Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed04242024

Last updateSun, 31 Mar 2024 10am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Contribuţia de solidaritate, nedeductibilă, a redus considerabil profitabilitatea OMV Petrom

Contribuţia de solidaritate, nedeductibilă, a redus considerabil profitabilitatea OMV Petrom

 

Cea mai importantă companie de petrol şi gaze autohtonă, OMV Petrom, a achitat sau a raportat elemente speciale în valoare de 2,35 miliarde lei în primele 3 trimestre ale acestui an în contul contribuţiei de solidaritate pe ţiţeiul rafinat introduse de guvernanţi în luna mai a acestui an pentru petrolul rafinat în 2022 şi 2023. În absenţa acesteia, profitul companiei înainte de impozitare ar fi scăzut doar cu 46%, de la 10,8 miliarde lei la 5,8 miliarde lei şi nu cu 70%.

Prevederile iniţiale ale celebrei OUG nr. 186/2022 privind contribuţia de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de ţiţei, gaze, cărbune şi rafinare, care erau menite să oblige şi OMV Petrom la plata contribuţiei şi la care compania a reacţionat virulent, numindu-le neconstituţionale, făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a preşedintelui, au fost eliminate integral din textul actului normativ de aprobare a OUG, pulicat în MO în mai 2023. Astfel, compania n-a mai fost obligată să achite această variantă de "contribuţie", oricum veniturile sale din respectivele activităţi neîndeplinit condiţiile pentru a i se aplica respectivul impozit. În schimb a fost introdusă o taxă de 350 lei pentru fiecare tona de ţiţei procesat în 2022 şi 2023, care va fi datorată doar de către companiile care practică concomitent activităţi de extracţie şi de rafinare a ţiţeiului. Singura companie din România aflată în această situaţie este OMV Petrom.

Cifra achitată pentru anul trecut, de aproximatv 1,5 miliarde lei, este mult sub estimările privind ″factura″ de plată a OMV Petrom pentru contribuţia de solidaritate în situaţia în care activităţile vizate de contribuţie ar fi avut o pondere de cel puţin 75% în cifra sa de afaceri, estimări care au mers de la minimum 3 miliarde lei până la 1 miliard de euro. Prevederile care au făcut obiectul cererii de reexaminare a preşedintelui Iohannis aveau ca scop tocmai ″forţarea″ acestui procent de 75%.

Cei 2,35 miliarde lei acontaţi statului român numai în contul contribuţiei de solidaritate echivalează cu 92,5% din profitul net raportat de companie pe primele 3 trimestre, de 2,54 miliarde lei, mai mic cu 72% faţă de cel aferent aceleiaşi perioade a anului trecut.

Din această sumă, 1,485 miliarde lei reprezintă contribuţia de solidaritate aferentă anului 2022, iar 870 milioane lei sunt elementele speciale pentru primele 3 trimestre ale acestui an (372 milioane lei aferente numai trimestrului al treilea), prezentate pe “o linie separată în situaţia interimară consolidată simplificată a veniturilor şi cheltuielilor, deasupra liniei Impozit pe profit”.

Compania precizează că suma aferentă contribuţiei pentru 2023 este scadentă la plată la finalul lunii iunie 2024.

Cum contribuţia respectivă este nedeductibilă, a fost influenţată şi rata efectivă a impozitului pe profit, care în trimestrul al treilea a crescut de la 15% în perioada similară a anului trecut la 18%.

Pe primele 9 luni, ca urmare a faptului că în trimestrul al doilea a fost efectuată plata contribuţiei aferente anului 2022, nedeductibilă, rata efectivă a impozitului pe profit a fost de 26%, cu 10 puncte procentuale peste cea de 16% raportată în primele 3 trimestre ale anului trecut. Valoarea impozitului pe profit aferent perioadei ianuarie-septembrie 2023 a fost de aproape un miliard de lei.

Soluţiile legislative alese de coaliţie pentru achitarea acestei contribuţii de către OMV Petrom au fost un compromis între nevoia de bani a bugetului de stat, în condiţiile situaţiei îngrijorătoare a încasărilor bugetare din primul trimestru al anului şi pe fondul continuării animozităţii politico-diplomatice faţă de Austria pentru refuzul aderării României la spaţiul Schengen, şi riscurile juridice (procese în justiţie) şi economice (amânarea investiţiilor în gazele din Marea Neagră) aduse de prima variantă a legii de aprobare a OUG nr. 186/2022.

Contribuţia de solidaritate din petrol şi gaze a fost subiect de conflict politic în coaliţia de guvernare. PSD a acuzat PNL că nu a negociat bine la Bruxelles în toamna anului trecut, prin Ministerul Energiei, Regulamentul UE prin care aceasta a fost introdusă la nivel european, astfel încât să fie obligată la plată şi OMV Petrom. La rândul lor, liberalii i-au arătat cu degetul pe social-democraţi pentru formularea OUG nr. 186/2022 în decembrie, act normativ iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice.

 

Tag Cloud