig Holstein până în Bavaria. Construcția acesteia este planificată să demareze în 2016, cu termen de finalizare în 2022.

Lungimea totală a noii rețele este prevăzută să fie de 3.000 de kilometri, la care se adaugă alți 2.000 de kilometri de linii electrice deja existente, care ar trebui să fie upgradate.

Noile linii electrice sunt necesare pentru programul de transport al energiei produse din surse regenerabile, dat fiind că rețelele deja existente transportă energia produsă pe plan regional de centralele pe cărbune, gaz și cele nucleare.

"Nu vrem stâlpi în fața casei!"

„Südlink este unul dintre proiectele de extindere cele mai importante din Europa”, a spus Lex Hartman, directorul executiv al companiei Tennet, companie de stat din Danemarca, care lucrează într-un consorțiu cu EnBW, companie deținută de regiunea germană Baden-Württemberg.

Hartman a declarat că cele două companii așteaptă opinii de la cetățeni cu privire la traseul liniei, care nu este „bătut în cuie”.

Dar dacă opoziția stârnită în nordul Bavariei de un alt demers, de mai mică amploare, este cumva un precedent, atunci investitorii trebuie să se pregătească pentru vremuri grele. Oamenii care trăiesc în și în vecinătatea orașului Pegnitz fac lobby împotriva liniei regionale de transport, spunând că aceasta le amenință sănătatea și mediul.

„Nu suntem împotriva energiei verzi. Departe de noi. Morile noastre de vânt produc 80% din energia noastră. Dar am prefera să avem mori de vânt în loc de stâlpi în fața caselor noastre”, a spus Andrea Carl, un activist local, citat de FT.

Proteste la primărie

În același timp, cei care se opun construcției s-au manifestat public în orașul Kulmbach, aflat la aproximativ 112 kilometri nord de Nuremberg, potrivit UPI

Mai mult de o mie de persoane s-au adunat săptămâna trecută în sediul municipalității pentru a-și exprima opoziția fermă față de planurile operatorilor de rețea Amprion și 50Hertz de a contrui o linie electrică de transport de înaltă tensiune de 480 de kilometri în sudul Germaniei.

Linia, denumită South-East Direct Current Passage, face parte din programul de tranziție al guvernului și reprezintă o investiție de 1,37 de miliarde de dolari. Aceasta ar urma să pornească din Saxonia-Anhalt și ar ajunge până în Bavaria.

„Linia South-East Direct Current Passage nu este numai de o importanță esențială pentru a asigura securitatea viitoare a alimentării cu curent a Germaniei, în special în Bavaria și Baden-Wurttemberg, dar și pentru țările vecine ale Germaniei din est”, a transmis Amprion.

Fluxurile din nord-estul spre sudul Germaniei și de acolo spre Polonia și Cehia „pot fi mai bine controlate în viitor și sistemele de transport pot fi astfel decongestionate într-o anumită măsură”, au susținut oficialii companiei.

Totuși, în contextul alegerilor care se apropie, liderii locali denunță presiunea politică tot mai mare, dar și lipsa de informare a primarilor de pe traseul liniei electrice.

Ce spun sondajele de opinie

Potrivit The Guardian, energia produsă din surse regenerabile a reprezentat 25% din totalul producției din Germania în 2013.

În prezent, susținerea publică pentru închiderea centralelor nucleare este încă mare în Germania. Potrivit unui sondaj publicat în luna octombrie a anului trecut, citat de The Guardian, 80% dintre germani sunt în favoarea acestei decizii,

Totuși, costurile ridicate au devenit o îngrijorare din ce în ce mai mare, iar luna trecută, noul ministru al Energiei, Sigmar Gabriel, a promis că va tăia subvențiile pentru producătorii de energie eoliană, solară și din alte surse regenerabile, o mișcare care a fost citicată în nord și aplaudată în sud.

Astfel, potrivit jurnaliștilor, dacă noul guvern nu va reuși să reconcilieze prioritățile de la nivel național cu dinamica sistemului federal, opinia publică ar putea să se întoarcă rapid împotriva revoluției verzi.

CE Oltenia împrumută 200 mil. euro de la BERD pentru modernizarea termoncetralei Turceni

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 05 February 2014 17:31

TurceniComplexul Energetic Oltenia (CEO) a semnat un contract de finanțare de circa 200 de milioane de euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), bani destinați reabilitării și modernizării grupului energetic nr. 6 din cadrul sucursalei energetice Turceni.

,,Acest contract de finanțare, în valoare de aproximativ 200 milioane euro, este rezultatul unui intens proces de negociere desfășurat anul trecut, proces care a avut ca principal obiectiv obținerea finanțării necesare reabilitării și modernizării grupului energetic nr. 6 Turceni”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 6 din cadrul Sucursalei Electrocentrale Turceni aparţinând CE Oltenia are drept scop îmbunătățirea eficienței şi creșterea competitivităţii uneia dintre cele mai importante termocentrale din România, îmbunătățirea caracteristicilor de mediu ale instalaţiei, astfel încât să se respecte directivele de mediu ale UE, asigurarea implementării unui sistem modern de automatizare de control, care să îndeplinească cerințele Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E).

Investiții pe datorie

,,Îmi doresc să continuăm acțiunile de atragere de finanțare pentru modernizări și retehnologizări, deoarece acestea reprezintă cheia pentru creșterea competitivității în ceea ce privește prețul energiei, respectiv oportunitățile de valorificare la nivel regional. În același timp, realizarea acestei investiții va contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră, obligativitate pe care o avem trasată prin directivele europene”, a adăugat Niță.

CE Oltenia își finanțează cea mai mare parte a investițiilor prin credite bancare, pentru care garantează cu contractele sale de vânzare de energie electrică. Anul trecut, compania şi-a schimbat garanţiile pentru două credite, unul de 31 milioane de euro de la BRD şi altul de 47 milioane de euro de la BCR, constituind garanţii reale mobiliare pe creanţe din vânzarea de curent în valoare totală de peste 160 de milioane de lei, potrivit unui document al companiei, consultat de Energy Report.

Creditele sunt destinate sunt destinaţi finanţării a două lucrări de investiţii de mediu, respectiv pentru două instalaţii de desulfurare gaze de ardere la blocurile energetice nr. 7 și 8 de la SE Ișalnița.

Contractele puse ca garanție de CE Oltenia

Compania a semnat un contract cu Enel Energie în valoare estimată de 32,2 milioane de lei, în 22 august 2013, pe anul 2014. Cu Gen-I Bucharest Electricity Trading, valoarea contractului a fost de 32,4 milioane de lei, contract semnat în 17 septembrie 2013 pe anul 2014.

Cu Axpo Energy România, valoarea contractului a fost de 16,2 milioane de lei, contract semnat în 26 iulie 2013 pe anul 2014. Cam aceeaşi valoare estimată are şi contractul semnat în 4 septembrie cu Repower Furnizare Romania, 16,2 milioane de lei.

Pentru susţinerea aceloraşi două credite cu garanţii mobiliare, Complexul Energetic Oltenia a mai pus la bătaie creanţele de pe urma a trei contracte semnate cu bulgarii de la Obedineni Energiini Targovtsi OOD. Astfel, cu bulgarii, oltenii au semnat un contract în 8 august în valoare estimată de 16,25 milioane lei, în 4 septembrie altul în valoare estimată de peste 32 milioane de lei şi al treilea în 17 septembrie în valoare estimată de peste 14 milioane de lei.

FMI nu este de acord cu reorganizarea producţiei de energie în companii care să utilizeze mai multe tipuri de resurse (Agerpres)

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 16 January 2014 15:10

complexul-energetic-olteniaFondul Monetar Internaţional se opune intenţiei Guvernului de a reorganiza sectorul producţiei de electricitate de stat în companii care să utilizeze mai multe resurse energetice, nu doar câte una, ca în prezent, au declarat, joi, pentru Agerpres, surse din domeniu.

"Oficialii FMI nu au venit cu vreun argument, ci pur şi simplu se opun. Cei din Departamentul pentru Energie au arătat că în toată Europa există companii care utilizează un mix de resurse, nu mai există nicăieri companii doar cu o sursă, cum sunt la noi Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile energetice. De câte ori a fost vorba de acest proiect, cei de la FMI s-au opus şi nu spuneau decât că este necesară privatizarea majoritară a acestor companii. Listarea unor pachete minoritare este o concesie pe care ne-au acordat-o, întrucât ei au cerut încă de anii trecuţi privatizarea majoritară", au spus sursele citate.

Anterior, tot joi, în cadrul unei conferinţe, ministrul Energiei, Constantin Niţă, a declarat că Departamentul pentru Energie nu a renunţat la planul de reorganizare a sectorului producţiei de energie în mai multe companii care să utilizeze un mix de resurse energetice.

"Nu am renunţat şi n-o să renunţ niciodată la mixul energetic", a spus ministrul, întrebat care sunt planurile sale în acest sens.

La aceeași conferință, directorul general al Complexului Energetic Oltenia a declarat că CE Oltenia vrea să-şi formeze un mix de resurse pentru producţia de energie şi că urmăreşte ca, pe viitor, să achiziţioneze hidrocentrale.

"Intenţia noastră este să facem lobby, astfel încât să putem prelua, prin achiziţii, capacităţi hidro, prin care să ne realizăm vârfurile de sarcină", a spus Ciurel.

Hidrocentralele pot fi pornite şi oprite foarte uşor, spre deosebire de termocentralele pe cărbune, astfel că centralele pe apă pot realiza foarte bine echilibrarea producţiei de energie a unei companii.

"Intenţia noastră asta este: să avem un mix de energie", a completat Laurenţiu Ciurel.

În acest moment, sectorul producţiei de energie de stat este împărţit în mari producători care folosesc apa - Hidroelectrica, sursele nucleare - Nuclearelectrica, cărbunele - Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, centrale pe gaze - precum Electrocentrale Bucureşti.

Totodată, Niţă a anunţat, în aceeaşi conferinţă, că Hidroelectrica şi Electrica vor fi listate la bursă în iunie, iar Complexul Energetic Oltenia, în octombrie.

Însă în calendarul agreat cu FMI în urma ultimei vizite, cea din noiembrie 2013, listarea CE Oltenia fusese stabilită tot pentru vara anului 2014.

"FMI nu a agreat încă amânarea listării Complexului Oltenia pentru luna octombrie. Vom discuta pe această temă la următoarea vizită a FMI, care începe peste o săptămână", au mai spus sursele menţionate.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional va vizita Bucureştiul în perioada 21 ianuarie - 5 februarie 2014, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului preventiv cu România, care a fost aprobat în 27 septembrie 2013, a declarat, joi, reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

"Misiunea FMI va discuta cu autorităţile române recentele evoluţii economice şi priorităţile în reformele economice. De asemenea, vor fi discutate măsurile de compensare a deficitului de venituri în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la combustibil, astfel încât să se asigure ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB", a precizat acesta.

Potrivit unui comunicat al Fondului Monetar Internaţional, misiunea FMI, condusă de Andrea Schaechter, se va desfăşura în comun cu echipele de experţi ai Uniunii Europene şi ai Băncii Mondiale. Aceştia se vor întâlni, pe lângă autorităţi, cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor oamenilor de afaceri, ai băncilor şi ai organizaţiilor societăţii civile.

Comisia Europeană refuză certificarea Transelectrica, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 19 December 2013 11:40

Transelectrica Comisia EuropeanaComisia Europeană consideră că Transelectrica nu îndeplinește condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificată ca operator de sistem independent (Independent System Operator) al rețelei de transport al energiei electrice din România, Comisia avizând negativ o notificare în acest sens a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a operatorului rețelei electrice românești.

În Monitorul Oficial din 17 decembrie 2013 a fost publicat un ordin al ANRE de aprobare a certificării Transelectrica drept operator de sistem independent al rețelei de transport al energiei electrice din România, în care se stipulează că, în termen de 6 luni, Transelectrica și autoritățile statului trebuie să adopte o serie de măsuri pentru a se conforma avizului Comisiei Europene. De asemenea, ANRE a dat o decizie de certificare preliminară a Transelectrica, până la intrarea în legalitate.

Potrivit documentelor citate, în intervalul menționat de 6 luni, Transelectrica trebuie să se conformeze dispozițiilor Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, inclusiv prin eliminarea posibilității de a se exercita asupra sa, sau asupra activității sale, sau asupra proprietarului rețelei electrice de transport, prin orice mijloace de coordonare, de subordonare sau prin orice alte mijloace, influențe decisive/determinante de către o persoană care exercită controlul sau vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de furnizare de energie electrică sau de gaze naturale.

În acest sens, Transelectrica trebuie să-și modifice actele constitutive și să elimine situațiile de incompatibilitate legate de membrii actuali ai organelor de conducere.

Ce alte măsuri trebuie luate

La rândul lor, Guvernul și Parlamentul trebuie să ia măsuri pentru ca Ministerul Finanțelor Publice (MFP) să devină autoritate contractantă a acordului de concesiune a activelor rețelei electrice de transport și pentru ca activitatea de dispecerat din sistemul energetic național să fie scoasă de sub coordonarea Departamentului pentru energie.

În plus, legislația în vigoare trebuie modificată în așa fel încât să se interzică orice intervenţie a oricărei persoane sau entităţi publice ori private, care nu face parte din organele de conducere ale Transelectrica, în luarea deciziilor referitoare la activitatea curentă şi funcţionarea de zi cu zi a companiei. Această interdicţie se referă inclusiv la punerea în aplicare de către companie a măsurilor adoptate în cadrul politicilor şi strategiei în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale.

De asemenea, ANRE trebuie să capete competenţa de a verifica îndeplinirea cerinţelor de compatibilitate, prevăzute la art. 34 din Legea nr. 123/2012, de către acţionarii Transelectrica care deţin mai mult de 5% din acţiuni, precum şi de către candidaţii propuşi în consiliul de supraveghere, consiliul de administraţie, în directoratul companiei, precum şi în alte organisme care reprezintă compania din punct de vedere juridic, înainte de numirea respectivilor candidaţi.

De unde a pornit totul

În 15 august 2013, Comisia Europeană a primit o notificare din partea ANRE cu privire la un proiect de decizie de certificare a Transelectrica ca operator de sistem independent (ISO) pentru reţeaua de transport al energiei electrice din România. Avizul Comisiei la notificarea ANRE este datat 14 octombrie 2013.

"Comisia consideră că alegerea modelului ISO este (...) nepotrivită în cazul de faţă, întrucât gradul de separare între autorităţile publice care trebuie să existe în cazurile de aplicare a modelului ISO nu a fost atins", se spune în aviz.

Potrivit legislației europene, proprietatea asupra sistemului de transport este, prin definiţie, deţinută de o altă persoană decât ISO. Această persoană, deţinătorul sistemului, este strict limitată în exercitarea drepturilor de proprietar. În plus, ea este supusă unor obligaţii specifice, care au drept obiectiv să ofere ISO posibilitatea să îşi îndeplinească atribuţiile de transport în mod independent faţă de deţinătorul sistemului.

Proprietarul și operatorul sunt una și aceeași entitate

Totuşi, în cazul de faţă, remarcă Comisia Europeană, reţeaua de transport operată de Transelectrica este parţial deţinută de însăşi Transelectrica.

Statul român deţine aproximativ 55%, în termeni de valoare, din reţeaua de transport a energiei electrice. Transelectrica deţine în mod direct o cotă de aproximativ 45%. Cota de proprietate deţinută de Transelectrica nu va face decât să crească, întrucât activele nou-achiziţionate nu pot reveni decât societăţii Transelectrica, arată Comisia.

În plus, există legături directe şi indirecte între Transelectrica şi Departamentul pentru energie, care exercită drepturile de proprietate ale statului într-un număr de întreprinderi în domeniul furnizării şi generării de energie electrică.

Comisia constată că, în cazul de faţă, având în vedere faptul că Transelectrica deţine 45 % din activele de transport de energie electrică, ISO este în prea mare măsură aceeaşi persoană cu deţinătorul sistemului.

"Acesta nu reprezintă fondul tipic pentru care a fost creat modelul ISO, şi anume, o situaţie în care o societate energetică integrată vertical, care a fost reticentă să îşi vândă activele de transport, ar putea plasa operarea lor în mâinile unui operator complet separat, împiedicând astfel orice conflicte de interese cu privire la operarea reţelei. Această separare este absentă în cazul de faţă, dat fiind că Transelectrica deţine o proporţie semnificativă, şi din ce în ce mai mare, din activele reţelei de transport de energie electrică", se afirmă în avizul Comisiei.

Guvernul poate interveni în politica Transelectrica

Prin urmare, Comisia este de părere că modelul ISO nu este cel mai potrivit pentru a fi aplicat societăţii Transelectrica. În schimb, Comisia consideră că separarea drepturilor de proprietate în cadrul statului ar constitui o opţiune mai adecvată pentru a asigura separarea efectivă a activităţilor de transport de interesele statului în materie de furnizare şi generare de energie electrică.

În acest sens, Comisia consideră că Departamentul pentru energie nu poate fi considerat ca fiind un organism public separat de Ministerul Economiei în sensul directivei europene privind energia electrică.

"Comisia ar putea fi de acord cu faptul că Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, pot fi considerate organisme publice independente. Totuşi, Comisia consideră că nu a fost demonstrat suficient că prim-ministrul nu poate interfera cu ministrul finanţelor publice, pe de o parte, şi cu Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte. De exemplu, nu s-a demonstrat că prim-ministrul nu are competenţa de a da instrucţiuni acestor organisme publice", subliniază Comisia.

În plus, Comisia menţionează că separarea între Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte, pare să fie insuficientă, din cauza faptului că există un acord de concesiune care pare să ofere Ministerului Economiei drepturi vizavi de societatea Transelectrica. Departamentului pentru energie, care este subordonat ministrului economiei, îi este, de asemenea, atribuită responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul energiei electrice.

În plus, Departamentul pentru energie este responsabil de coordonarea operaţională şi metodologică a Dispecerului naţional, parte din Transelectrica. Astfel, Departamentul pentru energie îşi exercită influenţa asupra societăţii Transelectrica într-un mod care nu este reconciliabil nici cu separarea în cadrul statului, nici cu rolul său de proprietar de sistem.

Interferențe MFP – Departamentul pentru energie

De asemenea, Comisia menţionează că legislația românească în vigoare prevede că, chiar dacă Ministerul Finanţelor Publice va numi şi va revoca membrii consiliului de administraţie ai societăţii Transelectrica, aceşti membri trebuie să acţioneze în conformitate cu politicile şi strategiile în domeniul energiei şi gazului, astfel cum au fost întocmite de ministerul de resort, şi anume Departamentul pentru energie.

"În timp ce este adecvat ca membrilor consiliului de administraţie numiţi de către statul român să le poată fi solicitat să acţioneze în limitele politicilor şi strategiilor generale stabilite de statul român, inclusiv cele formulate de către Departamentul pentru energie, Comisia este de părere că astfel de cerinţe ar trebui să excludă în mod explicit posibilitatea ca astfel de măsuri să interfereze cu independenţa şi funcţionarea de zi cu zi a societăţii Transelectrica", este de părere Comisia Europeană.

În acest context, Comisia consideră că, în situaţia de faţă, nu există suficiente motive pentru a concluziona că gradul de separare necesar, prevăzut de directiva europeană privind energia electrică, în contextul unui model ISO, este atins.

Acționari minoritari în conflict de interese

În plus, Comisia constată că există doi acţionari minoritari ai societăţii Transelectrica, respectiv Fondul Proprietatea (13,499%) şi SIF Oltenia (7,04%), fiecare deţinând interese şi în societăţi de producţie şi furnizare de gaz şi energie electrică.

Fondul Proprietatea şi SIF. Oltenia nu deţin controlul asupra societăţii Transelectrica, dar pot vota şi propune alegerea membrilor consiliului de administraţie în cazul societăţilor în care deţin acţiuni. Legislaţia română facilitează şi numirea membrilor consiliului de administraţie de către acţionarii minoritari în societăţile deţinute de stat, prin aşa-numitele "drepturi de vot cumulative".

În consecinţă, Comisia concluzionează că aceşti acţionari minoritari deţin interese şi pot exercita drepturi care sunt incompatibile cu directiva europeană privind energia electrică.

Comisia menţionează că este necesar să se asigure conformitatea cu directiva europeană privind energia electrică indiferent dacă este aplicat modelul ISO sau modelul separării proprietăţii. Aceasta ar putea fi realizată prin stabilirea, de exemplu, în statutul societăţii Transelectrica, a faptului că acţionarii principali nu îşi pot exercita drepturile de proprietate asupra Transelectrica decât în cazul în care ANRE a primit asigurări că aceşti acţionari nu deţin interese în alte societăţi, incompatibile cu cerinţele din directiva europeană privind energia electrică.

"În plus (...), se pare că Fondul Proprietatea beneficiază de anumite drepturi minoritare, care îi permit să numească membrii consiliilor de administraţie din anumite societăţi generatoare de energie electrică, şi drepturi în ceea ce priveşte anumite tipuri de decizii", arată Comisia.

Și la Transelectrica, și la Hidroelectrica

Directiva europeană privind energia electrică stabileşte că nu este posibil ca un membru al consiliului de administraţie sau un membru al unui organism care reprezintă în mod legal un operator de transport și sistem (OTS), precum Transelectrica, să fie, în acelaşi timp, membru al consiliului de administraţie al unei întreprinderi active în domeniul furnizării energiei electrice sau al generării acesteia.

"Pentru câţiva membri ai consiliului de administraţie al societăţii Transelectrica, ANRE nu a fost în măsură să certifice dacă aceştia deţin interese sau sunt membri în alte consilii, incompatibile cu directiva europeană privind energia electrică. În plus, în cazul unui membru al consiliului de administraţie numit de către guvern, ANRE a demonstrat că el este membru şi al consiliului de administraţie al societăţii Hidroelectrica, un important generator de energie electrică din România", se afirmă în avizul Comisiei Europemne.

Comisia arată că este necesar ca ANRE să evalueze activităţile tuturor membrilor consiliului de administraţie înainte ca respectarea dispoziţiilor din directiva privind energia electrică să poată fi asigurată. Comisia menţionează, de asemenea, că este necesar ca ANRE să deţină competenţele necesare pentru a determina ca toţi potenţialii membri ai consiliului de administraţie să respecte toate cerinţele relevante din directiva privind energia electrică, înaintea numirii lor.

Sarcina de dispecerat trebuie exercitată independent

Directiva privind energia electrică limitează strict competenţele proprietarului sistemului asupra ISO. Din decizia preliminară a ANRE reiese că Transelectrica acţionează ca Dispecer naţional pentru energia electrică în România

Totuşi, legislaţia română prevede că Dispecerul naţional pentru energia electrică rămâne sub coordonarea metodologică şi operaţională a ministrului delegat pentru energie.

Comisia consideră că o astfel de dispoziţie este incompatibilă cu dispoziţiile directivei privind energia electrică. Comisia este de părere că activitatea de coordonare metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional pentru energie este o sarcină fundamentală a OTS şi trebuie exercitată în mod independent şi de către însuşi OTS.

"Reţinerea competenţei de a coordona metodologic şi operaţional Dispecerul naţional pentru energie de către Departamentul pentru energie este cu atât mai discutabilă cu cât acest departament gestionează şi interesele României în domeniul generării de energie electrică, mijloacele de furnizare şi distribuire, astfel încât ar fi puţin probabil ca OTS să poată îndeplini această sarcină principală în mod independent", subliniază Comisia Europeană.

Comisia menţionează că rămâne posibil ca Departamentul pentru Energie să stabilească politica generală în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, incluzând adoptarea de legi care - în limitele stabilite de directiva privind energia electrică - pot afecta dispecerizarea.

Legislația trebuie modificată în regim de urgență

Pe baza observaţiilor de mai sus, Comisia este de părere că nu există suficiente motive pentru certificare în cadrul modelului ISO. Comisia recomandă ANRE să acţioneze, în cooperare cu organismele relevante ale statului român, în sensul separării drepturilor de proprietate asupra societăţii Transelectrica, prin aplicarea articolului 9 alineatul (6) din directiva europeană privind energia electrică, care să permită separarea în cadrul statului, ceea ce, în mod necesar, implică şi faptul că legislaţia română trebuie să fie modificată în regim de urgenţă, astfel încât conţină acest model de separare.

Într-o astfel de situaţie, exercitarea drepturilor de proprietate ale statului român asupra societăţii Transelectrica poate rămâne în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie ar putea să îşi menţină participaţiile lor respective în societăţile care au ca obiect activitatea de generare şi/sau de furnizare, precum şi sarcinile lor respective în ceea ce priveşte politica energetică la nivel naţional, spune Comisia.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să devină autoritatea contractantă a acordului de concesiune (care, ca o observaţie generală, ar trebui să se bazeze pe condiţii juste) şi să obţină responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul de energie electrică, care, în prezent, revin, respectiv, Ministerului Economiei şi Departamentului pentru energie.

"În cele din urmă, Departamentul pentru energie ar trebui să renunţe la coordonarea metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional, coordonare care trebuie considerată o sarcină esenţială a societăţii Transelectrica şi care trebuie desfăşurată în mod independent", conchide Comisia.

 

700 (terawați)ore în Tibet

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Wednesday, 11 December 2013 08:33

3gorges-damSocietatea și peisajul tradiționalului Tibet n-au putut evita confruntarea cu modernitatea. Astfel, regiunea autonomă Tibet din sud-vestul Chinei a pus în funcțiune marți primul generator al barajului de la Pondo, cu o capacitate anuală de producție de energie electrică de 150 de milioane de kilowați-oră, informează Shanghai Daily.

Potrivit vicepreședintelui biroului de administrare a proiectului, Tang Quanyong, alte trei unități generatoare își vor începe activitatea în iunie 2014.

Cele patru unități vor genera în total 6-700 milioane de kilowați-oră de electricitate pe an, cantitate suficientă pentru rezolvarea problemelor de alimentare cu energie a capitalei regionale Lhasa

Proiectul va contribui de asemenea, la îmbunătățirea instalațiilor de irigare și de prevenire a inundațiilor din jurul capitalei. 

Construcția proiectului, denumit “Barajul celor trei chei ale Tibetului”,  a fost demarată în iulie 2009 și a costat 4,57 miliarde de yuani (748 milioane dolari). Este de așteptat ca aceasta să fie finalizată în 2016.

Proiectul este situat în apropierea orașului Pondo din districtul Lhunzhub, la aproximativ 63 de km de Lhasa, și  este situat la mai mult de 4.000 de metri altitudine.

CE Oltenia se modernizează cu bani de la OMV şi Enel. Cui şi cu cât vinde curent complexul energetic?

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 27 November 2013 14:58

 complexul-energetic-olteniaGaranţiile CE Oltenia pentru un credit de 100 de milioane de lei de la CEC pentru modernizarea blocului energetic 6 au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe trei contracte de vânzare energie electrică către Enel, Transenergo şi furnizorul de energie Obedineni Energiini Targovtsi din Bulgaria, se arată într-o hotărâre a Complexului Energetic Oltenia de la finele lunii octombrie.

De asemenea, garanţiile proprii constituite pentru un credit de 62,5 milioane de euro de la Unicredit Ţiriac au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe creanţele rezultate din  contracte de vânzare energie electrică către OMV Trading şi Enel. Creditul este pentru finalizarea parţială a unei instalaţii de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocurile energetice 3 şi 6 ale complexului.

În primele trei trimestre, CE Oltenia a produs 8 TWh de energie electrică. În cazul producţiei de cărbune, 11 milioane de tone de lignit au fost livrate către sucursalele proprii şi 4 milioane de tone către alte firme.

Contracte de vânzare energie electrică. Cui şi cu cât

Printre contractele semnate de companie în ultiele luni se numără și două contracte parafate în iulie și august cu Enel Energie, primul în valoare estimată de circa 21,6 milioane de lei iar al doilea de 43 milioane de lei.

În 8 august, compania a mai semnat un contract cu OMV Trading GmbH Viena Austria, în valoare estimată de aproximativ 43,5 milioane de lei.

Tot în 8 august, firma a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru Transenergo Com, valoarea estimată fiind de aproape 11 milioane de lei.

În 22 august, CE Oltenia a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru Obedineni Energiini Targovtsi OOD, în valoare estimată de 21,6 milioane de lei.

Valoarea contractelor se cunoaşte estimativ. Preţul pe MWh se modifică în timp, cum e şi firesc. Orientativ, în aprilie, CE Oltenia a vândut energie către Enel şi Tinmar Ind cu 201 lei/MWh.

 

Olanda, contraste energetice: turbine eoliene și coșuri de termocentrale (FOTO)

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 25 November 2013 12:24

Olanda principalaO imagine frecventă în Olanda: turbine eoliene lângă coșuri de termocentrale. Cea mai "curată" și cea mai "murdară" formă de generare de electricitate , juxtapuse. Imaginea exprimă și sintetizeză sugestiv problemele sectorului energetic olandez și european, prins la mijloc între obiectivul politic al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și necesitatea economică a ținerii sub control a costurilor cu energia electrică, atât ale consumatorilor industriali, cât și ale clienților casnici. Vorbește, de asemenea, despre impasul produs de subvenționarea și promovarea cu prioritate în rețele a energiei din surse regenerabile, cu bine-cunoscutele ei probleme de intermitență, care a sporit nevoia de capacități instalate fosile care să echilibreze sistemele energetice.

Guvernul olandez a decis, recent, să majoreze cu 10% ținta cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic național. Astfel, ponderea regenerabilelor va trebui să crească de la 4,4% în prezent la 16% în 2020.

photo 2 1

În pofida sistemului generos de subvenții de stat pentru generarea de energie din surse regenerabile, anul trecut producția acestora s-a majorat cu doar 1%, cea mai slabă creștere din ultimii cinci ani. În același timp, datorită scăderii prețurilor internaționale la materie primă, producția termocentralelor pe cărbune a crescut cu peste 15%, astfel încât ponderea acestei surse în mixul energetic olandez a depășit 20%.

Totodată, ponderea energiei produse în centrale pe bază de gaze naturale s-a redus de la 60% la 53%. Producția totală de energie a Olandei a scăzut în 2012 cu 10%, însă importurile s-au majorat.

photo 1

În întreaga Europă, centralele pe gaze naturale, cele mai "curate" surse fosile de energie, au de suferit de pe urma subvenționării regenerabilelor și a ieftinirii cărbunelui. Asta pentru că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse, care a scăzut masiv ca urmare a reducerii consumului și a subvenționării costurilor de producție ale centralelor regenerabile.

Ca o dovadă a efectelor perverse transfrontaliere ale subvenționării energiei regenerabile, centralele pe gaze din Olanda sunt amenințate cu închiderea din cauza importurilor de energie electrică ieftină din Germania (ieftină ca urmare a subvenționării de către germani a regenerabilelor), dar și a ieftinirii importurilor de cărbune, inclusiv din Statele Unite.

photo 3

Astfel, centrala pe gaze Enecogen, deschisă anul trecut la Rotterdam de către danezii de la Dong, a funcționat de la inaugurare doar 690 de ore, dintr-un total de ore potențiale de funcționare de peste 8.700. Pe piața europeană, în martie anul acesta, megawattul de curent electric se vindea cu circa 45 de euro, în vreme ce Enecogen are costuri de producție de 50 de euro/MWh.

Recenta decizie a guvernului olandez de a spori ponderea regenerabilelor în mixul energetic național conține și un acord voluntar încheiat, cu sprijinul executivului, între principalele companii de utilități olandeze, potrivit căruia acestea urmează să închidă trei termocentrale pe cărbune până în 2014.

photo 2 2

Problema este însă că Autoritatea pentru Consumatori și Piețe (care se ocupă atât de protecția consumatorilor, cât și de supravegherea mediului concurențial) a dat aviz negativ acestui acord, susținând că, în pofida beneficiilor de mediu ale închiderii termocentralelor, consumatorii vor avea de suferit, fiind nevoiți să plătească facturi mai mari la curentul electric consumat.

photo

Pe de altă parte, pentru finalul acestui an, precum și în 2014, este programată intrarea în funcțiune a trei termocentrale de înaltă eficiență, dotate cu instalații de capturare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon. Însă pentru ca investițiile să fie rentabile, companiile care au demarat aceste proiecte cer guvernului să abroge taxa pe cărbunele energetic, aflată în prezent în vigoare și cifrată la o cotă de 14 euro pe tonă.

Taxa fusese introdusă nu doar pentru a descuraja producția poluantă de energie din cărbune, ci și pentru reducerea deficitului bugetar al Olandei. Pentru a compensa veniturile pierdute în urma eventualei desființări a taxei pe cărbunele energetic, autoritățile olandeze iau în calcul amânarea intrării în funcțiune a sistemului de subvenții pentru producția de energie eoliană offshore. {jathumbnailoff}

 

SUA ar putea permite utilizarea dispozitivelor electronice de către pasageri în timpul decolării și aterizării avioanelor

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 05 November 2013 07:25

Avioane electronic devicesUnul dintre cele mai detestate ritualuri ale călătoriei cu avionul, respectiv oprirea obligatorie a dispozitivelor electronice în timpul decolării și aterizării aeronavelor, ar putea fi eliminat în Statele Unite. Autoritățile iau în calcul permiterea utilizării Kindle-urilor și Smartphone-urilor la bordul curselor aeriene americane, în anumite condiții foarte stricte și precis definite, care vor depinde de tipul de avion cu care se călătorește, de device-ul utilizat și chiar de starea vremii din momentul zborului. De menționat că schimbările preconizate vor modifica un set de reglementări care datează din anii ’60.

Șeful Agenției Federale pentru Aviație din SUA (Federal Aviation Administration - FAA), Michael Huerta, a declarat, săptămâna trecută, că instituția pe care o conduce va permite companiilor aeriene să înainteze cereri individuale de aprobare a creșterii numărului de tipuri de dispozitive electronice pe care clienții lor le pot utiliza la bordul aeronavelor. Anunțul a fost salutat de producătorii de astfel de dispozitive, cum ar fi Amazon sau Apple, de utilizatorii care își doresc să rămână conectați pe toată perioada petrecută la bordul aeronavelor, dar și de membrii Congresului care au făcut presiuni asupra FAA pentru modificarea regulilor în acest sens.

La scurt timp după declarația șefului FAA, companiile aeriene JetBlue Airways și Delta Air Lines au anunțat că sunt primele companii care vor permite pasagerilor să-și mențină în funcțiune dispozitivele electronice în timpul zborurilor.

"Aștept de mult timp această schimbare a regulilor. Estimez că, în acest fel, voi deveni cu cel puțin 50% mai productiv", spune Nick Skytland, partener la firma de consulting SecondMuse și pasager frecvent al SouthwestAirlines.

Vorbitul la telefon și SMS-urile vor rămâne interzise

FAA va permite inițial menținerea în funcțiune a Smartphone-urilor, tabletelor și playerelor MP3 pe toată durata curselor aeriene, inclusiv la decolare și aterizare, cu condiția ca acestea să fie setate în airplane mode, respectiv cu conexiunile celulare deconectate. De asemenea, utilizatorii vor putea să citească sau să asculte conținut deja downloadat sau înregistrat pe dispozitivele lor.

Pentru ca aceștia să poată naviga pe Internet, să downloadeze conținut sau să joace jocuri online la altitudini mai mici de 3.000 de metri, aeronavele vor trebui să fie echipate cu facilități Wi-FI special concepute pentru a putea funcționa în condiții de zbor. Dispozitivele mai grele vor trebui să fie depozitate compact în timpul decolărilor și aterizărilor.

În prezent, reglementările FAA interzic utilizarea dispozitivelor electronice personale la altitudini mai mici de 3.000 de metri, cu excepția recorderelor portabile, a aparatelor auditive, a stimulatoarelor cardiace și a aparatelor de ras electrice. Scopul acestor restricții este prevenirea interferențelor cu turnurile de control și cu echipamentele radio și de navigație ale piloților.

Cu toate acestea, vorbitul la telefon și schimbul de SMS-uri vor rămâne interzise pe întreaga perioadă a zbourilor. Aceste două activități fac obiectul unei interdicții separate, din cauza riscului ca semnalele emise de ele să interfereze cu rețelele de la sol.

Victorie pentru companiile tehnologice

Unele companii sunt luate pe nepregătite de această măsură de liberalizare. Cei de la Gogo Inc, care controlează 82% din piața nord-americană a conexiunilor Wi-Fi de la bordul aeronavelor, spun că, cel puțin într-o primă fază, clienții lor nu vor beneficia de pe urma noilor reglementări, întrucât, deocamdată, semnalul wireless furnizat de companie nu funcționează la altitudini mai mici de 3.000 de metri.

"Vom avea de evaluat multe aspecte inginerești pentru a vedea dacă merită să facem ajustările necesare, astfel încât să devină posibilă conectarea la Internet la altitudini mai mici", a declarat CEO-ul Gogo Inc, Michael Small, adăugând că nu există nici o barieră tehnologică fundamentală în calea efectuării schimbărilor necesare de setări la sistemul companiei, care se bazează pe 200 de stâlpi transmițători de semnal.

Liberalizarea utilizării dispozitivelor electronice la bordul aeronavelor convine de minune celor de la Amazon, căci astfel deținătorii de Kindle-uri vor avea mai mult timp la dispoziție pentru a cumpăra și downloada conținut. "Era și timpul pentru ca aceste reguli să fie modificate. Este o mare victorie pentru clienții noștri", a declarat un purtător de cuvânt al Amazon.

Compania aeriană JetBlue și-a pus la punct întreaga flotă de aeronave pentru a permite pasagerilor utilizarea dispozitivelor electronice pe toată durata zborurilor, inclusiv la decolare și aterizare. În plus, compania vrea să înceapă să le ofere acestora și servicii Wi-Fi, cel puțin pe unele avioane ale sale.

Lucru firesc sau moft?

Cei de la Delta Air Lines au început deja să le permită pasagerilor de pe cursele interne să rămână logați pe toată perioada zborurilor, iar American Airlines se află în faza de elaborare a documentației pe baza căreia urmează să ceară aprobare în acest sens de la FAA.

În schimb, Air Line Pilots Association, cel mai mare sindicat al piloților de avion din America de Nord, s-a arătat sceptic în privința noilor reguli, arătând că, în acest fel, pasagerii vor fi și mai puțin atenți la prezentarea măsurilor de siguranță în caz de urgență la bord, pe care oricum le ignorau și până acum în bună măsură. În plus, piloții spun că nu te poți aștepta ca pasagerii să-și închidă singuri dispozitivele electronice atunci când aeronavele traversează zone cu condiții meteo defavorabile.

Politicienii au avut reacții amestecate la noile reglementări, chiar și cei aparținând de același partid. Unii au caracterizat măsura ca pe o victorie a bunului simț, în timp ce alții au fost de părare că nu merită compromisă securitatea zborurilor de dragul de a le oferi pasagerilor posibilitatea de a-și consulta e-mailurile și de a viziona filme la bord.

Companiile aeriene care vor dori să le permită pasagerilor să navigheze pe Internet chiar și atunci când se efectuează aterizări cu vizibilitate zero vor fi nevoite să respecte standarde mai stricte de securitate tehnică, dat fiind că, în aceste situații, piloții se ghidează cu ajutorul undelor radio. Astfel, ceea ce va fi permis la bordul flotelor anumitor companii va fi interzis pentru altele. Totuși, potrivit FAA, cele mai multe avioane aflate în uz au trecut cu brio testele menite să demonstreze că orientarea piloților și comunicarea acestora cu solul nu vor avea de suferit de pe urma undelor emise de dispozitivele electronice ale pasagerilor.

"Reglementările aflate în prezent în vigoare și pe care vrem să le modificăm datează din anii ’60. Ne-am gândit că lumea s-a schimbat foarte mult în ultimii 50 de ani și poate ar fi cazul să adaptăm și reglementările respective", conchide Huerta, șeful FAA.

 

Frecție la stâlpul de înaltă tensiune? Germanii vor să retransforme serviciile municipale de utilități din monopoluri private în monopoluri de stat

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 21 October 2013 16:37

Germania nationalizareTot mai multe comunități locale din Germania, de la simple comune până la metropole de talia Hamburgului sau a capitalei Berlin, s-au săturat de serviciile scumpe și de proastă calitate ale companiilor cărora le sunt concesionate utilitățile municipale, în primul rând cele de furnizare de curent electric, dar și cele de apă și canalizare. Anul acesta vor avea loc referendumuri populare în nu mai puțin 8.000 de localități din Germania, unde cetățenii vor fi întrebați dacă vor sau nu ca primăriile de care aparțin să "renaționalizeze" aceste servicii.

În multe din aceste localități, entuziasmul pentru naționalizare al locuitorilor este la cote înalte, iar inițiativele de organizare a referendumurilor au pornit de jos în sus, prin campanii "grass roots" de strângere de semnături. Scepticii spun însă că este puțin probabil ca preluarea de către municipalități a serviciilor locale de utilități să ducă la creșterea calității în furnizare și la ieftinirea acestora. Asta pentru că, printre altele, primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german.

În plus, banii pe care primăriile vor trebui să-i cheltuiască pentru a rezilia unilateral contractele de concesiune în vigoare, pentru a prelua controlul asupra companiilor de utilități și pentru a investi în operarea acestora vor împovăra bugetele locale și vor majora gradul de îndatorare al municipalităților. Astfel încât există riscul ca locuitorii să ajungă să scoată mai mulți bani din buzunar, atât din postura de clienți, cât și din cea de contribuabili, și să aibă parte de servicii chiar mai proaste decât înainte.

Nu în ultimul rând, pentru companiile concesionare, acest exit pe banii contribuabililor constituie încă o afacere extrem de profitabilă, după profiturile importante consemnate în anii în care au operat rețelele locale de utilități din Germania. Interesant este că, în urmă cu circa 20 de ani, primăriile germane făceau mișcarea inversă, respectau concesionau firmelor private aceste servicii, tocmai din cauză că problemele bugetare și de îndatorare nu le mai permiteau să opereze rețele de utilități și să investească în upgradarea și mentenanța lor.

Referendum la Berlin pe 3 noiembrie

Berlinezii sunt chemați la urne pe data de 3 noiembrie, pentru a decide repreluarea de către municipalitatea capitalei germane a rețelei locale de transport al energiei electrice. Totul a pornit de la o inițiativă cetățenească de strângere de semnături, campania publică asociată acesteia promovând ideea că această naționalizare va ieftini curentul electric, va spori controlul cetățenesc asupra rețelei electrice și va duce la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic local.

Campania pentru referendum mai cere înființarea de centrale electrice regenerabile descentralizate în regiunea Berlin-Brandenburg. Contractul de concesiune pe 20 de ani semnat de municipalitatea berlineză cu furnizorul de energie Vattenfall urmează să expire anul viitor. Pentru a impune organizarea unui referendum local la Berlin, este suficientă colectarea de semnături semnături de la 7% dintre cetățenii cu drept de vot. Pentru validarea rezultatului referendumului, este necesară prezența la urne a minimum 25% dintre locuitorii cu drept de vot.

Pe de altă parte, primăria spune că inițiativa este inutilă, întrucât autoritățile locale aplică deja o politică de descentralizare a furnizării de energie electrică, de promovare a energiei regenerabile și de ținere sub control a tarifelor la curent electric. În plus, spun conducătorii locali, Berlinul pur și simplu nu își permite efortul financiar presupus de repreluarea rețelei de transport de energie, bugetul local fiind deja într-o stare extrem de precară.

"Această achiziție ar avea consecințe fatale asupra competitivității și asupra ratingului de credit al Berlinului. Indicatorul datoriei pe cap de locuitor este deja mai mare decât cel al Detroit-ului, care nu demult și-a declarat falimentul. În aceste condiții, municipalitatea nu își permite să plătească 3 miliarde de euro pentru a naționaliza rețeaua de transport al electricității", spune Fred Roeder, economist și președinte al ONG-ului Young Voices.

Locuitorii din Hamburg au decis deja

În Hamburg, cel de-al doilea oraș ca mărime al Germaniei, cetățenii au votat deja preluarea rețelei locale de electricitate de către municipalitate, de la furnizorii concesionari Vattenfall și E.ON, într-un referendum care a avut loc în septembrie, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. În favoarea naționalizării s-au pronunțat 51% dintre participanții la vot. Acum, primăria va trebui să scoată din bugetul local 2 miliarde de euro pentru a cumpăra rețeaua.

Campania pentru referendum a fost organizată de peste 50 de organizații ecologiste și de protecție a consumatorilor, cărora li s-au alăturat și mai multe biserici. Ei susțin că, odată ce rețeaua de distribuție va reintra sub controlul municipalității Hamburgul poate genera anual venituri de 1 miliard de euro, cu profit de 100 milioane de euro, doar din tarifele de conectare la rețea. Hamburgul are 27.000 de kilometri de linii electrice, conducte de distribuție de gaze de 7.300 de kilometri și o rețea de distribuire a energiei termice de 800 de kilometri.

Primarul social-democrat al Hamburgului, Olaf Scholz, s-a opus ideii de repreluare integrală a distribuției de energie a orașului, arătând că această achiziție ar împovăra și mai mult finanțele locale, datoria publică a Hamburgului ridicându-se deja la peste 20 de miliarde de euro.

Hamburgul și-a privatizat serviciile municipale de utilități la sfârșitul anilor 90. Anul trecut, primăria a recumpărat 25,1% din rețele, plătind 543,5 milioane de euro, din dorința de a recâștiga influență asupra deciziilor din acest domeniu și de a face presiuni pentru modernizarea rețelelor de distribuție.

Sună înălțător, dar pare o afacere proastă

Ideea de a reda controlul "poporului" asupra serviciilor locale de utilități pare să fi prins la electorat, însă din păcate tranformarea acestora din monopoluri corporatiste în monopoluri socialiste nu va avea efectele scontate, ba chiar dimpotrivă.

Până una alta, există dificultăți insurmontabile de natură legislativă. Primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german. Ele nu pot ieftini curentul electric. Potrivit normelor europene și germane, energia electrică se cumpără exclusiv de pe piața liberă, de la burse. Peste prețul en-gros vin taxele și impozitele, precum și subvențiile pentru energia regenerabilă, suportate tot de consumatori. Toate acestea se stabilesc la nivel federal.

Mai mult, simpla preluare prin achiziție de către municipalități a companiilor care administrează serviciile locale de utilități nu garantează câtuși de puțin că primăriile vor ajunge realmente să opereze rețelele de distribuție. Potrivit legislației UE, concesionarea acestor servicii se face exclusiv prin licitație publică, foarte atent monitorizate de către Bruxelles.

Astfel că, după ce vor rezilia contractele de concesiune cu actualii concesionari privați și vor prelua de la aceștia subsidiarele care se ocupă de rețele în fiecare din orașele respective, primăriile vor trebui să se prezinte la licitații ca orice alt concurent. Astfel încât nu este exclusă posibilitatea ca primăriile să piardă licitațiile, printre altele pentru că nu au experiență în domeniu. Iar atunci contribuabilii vor rămâne și cu banii luați (miliardele de euro cheltuite din bugetele locale pentru naționalizare), și fără controlul municipal asupra utilităților, care li se promitea în campaniile pentru referendumuri.

De asemenea, rezultatele referendumurilor nu îi obligă în nici un fel pe concesionarii privați să vândă primăriilor operațiunile. Dacă aceștia refuză să vândă, municipalitățile trebuie să-și înființeze propriile firme de distribuție, cu care să participe la licitații. Și să concureze, în cele mai multe din cazuri, chiar cu actualii concesionari.

Berlinul a naționalizat deja serviciul de apă și canalizare

Luna trecută, municipalitatea berlineză a ajuns la un acord cu francezii de la Veolia, compania-mamă a Apa Nova, pentru repreluarea participației de 25% pe care francezii o dețineau la operatorul local de apă și canalizare, contra sumei de 590 de milioane de euro. Cu un an înainte, primăria din Berlin a ajuns la un acord similar cu compania germană RWE, care deținea o participație similară, suma de achiziție fiind stabilită atunci la 658 de milioane de euro.

Primii care s-au declarat nemulțumiți de acest deal au fost chiar activiștii care au făcut campanie pentru naționalizare. Ei susțin că prețul negociat de primărie este mult prea mare și va pune presiune pe gestionarea serviciului local de apă mulți ani de-acum înainte, împiedicând primăria să ieftinească furnizarea apei, serviciu care s-a tot scumpit din 1999 încoace, de când francezilor li s-a concesionat acest serviciu de utilități.

Astfel, suma încasată în urma exit-ului se va adăuga la profiturile importante consemnate de concesionari pe perioada contractului, în care au majorat tarifele și au redus personalul și investițiile în modernizare și mentenanță.

În 2011, la Berlin a avut loc un alt referendum, în care cetățenii au votat, aproape în unanimitate, pentru desecretizarea contractelor de concesiune a serviciului municipal de apă și canalizare.

Municipalitatea berlineză a vândut 49,9% din acțiunile serviciului municipal de apă și canalizare către Veolia și RWE în 1999, pentru a mai reduce din deficitul bugetului local și din gradul de îndatorare al primăriei. De atunci, prețurile la apă în Berlin au crescut cu 35%.

Modelul de succes presupune să devii producător

În anii 80 și 90, circa 20.000 de municipalități germane și-au concesionat unor firme private serviciile de distribuire a energiei și rețelele electrice, nemaiputând să le administreze din cauza constrângerilor bugetare. Anul acesta, în 8.000 de localități din Germania au loc referendumuri pe tema renaționalizării acestora.

Cei care susțin aceste referendumuri au ca model o poveste de succes care a început în 1986. Atunci, după angoasa generată de tragedia de la Cernobîl, în comuna germană Schonau, cu 2.300 de locuitori a avut loc o adevărată "rebeliune energetică". Nevrând să se mai alimenteze cu curent de la centrala nucleară din apropiere, locuitorii au pus mână de la mână și au creat, și cu sprijinul primăriei, o cooperativă energetică locală, prin care să finanțeze instalarea de capacități energetice regenerabile care să alimenteze comuna. Schonau a beneficiat, în plus, de șansa de a avea deja o hidrocentrală funcțională.

Pe atunci, piața europeană de energie nu fusese încă liberalizată și nu existau nici subvenții pentru producția de energie din surse regenerabile.

Mai rămânea o problemă: concesionarul local al rețelei de transport și distribuție a curentului electric refuza să preia în rețea mica producție eoliană, solară și hidro a locuitorilor din Schonau. Astfel încât aceștia au reușit, beneficiind și de sprijinul presei germane, să organizeze o campanie națională de promovare și de strângere de fonduri, prin care au reușit să colecteze cele 5,7 milioane de mărci germane necesare pentru preluarea rețelei de distribuție.

Cel mai mare dușman este birocrația UE

Având la dispoziție rețeaua, locuitorii din Schonau au fost stimulați să investească în capacități regenerabile, întrucât facturile lor de curent electric scădeau direct proporțional cu majorarea cantității de energie livrată rețelei. În timp, comuna Schonau a ajuns să alimenteze cu curent mai multe localități învecinate.

Cooperativa energetică locală, care acum deține și rețeaua de distribuție, se află în proprietatea colectivă directă a locuitorilor din comună și nu a autorităților locale.

Pe site-ul cooperativei energetice din Schonau, în prezentarea istoriei acesteia, se arată că cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat proiectul local au fost cele legate de birocrație și reglementări.

"În Germania sunt peste 900 de operatori de rețele electrice, dintre care mulți de dimensiuni foarte mici. UE presează de ani de zile Germania pentru a reduce numărul acestora, iar agenția germană de reglementare în energie pune tot mai multe piedici birocratice și de reglementare pentru micii operatori, iar mulți dintre ei sunt nevoiți să renunțe, pentru că este foarte costisitor să respecți legislația. Birocrația este cel mai mare dușman al micilor distribuitori de energie", se arată pe site-ul cooperativei.

Marile corporații energetice californiene se bat cu proprii lor clienți, care și-au instalat panouri solare cu baterii de stocare și le amenință monopolul

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 09 October 2013 23:24

baterii stocare panouri solareCele mai mari trei companii de utilități din California au declanșat un adevărat război cu proprii lor clienți care dispun de panouri solare instalate pe acoperișuri, disputa fiind legată de sistemele de stocare a energiei electrice fotovoltaice ale gospodăriilor care tind să devină tot mai autonome energetic, producându-și singure o tot mai mare parte din necesarul de electricitate.

Edison International, PG&E și Sempra Energy spun că există probleme cu aceste sisteme de stocare și că nu pot ști cu certitudine că energia revândută în rețelele centralizate de transport de către gospodăriile cu panouri solare instalate pe acoperișuri este într-adevăr produsă din respectiva sursă regenerabilă.

Amplificarea conflictului arată cât de mult se simt amenințate companiile clasice de distribuție a energiei electrice de avântul producției casnice de curent electric și de perspectiva ca tot mai multe gospodării și companii să devină autonome energetic. Potrivit Bloomberg, industria energiei produse de panouri solare instalate pe acoperișuri a ajuns deja la valoarea de 2 miliarde de dolari.

Mai aproape de autonomia energetică

Gospodăriile și firmele care dispun de propriile centrale electrice alimentate de panouri solare cumpără din ce în ce mai puțină energie de la furnizorii clasici specializați și depind tot mai puțin de rețelele electrice centralizate. Faptul că tot mai mulți proprietari de locuințe își permit să își achiziționeze și baterii de stocare a energiei produse înseamnă că este tot mai aproape ziua când mulți dintre aceștia nu vor mai cumpăra nici un kilowatt din rețelele centralizate, spune Ben Peters, consultant pe probleme guvernamentale la producătorul de sisteme fotovoltaice Mainstream Energy Corp.

„Distribuitorii văd în producția de energie a panourilor instalate pe acoperișuri o amenințare crescândă la adresa businessului lor și încearcă să limiteze creșterea acesteia”, spune Peters.

California este cel mai mare dintre cele 43 de state americane care încurajează mica producție de energie regenerabilă impunându-le distribuitorilor să cumpere electricitate de la centralele solare alimentate cu panouri solare instalate pe acoperișuri de case și firme, de obicei la același preț cu care respectivii furnizori vând curent electric către clienții lor. În acest fel, gospodăriile își pot reduce factura de electricitate livrând înapoi în rețele surplusul de energie produs de propriile instalații fotovoltaice, care depășește consumul propriu.

Cum îți dă țeapă sistemul

Numărul de instalații fotovoltaice rezidențiale din California s-a majorat cu 78% în al doilea trimestrul al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2012, potrivit datelor asociației profesionale și de lobby Solar Energy Industries Association.

Centralele solare dotate cu baterii de stocare a energiei produse câștigă tot mai mult teren pe piață ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de producere și instalare a acestora. Bateriile le permit utilizatorilor mai multă flexibilitate în a consuma energia produsă de propriile panouri solare pe timpul nopții sau în perioade când producția proprie este în scădere.

Astfel de sisteme de stocare costă între 12.000 și 16.000 de dolari bucata, majorând cu circa 25% costurile instalării de panouri solare pe acoperiș.

Matthew Sperling, din Santa Barbara, California, și-a instalat la locuința sa, în aprilie, 8 panouri solare și 8 baterii de stocare, „Am vrut să avem o alternativă în caz de pană gravă de curent, pentru a ne menține frigiderul în funcțiune”, spune acesta. Însă furnizorul Edison i-a respins cererea de conectare a centralei sale solare la rețea, cu toate că inspectorii municipali i-ar fi spus că e „cea mai frumoasă” pe care au văzut-o vreodată.

„Și iată cum am cheltuit 30.000 de dolari pe o instalație pe care nu putem să o folosim”, conchide amar Sperling.

Furnizorii susțin că se tem de fraude

În replică, furnizorii de energie electrică susțin că sistemele de stocare a curentului electric fac posibilă frauda. Problema este în ce măsură întreaga cantitate de energie revândută în rețea de instalațiile solare rezidențiale provine într-adevăr din surse regenerabile, așa cum cere legislația prin care se încurajează instalarea de astfel de sisteme.

Teoretic, consumatorii ar putea pur și simplu să își încarce bateriile de stocare cu curent electric luat chiar din rețeaua centralizată și apoi să-l revândă aceleiași rețele ca energie regenerabilă produsă de panourile solare proprii. Asta pentru că intervenția sistemelor de stocare împiedică determinarea sursei exacte a curentului electric respectiv. Însă proprietarii de locuințe cu panouri solare spun că așa ceva nu se întâmplă.

Reglementările de pe piața de energie și capacitatea industriei de a monitoriza fluxurile de energie electrică provenite de la centralele fotovoltaice rezidențiale nu au reușit să țină pasul cu progresul tehnologic înregistrat de sistemele de stocare a curentului electric, spune Gary Stern, director de politici de reglementare la Edison.

Depășiți de inovația tehnologică

„Normele, regulile și procedurile noastre nu reușesc deocamdată să facă față problemelor puse de chestiunile legate de stocarea energiei”, arată Stern.

Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, la rândul său, că Edison nu vrea să descurajeze producția rezidențială de energie solară și că lucrează împreună cu instituțiile de reglementare pentru a pune la punct „politici rezonabile” în privința bateriilor de stocare.

Cei de la Comisia pentru Utilități Publice din California spun și ei că sunt la curent cu problema și că vor emite norme care să îi ajute în egală măsură pe micii producători și companiile de utilități.

„Au fost niște reclamații de la unii dezvoltatori din aria de furnizare a Edison potrivit cărora compania ar fi refuzat în mod incorect să conecteze la rețea centrale solare dotate cu baterii de stocare. Lucrăm alături de companiile de utilități pentru a da o rezolvare oficială acestei probleme în următoarele luni”, spune un purtător de cuvânt al Comisiei.

Costurile de instalare scad

Companiile de utilități spun că ar fi de acord să conecteze la rețea centralele solare rezidențiale dotate cu sisteme de stocare cu condiția ca instalațiile să aibă două contoare, unul pentru intrări și al doilea pentru ieșiri, astfel încât să se poată verifica că se revinde în rețea exclusiv energie din surse regenerabile. O astfel de configurație ar majora costurile de instalare cu cel puțin 1.300 de dolari.

Disputa se amplifică pe măsură ce sistemele de stocare a energiei sunt folosite pe o scară tot mai largă în California, iar instituțiile de stat încurajează acest fenomen. În iunie, Comisia pentru Utilități Publice a propus ca, până în 2020, furnizorii de electricitate să dispună de o capacitate totală de stocare de 1,3 GW. Propunerea vine în sprijinul țintei oficiale a statului, de a ajunge până în acel an la o pondere a energiei regenerabile în totalul mixului energetic de 33%, și este menită să facă față problemelor de intermitență puse de centralele eoliene și solare.

În același timp, prețurile scad. Costurile unei baterii s-ar putea reduce cu 57% până în 2020, la 807 dolari/KWh, față de 1.893 dolari/KWh în momentul de față, potrivit calculelor estimative ale Bloomberg. Piața globală a sistemelor de generare de energie solară dotate cu instalații de stocare ar putea crește la 2,8 miliarde de dolari în 2018, în prezent fiind de sub 200 de milioane de dolari, estimează firma de cercetare Lux Research Inc.

Anul trecut, în California s-au instalat panouri solare rezidențiale cu o capacitate instalată totală de 391 MW, în condiâiile în care prețul de instalare a scăzut față de 2012 cu 15%, de la 4,35 la 3,71 dolari/watt.

Bulgărele de zăpadă se rostogolește tot mai repede

Sistemele de stocare a energiei cu ajutorul bateriilor reprezintă cea mai recentă inovație menită să destructureze monopolul companiilor tradiționale de furnizare a energiei. Cu douăzeci de ani în urmă, agențiile federale de reglementare au deschis sistemul pentru producătorii independenți, iar acum, bateriile de stocare vor agrava hemoragia de clienți a furnizorilor tradiționali.

Din mai încoace, cei de la Edison au respins de la conectare circa 60 de proiecte de centrale solare rezidențiale dotate cu baterii de stocare. PG&E Corp, cea mare companie de utilități din California, a respins și ea clienți de acest tip, redirecționându-i spre alt program, mai costisitor, căci include tarife de conectare la rețea. San Diego Gas & Electric spune că nu a primit astfel de solicitări, precizând totodată că le-ar fi respins dacă le-ar fi primit.

Cei de la Mainstream, care se ocupă de instalarea de panouri solare, spun că Edison respinge acum de la conectare sisteme identice cu cele pe care, până nu demult, le aproba. La începutul anului, firma instala 2 până la 3 sisteme solare cu baterii de stocare pe săptămână. În ultimele săptămâni n-a mai instalat nimic, ba mai mult, unele comenzi au fost anulate.

„Proprietarii de locuințe cu panouri solare pe acoperișuri nu încearcă deloc să fraudeze sistemul. Ideea este că, în cele din urmă, consumatorii care dispun și de centrale fotovoltaice, și de sisteme de stocare, vor găsi în cele din urmă o modalitate de a le face să funcționeze fără să mai aibă nevoie de companiile de utilități”, conchide Adam Browning, director al grupului de lobby Vote Solar Initiative.

ANRE reduce de la 10% la maxim 9% rata de rentabilitate a distribuitorilor de curent. Până în 2020, 80% din consumatori trebuie să aibă „contoare inteligente”

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 02 October 2013 22:12

Furnizori energie rata rentabilitate BUNAutoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului. În plus, potrivit unui proiect de ordin al ANRE, distribuitorii de energie electrică, trebuie să efectueze investiții și lucrări pentru ca, până în 2020, 80% din clienții lor să aibă instalate sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice.

ANRE a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale, dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului.

„Modificarea va fi aplicată tuturor distribuitorilor de energie, lucrăm la ea din luna mai. Noile reglementări se vor aplica din acest an pe o perioadă de cinci ani. Companiile care vor investi în «smart metering» (contoare inteligente - n.r.) vor putea primi în plus 0,5 puncte procentuale”, a declarat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, citat de Mediafax.

România are obligaţia, asumată faţă de Comisia Europeană, să introducă sistemul contorizării inteligente în sectorul distribuţiei şi furnizării de energie până în 2020.

Mai multă exigență la cererile de majorări de tarife

Havrileț a mai spus, potrivit Agerpres, că ANRE va analiza mult mai detaliat investițiile distribuitorilor de energie, atunci când aceștia vor solicita recunoașterea costurilor în tarifele finale.

ANRE a aprobat, miercuri, o nouă metodologie de calcul a tarifelor de distribuție a energiei, valabilă pentru perioada de reglementare 2013 — 2018.

„Față de vechea metodologie, valabilă până acum, noua metodologie prevede mai multă transparență din partea distribuitorilor atunci când vin să ne ceară anumite tarife pe baza costurilor lor. Vor trebui să ne transmită informații mult mai detaliate și doar costurile efective vor fi recunoscute în tarife”, a explicat Havrileț.

Potrivit acestuia, când companiile vor cere majorarea prețurilor, vor trebui să prezinte documente care să ateste atât investițiile realizate, cât și calitatea serviciilor prestate, costurile de operare, de personal, de mentenanță, consumul propriu tehnologic și pierderile din rețea.

De asemenea, s-au introdus în noua metodologie și elemente din legislația europeană, potrivit cărora sunt interzise subvențiile încrucișate. „Spre exemplu, nu mai poți pune un tarif mare la industrie ca să protejezi populația. Fiecare plătește prețul corect”, a mai spus șeful ANRE.

O metodologie mai „echitabilă”, susține ANRE

Potrivit unui comunicat al ANRE, Comitetul de Reglementare al instituției a aprobat, în ședința de miercuri, metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice.

„Prin aplicarea acestui tip de reglementare stimulativă, se asigură o abordare transparentă privind procesul de reglementare, o alocare echitabilă a câștigurilor rezultate prin creșterea eficienței peste țintele stabilite de autoritatea competentă între operatorul de distribuție și beneficiarii serviciului de distribuție, operarea în condiții de siguranță a rețelei de distribuție, folosirea eficientă a infrastructurii existente, promovarea investițiilor eficiente în rețeaua de distribuție a energiei electrice, îmbunătățirea calității serviciului de distribuție, prevenirea abuzului de poziție dominantă a operatorului de distribuție”, se arată în comunicatul ANRE.

Reprezentanții instituției au mai arătat că revizuirea metodologiei a fost determinată, în principal, de necesitatea actualizării și corelării cadrului de reglementare existent în raport cu modificările survenite la nivelul legislației primare, în special prin apariția Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, necesitatea eficientizării serviciului de distribuție a energiei electrice în sensul creșterii parametrilor de eficiență existenți, de necesitatea efectuării investițiilor pentru asigurarea fiabilității rețelelor de distribuție a energiei electrice și de necesitatea creșterii calității serviciului în condiții de eficiență energetică.

Investiții în „contoare inteligente”

Distribuitorii de energie electrică din România au obligația de a investi și de a efectua lucrări astfel încât, până în 2020, 80% din clienții lor să dispună de sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice, potrivit unui proiect de ordin al ANRE.

„Ritmul aplicat de către operatorii de distribuţie pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă poate fi de tip echilibrat (o evoluţie anuală liniară a instalării de contoare, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi) sau exponenţial (instalarea unui număr mai redus de contoare în primii ani pentru a permite companiilor să-şi ajusteze parametrii, să planifice şi să înveţe din experienţa primilor ani de implementare, urmată de o implementare echilibrată pentru următorii ani, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi)”, se arată în documentul citat.

Proiectul de ordin prevede că, în anul 2014 se implementează proiecte pilot şi se evaluează aspectele specifice din reţelele de distribuţie, în vederea stabilirii condiţiilor finale de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă de către fiecare operator de distribuţie, vizând eventualele lucrări de reţea, campania de informare a clienţilor, activităţile logistice.

Ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba programul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă şi calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă până la sfârşitul anului 2015.

Sunt incluse în rata reglementată de rentabilitate

Investiţiile aferente implementării sistemelor de măsurare inteligentă sunt incluse în planul de investiţii al operatorilor de distribuţie, la categoria “Investiţii necesare”, prin introducerea unei sub-categorii, respectiv „Implementarea sistemelor de măsurare inteligentă”.

Investiţiile în implementarea sistemelor de măsurare inteligentă ale operatorului de distribuţie sunt recunoscute în Baza Reglementată a Activelor (BAR), de către ANRE şi remunerate cu Rata Reglementată a Rentabilităţii (RRR), conform Metodologiei.

„Pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pot fi utilizate drept surse de finanţare şi împrumuturile nerambursabile, inclusiv din fonduri europene,. Această modalitate de finanţare nu va condiţiona momentul începerii implementării sistemelor de măsurare inteligentă”, mai prevede documentul în cauză.

Operatorii de distribuţie vor transmite semestrial, la ANRE, realizarea programului de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, în cadrul monitorizării planurilor de investiţii.

„Prevederile prezentului ordin nu se aplică operatorilor de distribuţie care furnizează servicii pentru mai puţin de 100.000 de clienţi conectaţi sau care deservesc sisteme mici, izolate”, precizează ANRE.

Politicienii se miră că monopolurile private se comportă fix ca cele de stat. Niță: Există riscul naționalizării distribuitorilor de energie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 01 October 2013 15:29

Distribuitori energie Nita nationalizare BUNCompaniile Enel, E.ON şi CEZ, care au cumpărat societăţi de distribuţie a energiei electrice în România, nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractele de privatizare şi exportă profiturile în ţara de origine, în timp ce clienții lor au de suferit, a declarat, marţi, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, în cadrul unei conferinţe de profil.

„Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a spus Niţă, citat de Agerpres.

El a amintit că Electrica a dat în judecată cele trei companii private la Curtea de la Paris, pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare, care vor trebui să plătească sume foarte mari din cauza aceasta.

Circuitul monopolurilor în natură

Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: „Întotdeauna există riscuri”.

„Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial. Sunt autorităţi care se plâng că aceste companii nu reuşesc, nu vor sau nu pot, vom verifica, mai ales în cartierele noi, să se preocupe de alimentarea cu energie. Este inacceptabil”, a completat Niţă.

Întrebat cine va lua măsuri împotriva acestor abuzuri, ministrul a adăugat: „ANRE trebuie să facă controalele în ceea ce priveşte investiţiile, dar şi noi (Departamentul pentru Energie - n.r.). Deşi atribuţiile noastre nu sunt foarte clare, nu putem sta cu mâinile încrucişate”.

Enel a achiziţionat fostele filiale de distribuţie a energiei Muntenia Sud, Dobrogea şi Banat, CEZ deţine distribuţia de energie din Oltenia, iar E.ON - distribuţia din Moldova.

Ne arbitrăm la Paris

Curtea de Conturi a constatat, în urma controalelor realizate în 2011, că sunt abateri în cazul tuturor celor cinci contracte de privatizare ale filialelor Electrica SA, semnate cu Enel Italia, CEZ Cehia şi E.ON Germania. Investitorii nu şi-au respectat o parte din obligaţiile privind investiţiile, iar autorităţile nu au monitorizat la timp îndeplinirea clauzelor contractuale.

Potrivit raportului Curţii pe 2011, OPSPI nu a urmărit transmiterea trimestrială, de către SC Electrica SA, a rapoartelor referitoare la modul de derulare a clauzelor din contractele de privatizare a filialelor sale. De asemenea, Electrica a organizat cu întârziere monitorizarea modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare. Astfel, activitatea de monitorizare a modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare a fost organizată începând cu anul 2007, cu o întârziere de aproximativ trei ani de la încheierea primelor contracte de privatizare.

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Banat SA, Curtea a semnalat, în raportul pe 2011, că Enel nu a respectat, în calitatea sa de acţionar majoritar, obligaţia de a determina societatea să utilizeze preţul acţiunilor nou emise, în sumă de 46.662.000 euro, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, cu influenţă directă asupra calculului tarifelor de distribuţie a energiei electrice. Investiţiile, realizate conform Planului de afaceri, au fost efectuate exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea curentă.

Pentru nerespectarea prevederilor contractuale, Electrica SA a acţionat în instanţă compania Enel, solicitând "50% din preţul acţiunilor nou emise", conform contractului de privatizare. La data controlului (2011), acţiunea se afla pe rolul instanţei de judecată la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Nu se știe ce au făcut cu banii

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Dobrogea SA, semnat tot cu Enel, Curtea de Conturi a constatat nerespectarea de către cumpărător a obligaţiei de a determina societatea să utilizeze Preţul Acţiunilor Nou Emise, în sumă de 32.351.000 euro, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Şi în acest caz, Enel a realizat investiţiile exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea curentă. Electrica a acţionat compania italiană în instanţă solicitând "50% din preţul acţiunilor nou emise", conform contractului de privatizare. Şi acest caz se află pe rolul instanţei de judecată la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, s-a constatat că, în condiţiile în care, în perioada 2009-2011, societatea trebuia să utilizeze suma de 425.237.000 euro, reprezentând preţul de subscriere, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform Angajamentului Anticipat de Investiţii, nu au fost prezentate, în timpul controlului Curţii de Conturi, documente din care să rezulte modul de utilizare a preţului de subscriere.

La privatizarea SC Electrica Moldova SA, contract semnat cu E.ON, Curtea a constatat că, în condiţiile în care societatea trebuia să utilizeze suma de 67.589.000 euro, reprezentând preţul acţiunilor nou emise, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform planului de afaceri, investiţiile au fost finanţate din surse proprii ale societăţii.

Nici nu s-au stabilit încă prejudiciile

Pentru neutilizarea preţului de subscriere, de către societate, în scopul efectuării investiţiilor prevăzute în planul de afaceri, SC Electrica SA se află în litigiu cu E.ON la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Curtea de Conturi arată, în raport, că în cazul contractului privind privatizarea SC Electrica Oltenia SA, semnat cu CEZ, a constatat că, în condiţiile în care, societatea trebuia să utilizeze suma de 102.073.000 euro, reprezentând preţul acţiunilor nou emise, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform planului de afaceri, investiţiile au fost finanţate din sursele proprii ale societăţii.

Pentru nerespectarea clauzei din contract privind utilizarea preţului de subscriere de către societate în scopul efectuării investiţiilor prevăzute în planul de afaceri, SC Electrica SA nu a procedat, până la data controlului Curţii din 2011, la notificarea cumpărătorului şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de contractul de privatizare, în vederea îndeplinirii obligaţiilor convenite.

Curtea de Conturi a dispus, printre altele, stabilirea prejudiciilor create SC Electrica SA prin neaplicarea penalităţilor prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea clauzelor, dar şi inventarierea terenurilor date de stat în administrarea filialelor privatizate ale Electrica.

Sectoarele energetice și de utilități cumulau aproape 22% din totalul investițiilor străine din România la finalul lui 2012

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 30 September 2013 17:26

Energie ISDEnergia și utilitățile cumulau, la finalul anului trecut, peste 21,8% din totalul investițiilor străine directe acumulate în economia românească, suma totală a intrărilor de bani din străinătate în aceste sectoare economice ridicându-se la peste 12,9 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Dintre acestea, cea mai mare contribuție au avut-o investițiile străine directe (ISD) în companii din sectorul energie electrică, gaze și apă, care s-au ridicat la 5,721 miliarde euro, reprezentând 9,7% din soldul acumulat al ISD per total economie la finalul anului 2012.

Sectorul de prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice atrăsese, la finalul lui 2012, ISD în valoare totală de 3,962 miliarde euro, adică 6,7% din totalul intrărilor de bani din străinătate în economia românească.

Industria extractivă a contribuit la ISD cu 3,225 miliarde euro, respectiv 5,5% din total.

Anul trecut, în industria extractivă și în sectorul energie electrică, gaze și apă, soldurile investițiilor străine directe acumulate de tip greenfield (pornite de la zero) au ajuns la suma totală de 1,064 miliarde euro, reprezentând aproape un sfert (24,1%) din totalul soldurilor ISD de acest tip.

La 31 decembrie 2012, soldul final al investiţiilor străine directe a înregistrat valoarea de
59,126 miliarde euro, din care 66,4% (39,266 miliarde euro) au reprezentat participații la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar 33,6% (19,860 miliarde euro) – credit net primit de la investitorii străini.

Fluxul net de investiţii străine directe, în anul 2012 a atins nivelul de 2,138 miliarde euro, din care 37,2% (795 milioane euro) au reprezentat participaţii la capital, iar 62,8% (1,343 miliarde euro) - credit net primit de la investitorii străini.

„În anul 2012, investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2012 este reprezentată de dezvoltările de firme, cu o valoare de 2,663 miliarde euro, respectiv 99,5% din participaţii”, precizează BNR.

Nebunia Qatar World Cup 2022: Stadioane și cartiere întregi răcorite tehnologic, umbră produsă de nori artificiali la 500.000 de dolari bucata

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 24 September 2013 11:25

Qatar nori artificiali BUNQatarul susține în continuare că va putea găzdui fără probleme Campionatul Mondial de fotbal din 2022 în vară, în condițiile în care lumea fotbalului pune tot mai multă presiune pe FIFA pentru a reprograma competiția în iarnă, pentru a-i scuti pe fotbaliști și pe suporteri de canicula specifică micului stat din Golful Persic.

Desemnarea de către FIFA, în urmă cu trei ani, a micului stat petrolier drept organizator al Campionatului Mondial de fotbal din 2022 a fost o mare surpriză la acea dată. Vara, în Quatar temperatura medie depășește 50 de grade Celsius.

Oficialitățile din Qatar au declarat că sunt gata să accepte și varianta reprogramării în iarnă a competiției, însă au ținut să sublinieze că, în pofida căldurii extreme din lunile de vară, vor putea să organizeze Campionatul Mondial în cele mai bune condiții cu ajutorul unor tehnologii de ultimă oră, prietenoase cu mediul, care le vor permite să construiască stadioane dotate cu aer condiționat.

„Ne-am angajat să organizăm Campionatul Mondial în vară și vom munci din greu pentru a ne respecta această promisiune. Dacă FIFA ne va cere să mutăm competiția în iarnă, suntem capabili să facem asta, însă dezvoltarea și implementarea de tehnologii ecologice de răcire constituie unul dintre principalele noastre obiective strategice ca națiune”, se arată într-o declarație a Comitetului de Organizare al Campionatului Mondial din Quatar.

Cum răcorești o țară întreagă?

Rămâne însă problema caniculei din afara stadioanelor. Președintele FIFA, Sepp Blatter, a declarat, recent, că acordarea mandatului de organizare a competiției în vară unui stat deșertic a fost o greșeală. „Poți face răcoare pe stadioane, dar nu poți răcori o țară întreagă”, a spus Blatter.

În replică, quatarezii susțin că vor rezolva problema cu instalații de aer condiționat alimentate cu energie solară.

„Se vor putea juca și urmări meciuri de fotbal vara în întreaga țară. Vom crea condiții de confort în toate spațiile publice, nu doar pe stadioane și pe terenurile de antrenament, ci și pe străzi. Tehnologii de răcire a aerului au fost implementate la stadionul Jassim bin Hamad din Doha încă din 2008. În iunie, stadionul a găzduit meciuri internaționale de calificare în cele mai confortabile condiții. Suntem pe cale de a dezvolta și de a perfecționa tehnologii sustenabile de răcire care să asigure temperaturi optime pentru jucători și fani pe stadioane, terenuri de antrenament și în zonele de interes pentru suporteri”, susține comitetul qatarez de organizare al Campionatului Mondial din 2022.

Blocaj

Lumea fotbalului se află într-un oarecare blocaj cu privire la acest subiect. Pe de o parte, multe federații naționale sunt de acord că ar fi imposibil să se joace Campionatul Mondial vara, din cauza temperaturilor extreme, însă reprogramarea sa iarna ar da peste cap întreg programul competițional internațional, lucru cu care cluburile nu sunt de acord.

Iar Australia, care a concurat cu Qatarul pentru organizarea competiției, a anunțat că va cere despăgubiri de zeci de milioane de dolari dacă se va decide reprogramarea Campionatului în lunile de iarnă.

Mai mult, deja se discută despre posibilitatea revocării deciziei de organizare în Qatar a CM din 2022, după apariția unor dezvăluiri cu privire la influențele politice care au dus la luarea acestei decizii de către FIFA în urmă cu 3 ani. De exemplu, francezul Michel Platini, care a făcut parte din comisia care a luat decizia, a recunoscut că a fost „încurajat” să voteze în favoarea Qatarului de către președintele de atunci al Franței, Nicolas Sarkozy.

Acest lucru ar fi însă extrem de problematic din punct de vedere al contractelor privind drepturile de televizare, în valoare de miliarde de dolari, care au fost deja semnate.

Turnuri de vânt

Qatarul a susținut că va putea asigura temperaturi confortabile în timpul Campionatului Mondial încă de când și-a depus candidatura pentru organizarea competiției. Dar îndoieli au apărut încă din 2011, când chiar arhitectul însărcinat cu construirea unuia dintre cele mai importante stadioane care va găzdui meciuri la Campionat a declarat că nu este deloc sustenabilă ideea folosirii aerului condiționat pe suprafețe atât de mari.

John Barrow, arhitect la compania Populous, însărcinată cu proiectarea și construirea stadionului City Sports din Doha, a declarat că firma a renunțat la ideea folosirii de instalații de aer condiționat, întrucât utilizarea acestora ar costa „o avere”. Ironic este faptul că unul din argumentele cu care Qatarul și-a susținut candidatura a fost prezentarea unei miniaturi-prototip de stadion echipat cu aer condiționat, realizată chiar de către cei de la Populous.

Barrow a spus în 2011 că este mult mai fezabilă folosirea de metode tradiționale arăbești, cum ar fi „turnurile de vânt”, care ajută la ventilare, inclusiv prin evacuarea aerului fierbinte. „Face parte din tradiția constructorilor din Golf să construiască turnuri de vânt, care să ventileze aerul în mod natural, ceea ce ar asigura confortul termic al spectatorilor competiției”, a declarat arhitectul.

Nori artificiali

În replică, savanții de la Universitatea din Qatar au declarat că au pus la punct un sistem de nori artificiali care vor aduce umbră pe stadioane și pe terenurile de antrenament. Acești nori costă 500.000 de dolari bucata, fiind făcuți dintr-o structură ușoară de fibră de carbon și acoperiți cu o membrană ce conține heliu. Structura este mobilă, fiind controlată prin telecomandă și alimentată de patru motoare care funcționează cu energie solară.

Când și-au prezentat candidatura, qatarezii le-au spus celor de la FIFA că vor putea aduce temperatura pe stadioane la 26 de grade Celsius, însă Barrow a susținut în 2011 că ar fi o temperatură prea scăzută și că fanii nu trebuie să aibă așteptări atât de optimiste.

Anul trecut, comitetul de organizare al Campionatului Mondial din Qatar din 2022 a declarat din nou că organizatorii vor asigura temperaturi rezonabile, nu doar pe stadioane, ci și pe străzi. „Există deja două orașe în Qatar unde cartierele utilizează tehnologii active și pasive de răcire, fie prin ventilare, fie prin protecție prin umbrire față de soare”, a declarat Hassan al-Thawadi, secretarul general al comitetului de organizare din Qatar.

În iunie anul acesta, arhitectul Zaha Hadid a prezentat proiectul unui stadion destinat CM 2022 din Qatar, a cărui cupolă ar urma să aibă o dublă membrană perforată, care va permite atât circulația aerului, cât și luminarea naturală.

Tranzacții între companii de stat: Transelectrica a cumpărat energie de aproape 19 milioane de lei de la Romgaz și CET Bacău

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 30 August 2013 11:10

Transelectrica BUNCompania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, controlată de statul român, a încheiat, în august 2013, pe piața centralizată a contractelor bilaterale (PCCB) administrată de bursa de energie OPCOM, cinci contracte de achiziție de energie electrică pentru consumul propriu tehnologic cu alte două societăți de stat, Romgaz și CET Bacău, valoarea totală estimată a acestor contracte fiind de 18,87 milioane de lei.

Astfel, Transelectrica a încheiat trei contracte cu Romgaz, în valoare totală estimată de 18,54 milioane de lei, și alte două cu CET Bacău, estimate la un total de 330.000 lei. Compania nu precizează cantitățile achiziționate și prețul de achiziție/MWh.

Transelectrica precizează că valorile contractelor sunt estimate la data de finalizare a acestora, respectiv 28 februarie 2014. Penalitățile fixate sunt de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere la plata facturilor, valoarea totală a penalităților neputând-o depăși pe cea a sumelor datorate. Facturile trebuie plătite în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor.

Potrivit legislației în vigoare, societățile listate la Bursa de Valori București (BVB) sunt obligate să îi informeze pe investitori cu privire la actele juridice cu valoare cumulată mai mare de 50.000 de euro încheiate cu societăți în care statul român își exercită controlul direct sau indirect.

Datele centralizate de OPCOM arată că, în luna anterioară, iulie 2013, pe segmentul de piață PCCB s-au tranzacționat un număr de 51 de contracte de achiziție energie electrică, la un preț mediu de 169,08 lei/MWh (38,23 euro), cu 9,34% sub cel din iunie, de 186,50 lei/MWh (41,58 euro). Cantitatea totală tranzacționată în iulie a fost de peste 1,65 milioane MWh, valoarea totală a contractelor fiind de 302,96 milioane lei (68,76 milioane euro).

Tarif majorat cu 23%

În prima parte a lunii august, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la furnizorii și producătorii de energie electrică, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

Noul tarif pentru serviciul de sistem perceput de către Transelectrica este compus în principal dintr-un tarif pentru servicii tehnologice de sistem, în sumă de 12,28 lei/MWh plus TVA, facturat distribuitorilor de curent electric, la care se adaugă un tarif pentru servicii funcționale de sistem, în sumă de 1,14 lei/MWh plus TVA.

Serviciile tehnologice de sistem sunt achiziționate pe bază de contract de la producători, la cererea Transelectrica SA, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica SA achiziționează serviciile de sistem tehnologice de la societățile producătoare de electricitate în baza unei proceduri reglementate de ANRE.

Practic, întreaga valoare a serviciilor de sistem achiziționate de la producători (cu excepția componentei de energie activă pentru acoperirea pierderilor în RET) este refacturată de Transelectrica SA furnizorilor de energie electrică licențiați de ANRE, care beneficiază în final de aceste servicii.

Manual de ucis monopolurile: sistemul energetic centralizat e condamnat din momentul în care micii producători de regenerabile vor putea concura fără subvenții

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 27 August 2013 11:10

retea electrica SUA condamnataSistemul electroenergetic centralizat național al Statelor Unite este compus din 3.200 de companii de utilități și este cea mai mare mașinărie de acest gen din lume. Acești distribuitori vând curent electric în valoare totală de 400 de miliarde de dolari pe an, generat în cea mai mare parte din surse fosile și distribuit printr-o rețea de transport în lungime totală de peste 2,7 milioane de mile (4,3 milioane de kilometri). Instituțiile de reglementare fixează tarifele de vânzare a energiei electrice, distribuitorii de curent electric au profituri garantate, iar investitorii acestora, în consecință, beneficiază de dividende sigure.

Este un sistem care nu s-a schimbat prea mult de când Thomas Edison a inventat becul incandescent. Și e condamnat la dispariție, scrie Businessweek.

Cel puțin asta e opinia lui David Crane, CEO al NRG Energy, trader en-gros de energie din New Jersey. Acesta spune că la în joc intră o sumedenie de factori: avântul energiei regenerabile, progresul tehnologiei IT, dereglementarea, gazele naturale ieftine și presiunea politică. Combinația acestora reprezintă, potrivit lui Crane, „o amenințare mortală la adresa actualului sistem de distribuție a energiei electrice”.

El spune că actuala rețea electrică centralizată americană va deveni irelevantă în cam același interval de timp în care telefoanele celulare le-au înlocuit pe cele fixe în cele mai multe gospodării din SUA. În special panourile solare montate pe acoperișuri transformă zeci de mii de firme și locuințe americane în producători de energie electrică, iar fenomenul ia tot mai multă amploare pe zi ce trece.

„Spirală a morții”

Mulți distribuitori de energie se vor trezi prinși într-o adevărată spirală a morții, întrucât producția de energie electrică din afara rețelei, precum cea a panourilor solare de pe acoperișuri, le va tăia tot mai mult din veniturile lor reglementate și le va obliga să majoreze tarifele, ceea ce va face ca și mai mulți consumatori să se deconecteze de la rețea și să se alimenteze cu curent electric pe cont propriu.

„Unii consumatori, în special cei din regiunile foarte însorite din vest și nord-est, realizează deja că nu mai au deloc nevoie de industria energetică”, avertizează Crane

Opinia sa nu este deloc singulară. În ianuarie, un raport surprinzător de sincer al Edison Electric Institute, unul din principalele grupuri de lobby ale companiilor de utilități, îi avertiza pe membrii organizației că avântul producției de energie în afara rețelei electrice ii pune în aceeași poziție în care se aflau companiile aeriene și de telecomunicații în ultima parte a anilor 70’.

„Companiile aeriene care funcționau înainte de dereglementarea din 1978 au dat faliment. Industria de telecomunicații a suferit transformări care au făcut-o de nerecunoscut astăzi”, se afirmă în raportul citat.

Utilizează gratis rețelele

Crane, CEO-ul NRG Energy, preferă altă analogie. „Ca și US Postal Service, distribuitorii clasici de curent electric vor continua să îi deservească pe cei în vârstă și pe cei cu venituri mici, însă restul populației nu va sta cu mâinile în sân. Eu, cel puțin, pun umărul la diminuarea progresivă a puterii monopolului rețelei electrice”, spune Crane.

Antony Earley Jr., CEO al companiei de utilități Pacific Gas&Electric, nu este de acord cu estimarea de timp a lui Crane, însă este de acord că amenințările la adresa sistemului centralizat sunt serioase. Consumatorii cu panouri solare instalate pe acoperișuri „mănâncă” din veniturile distribuitorilor și operatorilor de sistem, continuând totodată să utilizeze liniile electrice de transmisie pentru back-up sau pentru a revinde în rețea energia pe care o produc.

„Cum pot companiile de utilități să investească în upgradarea și mentenanța rețelei dacă acești consumatori continuă să folosească rețeaua fără să plătească? În joc e însăși stabilitatea sistemului”, spune el. Până în prezent, autoritățile de reglementare din Louisiana, Idaho și California au respins cererile de introducere a unor tarife sau taxe pentru consumatorii care produc energie solară pe cont propriu.

Pe plan mondial, veniturile rezultate din instalarea de sisteme de producere a energiei solare vor ajunge la 112 miliarde de dolari anual în 2018, în creștere cu 44% comparativ cu anul trecut și „mușcând” din veniturile și vânzările distribuitorilor clasici, potrivit firmei de consultanță Navigant Research.

În curând vor concura fără subvenții

„În anumite regiuni din California, Arizona și Hawaii, companiile de utilități se resimt deja din cauza concurenței micilor producători de energie solară. E limpede că va apărea un model nou de sistem energetic”, spune Karin Corfee, director executiv la Navigant Research.

Micii producători de energie solară pot deja concura din punct de vedere al costurilor cu companiile clasice de utilități, însă doar grație subvențiilor de stat pe care le primesc. Anumite regiuni din nord-est vor ajunge în trei ani în situația în care va costa la fel pentru o gospodărie sau firmă să-și monteze panouri solare pe acoperiș sau să consume curent electric din rețeaua centralizată. Majoritatea statelor americane vor ajunge la această situație în 10 ani sau mai puțin, arată mai multe surse din rândul agențiilor de reglementare în energie și al industriei energiei regenerabile.

Un raport din iulie al celor de la Navigant Research arată că, până în 2030, micii producători de energie solară vor putea concura din punct de vedere al prețurilor și costurilor cu distribuitorii clasici, fără să mai primească subvenții, în cea mai mare parte a lumii. Unele orașe, precum San Francisco, au început să cumpere tot mai mult curent electric de la producători independenți de energie solară și eoliană, „peste capul” monopolurilor locale în utilități.

Micii producători independenți de energie, cum ar fi gospodăriile și firmele care își montează panouri solare pe acoperișuri, sunt sprijinite și de avântul de-a dreptul revoluționar din ultima vreme al tehnologiilor de fabricare a microrețelelor electrice locale. Este vorba de sisteme controlate prin intermediul computerelor care le permit consumatorilor, fie ei casnici sau industriali, să facă la scară mică ceea ce, până nu demult, doar marile companii de utilități puteau face: să administreze surse disparate de energie, unele intermitente, fără întreruperi.

Microrețele descentralizate

Microrețelele au fost utilizate multă vreme pentru administrarea sistemelor de back-up. De exemplu, agenția de reglementare Food and Drug Administration (FDA) dispune de o microrețea cu o putere instalată de 26 MW, finalizată în 2011, care a menținut alimentarea cu curent electric a centrului de cercetări de la White Oak al agenției după uraganul Sandy de anul trecut.

Însă adevăratul potențial al microrețelelor constă în aceea că unt capabile să transforme orice persoană, companie sau instituție care dispune de o facilitate de producție de energie regenerabilă într-o micro-companie de utilități autosuficientă. Imaginați-vă că locuința dumneavoastră trece de la curentul electric din rețea la cel din producția proprie la fel de ușor cum trece o Toyota Prius de la benzină la bateria electrică.

David Crane, CEO al NRG Energy, explică planurile companiei sale de adaptare la o lume a viitorului în care nu va mai exista rețea electrică centralizată sau aceasta va avea un rol mult diminuat față de cel din ziua de astăzi. Momentan, principalul business al NRG rămâne furnizarea de energie en-gros pentru marii distribuitori clasici. Însă firma a investit totodată un miliard de dolari în energie solară și în tehnologie legată de regenerabile, inclusiv în 50% din acțiunile parcului fotovoltaic de la Agua Caliente, cu o capacitate instalată de 290 MW, celelalte 50% fiind deținute de o companie controlată de Warren Buffett. În acest fel, NRG a început să „fure” surse de venituri chiar de la companiile de utilități cărora le vinde curent electric din surse fosile.

Anul trecut, NRG a cumpărat 50% din acțiunile companiei tehnologice Sunora, ai cărei ingineri lucrează pentru a pune la punct sisteme de captare a energiei solare care să poată fi instalate pe acoperișurile parcărilor supermarketurilor sau ale clădirilor care adăpostesc rețele de ATM-uri. Aceste sisteme pot fi instalate și puse în funcțiune în doar două zile, iar alți clienți vizați sunt hotelurile de lux.

Sunora mai lucrează și la un kit de microrețea pentru consumatori casnici. Șefii companiei speră să poată vinde în 2015 o astfel de microrețea rezidențială de 10 KW cu prețul de 20.000 de dolari.

E mai ieftin să-ți produci propria energie

Companiile recurg din ce în ce mai mult la sisteme fotovoltaice și microrețele proprii pentru a face față creșterii masive a costurilor cu energia electrică. Verizon investește 100 de milioane de dolari în proiecte solare care urmează să furnizeze curent electric direct (în afara rețelei centralizate) unui număr de 19 clădiri de birouri și centre de date din trei state americane. Centrul de expoziții Mandalay Bay din Las Vegas i-a angajat pe cei de la NRG să instaleze un sistem de producere a energiei solare cu o putere instalată de 6,2 MW, capabil să satisfacă 20% din nevoia de curent electric a centrului.

Wal-Mart, care deține 4.522 de locații în Statele Unite, vrea ca, până în 2020, 1.000 dintre supermarketurile sale să fie alimentate cu energie solară producție proprie. Președintele Wal-Mart SUA, Bill Simon, declara, recent, că, în multe cazuri, a constatat că producția proprie de energie solară este mai ieftină decât curentul electric cumpărat din rețeaua centralizată de la monopolurile de furnizare. „În plus, dispunem de numeroase acoperișuri pe care putem instala panouri solare”, a declarat Simon la o conferință cu investitorii și analiștii.

În concluzie, spune Crane, pentru NRG se deschide o întreagă piață în ceea ce privește furnizarea de energie solară pentru companii, de la băcănii la clădiri de birou și stadioane, care au nevoie de capacități instalate care merg de la 100 KW la 10 MW. De exemplu, contra a 30 de milioane de dolari, NRG a instalat un sistem compus din 11.000 de panouri solare și 14 miniturbine eoliene la stadionul Lincoln Financial Field al celor de la Philadelphia Eagles, care acoperă cam o treime din necesarul de energie electrică al stadionului.

Dar nu se teme Crane că NRG, compania sa, ale cărei venituri anuale, de 8,4 miliarde de dolari, provin momentan aproape în exclusivitate din vânzarea de energie electrică produsă prin arderea de cărbune distribuitorilor clasici de curent elecrric, își va îndepărta clienții tradiționali?

Nu mai e nevoie de o rețea-mamut

„Schimbările de situație necesită schimbări de strategie. În următoarele 2-3 decenii, rețeaua electrică centralizată a SUA va continua să se diminueze din punct de vedere al utilizării ei. De fapt, vârful de consum de electricitate al SUA a fost atins deja, în 2007, iar de atunci acest consum este în continuă scădere. Energia electrică produsă în afara rețelei va câștiga tot mai multă cotă de piață. De la un moment încolo, nu prea va mai fi nevoie de linii de transmisie mari noi, decât pentru situații punctuale, cum ar fi distribuirea energiei produse de câte un parc eolian izolat. Deja, unele linii de transmisie actuale nu-și prea mai justifică existența prin prisma calculului costuri-venituri. În viitor, distribuitorii de energie nu vor mai avea nevoie de capacitățile de care dispun acum”, răspunde Crane.

Cât despre distribuitorii clasici, Crane spune că va fi întotdeauna nevoie de cineva care să livreze minimul necesar de energie pentru ca serviciile esențiale să continue să funcționeze. Cele mai multe centrale electrice bazate pe cărbune sau petrol vor dispărea, inclusiv cele 16 deținute de NRG, pe care Crane vrea să le închidă cât mai repede posibil.

„Practic, deja gazele naturale au eliminat cărbunele din joc și vor scoate din joc și cele mai multe dintre centralele nucleare care funcționează în prezent. Vor rămâne doar câteva, pentru minimul necesar”, arată Crane.

Imperiul contraatacă. Și are dreptate, când se ia de subvenții

Însă o industrie atât de mare, veche, puternică și conectată politică precum cea a companiilor de utilități nu va dispărea pur și simplu peste noapte, în pofida succeselor extraordinare ale progresului tehnologic. Îți dai seama de asta participând la reuniunea anuală a organizației lor profesionale și de lobby.

Anul acesta, în iunie, la Marriott Marquis din San Francisco, nu mai puțin de 950 de executivi, consultanți și personal de suport s-au întrecut în a oferi argumente pentru supraviețuirea industriei. Energia solară nu funcționează peste tot. Utilizarea energiei regenerabile este un nonsens economic în statele caren dispun de cărbune ieftin. Microrețelele nu sunt încă suficient de sigure. Și cineva tot trebuie să plătească pentru liniile de transmisie utilizate pentru revânzarea în rețea a energiei solare generate de micii producători, cu panouri solare instalate pe acoperișuri.

Cea mai mare plângere, și perfect întemeiată, de altfel, este cea legată de subvențiile de stat. „Micii producători de energie din afara rețelei nu sunt în sine o amenințare. Însă schemele de sprijin prin subvenții, impuse de autoritățile de reglementare, da, sunt o amenințare”, spune Nick Akins, CEO al American Electric Power.

La rândul său, Theodore Craver, CEO la Edison International, deținătorul celui de-al doilea cel mai mare distribuitor de curent electric din California, spune cu îndreptățire că subvențiile de stat transmit „semnale economice false” producătorilor de energie solară din afara rețelei. EL estimează că 44.000 dintre clienții distribuitorului său primesc anual peste jumătate de miliard de dolari în stimulente pentru a-și instala sisteme solare, fără a lua în calcul ceea ce încasează din revânzarea în rețea a energiei produse.

Potrivit estimărilor companiilor californiene de utilități, actuala schemă de sprijin și subvenționare a micilor producători de energie solară încarcă în total facturile consumatorilor californieni care nu au instalate panouri solare pe acoperișuri cu 1,3 miliarde de dolari pe an. „Cu alte cuvinte, oamenii care nu doresc sau nu își permit să își instaleze panouri solare pe acoperișuri plătesc pentru cei care vor și își permit. Iar asta face ca o mare parte din costurile de mentenanță ale sistemului să fie puse în cârca celor cu venituri mici”, spune Craver.

Unii pre limba lor vor pieri

Argumentul subvențiilor este extrem de puternic, iar în unele state americane le este chiar interzis companiilor de utilități să intre pe piața energiei regenerabile. Există și excepții, cum ar fi Duke Energy, cea mai mare companie de utilități din SUA, care, din 2007 încoace, a construit 1.600 MW de parcuri eoliene și 100 MW de facilități fotovoltaice. Souther Co din Atlanta, care operează câteva dintre cele mai poluante centrale pe cărbune din America, s-a asociat cu miliardarul Ted Turner pentru a investi în cinci proiecte de energie solară.

Pe de altă parte, în multe state se discută despre reducerea, reorganizarea sau chiar tăierea totală a subvențiilor pentru regenerabile, iar micii producători independenți de energie din afara rețelei sunt tot mai capabili să stea pe propriile picioare. În același timp, companiile de utilități și distribuitorii clasici nu par foarte capabili de adaptare.

„Soarta companiilor de utilități stă în propriile lor mâini. Pot să continue să se plângă și să mârâie, cum au făcut până acum, sau pot să încerce să se adapteze. În California, ar fi fost un lucru deștept pentru ele să intre pe piața energiei solare acum 5-6-7-8 ani și să instaleze chiar ele panouri pe acoperișurile clienților lor, incluzând instalarea și mentenanța în factură. Le-am și propus asta. Știți ce mi-au răspuns? <Nu face parte din cultura noastră>. Auzi tu, nu face parte din cultura lor”, spune Michael Peevey, fost președinte al companiei de utilități Southern California Edison, aflat în prezent la al doilea mandat consecutiv de președinte al California Public Utilities Commission, autoritatea de reglementare statală în domeniu.

O bătălie a costurilor

Pe de altă parte, energia regenerabilă este cu totul diferită de cea din surse fosile, spune John Farrell, cercetător principal la Institute for Local Self-Reliance din Minneapolis. „Nu-ți trebuie mult capital ca să construiești facilitățile. De asemenea, nu trebuie construite toate în același loc, pentru ca după accea să ai nevoie de linii de transmisie de înaltă tensiune pentru a-l transporta la distanțe mari. Ideea că vom continua să avem o formă centralizată de proprietate și control al sistemului energetic este în totală contradicție cu ceea ce ne permite tehnologia din ziua de astăzi”, subliniază Farrell.

Alături de institutul pe care îl reprezintă, Farrell este un susținător al micilor producători independenți din afara rețelei. Dar până și raportul Bernstein, un soi de Biblie a industriei, publicat de Sanford C. Bernstein, estimează că ajungerea la paritate a costurilor nesubvenționate ale energiei solare cu cele ale electricității convenționale va modifica radical dinamica industriei energetice.

„Sectorul tehnologic și cel energetic nu vor mai avea o relație simplă, de tip furnizor-client. Vor concura direct unul cu celălalt. Pentru sectorul tehnologic, prima regulă este: costurile trebuie să meargă totdeauna în jos. În sectorul energetic, ca și în industriile extractive, costurile merg aproape întotdeauna în sus. Dat fiind aceste traiectorii opuse, putem spune, în mod contraintuitiv, că viitoare luptă dintre energia solară și cea convențională nu va fi deloc una cinstită”, conchide raportul.

Laptopuri alimentate cu curent electric generat prin pedalare: pentru unii necesitate vitală, pentru alții - moft de hipsteri corporatiști

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 23 August 2013 00:30

laptop pedalareÎn 2009, o organizație non-profit demara în Afganistan un proiect privind distribuirea în școli a mii de laptopuri alimentate cu curent electric generat, în timp real, cu ajutorul unui sistem de pedale acționate chiar de către elevii care urmau să folosească aceste laptopuri. Utilitatea proiectului era evidentă: potrivit celor mai recente date oficiale, în 2012, mai puțin de o treime dintre locuitorii țării devastate de războaie aveau acces la energie electrică.

