Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed11132019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Ponta face un Comitet Interministerial pentru actualizarea strategiei energetice a României pe plan regional

Ponta face un Comitet Interministerial pentru actualizarea strategiei energetice a României pe plan regional

Ponta platforma maritima

Premierul Victor Ponta a decis constituirea unui Comitet interministerial pentru evaluarea și actualizarea obiectivelor Strategiei Energetice Naționale a României pe plan regional.

Comitetul este condus de prim-ministrul Guvernului, iar din el mai fac parte ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose, ministrul Energiei, Andrei Gerea, și ambasadorul cu însărcinări speciale pentru securitatea energetică din cadrul MAE, Mihnea Constantinescu.

"Rezultatele activității Comitetului se înscriu în Strategica Energetică Națională a României în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice privind siguranța energetică, dezvoltarea durabilă și creșterea competitivității și pentru atingerea standardelor noii politici energie-mediu a Uniunii Europene", se arată în decizia premierului Ponta.

La lucrările Comitetului pot participa în calitate de invitați, și reprezentanți ai altor ministere și instituții publice cu atribuții în domeniu. Comitetul se reunește în ședințe ordinare lunare, iar ședințele extraordinare se organizează ori de câte ori este necesar.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, declara, la începutul lunii martie, la Comisia de transporturi şi energie din Senat, că până în luna octombrie intenţionează să prezinte strategia energetică a României, menţionând că va fi nevoie de ”profesionişti” din afara ministerului pentru finalizarea documentului.

Gerea a fost întrebat în Comisia de transporturi şi energie din Senat când estimează că va finaliza strategia energetică a României.

”Aşa intenţionăm, ca undeva în octombrie să o putem prezenta, vom vedea cum ne încadrăm. Important este că noi vrem să facem o dată un schelet, atât cât putem noi şi cei care au mai fost până acum, că au lucrat la ceea ce este acum pe site în consultare, voluntarii să spunem - că aşa s-a lucrat, pe voluntariat - şi totodată să putem să angajăm la un moment dat şi un consultant, dacă se poate pentru partea de reglaj, pentru că sunt lucruri la care noi nu putem răspunde, mai mult partea asta de scenarii, este unde nu avem capacitatea efectivă, umană, pentru toate aceste simulări şi tot ce mai trebuie făcut. Că trebuie făcute până la urmă şi nişte scenarii, nişte simulări, să vedem variantele care ar ieşi din această strategie cam ce ne dau. Dar trebuie într-adevăr să lucrăm şi cu oameni cu experienţă, profesionişti, pe acest domeniu”, a răspuns Gerea.

Anterior, la finele anului trecut, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a prezentat o parte din viitoarea strategie energetică.

Potrivit documentului elaborat de Departamentul pentru Energie, obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentării cu energie şi menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului, iar necesarul de investiţii în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

"Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro", se arată în proiectul de strategie energetică pus în decembrie în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie.

Documentul prezintă starea actuală a sistemului energetic naţional, obiectivele propuse pentru perioada 2015-2035 şi angajamentele asumate de România faţă de Comisia Europeană.

În sectorul gazelor, proiectul menţionează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi şi cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al României este de circa 14 miliarde metri cubi, iar producţia naţională este de 11 miliarde metri cubi.

La o producţie medie anuală de 11 miliarde de metri cubi şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.

De asemenea, România dispune de rezerve sigure de ţiţei de 60 milioane de tone, precum şi de rezerve geologice de 2 miliarde de tone.

Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre. La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani.

"Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă", se spune în proiect.

Sectorul producţiei de electricitate înregistrează un excedent de capacităţi, pe fondul crizei financiare şi a contractării economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unităţile pe cărbune.

"Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, în principal, în eficienţă energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente. Implementarea acestor investiţii este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autorităţile statului şi companiile energetice din România", potrivit proiectului de strategie.

Chiar dacă România dispune de mai multe surse de producţie a electricităţii, cele mai multe dintre acestea şi-au depăşit durata tehnică de viaţă, fiind neeconomice şi poluante.

Aproximativ 30% din capacităţile de producţie au depăşit durata de 40 de ani de funcţionare, iar 25% au deja de 30 de ani.

În proiectul de strategie se mai arată că aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada 1970-1980 şi au depăşit durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.

Proiectul de strategie precizează că după 2015 România va avea deficit de capacităţi de producţie a electricităţii, care se va accentua după 2020-2025, în condiţiile în care Uniunea Europeană insistă pe reducerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unităţi de producţie.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud