Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri03292024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home Electricitate Stiri Electricitate Productie si Distributie Frecție la stâlpul de înaltă tensiune? Germanii vor să retransforme serviciile municipale de utilități din monopoluri private în monopoluri de stat

Frecție la stâlpul de înaltă tensiune? Germanii vor să retransforme serviciile municipale de utilități din monopoluri private în monopoluri de stat

Germania nationalizare

Tot mai multe comunități locale din Germania, de la simple comune până la metropole de talia Hamburgului sau a capitalei Berlin, s-au săturat de serviciile scumpe și de proastă calitate ale companiilor cărora le sunt concesionate utilitățile municipale, în primul rând cele de furnizare de curent electric, dar și cele de apă și canalizare. Anul acesta vor avea loc referendumuri populare în nu mai puțin 8.000 de localități din Germania, unde cetățenii vor fi întrebați dacă vor sau nu ca primăriile de care aparțin să "renaționalizeze" aceste servicii.

În multe din aceste localități, entuziasmul pentru naționalizare al locuitorilor este la cote înalte, iar inițiativele de organizare a referendumurilor au pornit de jos în sus, prin campanii "grass roots" de strângere de semnături. Scepticii spun însă că este puțin probabil ca preluarea de către municipalități a serviciilor locale de utilități să ducă la creșterea calității în furnizare și la ieftinirea acestora. Asta pentru că, printre altele, primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german.

În plus, banii pe care primăriile vor trebui să-i cheltuiască pentru a rezilia unilateral contractele de concesiune în vigoare, pentru a prelua controlul asupra companiilor de utilități și pentru a investi în operarea acestora vor împovăra bugetele locale și vor majora gradul de îndatorare al municipalităților. Astfel încât există riscul ca locuitorii să ajungă să scoată mai mulți bani din buzunar, atât din postura de clienți, cât și din cea de contribuabili, și să aibă parte de servicii chiar mai proaste decât înainte.

Nu în ultimul rând, pentru companiile concesionare, acest exit pe banii contribuabililor constituie încă o afacere extrem de profitabilă, după profiturile importante consemnate în anii în care au operat rețelele locale de utilități din Germania. Interesant este că, în urmă cu circa 20 de ani, primăriile germane făceau mișcarea inversă, respectau concesionau firmelor private aceste servicii, tocmai din cauză că problemele bugetare și de îndatorare nu le mai permiteau să opereze rețele de utilități și să investească în upgradarea și mentenanța lor.

Referendum la Berlin pe 3 noiembrie

Berlinezii sunt chemați la urne pe data de 3 noiembrie, pentru a decide repreluarea de către municipalitatea capitalei germane a rețelei locale de transport al energiei electrice. Totul a pornit de la o inițiativă cetățenească de strângere de semnături, campania publică asociată acesteia promovând ideea că această naționalizare va ieftini curentul electric, va spori controlul cetățenesc asupra rețelei electrice și va duce la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic local.

Campania pentru referendum mai cere înființarea de centrale electrice regenerabile descentralizate în regiunea Berlin-Brandenburg. Contractul de concesiune pe 20 de ani semnat de municipalitatea berlineză cu furnizorul de energie Vattenfall urmează să expire anul viitor. Pentru a impune organizarea unui referendum local la Berlin, este suficientă colectarea de semnături semnături de la 7% dintre cetățenii cu drept de vot. Pentru validarea rezultatului referendumului, este necesară prezența la urne a minimum 25% dintre locuitorii cu drept de vot.

Pe de altă parte, primăria spune că inițiativa este inutilă, întrucât autoritățile locale aplică deja o politică de descentralizare a furnizării de energie electrică, de promovare a energiei regenerabile și de ținere sub control a tarifelor la curent electric. În plus, spun conducătorii locali, Berlinul pur și simplu nu își permite efortul financiar presupus de repreluarea rețelei de transport de energie, bugetul local fiind deja într-o stare extrem de precară.

"Această achiziție ar avea consecințe fatale asupra competitivității și asupra ratingului de credit al Berlinului. Indicatorul datoriei pe cap de locuitor este deja mai mare decât cel al Detroit-ului, care nu demult și-a declarat falimentul. În aceste condiții, municipalitatea nu își permite să plătească 3 miliarde de euro pentru a naționaliza rețeaua de transport al electricității", spune Fred Roeder, economist și președinte al ONG-ului Young Voices.

Locuitorii din Hamburg au decis deja

În Hamburg, cel de-al doilea oraș ca mărime al Germaniei, cetățenii au votat deja preluarea rețelei locale de electricitate de către municipalitate, de la furnizorii concesionari Vattenfall și E.ON, într-un referendum care a avut loc în septembrie, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. În favoarea naționalizării s-au pronunțat 51% dintre participanții la vot. Acum, primăria va trebui să scoată din bugetul local 2 miliarde de euro pentru a cumpăra rețeaua.

Campania pentru referendum a fost organizată de peste 50 de organizații ecologiste și de protecție a consumatorilor, cărora li s-au alăturat și mai multe biserici. Ei susțin că, odată ce rețeaua de distribuție va reintra sub controlul municipalității Hamburgul poate genera anual venituri de 1 miliard de euro, cu profit de 100 milioane de euro, doar din tarifele de conectare la rețea. Hamburgul are 27.000 de kilometri de linii electrice, conducte de distribuție de gaze de 7.300 de kilometri și o rețea de distribuire a energiei termice de 800 de kilometri.

Primarul social-democrat al Hamburgului, Olaf Scholz, s-a opus ideii de repreluare integrală a distribuției de energie a orașului, arătând că această achiziție ar împovăra și mai mult finanțele locale, datoria publică a Hamburgului ridicându-se deja la peste 20 de miliarde de euro.

Hamburgul și-a privatizat serviciile municipale de utilități la sfârșitul anilor 90. Anul trecut, primăria a recumpărat 25,1% din rețele, plătind 543,5 milioane de euro, din dorința de a recâștiga influență asupra deciziilor din acest domeniu și de a face presiuni pentru modernizarea rețelelor de distribuție.

Sună înălțător, dar pare o afacere proastă

Ideea de a reda controlul "poporului" asupra serviciilor locale de utilități pare să fi prins la electorat, însă din păcate tranformarea acestora din monopoluri corporatiste în monopoluri socialiste nu va avea efectele scontate, ba chiar dimpotrivă.

Până una alta, există dificultăți insurmontabile de natură legislativă. Primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german. Ele nu pot ieftini curentul electric. Potrivit normelor europene și germane, energia electrică se cumpără exclusiv de pe piața liberă, de la burse. Peste prețul en-gros vin taxele și impozitele, precum și subvențiile pentru energia regenerabilă, suportate tot de consumatori. Toate acestea se stabilesc la nivel federal.

Mai mult, simpla preluare prin achiziție de către municipalități a companiilor care administrează serviciile locale de utilități nu garantează câtuși de puțin că primăriile vor ajunge realmente să opereze rețelele de distribuție. Potrivit legislației UE, concesionarea acestor servicii se face exclusiv prin licitație publică, foarte atent monitorizate de către Bruxelles.

Astfel că, după ce vor rezilia contractele de concesiune cu actualii concesionari privați și vor prelua de la aceștia subsidiarele care se ocupă de rețele în fiecare din orașele respective, primăriile vor trebui să se prezinte la licitații ca orice alt concurent. Astfel încât nu este exclusă posibilitatea ca primăriile să piardă licitațiile, printre altele pentru că nu au experiență în domeniu. Iar atunci contribuabilii vor rămâne și cu banii luați (miliardele de euro cheltuite din bugetele locale pentru naționalizare), și fără controlul municipal asupra utilităților, care li se promitea în campaniile pentru referendumuri.

De asemenea, rezultatele referendumurilor nu îi obligă în nici un fel pe concesionarii privați să vândă primăriilor operațiunile. Dacă aceștia refuză să vândă, municipalitățile trebuie să-și înființeze propriile firme de distribuție, cu care să participe la licitații. Și să concureze, în cele mai multe din cazuri, chiar cu actualii concesionari.

Berlinul a naționalizat deja serviciul de apă și canalizare

Luna trecută, municipalitatea berlineză a ajuns la un acord cu francezii de la Veolia, compania-mamă a Apa Nova, pentru repreluarea participației de 25% pe care francezii o dețineau la operatorul local de apă și canalizare, contra sumei de 590 de milioane de euro. Cu un an înainte, primăria din Berlin a ajuns la un acord similar cu compania germană RWE, care deținea o participație similară, suma de achiziție fiind stabilită atunci la 658 de milioane de euro.

Primii care s-au declarat nemulțumiți de acest deal au fost chiar activiștii care au făcut campanie pentru naționalizare. Ei susțin că prețul negociat de primărie este mult prea mare și va pune presiune pe gestionarea serviciului local de apă mulți ani de-acum înainte, împiedicând primăria să ieftinească furnizarea apei, serviciu care s-a tot scumpit din 1999 încoace, de când francezilor li s-a concesionat acest serviciu de utilități.

Astfel, suma încasată în urma exit-ului se va adăuga la profiturile importante consemnate de concesionari pe perioada contractului, în care au majorat tarifele și au redus personalul și investițiile în modernizare și mentenanță.

În 2011, la Berlin a avut loc un alt referendum, în care cetățenii au votat, aproape în unanimitate, pentru desecretizarea contractelor de concesiune a serviciului municipal de apă și canalizare.

Municipalitatea berlineză a vândut 49,9% din acțiunile serviciului municipal de apă și canalizare către Veolia și RWE în 1999, pentru a mai reduce din deficitul bugetului local și din gradul de îndatorare al primăriei. De atunci, prețurile la apă în Berlin au crescut cu 35%.

Modelul de succes presupune să devii producător

În anii 80 și 90, circa 20.000 de municipalități germane și-au concesionat unor firme private serviciile de distribuire a energiei și rețelele electrice, nemaiputând să le administreze din cauza constrângerilor bugetare. Anul acesta, în 8.000 de localități din Germania au loc referendumuri pe tema renaționalizării acestora.

Cei care susțin aceste referendumuri au ca model o poveste de succes care a început în 1986. Atunci, după angoasa generată de tragedia de la Cernobîl, în comuna germană Schonau, cu 2.300 de locuitori a avut loc o adevărată "rebeliune energetică". Nevrând să se mai alimenteze cu curent de la centrala nucleară din apropiere, locuitorii au pus mână de la mână și au creat, și cu sprijinul primăriei, o cooperativă energetică locală, prin care să finanțeze instalarea de capacități energetice regenerabile care să alimenteze comuna. Schonau a beneficiat, în plus, de șansa de a avea deja o hidrocentrală funcțională.

Pe atunci, piața europeană de energie nu fusese încă liberalizată și nu existau nici subvenții pentru producția de energie din surse regenerabile.

Mai rămânea o problemă: concesionarul local al rețelei de transport și distribuție a curentului electric refuza să preia în rețea mica producție eoliană, solară și hidro a locuitorilor din Schonau. Astfel încât aceștia au reușit, beneficiind și de sprijinul presei germane, să organizeze o campanie națională de promovare și de strângere de fonduri, prin care au reușit să colecteze cele 5,7 milioane de mărci germane necesare pentru preluarea rețelei de distribuție.

Cel mai mare dușman este birocrația UE

Având la dispoziție rețeaua, locuitorii din Schonau au fost stimulați să investească în capacități regenerabile, întrucât facturile lor de curent electric scădeau direct proporțional cu majorarea cantității de energie livrată rețelei. În timp, comuna Schonau a ajuns să alimenteze cu curent mai multe localități învecinate.

Cooperativa energetică locală, care acum deține și rețeaua de distribuție, se află în proprietatea colectivă directă a locuitorilor din comună și nu a autorităților locale.

Pe site-ul cooperativei energetice din Schonau, în prezentarea istoriei acesteia, se arată că cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat proiectul local au fost cele legate de birocrație și reglementări.

"În Germania sunt peste 900 de operatori de rețele electrice, dintre care mulți de dimensiuni foarte mici. UE presează de ani de zile Germania pentru a reduce numărul acestora, iar agenția germană de reglementare în energie pune tot mai multe piedici birocratice și de reglementare pentru micii operatori, iar mulți dintre ei sunt nevoiți să renunțe, pentru că este foarte costisitor să respecți legislația. Birocrația este cel mai mare dușman al micilor distribuitori de energie", se arată pe site-ul cooperativei.

Tag Cloud