Ideea a prins, însă, se pare, și la experții occidentali în ceea ce se numește Corporate Social Responsability (CSR).Un lanț hotelier a anunțat recent că pune la dispoziția companiilor care organizează seminarii în facilitățile sale astfel de „laptopuri-biciclete”, pentru ca delegații să-și îmbunătățească astfel „palmaresul eco”.

Lanțul QHotels a anunțat că va oferi o nouă experiență „eco” clienților săi corporatiști care își trimit angajații și reprezentanții la conferințe, seminarii și cursuri organizate în spațiile respectivelor hoteluri: laptopuri alimentate cu curent electric prin pedalatul utilizatorilor lor.

Scopul este „îmbunătățirea palmaresului eco al clienților”, dar și atingerea țintei anuale de reducere a consumului de energie al lanțului hotelier.

Astfel, cei dispuși să participe la proiect vor trebui să pedaleze în continuu la generatorul-bicicletă furnizat de hotel pentru a converti 100 de wați de energie, necesari pentru alimentarea unui laptop. Potrivit reprezentanților hotelului, efortul este echivalent cu cel solicitat la o „cățărare ușoară” cu bicicleta. Generatorul funcționează precum o turbină eoliană.

QHotels susține că a efectuat și un sondaj în rândul companiilor care beneficiază de serviciile hotelurilor sale, din care a rezultat că 55% dintre repondenți pun mare preț pe „palmaresul lor eco” și consideră că generatorul de curent electric prin pedalare este o modalitate simplă și amuzantă de a alimenta laptopurile în cadrul conferințelor, care, în plus, îi menține în formă pe „bicicliști”.

„Suntem dedicați economisirii de energie electrică, dar și asigurării unui mediu eco pentru clienți. Am ținut seama de feedback-ul lor și, dat fiind că am constatat că problematica privind protecția mediului este foarte importantă pentru ei, suntem gata de noi inițiative, pentru a le susține target-urile în această privință, ca și pe ale noastre”, a declarat Philip King, manager la QHotels.

Ideea este însă departe de a fi nouă, iar unul din primele experimente de acest tip a avut loc într-un cu totul alt context.

În 2009, organizația internațională non-profit One Laptop Per Child (OLPC), demara în Afganistan un proiect privind distribuirea în școli a mii de laptopuri alimentate cu curent electric generat, în timp real, cu ajutorul unui sistem de pedale acționate chiar de către elevii care urmau să folosească aceste laptopuri.

Utilitatea proiectului era evidentă: potrivit celor mai recente date oficiale, în 2012, mai puțin de o treime dintre locuitorii țării devastate de războaie aveau acces la energie electrică.

OLPC este sprijinită financiar de mari companii precum AMD, Chi Mei, eBay, Google, Marvell Technology Group, News Corporation, Nortel, Red Hat sau Quanta.

În octombrie 2009, OLPC a distribuit circa 2.500 de laptopuri alimentate cu curent electric generat prin pedalare de către utilizatori elevilor de la clasele IV, V și VI de la școli din Kabul, Herat și Jalabalad.

Angajații OLPC s-au ocupat și de conectarea în rețea și la Internet a laptopurilor respective. Astfel, în fiecare clasă au fost instalate câte două rutere. În plus, organizația a instalat pe laptopuri un sistem centralizat de administrare a fișierelor și folderelor cu conținut educațional utilizate la orele de curs.

CE Hunedoara dă Termoelectrica în judecată ca să recupereze 5,5 milioane de euro

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 22 August 2013 12:09

CE HunedoaraComplexul Energetic Hunedoara dă în judecată Termoelectrica (aflată în dizolvare şi lichidare voluntară) pentru a recupera circa 5,52 milioane de euro, sumă rezultată după tranzacţia din iulie 2012 între Termoelectrica şi Electrocentrale Deva pe de o parte şi Fortum Engineering de cealaltă parte, se arată într-un document al companiei CE Hunedoara.

Hunedorenii vor cere Instanţei şi compensarea parţială a acestei sume cu contravaloarea cheltuielilor angajate de Termoelectrica înainte de luna decembrie 2001 şi preluate de Electrocentrale Deva, adică 2,25 milioane lei plus dobânda aferentă.

Ambele societăţi sunt deţinute de statul român, doar că Termoelectrica e în dizolvare şi lichidare voluntară pe când CE Hunedoara, care a absorbit de curând Societatea Naţională a Huilei Petroşani, se pregăteşte de privatizare, cel puţin declarativ, cu un investitor strategic.

Termoelectrica a fost înfiinţată în anul 2000 ca urmare a reorganizării Companiei Naţionale de Electricitate CONEL şi era în acea perioadă unul dintre cei mai mari producători de energie electrică şi termică. Atunci, Termoelectrica avea aproape 30.000 de salariaţi şi 19 sucursale mai peste tot în ţară. Acum are doar trei sucursale, la Brăila, Borzeşti şi Doiceşti şi patru filiale, Electrocentrale Bucureşti, Deva, Galaţi şi Paroşeni. Compania mai este acţionar minoritar la Complexurile Energetice Craiova, Rovinari şi Turceni.

Societatea integrată energie-mine CE Hunedoara include, începând cu 8 iulie, termocentralele Mintia, Paroşeni dar şi minele viabile de cărbune Vulcan, Lonea, Livezeni şi Lupeni. Compania produce şi furnizează energie electrică şi termică şi exploatează minele de huilă

California vrea să „îmbutelieze” energie solară. Tehnologiile de stocare a electricității sunt încă dependente de bani de la stat, dar inovațiile le-ar putea elibera

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 14 August 2013 14:19

energie stocare BUNStatul american California vrea să îi oblige pe cei mai mari furnizori locali de curent electric, Pacific Gas & Electric, Southern California Edison și San Diego Gas & Electric, să investească în construirea de capacități de stocare a energiei electrice, scopul fiind echilibrarea rețelelor californiene de transport al electricității, respectiv contracararea efectelor negative ale fluctuațiilor de producție ale centralelor bazate pe surse regenerabile de energie, solară și eoliană. Astfel, Comisia pentru Utilități Publice din California, instituția de reglementare și supraveghere în domeniu, a pus în dezbatere publică o propunere legislativă care prevede fixarea atingerea unei ținte de capacitate de stocare a energiei electrice de circa 1,3 GW până în 2020.

Potrivit propunerii, producătorii de instalații de stocare a energiei electrice vor participa la licitații publice organizate de furnizorii de electricitate, contractele urmând a fi câștigate de către cei care oferă cel mai mic preț. Prima astfel de licitație ar urma să aibă loc în iunie 2014, iar furnizorii vor trebui să contracteze sisteme de stocare cu o capacitate totală de 200 MW. Ulterior, astfel de licitații ar urma să se organizeze din doi în doi ani.

Propunerea Comisiei prevede că țintele de achiziție pot fi modificate dacă furnizorii de energie electrică pot demonstra că ofertele producătorilor de instalații de stocare sunt exagerate din punct de vedere al costurilor sau insuficient de competitive și eficiente.

Legislativul local din California urmează să dea votul final asupra acestui proiect în octombrie anul acesta.

Nu ne putem baza doar pe lumina soarelui. Trebuie să „îmbuteliem” energia solară”, a declarat guvernatorul statului California, Jerry Brown.

Cine achită nota de plată?

Propunerea privind obligativitatea furnizorilor de energie electrică de a investi în capacități de stocare este menită să vină în completarea ambiției autorităților californiene ca, în 2020, o treime din producția de electricitate a Californiei să provină din surse regenerabile. Ideea a stârnit deja interesul companiilor tehnologice, cum ar fi producătorul de baterii de mare capacitate LG Chem, dar și al giganților industriali ca General Electric și al investitorilor de mare calibru precum Peter Thiel, Vinod Khosla sau Bill Gates.

Ținta vizată de californieni, de 1,3 GW, ar fi suficientă pentru alimentarea cu curent electric a peste un milion de locuințe.

„Este prima propunere de acest tip care ar putea avea un efect imediat și durabil asupra pieței instalațiilor de stocare a energiei”, spune analistul Steve Minnihan de la Lux Research. Acesta estimează că industria de profil ar putea crește, ca urmare a impunerii obligativității de achiziție, la 10,4 miliarde de dolari în 2017, față de doar 200 de milioane de dolari anul trecut.

Pe de altă parte, însă, stocarea energiei electrice este costisitoare în comparație cu construirea de noi centrale electrice bazate pe gaze naturale. Multe proiecte de stocare de curent electric au fost implementate cu bani proveniți din programe guvernamentale de stimulare a economiei, care între timp și-au epuizat fondurile, ceea ce înseamnă că costurile vor fi suportate de în cea mai mare măsură de consumatorii de electricitate. Există, de asemenea, riscul ca tehnologiile de stocare, încă insuficient testate, să se dovedească a fi mult mai puțin eficiente decât se speră.

„Consumatorii vor sfârși prin a-și vedea facturile majorate semnificativ”, spune analistul Farzad Ghazzagh, de la o organizație de protecție a clienților companiilor de utilități. Potrivit estimărilor sale, pentru a se ajunge la o capacitate de stocare, la nivel de stat, de 1,3 GW, ar fi nevoie de investiții totale între 1 și 3 miliarde de dolari.

Subvenții de stat, urmate de falimente

În replică, susținătorii țintei de capacitate de stocare argumentează că, dimpotrivă, consumatorii vor beneficia de pe urma implementării acesteia, întrucât astfel nu va mai fi nevoie de construirea de centrale pe gaze costisitoare pentru a face față momentelor de vârf de consum din rețea. Institutul de Cercetare în Energie Electrică a tras concluzia, în urma unui studiu, că investițiile în capacități de stocare sunt de natură să furnizeze beneficii care exced costurile.

Ca și industria panourilor solare, cea de stocare de energie s-a confruntat cu dificultăți masive în a-și reduce costurile și a-și pune la punct tehnologiile. Cele mai de răsunet falimente din acest sector au fost cel ale producătorului de baterii A123 Systems și cel al producătorului de rotoare Beacon Power. Ambele au cerut protecție față de creditori după ce au primit subvenții generoase de la Departamentul pentru Energie al Statelor Unite.

Cele două companii și-au reluat activitatea după ce au fost preluate de acționari noi. A123 Systems a fost cumpărată de subsidiara americană a producătorului chinez de componente auto Wanxiang și produce în continuare bateruu de mari dimensiuni. În iunie, a vândut o astfel de baterie furnizorului de energie electrică Maui Electric Company din Hawaii.

Cei de la Beacon au fost preluați de fondul de private equity specializat în energie Rockland Capital pentru 30,5 milioane de dolari și lucrează în prezent la un nou proiect în Pennsylvania, tot cu sprijin guvernamental, însă susțin că mai au unul în pregătire, pentru care nu vor mai avea nevoie de bani de la stat.

Pe de altă parte, Gates, Thiel și Khosla au investit împreună anul acesta în start-up-ul LightSail Energy, specializat în instalații bazate pe aer comprimat, care a beneficiat în mai de un grant de 1,7 milioane de dolari de la Comisia de Energie pentru a-și testa tehnologia la o bază navală californiană. Gates și Khosla au mai investit împreună în alt start-up, producător de baterii – Ambri.

Costurile nu sunt încă competitive

Stocarea electricității este privită ca fiind „Sfântul Graal” al energiei, ca urmare a plusului de eficiență pe care îl aduce rețelelor de transport. De exemplu, California are nevoie de capacități de rezervă de 51 GW pentru a face față creșterii masive a gradului de utilizare a instalațiilor de aer condiționat în timpul verii, deși în restul anului se utilizează maximum două treimi din această capacitate de rezervă.

Problema este că construirea unei centrale pe gaze costă circă 1.000 de dolari/KW, în timp ce o instalație de stocare de tip baterie – 1.684 de dolari/KW.

„Suntem cu toții de acord că, în condițiile zilei de azi, stocarea nu este eficientă din punct de vedere economic. Însă lucrurile vor sta astfel peste cinci ani”, spune CEO-ul SunPower Corp, Tom Werner. Iar acest potențial al pieței îi face pe investitori să fie dispuși să riște.

Astfel, Elon Musk, fondatorul Tesla Motors, a început să utilizeze tehnologia bateriilor pentru mașini electrici a firmei sale pentru a stoca energie produsă de o altă companie de a sa, producătoare de energie fotovoltaică – SolarCity. „Sunt încrezător în faptul că vor surveni inovații majore în tehnologia de stocare a energiei electrice”, spune Musk.

După ce a subvenționat masiv producătorii de energie regenerabilă, Germania finanțează acum agresiv cu bani de la buget construirea de capacități de stocare, pentru a-și echilibra rețeaua de transport. Potrivit unor estimări, piața germană de profil va ajunge la valoarea de 19 miliarde de dolari în 2017.

Cerere există

Compania germană Gildemeister furnizează baterii de stocare pe vanadiu pieței americane, având ca furnizor o companie din SUA, firma de minerit American Vanadium, singura de peste Ocean care are în dezvoltare mine de vanadiu. Americanii se bazează pe cererea potențială din partea furnizorilor de energie și proprietarilor de clădiri de pe coasta de Est, mai ales după penele grave de curent provocate de uraganul Sandy.

Producătorul de energie AES are în plan construirea de capacități de stocare de 1 GW, cele mai multe bazate pe baterii litiu-ion, susținând că nu are nevoie de sprijin guvernamental pentru a ieși pe profit.

Însă cele mai multe astfel de proiecte sunt în continuare sprijinite cu bani de la stat. PG&E are în plan construirea unei instalații de stocare cu baterii sodiu-sulf de 4 MW, iar LG Chem construiește una pe baterii litiu-ion pentru o centrală eoliană californiană a celor de la Edison. Cele două proiecte au beneficiat de granturi totale de peste 28 de milioane de dolari.

În același timp, GE spune că are în dezvoltare un sistem de baterii sodiu-nichel-clor, care va fi mai ieftin, pentru că nu va necesita anumite elemente de hardware, indispensabile la alte sisteme. Tehnologia, care folosește baterii asemănătoare cu cele ale modelului auto electric Volt de la GM, face ca generarea de energie a turbinelor eoliene să rămână constantă pe peroade de 15-30 de minute, în momente în care vântul bate încet sau deloc.

Investitorii privați au cheltuit 2,2 miliarde de dolari în proiecte de stocare de energie în ultimii cinci ani, potrivit Cleantech Group, dublu față de precedenții cinci ani. Șeful SunPower, Werner, spune că aceiași oameni care au generat revoluția smartphone în Silicon Valley se implică acum tot mai mult în industria de stocare și în cea a contoarelor inteligente de curent.

„Vorbim de capitaliști, care nu fac lucrurile astea doar ca pe niște experimente științifice”, subliniază Werner.

Vești proaste pentru consumatorii casnici: până la 31 decembrie 2017 suportă costurile amânării liberalizării pieței energiei electrice, de la 1 ianuarie 2018 pe cele ale amânării plății certificatelor verzi

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 22 July 2013 15:02

Pretul-energiei--motiv-de-disputa--Hidroelectrica-da-in-judecata-ANREConsumatorii casnici din România se vor confrunta până în 2020 cu o problemă importantă, majorarea facturilor la energie. Până pe 31 decembrie 2017 vor fi parcurse toate etapele liberalizării pieței energiei, iar începând cu 1 ianuarie 2018 va trebui să se treacă până în 2020 la recuperarea de către companiile producătoare de energie regenerabilă a certificatelor suspendate pentru trei ani, suspendare în urma căreia, factura s-a redus cu 4% începând de la 1 iulie.

Chiar dacă în general liberalizarea pieței energiei ar trebui, cel puțin teoretic, să conducă la o micșorare a costurilor cu energia pe termen lung, în România nu se va întâmpla acest lucru. Motivul: particularitățile pieței interne, pe care prețurile la energie au fost reglementate timp de mai mult de două decenii în scopuri electorale și starea financiară precară a companiilor energetice de stat, căpușate de clienți politici și în care activează manageri care se ghidează după logica acțiunii politice, și nu a celei economice, adică urmăresc maximizarea voturilor și nu cea a profiturilor.

Plata amânată, nu anulată

După majorarea tarifelor la electricitate cu 5% de la începutul anului, săptămâna aceasta consumatorii casnici au primit o veste bună: factura li se va micșora cu 4% ca urmare a intrării în vigoare a reglementărilor privind amânarea pentru 2018 a plății certificatelor verzi pentru producătorii de energie regenerabilă. Vestea ascunde însă un adevăr crud: subvențiile nu au fost eliminate, ci amânate, iar începând din 2018, românii vor achita nu numai certificatele de la acea vreme, ci și pe cele din perioada 2013-2017.

Eliminarea tarifelor reglementate se încheie pe 31 decembrie 2017

În plus, potrivit calendarului de liberalizare a pieței energiei electrice, de la 1 iulie 2013, 10% din energia furnizată consumatorilor casnici ar trebui să fie achiziționată de pe piața concurențială. Acest procent va crește cu câte alte 10 puncte procentuale din șase în șase luni, urmând ca pe 31 decembrie 2017, întreaga cantitate de energie furnizată consumatorilor casnici să provină de pe piața concurențială. În cazul consumatorilor ne-casnici, procesul  a fost accelerat, de la 1 iulie, 65% din energia furnizată acestora provenind de pe piața concurențială. Procentul va crește la 85% începând cu 1 septembrie, pentru ca la 1 ianuarie 2014 să ajungă la 100%. Cu alte cuvinte, după ce vor suporta costurile deciziilor politice de amânare a liberalizării pieței timp de două decenii, consumatorii, vor trebui de la 1 ianuarie 2018 să suporte și costurile amânării plății certificatelor verzi. 

Screen Shot 2013-07-22 at 2.39.39 PM

Recuperarea subvențiilor verzi începe pe 1 ianuarie 2018

În prezent, companiile care administrează parcuri eoliene și solare, primesc, din iulie şi până la sfârșitul lui 2017, doar un certificat verde, în loc de două, în cazul celor eoliene, respectiv două certificate în loc de șase cât primeau anterior, în cazul fermelor fotovoltaice. Drept urmare, prin decizia Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), cota estimată de achiziţie de certificate verzi pentru anul în curs a fost diminuată de la 0,2117 certificate verzi/MWh la 0,191 certificate verzi/MWh. Această cotă va fi aplicată de toţi furnizorii de energie electrică, calculat cu începere de la 1 iulie. "Efectul diminuării cotei de certificate verzi se va resimţi în valoarea facturii de energie electrică la consumatorii finali, ponderea certificatelor verzi reducându-se de la 0,051 lei/KWh la 0,034 lei/KWh", potrivit unui comunicat al ANRE.

Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România. Producătorii de energie regenerabilă primesc certificate verzi pentru energia produsă şi livrată în reţele.

Furnizorii de energie sunt obligaţi ca, în fiecare an, să îndeplinească o anumită cotă de achiziţie a energiei regenerabile. Aceaste cote sunt stabilite anual de ANRE.

Screen Shot 2013-07-22 at 2.39.07 PM

În urmă cu o săptămână, vicepreşedintele ANRE Emil Calotă, citat de Mediafax, spunea că valorea facturii la electricitate va fi diminuată în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă. Calotă a spus, atunci, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%.

Însă măsura este doar provizorie, urmând ca certificatele verzi neacordate în perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2017 se vor recupera din 2018 până în 2020. Cu alte cuvinte, de-abia scăpați de efectele liberalizării pieței la energia electrică, liberalizare ce urmează a se încheia pe 31 decembrie 2017, românii vor trebui să scoată bani din buzunar pentru ca producătorii de energie regenerabilă să-și încaseze subvențiile și să și le recupereze și pe cele suspendate până în 2018. {jathumbnailoff}

România riscă scumpirea cu peste 30% a electricității din cauza scăderii potențialului hidroenergetic. Vara, prețurile s-ar putea majora cu până la 60%

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 10 July 2013 13:15

Apa scumpire curent BUNÎnmulțirea verilor secetoase, accentuarea uscăciunii și a lipsei de precipitații din această perioadă a anului și creșterea temperaturii apelor, puse de unii pe seama fenomenului încălzirii globale, riscă să scumpească drastic curentul electric în sudul Europei, cea mai mare majorare a prețurilor en-gros la energie electrică, din aceste cauze, fiind de așteptat în România, respectiv de peste 30%, potrivit unui studiu al Institute for International Applied Systems Analysis din Viena.

România, Bulgaria și Slovenia riscă cele mai ample scumpiri, potrivit studiului, care a încercat să estimeze efectele încălzirii climei asupra debitelor apelor curgătoare.

Apa proaspătă devine din ce în ce mai rară, ca urmare a creșterii relative a temperaturilor medii, care duce la micșorarea ghețarilor și la epuizarea acviferelor, dar și a avântului consumului industrial și casnic, ca urmare a creșterii populației. Se estimează că, până în 2050, planeta va avea 9 miliarde de locuitori.

Apa este esențială pentru întreg sistemul energetic, nu doar ca „materie primă” pentru hidrocentrale, fiind folosită, de exemplu, pentru răcirea instalațiilor și echipamentelor centralelor nucleare și ale termocentralelor pe bază de cărbune. Mesajul studiului este că producătorii de energie trebuie să fie pregătiți din punct de vedere economic și tehnologic pentru agravarea penuriei de apă.

Potențialul hidro al Europei va scădea cu până la 5%

„Toate infrastructurile energetice trebuie planificate pentru a putea fi modificate și adaptate, la nevoie, pentru schimări climatice. Centralele electrice ar putea fi nevoite să își modifice tehnologiile de răcire, scumpe și ineficiente”, a declarat, la Viena, secretarul Departamentului pentru Energie al Austriei, Ernest Moniz.

Din estimările studiului reiese că potențialul hidroenergetic al Europei va scădea cu până la 5% în intervalul 2031-2060, centralele nucleare, pe cărbune și pe gaze din sudul Europei urmând a fi cele mai afectate de creșterea temperaturilor și de scăderea nivelurilor fluviilor și râurilor.

„Având în vedere costurile investiționale mari, upgradarea sau înlocuirea centralelor electrice s-ar putea dovedi ineficientă din punct de vedere economic pentru operatori”, se afirmă în studiu.

România – campioană europeană la scumpirea electricității

Autorii studiului au utilizat prognoze cu privire la creșterea temperaturilor medii în intervalul 2031 – 2060 și, pe baza acestora, au estimat evoluția temperaturilor fluviilor și râurilor, precum și pe cea a debitelor acestora. Ulterior, s-a estimat evoluția producției de energie electrică din surse hidro și termo în mai multe state europene.

România, alături de alte state din Balcani și de țările occidentale sudice (Portugalia, Spania, Franța), va cunoaște printre cele mai ample reduceri ale potențialului hidroenergetic, respectiv de peste 15%, se arată în studiu.

În plus, pe baza acelorași simulări și luând totodată în calcul costurile de funcționare ale centralelor electrice, precum și constrângerile particulare ale fiecărei țări în privința exporturilor și importurilor de energie, studiul estimează că România s-ar putea confrunta în perioada 2031 – 2060 cu cea mai mare creștere a prețurilor en-gros la electricitate din Europa, de până la 32%. Creșteri mari de prețuri sunt așteptate și în Bulgaria (21-23%) și Slovenia (12-15%).

Unii producători vor profita

Scumpiri vor avea loc în toate statele europene, cu excepția Suediei și Norvegiei, unde studiul estimează că potențialul hidroenergetic va crește în perioada respectivă, ceea ce va duce la dezvoltarea producției de energie hidro low cost și la închiderea multor centrale costisitoare, pe bază de gaze naturale și cărbune.

Mai mult, pe perioada verii, din cauza secetei, a încălzirii râurilor și fluviilor și a reducerii debitelor acestora, prețurile en-gros la energie electrică în România ar putea crește cu până la 60%, cel mai mare procent dintre toate țările luate în calcul. În Bulgaria, scumpirile ar putea ajunge până la 45%, față de 33% în Slovenia, 25% în Austria, 19% în Slovacia și 17% în Franța.

„Scăderea potențialului hidroenergetic și majorarea prețurilor en-gros la electricitate în va favoriza pe unii producători de energie electrică, respectiv pe cei care au la dispoziție capacități de producție ieftine, care să compenseze scăderile producției de energie hidro, mai ales pe timpul verilor. Ținând cont și de specificul piețelor locale, astfel de situații s-ar putea întâlni în Franța, Slovenia, Macedonia, Bulgaria și România”, se mai afirmă în studiul citat.

Război între castele de birocrați pe spinarea consumatorului: scumpirea electricității în Franța de către cvasimonopolul de stat EDF va fi din nou decisă la tribunal

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 05 July 2013 01:40

EDF BUNE deja o tradiție în Franța, de circa șase ani. Vara, odată ce francezii s-au relaxat, plecând în concedii, Guvernul anunță, cu destulă discreție, majorarea tarifelor la curent electric pentru gospodării ale distribuitorului de stat Electricite de France (EDF), care domină autoritar piața franceză de profil. Potrivit unui raport al autorității de reglementare în energie din Franța, scumpirea de anul acesta ar trebui să fie de aproape 10%, de cinci ori mai mare decât cea propusă de Executivul de la Paris anul trecut.

Însă ca și anul trecut, nivelul exact al majorării de preț la energia electrică destinată consumatorilor casnici ar putea fi decis în cele din urmă la tribunal.

Grupurile de lobby ale industriei energetice se pregătesc să solicite Consiliului de Stat, o instituție-hibrid specifică Franței (înființată de Napoleon Bonaparte), având concomitent atribuții de curte supremă de justiție în domeniul administrativ și de organ consultativ pentru puterea executivă, să intervină în cazul în care Guvernul nu scumpește suficient curentul electric pentru populație pentru a acoperi costurile EDF, care este, printre altele, cel mai mare operator de centrale nucleare al lumii.

Anul trecut, Consiliul de Stat a permis celui mai mare furnizor de gaze al Franței, GDF Suez, să majoreze tarifele peste nivelul aprobat de Executiv.

„Propunerea de majorare de preț a autorității de reglementare, cu aproape 10%, a făcut deja valuri și va duce probabil la un proces în instanță, ceea ce ne-ar putea obliga să renunțăm la actualul status quo”, a declarat Francois Brottes, parlamentar socialist, membru al Comisiei pentru Energie.

Încă o problemă pentru Hollande

Scumpirea energiei furnizate gospodăriilor franceze ar pica de minune pentru EDF, care plănuiește să cheltuiască 55 de miliarde de euro până în 2025 pentru a menține în funcțiune cel mai mare portofoliu național de centrale nucleare din lume. Pe de altă parte, majorarea tarifelor i-ar dăuna președintelui socialist Francois Hollande, care a promis în campania electorală, precum și ulterior, să mențină costurile populației cu utilitățile la niveluri moderate.

Franța face parte dintr-un grup de țări, cum ar fi Spania sau Africa de Sud, care în ultimii ani au decis să nu permită companiilor lor de utilități să majoreze tarifele peste anumite plafoane, în pofida faptului că, în acest fel, aceste companii au rămas constant cu o serie de costuri neacoperite. De exemplu, companiile de utilități din Spania au acumulat astfel datorii de circa 26 de miliarde de euro, ceea ce a dus la scăderea raingurilor lor de credit și, în consecință, la majorarea costurilor lor de împrumut.

Tarifele EDF, care alimentează cu energie electrică circa 25 de milioane de clienți persoane fizice din Franța, ar trebui să crească cu 9,6% în 2013 pentru a acoperi costurile de producție și de marketing ale companiei, potrivit calculelor Comisiei de Reglementare din Domeniul Energiei de la Paris. Guvernul a respins propunerea tarifară a Comisiei imediat după formularea ei.

Statul francez controlează peste 80% din acțiunile EDF, majoritatea restului titlurilor fiind listate la bursă. Cota de piață a companiei în sectorul de distribuție a curentului electric din Franța este de peste 80%, restul fiind deținut de diferiți mici distribuitori cu activități exclusiv regionale, de asemenea cvasimonopoliști.

Un monopol de stat listat la bursă

Eventuala scumpire cu 9,6% ar urma să se adauge uneia de 7,6%, necesară pentru a acoperi deficitul de 1,47 de miliarde de euro consemnat anul trecut între costurile EDF și tariful aprobat de Guvern, potrivit Comisiei. Instituția estimează că, în continuare, curentul electric pentru consumatorii casnici va trebui să se mai scumpească cu 3,2%, atât anul viitor, cât și în 2015.

Recomandările tarifare ale Comisiei intră în conflict cu majorarea de preț de 2% aprobată de Executivul de la Paris în luna iulie a anului trecut. În ultimii patru ani, curentul electric s-a scumpit cu procente egale sau mai mici decât inflația, susțin cei de la EDF, afirmație confirmată de oficiul național de statistică al Franței.

Acțiunile EDF la Bursă s-au apreciat cu 26% anul acesta, investitorii fiind optimiști că firma va reuși să obțină aprobarea autorităților de a majora prețurile. Cu toate acestea, prețul titlurilor EDF rămâne cu circa 80% sub maximele atinse în 2007, profitul operațional fiind erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței.

Potrivit analiștilor Deutsche Bank, orice punct procentual de majorare a tarifului agregat din Franța, de unde provine peste 60% din profitul operațional al EDF, are un impact de 5% în respectivul profit operațional al companiei.

Corporatiști versus ecologiști

Argumentul Comisiei de Reglementare, potrivit cărora EDF are nevoie de tarife mai mari pentru a investi în producția sa de energie atomică, le-a picat de minune celor de la Greenpeace, care militează împotriva acestei surse de energie.

Pe 24 iunie anul acesta, Greenpeace a trimis facturi false de curent electric unui număr mare consumatori, datate fictiv 2017, prin care susținea că, până atunci, curentul electric se va scumpi cu 17% din cauza costurilor cu centralele nucleare. În schimb, ecologiștii cereau „cheltuieli publice masive” cu dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

Procese în justiție împotriva tarifelor stabilite de stat pentru EDS ar putea fi intentate și din alte direcții. De exemplu, de la Anonde, o organizație profesională a furnizorilor de energoe alternativă și gaze din Franța, care militează pentru liberalizarea pieței de profil încă din 2007. Grupul a reușit să obțină la Consiliul de Stat modificarea tarifelor la gaze naturale stabilite de Guvern.

„Ne vom apăra interesele în domeniul electricității la fel cum am făcut și cu gazele”, a declarat șeful Anode, Fabien Chrone, totodată director general adjnunct al distribuitorului de energie Poweo Direct Energie. Interesant este că firma, care concurează, teoretic, cu EDF, deși are un portofoliu de doar 850.00 de consumatori de curent electric, consideră că tarifele EDF, stabilite de Guvern, sunt prea mici și afectează concurența, prin dumping. Anode vrea scumpiri anuale de 5-6% în următorii trei ani.

Au șanse să câștige în justiție

În ultimii șase ani, toate guvernele Franței au anunțat scumpirea curentului electric în iulie și august, când francezii sunt plecați în concediu, sunt mai puțin preocupați de facturile de utilități și se uită mai puțin la știri.

Guvernul va decide în privința tarifelor EDF în cursul acestei luni, a declarat ministrul de Funanțe de la Paris, Pierre Moscovici, cerând totodată companiei să își întărească programul de control al costurilor.

„Consiliul de Stat s-a dovedit a fi foarte sensibil la principiul că furnizorii de energie trebuie să poată să își acopere toate costurile. De asemenea, Comisia de Reglementare a sesizat deficitul din ce în ce mai mare dintre costurile EDF și tarifele percepute consumatorilor”, spune Romaric Lazerges, un avocat care reprezintă organizația profesională Anode.

Consumul de energie din economie a scăzut cu peste 4% la 4 luni, producția termocentralelor s-a prăbușit, iar cea a eolienelor s-a dublat

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 07 June 2013 12:49

consum energie economieConsumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 4,4% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2012, în vreme ce consumul total de energie din România a scăzut cu aproape 4%. Totodată, în timp ce producția de energie a termocentralelor a scăzut cu peste 20% față de ianuarie-aprilie 2012, cea a centralelor electrice eoliene aproape s-a dublat.

Economia românească a consumat în primele patru luni din 2013 cu 4,4% mai puțină energie electrică decât în intervalul similar din 2012, consumul agenților economici scăzând de la 13.457,4 la 12.867,4 milioane KWh, rezultă din datele Institutului Național de Statistică (INS).

Asta în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, în primul trimestru al acestui an, produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Creșterea este ușor mai mare decât cea publicată de Institut prin datele-semnal din luna mai.

În plus, potrivit datelor oficiale, intensitatea energetică a economiei românești, reprezentând consumul de energie necesar pentru a produce o unitate de 1.000 de euro de PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, semn de ineficiență accentuată.

Scăderi pe linie, cu excepția energiei consumate pentru a produce energie

Potrivit INS, consumul final de energie electrică în perioada ianuarie-aprilie 2013 a fost de 17.164,7 milioane KWh, cu 3,7% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,6%, iar consumul populaţiei s-a redus cu 1,3%.

Exportul de energie electrică a fost de 440,6 milioane KWh în scădere cu 50,7 milioane KWh, respectiv cu 10,3%.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2.786,8 milioane KWh, în creştere cu 11,3 milioane KWh, respectiv cu 0,4%.

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 20.392,1 milioane KWh, în scădere cu 701,0 milioane KWh (-3,3%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Avânt al eolienelor, dar și al hidrocentralelor

Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 404,4 milioane KWh (-2,0%).

Producţia din termocentrale a fost de 9.240,9 milioane KWh, în scădere cu 2.354,9 milioane KWh (-20,3%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 5.069,9 milioane KWh, în creştere cu 1050,1 milioane kWh (+26,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.042,2 milioane KWh, în scădere cu 39,5 milioane kWh, (-1,0%).

În schimb, producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-30.IV.2013 a fost de 1.817,2 milioane KWh, în creştere cu 939,9 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (+107%).

Principalele resurse de energie primară în perioada 1.I.-30.IV. 2013 au totalizat 9.979,4 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 1.372,2 mii tep faţă de perioada 1.I.-30.IV. 2012.

Producţia internă a însumat 7.287,0 mii tep, în scădere cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 2.692,4 mii tep, în scădere cu 25%.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud