Energy Report

Șoferii autohtoni vor putea cumpăra în acest weekend într-o treime din stațiile liderului pieței, OMV Petrom, carburanți mai ieftini cu 8 bani decât în urmă cu 24 de ore. La ieftinirea cu un ban pe litru efectuată joi se adaugă o nouă campanie de ieftinire a tuturor tipurilor de carburanți cu 7 bani/l, pe perioada weekend-ului.

Campania se va desfășura pe perioada 3 noiembrie-24 decembrie în 123 din cele 393 de stații Petrom, iar reducerea de 7 bani/l se va aplica tuturor carburanților comercializați în respectivele stații (benzină și motorină standard, premium și GPL).

Reducerile vor fi aplicate în fiecare weekend al acestei perioade, de vineri de la ora 23:00 până duminică la ora 23:00.

Astfel, dacă prețurile carburanților nu vor suferi modificări în cursul zilei de vineri, până la ora 23:00, bucureștenii vor putea cumpăra în acest weekend în cele 33 stații din capitală prezente pe listă, benzină standard cu 6,74-6,81 lei/l și motorină standard cu 7,39-7,43 lei/l.

În ultima săptămână, companiile distribuitoare de carburanți au ieftinit semnificativ carburanții, prețul unui litru de motorină standard în stațiile Petrom din capitală a coborât la nivelul celui de la începutul lunii septembrie, la 7,46-7,50 lei/l, iar cel al benzinei este de 6,81-6,88 lei/l, mai redus decât cel de la începutul lunii august.

În urmă cu numai 2 săptămâni, motorina era mai scumpă cu 16 bani/l, iar benzina cu 10 bani/l.

BNR vede prețul combustibililor în scădere pe întregul interval al prognozei de inflație, până în trimestrul al treilea din 2017, estimând o ieftinire a acestora de 2,2% la finele acestui an și de 2,3% în decembrie 2016, potrivit datelor prezentate în raportul trimestrial asupra inflației.

"Dinamica anuală a prețurilor combustibililor este proiectată la valori negative pe parcursul întregului interval de prognoză, atingând -2,2%% la sfârșitul anului 2015 și -2,3% la finele anului 2016, valori revizuite față de proiecția precedentă în jos cu 6,2 puncte procentuale și, respectiv, în sus cu 4 puncte procentuale", se arată în raportul asupra inflației publicat luni, citat de Profit.ro.

În raportul din luna august, banca centrală anticipa o revenire a prețului combustibililor spre finalul anului și, prin urmare, o creștere (decembrie la decembrie) de 4%, în timp ce pentru 2016 estima o ieftinire anuală mai abruptă, de peste 6%. BNR a încorporat atunci eliminarea supra-accizei de 7 eurocenți pe litru de la 1 ianuarie 2016, care ulterior a fost amânată pentru 2017.

"Traiectoria ratei anuale a inflației proiectate pentru această grupă este marcată în principal de reducerea în două etape a cotei standard a TVA, de diminuarea nivelului accizelor aplicabile începând cu ianuarie 2017, precum și de declinul amplu al cotației petrolului pe piețele internaționale în trimestrul III 2015", se spune în cel mai recent raport asupra inflației.

BNR notează că prețurile internaționale ale petrolului au atins în ultimele luni noi minime istorice post-criza financiară.

Potrivit BNR, contribuții pozitive la dinamica prețurilor acestei categorii de produse provin din partea anticipării unei dinamici anuale pozitive a prețului petrolului pe a doua parte a intervalului de prognoză și a reînscrierii anticipațiilor privind inflația pe o traiectorie crescătoare spre finalul intervalului.

Din graficele prezentate de banca centrală rezultă că ieftinirea combustibililor va fi chiar mai amplă în primele trei trimestre din 2017, ajungând aproape de 4% (anual) în luna septembrie a acelui an. BNR ia în considerare în această prognoză eliminarea supra-accizei de 7 eurocenți aplicate la benzină și motorină, de la 1 ianuarie 2017.

Supraoferta de țiței de pe piețele internaționale, coroborată cu un nivel slab al cererii, menține cotațiile la petrol la niveluri scăzute. Față de iunie anul acesta, prețurile s-au redus cu aproximativ o treime, respectiv la circa 48 dolari/baril pentru sortimentul Brent, de referință la Londra, și de 42 dolari/baril pentru țițeiul american. Comparativ cu vara trecută, cotațiile la țiței s-au prăbușit cu 60%.

Ieftinirea petrolului a făcut ca monedele statelor producătoare de țiței, altele decât SUA, să se deprecieze semnificativ față de dolarul american, de referință pe această piață. Însă acest lucru nu a făcut decât să stimuleze creșterea producției de țiței în aceste state, întrucât deprecierea monedelor locale față de cea americană le-a redus acestora costurile de producție. Iar creșterea producției intensifică în continuare reducerea cotațiilor la țiței.

Pe de altă parte, deprecierea acestor monede față de dolar pune o frână, în aceste state, ieftinirii produselor petroliere, denominate tot în dolari, cum ar fi benzina și motorina, ieftinire provocată de scăderea cotațiilor la țiței.

De exemplu, Rusia și Canada, al doilea și al patrulea producător de țiței al lumii, vând țițeiul extras din zăcăminte proprii în dolari americani, însă cea mai mare parte a cheltuielilor lor operaționale pentru producția de petrol sunt în ruble și dolari canadieni. Cursul dolarului canadian a atins, recent, minimul 11 ani în raport cu moneda americană, iar rubla rusească se tranzacționează în prezent aproape de minimul ultimelor 6 luni.

Potrivit datelor BNR, leul s-a depreciat masiv față de dolarul american în primele 6 luni din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, respectiv cu peste 22%, de la un curs mediu de 3,2572 lei/dolar la unul de 3,9861 lei/dolar.

În consecință, costurile de producție hidrocarburi ale OMV Petrom în România, exprimate în dolari, au scăzut în S1 2015 cu 25%, la 13,25 dolari/baril echivalent petrol, în principal datorită influenței favorabile a cursului de schimb, potrivit ultimului raport trimestrial al companiei. Costurile de producție ale companiei în România exprimate în lei au scăzut cu 8% în intervalul menționat, la 52,80 lei/baril echivalent petrol.

Spirală negativă

În pofida prăbușirii prețurilor de vara trecută încoace, producția mondială de petrol s-a menținut la niveluri solide. Producția în SUA este aproape de maximul ultimilor 40 de ani, cea a Rusiei a atins cel mai înalt nivel postsovietic, iar cea a Irakului a stabilit recent un nou record absolut. Supraproducția globală de țiței se va menține și anul viitor, se arată într-un raport recent al Agenției Internaționale a Energiei.

"Prăbușirea prețurilor la mărfuri și materii prime a afectat grav monedele statelor producătoare. Cu cât se depreciază mai mult aceste monede față de dolar, cu atât costurile de producție în aceste state scad, iar acest lucru pune presiune suplimentară pe prețuri și amplifică această spirală negativă", spune Mike Wittner, șeful departamentul de cercetare a piețelor de țiței la subsidiara Societe Generale din New York, citat de Bloomberg.

Monedele statelor producătoare de țiței și alte mărfuri și materii prime s-au depreciat cel mult față de dolar anul acesta, ca urmare a prăbușirii prețurilor și perspectivei primei majorări de dobândă-cheie a Federal Reserve din ultimii aproape 10 ani. Realul brazilian, dolarul neozeelandez și dolarul canadian au avut cea mai proastă evoluție față de dolar dintre toate valutele majore.

Deprecierea monedelor compensează ieftinirea țițeiului

O depreciere cu un cent față de moneda americană a dolarului canadian îmbunătățește cash-flow-ul producătorului canadian de țiței greu Canadian Natural Resources cu 55 până la 60 milioane dolari canadieni, a declarat, recent, directorul financiar al companiei, Corey Bieber.

Costurile de producție ale producătorilor canadieni de petrol s-au redus cu circa 20% față de situația din urmă cu 12 luni, ca urmare a deprecierii dolarului canadian, spune Kyle Preston, analist la National Bank Financial din Calgary. Producția de țiței a Canadei ar putea crește cu 4% anul acesta, potrivit asociației profesionale a petroliștilor canadieni.

Efectele negative pentru economia Rusiei ale prăbușirii prețurilor la țiței vor fi compensate de deprecierea rublei față de dolar, potrivit Bank of America. Rosneft și-a majorat forajul cu 27% în primele 7 luni ale acestui an, potrivit datelor companiei, iar exporturile Rusiei sunt la fel de profitabile precum erau cu un an în urmă, când petrolul costa circa 100 dolari/baril, arată un raport recent al Citigroup.

O posibilă majorare de dobândă-cheie a Federal Reserve, cel mai devreme în septembrie, va duce la aprecierea dolarului și va reduce și mai mult apetitul pentru mărfuri și materii prime denominate în monedă americană. Cotațiile futures arată că există șanse de 48% ca Fed să majoreze dobânda la următoarea ședință a Consiliului său de Administrație, de la jumătatea lunii viitoare.

"Când Fed va majora dobânzile, este inevitabil că dolarul se va aprecia, iar cotațiile la țiței vor scădea. Petrolul se va ieftini nu doar din cauza dolarului, ci și a supraproducției", spune Michael Corcelli, șeful departamentului de investiții al fondului de hedging Alexander Alternative Capital LLC din Miami.

{jathumbnailoff}

Combustibilii s-ar putea ieftini cu peste 6% anul viitor, dacă TVA și accizele pe carburanți se vor reduce în conformitate cu prevederile proiectului de modificare a Codului Fiscal aflat în prezent în dezbatere, estimează Banca Națională a României, în ultimul său raport trimestrial asupra inflației.

"Începând cu luna ianuarie 2016, dinamica grupei (combustibililor – n.r.) este proiectată la valori negative, în principal pe fondul reducerii cotei standard a TVA de la 24% la 19% şi al diminuării nivelului accizelor aplicabile acestei categorii de produse. Influenţe de sens invers provin din partea dinamicii pozitive a preţului petrolului, precum şi a reînscrierii anticipaţiilor privind inflaţia pe o traiectorie crescătoare. Rata anuală a inflaţiei preţurilor combustibililor este preconizată a atinge -6,3% la sfârşitul anului 2016, fiind revizuită în scădere cu 8,1 puncte procentuale comparativ cu proiecţia anterioară", se arată în documentul citat.

Dinamica anuală a preţurilor combustibililor este proiectată în uşoară creştere pe parcursul anului 2015, atingând 4% la sfârşitul anului 2015, valoare revizuită marginal în sens ascendent cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu proiecţia precedentă, se mai spune în raport.

Pe de altă parte, arată BNR, în al doilea trimestru din 2015, am asistat la "accentuarea scăderii în termeni anuali a preţurilor combustibililor, determinată de efectul de bază al majorării accizei pentru carburanţi în aprilie 2014". Astfel, combustibilii s-au ieftinit cu 3% în T2 2015. De la 1 aprilie 2014, a fost introdusă o acciză suplimentară pentru carburanţi de 7 eurocenţi pe litru, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi kerosen.

Potrivit datelor INS, în primele 6 luni ale acestui an, combustibilii s-au scumpit cu 3,49% față de decembrie 2014. Cotația spot a țițeiului Brent s-a majorat cu 2,4% între decembrie 2014 și iunie 2015, de la 58,72 la 60,14 dolari/baril. Ulterior, prețul a scăzut până la sub 50 dolari/baril.

Comparativ cu primele 6 luni din 2014, prețul mediu la pompă al benzinei vândute în România a scăzut cu 8% în intervalul ianuarie-iunie 2015,de la 5,944 la 5,472 lei/litru. În aceeași perioadă, motorina s-a ieftinit cu 9,6%, de la un preț mediu de 6,071 lei/litru în S1 2014 la unul de 5,490 lei/litru în primele 6 luni din 2015. În cele 12 luni dintre iunie 2014 și iunie 2015, prețul mediu al țițeiului Brent pe piețele internaționale s-a prăbușit cu peste 45%, de la 115 la 63 dolari/baril.

Potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, cota standard de TVA urmează să fie redusă de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016. Tot de atunci, acciza la benzina cu plumb va scădea cu 16,28%, cea la benzina fără plumb – cu 18,62%, iar cea la motorină – cu 20%.

Vânzările de carburanți auto pe piața românească au crescut cu aproape 5% în primul semestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce benzina și motorina s-au ieftinit cu 8%, respectiv 9.6% în intervalul respectiv, potrivit datelor oficiale, ca urmare a deprecierii cotațiilor la țiței pe piețele internaționale.

Astfel, conform INS, vânzările cu amănuntul de carburanți pentru autovehicule în magazine specializate au avansat cu 4,9% în S1 2015, față de S1 2014, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Pe serie brută, creșterea a fost și mai mare, de 5,8%.

Potrivit datelor Comisiei Europene, prețul mediu la pompă al benzinei vândute în România a scăzut cu 8% în intervalul ianuarie-iunie 2015, comparativ cu primul semestru din 2014, de la 5,944 la 5,472 lei/litru. În aceeași perioadă, motorina s-a ieftinit cu 9,6%, de la un preț mediu de 6,071 lei/litru în S1 2014 la unul de 5,490 lei/litru în primele 6 luni din 2015.

"Piața de carburanți auto din România și-a revenit în principal grație prețurilor mai mici", se arată în raportul semestrial al companiei petroliere sârbe NIS, controlate de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom.

Cei de la NIS operează o rețea de 18 benzinării în România, prin intermediul subsidiarei românești NIS Petrol, și, potrivit declarațiilor proprii, au o cotă de 0,5% pe piața românească totală a carburanților auto și una de 0,6% pe piața locală retail.

"Factorul-cheie care a dus la revenirea cererii de carburanți auto în regiune a fost scăderea semnificativă a prețurilor în primele 6 luni din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut", se mai spune în raportul companiei, care mai desfășoară activități de distribuție de combustibili auto în Serbia, Bulgaria și Bosnia.

În cele 12 luni dintre iunie 2014 și iunie 2015, prețul mediu al țițeiului Brent pe piețele internaționale s-a prăbușit cu peste 45%, de la 115 la 63 dolari/baril.

{jathumbnailoff}

Prețul mediu la pompă al benzinei comercializate în România a crescut cu 9,5% de la finalul anului trecut până pe 20 iulie 2015, în timp ce cel al motorinei a scăzut, în același interval cu 0,8%.

Potrivit datelor Comisiei Europene, benzina s-a scumpit în România, în perioada 15 decembrie 2014 – 20 iulie 2015, de la 1,182 la 1,295 euro/litru, iar motorina s-a ieftinit de la 1,228 la 1,218 euro/litru.

Tendința este generală la nivel mondial. La nivelul celor 28 de state ale UE, prețul mediu la pompă al benzinei a crescut cu 8,7% în perioada menționată, de la 1,378 la 1,5 euro/litru. Cel al motorinei s-a majorat mult mai puțin, cu sub 1%, de la 1,26 la 1,272 euro/litru.

În Statele Unite, benzina s-a scumpit cu peste 20% din ianuarie 2015 încoace, de la 2,392 la 2,888 dolari/galon (circa 83 eurocenți/litru). În același interval, motorina s-a ieftinit cu peste 13%, de la 3,213 la 2,782 dolari/galon, potrivit datelor Energy Information Administration din SUA.

Americanii-s de vină

Șoferii europeni suferă scumpiri ale benzinei la pompă atât din cauza avansului cererii la nivel mondial, generat de sezonul concediilor și de ieftinirile de anul trecut la carburanți, pe fondul deprecierii masive a țițeiului, cât și ca urmare a aprecierii semnificative a dolarului față de euro, care a scumpit toate mărfurile denominate în monedă americană pe piețele internaționale.

În Statele Unite, unde șoferii se deplasează mai mult cu mașinile decât în Europa și dețin autovehicule mai mari și cu consum mai mare, cererea de benzină a ajuns în iulie la cel mai înalt nivel din 2007 încoace. Americanii au parcurs cu mașinile 1,26 mii de miliarde de mile în primele 5 luni ale acestui an, un record absolut pentru intervalul respectiv, arată datele Federal Highway Administration.

Cererea robustă din SUA a dublat anul acesta exporturile de benzină din Europa către America, punând astfel și mai multă presiune pe prețurile la pompă de pe Bătrânul Continent.

Statele Unite au importat 783.000 de barili de benzină pe zi în iulie, cea mai mare cantitate din mai 2014 încoace. Închirierea unui tanc petrolier pentru transport de produse rafinate din Europa pe coasta de Est a SUA a ajuns să coste 23.391 dolari/azi, cea mai mare valoare pentru această parte a anului din 2008 încoace. Iar referința Baltic Clean Tanker Index, compusă din 6 rute mondiale majore de transport produse petroliere pe mare, a atins recent cea mai mare valoare din decembrie 2011 încoace.

Rafinăriile europene zic mersi

Aceste evoluții, care au dat bătăi de cap șoferilor europeni, au reprezentat, în schimb, o gură de oxigen pentru procesatorii de țiței din Europa, după ani de zile de marje de rafinare cel puțin anemice. Profitul mediu al rafinăriilor europene pentru producția de benzină din țiței Brent a ajuns la 20,93 dolari/baril în iulie, cel mai înalt nivel din mai 2007 încoace. Anul trecut, indicatorul a consemnat o medie de doar 1,65 dolari/baril.

"Cererea de benzină din Europa este foarte puternică, atât pentru consum intern, cât și pentru exporturi. Cotațiile la țiței se află în continuare sub presiune, din cauza nivelurilor înalte ale producției în statele OPEC și ale extracției americane de petrol de șist, ceea ce a permis benzinei să-și mențină o primă mare de preț peste cel al țițeiului", explică șeful departamentului de piețe de mărfuri al BNP Paribas, Harry Tchilinguirian.

Companiile americane, printre care ExxonMobil și Valero Energy, au închiriat în primele 3 săptămâni din iulie 27 de tancuri petroliere pentru a transporta benzină fără plumb produsă în Europa pe coasta de Est a SUA, față de doar 7 în perioada similară a anului trecut.

Arabii inundă Europa cu motorină

Situația este cu totul diferită în Europa în ceea ce privește motorina. Oferta de motorină a crescut semnificativ în ultimele luni, multe rafinării mari din Orientul Mijlociu, Asia și SUA majorându-și producția, în timp ce cererea a rămas relativ stabilă. Procesatorii europeni, care deja se confruntă cu cele mai mici prețuri din ianuarie încoace, vor primi curând o nouă lovitură: creșterea semnificativă a importurilor europene de motorină de la rafinăriile din Arabia Saudită.

Traderii au închiriat tancuri petroliere pentru a transporta 440.000 de tone de produse rafinate din porturile saudite de la Marea Roșie către Europa în ultima lună, potrivit datelor compilate de Bloomberg, cel mai înalt nivel din 2013 încoace. Cel puțin jumătate din producția rafinăriilor din Arabia Saudită reprezintă motorină.

"Intrarea în producție a noilor rafinării din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite va majora importurile din Orientul Mijlociu către Europa. Marjele de rafinare la motorină se vor afla sub o și mai mare presiune", spune Victor Shum, vicepreședinte al IHS Singapore.

Compania Oil Co. din Arabia Saudită și-a majorat capacitatea de producție de motorină anul acesta, la două rafinării ale sale, cu circa 380.000 de barili pe zi. Ambele produc în prezent la capacitate maximă. Abu Dhabi National Oil Co. și-a dublat capacitatea de procesare la rafinăria de la Ruwais, la 226.000 de barili de motorină pe zi.

Majorarea capacității de rafinare din Orientul Mijlociu încurajează exporturile către alte regiuni. Potrivit firmei de consultanță Energy Aspects, transporturile din Orientul Mijlociu către Europa conțin în special motorină cu conținut scăzut de sulf și carburanți pentru avioane. Supraproducția de motorină la nivel mondial a devenit evidentă săptămâna trecută, când stocurile de produse petroliere la hub-ul comun de trading Amsterdam-Rotterdam-Antwerp au atins maximul ultimilor 20 de ani, cifrându-se la peste 6 milioane de tone.

Exporturile saudite de carburanți au atins maximul ultimilor 13 ani în luna mai. Transporturile de motorină s-au majorat la 566.000 de barili pe zi, de la 280.000 de barili pe zi luna anterioară.

Motorina, mai ieftină decât benzina

Situația este în bună măsură similară în SUA, unde, în plus, intervine factorul sezonier: de regulă, prețurile la motorină scad vara și își revin toamna, în timpul perioadei de recoltare din agricultură și ating maximul în sezonul rece.

Prețul mediu la pompă al motorinei se situa sub cel al benzinei săptămâna trecută în 21 de state americane, potrivit datelor AAA. Prețul mediu al motorinei americane, la nivel național, era de 2,782 dolari/galon, cu 3,7% sub cel al benzinei, de 2,888 dolari/galon. De obicei, motorina costă mai mult decât benzina în SUA din cauza faptului că rafinăriile americane își exportă cea mai mare parte din producția de diesel, iar taxele federale sunt mai mari la motorină decât la benzină.

Cotațiile futures pentru motorină cu livrare în august au scăzut cu 9,5% anul acesta la bursa americană de mărfuri Nymex, la 1,6717 dolari/galon. În schimb, cele la benzină au crescut cu 30%, la 1,8676 dolari/galon.

Supraproducție

În ultimii ani, procesatorii de țiței au investit masiv în capacități de producție a mediu-distilatelor, cum ar fi motorina sau kerosenul. Așteptările investitorilor erau ca țările în curs de dezvoltare să aibă tot mai multă nevoie de acești carburanți industriali. Acum, concurența la export este foarte mare, punând presiune pe prețuri. Exporturile nete de motorină ale Chinei au atins un maxim istoric luna trecută, de 160.000 de barili pe zi.

"Iată ce se întâmplă după ce, timp de 5 ani, oamenii din consiliile de administrație au tot ținut ședințe și au vorbit despre cum va fi motorina combustibilul viitorului și cum vor investi ei în motorină", comentează Mark Anderle, director de aprovizionare și logistică la distribuitorul de carburanți TAC Energy.

În plus, în SUA, motorina este utilizată în special de flotele de camioane comerciale și în agricultură. Puțini americani au autoturisme pe motorină, deși sunt considerate a fi mai eficiente din punct de vedere al consumului și mai ecologice. În prima jumătate a anului, doar 2% din vânzările noi de autovehicule ușoare din Statele Unite au reprezentat mașini pe motorină.

Săptămâna aceasta, la unele stații de alimentare din California, benzina a ajuns să coste și 5 dolari/galon. Prețul mediu în regiunea Los Angeles a ajuns la 4,05 dolari/galon. La nivelul întregului stat, benzina costă, în medie, cam 3,72 dolari/galon. Adică cu 34% mai mult decât media SUA, care se cifrează în prezent la 2,77 dolari/galon, potrivit statisticilor Automobile Club of Southern California.

În ultimele două săptămâni, prețurile la carburanți s-au majorat semnificativ în California, pe fondul unei penurii de produse petroliere rafinate, ca urmare a reducerii producției procesatorilor locali, scrie LA Times.

Astfel, Tesoro Corp a redus recent capacitatea de producției a rafinăriei pe care o deține în Caron, în vederea executării unor lucrări de mentenanță. Anterior, în februarie, Tesoro a redus capacitatea de rafinare a unei alte unități din Martinez, în nordul Californiei, ca urmare a unei greve. Tot în februarie, ExxonMobil a făcut același lucru cu o rafinărie din Torrance, după o explozie care a afectat sistemul de monitorizare a poluării aerului.

"Piața răspunde la toate aceste presiuni. Până când rafinăriile nu-și vor rezolva problemele, prețurile la pompă vor continua probabil să se majoreze", a declarat Marie Montgomery, purtător de cuvânt al Automobile Club of Southern California.

Benzină costisitoare, obligatorie prin lege

Problema în California nu este însă doar temporară, ci și structurală. Una dintre explicații este aceea că, din punct de vedere al aprovizionării cu țiței și produse petroliere, statul este destul de izolat. Aprovizionarea din alte regiuni din SUA, producătoare de petrol, precum și din import, este dificilă, din cauza reglementărilor de mediu extrem de stricte, precum și a lipsei infrastructurii de conducte de transport. Acest lucru limitează oferta și concurența de pe piață.

Pentru a îmbunătăți calitatea aerului, autoritățile de mediu ale statului permit vânzarea doar a câtorva sortimente speciale de carburanți, cu proporție mare de etanol, semnificativ mai scumpe de produs decât combustibilii auto convenționali. Cei mai mulți procesatori din afara Californiei refuză să producă aceste sortimente, astfel încât oferta este limitată la rafinăriile locale.

Înainte de adoptarea acestor reglementări de mediu, prețurile en gros la carburanți ale rafinăriilor din California erau, în medie, cu 6 cenți/galon mai mari decât media națională a SUA. Însă înăsprirea standardelor de mediu a făcut ca acest decalaj să crească la 16 dolari/galon.

În plus, în fiecare an, reglementările de mediu impun trecerea sezonieră de la așa-zisa "benzină de iarnă" la un sortiment "de vară", și mai scump de produs, fiind și mai "ecologic". Mai mult, această obligație de a-și modifica structura de producție o dată pe an obligă rafinăriile să implementeze programe de mentenanță, reducându-și astfel producția și punând și mai multă presiune ascendentă pe prețuri.

Taxe mari, concurență redusă

Nu trebuie uitate taxele și impozitele din California, printre cele mai mari din SUA. Acestea însumează, în prezent, 63,8 cenți/galon, cu 15 cenți mai mari decât media americană. La finalul anului trecut, când un galon de benzină regular costa în medie 2,68 dolari, taxele și comisioanele reprezentau circa un sfert din prețul la pompă, potrivit Comisiei pentru Energie din California. Jumătate din prețul la pompă reprezenta costul țițeiului, 16,5% acoperea costurile dealerilor și distribuitorilor, iar 12% - pe cele ale rafinăriilor.

Faptul că în California se pot vinde doar un număr limitat de sortimente de carburanți, cu costuri de producție mari, a dus la consolidarea industriei de procesare a țițeiului. Numărul de rafinării producătoare de benzină s-a redus de la 30 în 1982 la doar 11 în prezent. Mai mult, două companii, Chevron și Tesoro, controlează în momentul de față 55% din capacitatea de procesare țiței a statului. Anul trecut, în cadrul unei audieri desfășurate în Senatul californian, un oficial antitrust a calificat industria de rafinare din California drept un oligopol.

Acuzația nu este nouă. În trecut, mai multe instituții de stat au derulat investigații și audieri pentru a vedea în ce măsură rafinăriile și distribuitorii se înțeleg pentru a ține prețurile sus sau aceste prețuri sunt rezultatul firesc al limitărilor specifice pieței californiene. Toate aceste anchete s-au încheiat fără nici un rezultat.

În cele două săptămâni care au urmat exploziei de la rafinăria din Torrance a ExxonMobil, profiturile din vânzarea de benzină ale industriei din California (aici intrând întreg lanțul logistic, de la rafinării la benzinării, inclusiv alți intermediari) au crescut cu 437 milioane dolri, potrivit unui raport al firmei de consultanță McCullough Research. În același timp, reducerea cotațiilor la țiței a tăiat costurile totale ale rafinăriilor californiene cu 89 milioane dolari.

"Este logic din punct de vedere economic ca firmele din industriile cu grad mare de concentrare să se coordoneze între ele în ceea ce privește stabilirea prețurilor. Nu este neapărat ceva imoral. Nu este nici măcar ilegal. Este doar ineficient pentru consumatori și negativ pentru economia SUA", spune Robert McCullough Jr., partener în cadrul firmei de cercetare omonime.

Șoferii greci au luat cu asalt benzinăriile duminică, pentru a-și face stocuri de carburanți, fiind consemnate cozi mari la numeroase stații de alimentare cu combustibili auto. Fenomenul a fost provocat nu de spectrul unei eventuale penurii de benzină și motorină, ci de perspectiva restricțiilor la retragerile de numerar din bancomate impuse de autoritățile de la Atena. Din același motiv, au fost asaltate și hypermarketurile și supermarketurile, grecii făcându-și provizii de alimente și alte produse de strictă necesitate.

Cozile de la benzinării au determinat principalul procesator de țiței din Grecia, Hellenic Petroleum, să emită un comunicat prin care a anunțat că deține suficiente stocuri de carburanți, cu care poate aproviziona întreaga piața elenă timp de mai multe luni, și că toate rafinăriile sale operează la parametri normali.

Grecia se află în partea superioară a topului UE 28 în ceea ce privește prețul carburanților, precum și nivelul de taxare al acestora.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, Grecia se situează pe locul 5 în topul UE al țărilor cu cea mai scumpă benzină (preț final, cu toate taxele incluse), sortimentul Euro-Super 95 costând 1,58 euro/litru, fiind depășită de Danemarca (1,6 euro/litru), Marea Britanie (1,626 euro/litru), Italia (1,631 euro/litru) și Olanda (1,668 euro/litru). Media UE 28 este de 1,494 euro/litru.

Restricționări ale circulației capitalului

Premierul grec Alexis Tsipras a anunțat, duminică seara, că băncile din Grecia vor rămâne închise pentru o perioadă neprecizată, iar retragerile de numerar vor fi restricţionate, la recomandarea Băncii Centrale a Greciei.

Ulterior, în urma unei ședințe extraordinare, guvernul de la Atena a decis că băncile vor rămâne închise timp de o săptămână, până pe 6 iulie, și va fi impusă o limită zilnică la retragerile de numerar din bancomate de 60 de euro. De asemenea, Bursa de la Atena va fi închisă luni.

În plus, grecii nu vor putea efectua tranzacții bancare online prin care să-și transfere banii în conturi din străinătate. Pentru nevoi de urgență, cum ar fi importurile de medicamente sau remiterile de bani către rude aflate în străinătate, Trezoreria de la Atena a creat un Comitet de Aprobare a Tranzacțiilor Bancare, care va examina fiecare solicitare de acest tip și va lua o decizie de la caz la caz.

Străinii deținători de carduri de credit și debit emise în afara Greciei vor putea scoate bani din bancomatele grecești fără nici o restricție, excepția fiind admisă pentru a nu fi afectată industria turismului în plin sezon de vară. Turismul are o pondere semnificativă în economia Greciei. Anterior, mai multe țări, printre care și România, și-au anunțat cetățenii care călătoresc în Grecia să aibă asupra lor suficienţi bani lichizi, pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, în eventualitatea unor întreruperi ale activităţilor bancare în această ţară.

Urmează Grexit sau cineva va ceda?

Deciziile intervin după ce cozi lungi s-au format în ultimele două zile la bancomate din toată ţara, în urma deciziei bruşte a premierului Tsipras de a convoca un referendum pe tema propunerilor de reforme înaintate de creditorii internaţionali pentru a continua finanţarea Greciei.

Anunţul premierului grec privind organizarea unui referendum a luat prin surprindere miniştrii de Finanţe din zona euro, care au respins sâmbătă solicitarea autorităţilor de la Atena de a prelungi cu o lună programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

Banca Centrală Europeană a decis duminică să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri.

Referendumul este prevăzut pentru duminica viitoare, dar actualul program de ajutor al Greciei expiră marţi, iar restul de 7,2 miliarde de euro pe care statul elen îi mai avea de primit nu vor mai fi disponibili după această dată. În lipsa acestor fonduri, Grecia riscă să nu poată plăti o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, scadentă tot marţi.

La finalul primului trimestru din 2015 carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

"Preţul carburanţilor şi-a reluat creşterea, pe fondul întreruperii tendinţei descendente a cotaţiilor petrolului şi al întăririi dolarului SUA, însă dinamica anuală rămâne negativă", se arată în prezentarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu privire la Raportul băncii centrale asupra inflației.

În raport se arată că BNR anticipeză că dinamica anuală a preţurilor combustibililor va înregistra valori negative în trimestrele II şi III 2015, urmând să reintre în teritoriu pozitiv în trimestrul IV al anului curent (3,7 la sută în luna decembrie, valoare revizuită în sus cu 7,8 puncte procentuale faţă de runda anterioară), în contextul anticipării menţinerii la valori negative a variaţiei anuale a preţului internaţional al petrolului, cu intensităţi mai reduse însă comparativ cu cele prognozate anterior.

"Începând din trimestrul I 2016, dinamica anuală pozitivă prevăzută pentru preţul ţiţeiului şi reînscrierea anticipaţiilor privind inflaţia, cu impact şi asupra acestei grupe a coşului IPC, pe o pantă crescătoare contribuie la consolidarea repoziţionării preţurilor combustibililor pe o traiectorie ascendentă. În consecinţă, inflaţia anuală a grupei este anticipată a atinge 1,9 la sută la finele anului viitor", se mai afirmă în raport.

Banca Naţională a României estimează pentru finele acestui an o rată anuală a inflaţiei de 0,2%, în coborâre de la 2,1% ca urmare a reducerii TVA la 9% de la 1 iunie, în lunile de vară şi toamnă scăzând spre minus 1%, iar pentru decembrie 2016 proiecţia a fost revizuită de la 2,4% la 1,9%.

"Decizia de reducere a cotei TVA pentru alimente de la 1 iunie a influenţat anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt, de un an, când rata anuală a inflaţiei va fi în jur de 0%, uneori sub 0%. Rata anticipată pentru peste doi ani se consolidează undeva înspre 2%, care este în intervalul nostru ţintit. Se pare că se va consolida la niveluri reduse, nu spre zero, ci spre 2%, un lucru legat şi de ţintă europeană, care este de 2%, ceea ce este un lucru bun", a declarat vineri, citat de Mediafax, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a raportului asupra inflaţiei, aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie de miercuri.

El a arătat că în lunile de vară şi primele luni de toamnă, rata anuală a inflaţiei va coborî chiar spre minus 1%, urmând ca apoi să crească în ultimul trimestru şi să ajungă la finalul anului la 0,2%.

"Experienţa anteriorară sugerează că transmisia modificării cotei TVA la nivelul preţurilor depinde de conjunctură economică şi de vizibilitatea produselor afectate. Noi am fost prudenţi, am spus că vor ciupi şi negustorii ceva din reducerea asta de TVA. Când s-a majorat cota de TVA în iulie 2010 nu s-a transmis cu 100%, ci vreo 60% şi atunci la 60% transmisie, în vara inflaţia se va duce la 0%, dar cu un an gricol bun şi transmisie bună, există «pericolul» să se ducă mult mai jos, la -1%", a spus Isărescu.

Proiecţiile au fost modificate pentru finalul acestui an cu 1,9 puncte procentuale faţă de estimarea din februarie şi cu 0,5 puncte pentru finalul anului viitor.

Traiectoria proiectată prevede plasarea ratei anuale a inflaţiei IPC la valori negative începând cu trimestrul al doilea din 2015 până în primul trimestru din 2016, cu excepţia sfârşitului anului în curs, sub impactul măsurii de extindere a cotei reduse de TVA.

Proiecţiile nu includ eventuala reducere a cotei generale TVA de la începutul anului viitor de la 24% la 20%, întrucât decizia nu a fost încă adoptată.

Ulterior disipării efectului de runda I al măsurii fiscale, rată anuală a inflaţiei este proioectată să reintre în cadrul intervalului ţintei (2,5% plus/minus un punct) începând cu ultimul trimestru de anul viitor.

{jathumbnailoff}

OMV Petrom a ieftinit benzina comercializată în stațiile proprii cu 7 bani pe litru, iar motorina – cu 8 bani pe litru, de la începutul acestei luni și până în prezent.

Astfel, de exemplu, la stația de alimentare a OMV Petrom din București de pe Șoseaua Alexandriei, un litru de benzină costă 5,44 lei, față de 5,51 lei la începutul lunii.

La aceeași benzinărie, motorina costă în prezent 5,37 lei/litru, față de 5,45 lei/litru la 1 aprilie 2015.

Reducerea cotațiilor mondiale la țiței a avut un efect limitat asupra prețurilor carburanților din România de la începutul anului încoace, din cauza faptului că ieftinirea materiei prime a fost contrabalansată de deprecierea leului față de dolar, moneda de referință pe piața țițeiului și a produselor petroliere.

Leul s-a depreciat cu nu mai puțin de 11% de la 1 ianuarie și până în prezent, de la 3,6885 la 4,0934 lei/dolar.

Potrivit ultimelor date disponibile ale INS, la sfârșitul lunii februarie 2015, combustibilii în România erau cu 0,61% mai ieftini decât la finalul anului trecut.

Uniunea Europeană ar fi ajuns la un acord preliminar privind plafonarea la 7% a conținutului de biocarburanți agricoli din combustibilii pentru transport, scrie Reuters, citând surse EU.

Potrivit sursei citate, acordul, formulat de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai statelor membre, vine după ani în care biocarburanții tradiționali, obținuți din culturi agricole, au fost promovați și subvenționați agresiv de executivul de la Bruxelles, în scopuri de protecție a mediului. Acum, însă, s-a ajuns la concluzia că aceștia fac mai mult rău decât bine.

Acordul preliminar, la care s-a ajuns miercuri, va trebui implementat sub forma unei noi directive europene, deși nu a fost încă susținut oficial.

Comisia de Mediu a Parlamentului European va vota pe 14 aprilie textul acordului, care ulterior va trebui supus la vot în plen. În prezent, legislația UE impune statelor membre să ia măsuri pentru ca procentul de biocombustibili din carburanții de transport să ajungă la cel puțin 10% până în 2020.

Însă o serie de studii științifice și economice au arătat că culturile agricole destinate producției de biocombustibili scumpesc alimentele și încurajează despăduririle, fermierii fiind stimulați să defrișeze tot mai multe păduri în scopul de a înființa culturi pentru biocarburanți, ceea ce nu face decât să majoreze emisiile de gaze cu efect de seră.

Investitorii și ONG-urile care susțin promovarea și dezvoltarea unei noi generații de biocarburanți, produși nu din culturi agricole, ci din deșeuri sau vegetație marină, susțin plafonarea cât mai strânsă a conținutului de biocombustibili clasici agricoli din benzină și motorină și ar fi dorit o limită de 6%.

Însă Consiliului Europei a apărat plafonul de 7%, argumentând că o limită mai mică ar pune în pericol un număr mare de joburi legate de producția de biocarburanți clasici.

Obligații UE îndulcite de Guvernul de la București în 2013

În România, la finalul lui 2013, Guvernul a decis că furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți a fost stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, s-a introdus posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

În plus, s-a amânat cu cinci ani, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2019, obligația pentru furnizori de a introduce pe piață și benzină cu conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu conținut de etanol de maximum 5%.

De asemenea, Guvernul a eliminat țintele intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute pentru anii 2014 și 2017, precum și cerințele de raportare aferente acestora, menținând numai ținta finală, respectiv reducerea cu 6% până în 2020 emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade. Toate aceste obligații erau prevăzute de norme europene.

Executivul a argumentat măsura prin aceea că impunerea unui nivel minim de 6% al biocarburanților în benzină este de natură să provoace impedimente tehnice autovehiculelor aflate în circulație în România, produse în general înainte de anul 2000.

Anterior, în martie 2013, Guvernul a decis că termenul de menținere a benzinei Euro 5 pe piață va fi prelungit până în 2018, în condițiile în care trecerea de la Euro 5 la Euro 10 ar fi trebuit făcută, potrvit actelor normative aflate în vigoare, mult mai alert, încpând chiar cu 2013.

Comisia Europeană a propus, în toamna lui 2012, amendarea legislației europene și limitarea utilizării biocombustibililor în carburanți, după ce culturile energetice au canibalizat producția agricola destinata industriei alimentare, iar noua tehnologie nu s-a dovedit atât de nepoluantă. Astfel, potrivit propunerii, ponderea biocombustibililor utilizați în domeniul transporturilor ar trebui limitată la nivelul curent de 5%, față de 10% în directiva inițiala. De asemenea, Comisia Europeana vrea să introducă noi limitări privind ponderea terenurilor agricole utilizate pentru culturi energetice și pentru evitarea despăduririlor. O altă limitare vizează emisiile de dioxid de carbon ale biocombustibilului. Potrivit propunerii, acestea trebuie sa fie cu 35% mai mici decât cele ale combustibilul fosil pe care-l înlocuiesc.

Și scump, și fără rezultate

Potrivit unui studiu al International Institute for Sustainable Development (IISD) din 2013, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit 10 miliarde de euro pentru susţinerea industriei biocarburanţilor în anul 2011, fără efecte pozitive asupra mediului, iar cifra s-ar putea dubla dacă UE își va menține obiectivul de a se ajunge, până în 2020, la o pondere de 10% a biocombustibililor în totalul consumului european de carburanți.

Potrivit sursei citate, cercetările anterioare au demonstrat deja că politica europeană în domeniul biocarburanţilor nu contribuie la reducerea volumului de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor. Dacă s-ar lua în calcul emisiile datorate efectelor schimbării indirecte a destinaţei terenului, atunci majoritatea biodieselului comercializat în momentul de faţă ar emite un volum mai mare de gaze cu efect de seră decât dieselul fosil.

“Ştiam deja că politica UE în domeniul biocarburanţilor nu contribuie la combaterea schimbărilor climatice, însă acest studiu demonstrează că această politică nu ajută nici economia. Subvenţiile de 10 miliarde de euro s-ar putea dubla dacă UE va insista să fie atinsă ţinta de 10% biocarburanţi, până în 2020. Statele membre trebuie să ia în considerare faptul că limitarea volumului de biocarburanţi la nivelul actual va reduce nu doar emisiile, ci va aduce şi economisirea unor sume foarte importante de bani”, a declarat Nusa Urbancic, coordonator de programe pentru biocarburanţi în cadrul organizaţiei Transport&Environment.

Procesul prin care terenurile agricole, pentru producerea de hrană, sunt transformate în terenuri destinate cultivării de plante utilizate ca materie primă în industria de biocarburanţi anulează, practic, avantajele ecologice ale biocombustibilor.

Asta întrucât culturile pentru hrană vor trebui transferate pe alte terenuri (de obicei terenuri noi, care au fost ocupate de păduri sau zone mlăştinoase), deoarece cererea pentru hrană rămâne, în cel mai bun caz, constantă. Astfel, conversia terenurilor noi în terenuri agricole determină creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, anulând beneficiile pe care ar trebui să le aducă politica UE.

O industrie păguboasă

Ajutorul anual depăşeşte, de asemenea, valoarea totală a investiţiilor în instalaţiile de producţie - efectuate din anul 2004 până în prezent - investiţii care se cifrează la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Acest lucru demonstrează că ajutorul acordat în prezent este ineficient pentru protejarea acestor investiţii.

“Industria de biocarburanţi pretinde că investiţiile din acest sector trebuie protejate cu orice preţ, însă subvenţiile anuale sunt mai mari decât investiţiile facute de producători în instalaţiile de producţie. Noi toţi plătim pentru a menţine în activitate o industrie ineficientă, în pofida faptului că această industrie nu furnizează nici efectele de mediu şi nici rezultatele economice aşteptate”, spune Faustine Defossez, de la European Environmental Bureau

Studiul indică, de asemenea, faptul că impunerea unor standarde mai stricte pentru emisiile autovehiculelor reprezintă o soluţie mult mai economică şi mai sigură din punct de vedere al mediului, de reducere a gazelor cu efect de seră provenite din transporturi. Dacă aceste 10 miliarde euro ar fi investite în autovehicule cu emisii reduse de carbon, volumul de CO2 s-ar reduce cu aproape 40Mt, iar subvenţiile ar fi compensate de reducerea importului de carburanţi.

„Politica europeană în domeniul biocarburanţilor este prea costisitoare, dacă o privim prin prisma rezultatelor de până acum. Guvernele statelor membre fac mari eforturi financiare pentru a subvenţiona o politică dependentă de importuri, care nici măcar nu face diferenţierea între impactul asupra mediului al diferitelor tipuri de biocarburanţi”, conchide studiul.

Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară vor fi exceptate de la măsurile de reducere a consumului de carburanți în instituțiile publice adoptate în 2010 de guvernul Boc, iar DNA și DIICOT vor putea achiziționa din fonduri publice tipărituri şi alte bunuri pentru acţiunile de reprezentare şi protocol.

Potrivit art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, cu modificările ulterioare, consumul lunar de carburanţi aprobat prin hotărâri ale Guvernului pentru activităţile specifice desfăşurate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cele stabilite prin normative proprii, s-au redus cu 50%, cu excepția consumului de carburanţi aprobat pentru activităţile operative de inspecţie în domeniile: vamal, garda financiară, trafic rutier, pentru activităţile de transport valori, pentru serviciile de ambulanţă şi SMURD, pentru activităţile specifice de intervenţie desfăşurate de instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inclusiv poliţia locală, şi formaţiunile civile de pompieri, precum şi pentru transportul persoanelor private de libertate şi transportul elevilor cu microbuze şcolare.

"Limitările impuse îngreuneaza activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere necesitatea participării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la întâlnirile organizate de judecători și procurori, precum și activitățile specifice desfășurate de Inspecția Judiciară, care au caracter operativ, în condițiile în care numărul controalelor, verificărilor prealabile și cercetărilor disciplinare desfășurate în teritoriu a crescut semnificativ ca urmare a modificărilor legislative care au avut ca obiect consolidarea rolului și autonomiei Inspecției Judiciare, împrejurări care impun asigurarea cantității de carburanți necesară pentru deplasarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a inspectorilor judiciari în vederea îndeplinirii atribuțiilor care le revin", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de modificare a mai multor acte normative, elaborat de Guvern.

Astfel, Guvernul propune includerea în rândul excepțiilor de la măsura limitării consumului de carburanți în instituțiile publice și a activităților operative ale Inspecției Judiciare, precum și a activităților desfășurate în teritoriu de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În plus, în 2012, Guvernul a interzis instituțiilor de stat să achiziționeze tipărituri şi alte bunuri pentru acţiunile de reprezentare şi protocol, precum şi pentru zile festive, inclusiv zile aniversare.

"Limitările impuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2012 îngreunează desfășurarea activităților la nivelul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe linie de protocol și reprezentare, în contextul în care acestea sunt recunoscute pe plan european și internațional, fiind implicate activ în acțiuni ce au ca obiect cooperarea internațională și schimbul de experiență cu instituții similare din alte state", se afirmă în nota de fundamentare a proiectului citat.

Guvernul mai arată că cele două instituții primesc anual vizite ale unor delegații străine formate din șefi de parchete specializate, reprezentanți ai unor autorități anticorupție, autorități guvernamentale și parlamentare străine, precum și ai unor organizații internaționale, sunt implicate activ în derularea unor proiecte cu parteneri externi, organizând și participând la conferințe și alte evenimente internaționale, inclusiv activități de promovare a modelului instituțional și funcțional al acestor instituții în alte state, interesate de crearea sau dezvoltarea unor structuri similare.

"În cadrul acestor activități, schimbul de obiecte de protocol și materiale de reprezentare purtând însemnele celor două instituții constituie demersuri minimale pentru crearea și menținerea unor legături cu instituții similare din alte state și cu organizațiile internaționale de profil", se spune în nota de fundamentare.

În acest sens, Guvernul propune exceptarea acțiunilor de protocol și reprezentare organizate la nivelul procurorilor șefi DNA și DIICOT de la interdicția achiziționării de tipărituri şi alte bunuri pentru acţiunile de reprezentare şi protocol.

Vânzările retail de benzină și motorină ale companiei ungare MOL în România au scăzut marginal anul trecut, comparativ cu 2013, cu 1,2%, de la 498 la 492 mii tone, din cauza majorării accizelor la carburanți de către autoritățile de la București și a reducerii cererii.

Potrivit raportului anual al companiei, vânzările retail de benzină ale Mol în România au scăzut cu 3%, de la 133 la 129 mii tone, iar cele de motorină – cu 1%, de la 365 la 363 mii tone.

În ultimul trimestru al anului trecut, vânzările retail ale MOL în România au scăzut cu 2% față de T4 2013, de la 130 la 128 mii tone.

"Majorarea semnificativă a accizelor și scăderea cererii au continuat să aibă un impact advers asupra volumelor vândute în România și Croația, care au scăzut cu 2%", se precizează în raportul anual pe 2014 al celor de la MOL.

Ungurii dispuneau, la finalul anului trecut, de 159 de benzinării sub brand propriu în România, față de 147 la 31 decembrie 2013.

Recentul proiect de modificare a Codului Fiscal prevede, din 2016, scăderea accizei cu 20% la motorină (de la 1897,08 lei /1000 litri la 1.518,04 lei /1000 litri), cu 18,62% la benzina fără plumb (de la 2.035,40 lei /1000 litri la 1.656,36 lei / 1000 litri) şi cu 16,28% la benzina cu plumb (de la 2.327,27 lei /1000 litri la 1.948,23 lei /1000 litri). În plus, Guvernul promite scăderea TVA de la 24% la 20%.

Benzina și motorina s-ar putea ieftini cu 63, respectiv 74 de bani, în condițiile în care guvernul va adopta micșorările de TVA și accize promise, iar celelalte componente în funcție de care evoluează prețul carburanților, în special prețul internațional al petrolului și cursul de schimb leu/dolar, ar rămâne neschimbate. Cu alte cuvinte, benzina ar putea costa de la 1 ianuarie 2016 4,69 lei/l, mai ieftină cu 63 de bani față de actualul nivel de aproximativ 5,32 lei/l, iar motorina 4,75 lei/l, în scădere cu 74 bani față de actualul nivel de 5,49 lei/l.

Recent, Kinga Daradics, directorul general al MOL România, declara că piaţa de carburanţi din România ar putea stagna sau creşte uşor în acest an, susţinută de factori precum avansul vânzărilor de maşini noi.

"Suntem precauţi, dar şi optimişti în privinţa evoluţiei pieţei în 2015. Credem că este posibilă o stagnare a vânzărilor de carburanţi în volum, sau chiar o uşoară creştere. Este greu de făcut previziuni. Spre exemplu, anul trecut am văzut cum estimările despre piaţa carburanţilor vehiculate pe parcursul anului au variat de la minus 3% la minus 13%", a afirmat Daradics într-o întâlnire cu presa.

Daradics a adăugat că piaţa ar putea fi impulsionată inclusiv de proiectele de infrastructură "doar dacă progresează şi produc rezultate".

La rândul său, Lars Höglund, vicepreşedinte senior al diviziei de retail din MOL, a afirmat că grupul MOL vrea să ajungă între primii trei distribuitori de carburant pe fiecare piaţă în care activează, iar România este a treia cea mai importantă piaţă pentru grupul ungar.

"România este o piaţă cheie pentru MOL, între primele trei în care grupul ungar este prezent. Vrem să îmbunătăţim reţeaua, piaţa românească are potenţial de creştere. Vrem să continuăm să investim în România. Căutăm constant oportunităţi de extindere a reţelei, atât greenfield, cât şi achiziţii de staţii existente", a spus Höglund.

MOL a investit în 2014 în România aproximativ 11 milioane de euro în deschiderea a 12 benzinării şi va continua să investească pe piaţa locală.

Anul trecut, grupul ungar a cumpărat de Eni Italia peste 200 de benzinării în România, Cehia şi Slovacia. Eni deţinea în România 42 de staţii de distribuţie a carburanţilor care operau sub marca Agip.

MOL a anunţat recent că a finalizat achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la Eni, şi a ajuns la o reţea de aproximativ 200 de unităţi de distribuţie a carburanţilor în România. Tranzacţia a fost perfectată în luna mai a anului trecut, iar MOL a ajuns să deţină aproximativ 2.000 de staţii de distribuţie a carburanţilor în 11 ţări.

Daradics a precizat că rebrandingul staţiilor Agip va fi încheiat "probabil" până la sfârşitul acestui an.

Benzina și motorina s-ar putea ieftini cu 63, respectiv 74 de bani, în condițiile în care guvernul va adopta micșorările de TVA și accize anunțate astăzi, iar celelalte componente în funcție de care evoluează prețul carburanților, în special prețul internațional al petrolului și cursul de schimb leu/dolar, ar rămâne neschimbate.

Cu alte cuvinte, benzina ar putea costa de la 1 ianuarie 2016 4,69 lei/l, mai ieftină cu 63 de bani față de actualul nivel de aproximativ 5,32 lei/l, iar motorina 4,75 lei/l, în scădere cu 74 bani față de actualul nivel de 5,49 lei/l.

Asta dacă guvernul Ponta chiar va micșora acciza la benzină de la 2.035 la 1.656 de lei pe mia de litri și pe cea la motorină de la 1.897 la 1.518 lei pe mia de litri, dar va reduce și TVA de la 24% la 20%. Sau dacă România va mai fi condusă la acea dată de guvernul Ponta.

"Scăderea nivelului accizelor la benzină și motorină va contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatorii de bunuri și persoane în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia. De asemenea se creează premizele micșorării tarifelor pentru transport și a prețurilor la pompă a carburanților", se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ

Interesant este că în prezent șoferii plătesc în plus 50 de bani pe litrul de benzină, respectiv motorină, tot din cauza guvernului Ponta, care în 2014 a decis atât majorarea accizelor, cât și modificarea modului de calcul al acestora. Însă atunci guvernul se afla pe val, la început de mandat, acum se pregătește de campanie electorală, aflându-se la final de mandat.

Cât ar costa carburanții dacă petrolul va ajunge la 80 $/baril?

Mult mai probabilă însă, cel puțin în ceea ce privește prețul petrolului, este o evoluție ascendentă, de la actualul nivel de 60 de dolari pe baril (mai exact 60,7 dolari pe baril în cazul țițeiului Brent) undeva la 80 dolari pe baril în urma diminuării investițiilor în explorare și producție. O apreciere de 25% a țițeiului, ar angaja o scumpire de aproximativ 10% a produselor finite, benzină, respectiv motorină.

În ipoteza unui curs de schimb relativ stabil, impactul acestei aprecieri a petrolului ar echivala cu o scumpire cu 47 de bani a benzinei motorinei, ceea ce ar face ca un litru de benzină să coste de la 1 ianuarie 2016 5,16 lei, iar unul de motorină 5,22 lei.

Totodată, a fost eliminată total acciza pe țițeiul din producția internă. "Principalul motiv este acela că încasările din impozitarea acestor produse (țițeiul din producția internă, cafea, bijuterii, arme de vânătoare, muniția aferentă, vehicule cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 cc, iahturi, motoare de barcă - n.red.) sunt nesemnificative, fiind o discrepanță între venituri și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților", se precizează în expunerea de motive a actului normativ.

Impact bugetar considerabil

Potrivit proiectului de cod fiscal, impactul micșorării accizelor (tuturor, nu numai al celor pe benzină și motorină) va fi unul negativ în perioada 2016-2018, de aproximativ 3 mld de lei pe an. În ceea ce privește TVA, impactul reducerii acestei taxe la toate produsele de la 24 la 20% va fi unul destul de ridicat, de -11,6 miliarde în 2016, -13,3 mld în 2017 și -19,1 mld în 2018.

Combustibilii s-au ieftinit cu 2,49% în ianuarie 2015, comparativ cu luna anterioară, decembrie 2014, potrivit Institutului Național de Statistică, după ce, în decembrie, prețul acestora a scăzut cu 3% comparativ cu noiembrie. Pe întreg anul trecut, combustibilii s-au ieftinit cu 1,85%.

Pe de altă parte, energia electrică s-a scumpit cu 4,75% luna trecută, în comparație cu decembrie 2014, iar cea termică – cu 0,20%.

Per total, preţurile de consum au crescut în ianuarie cu 0,4% atât faţă de luna anterioară cât şi faţă de prima lună a anului trecut.

Faţă de decembrie, preţurile au crescut la alimente cu 0,5% şi la mărfuri nealimentare cu 0,2%, tarifele serviciilor urcând cu 0,6%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la legume (4,5%), ouă (1,2%) şi fructe (1%). Comparativ cu ianuarie 2014, alimentele s-au ieftinit cu 0,7%, dar produsele nealimentare au avut preţuri mai mari cu 0,5%, iar tarifele cu 2,2%.

"Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2014 - ianuarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2013 - ianuarie 2014), calculată pe baza IPC, este de 1,0%", arată INS, într-un comunicat.

La începutul lunii februarie Banca Naţională a României a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%.

Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record.

Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

Prețul mediu al benzinei în Elveția s-a redus cu peste 12% din 15 ianuarie și până în prezent, după ce banca centrală din Țara Cantoanelor a decis, pe data respectivă, să renunțe la strategia de a menține, prin achiziții de euro, plafonul de curs de 1,2 franci elvețieni/euro adoptat în 2011, fapt care a provocat aprecierea masivă a CHF față de principalele valute internaționale.

Astfel, anterior deciziei menționate a Băncii Naționale a Elveției, prețul mediu al benzinei în Elveția, în monedă locală, era de circa 1,53 franci elvețieni/litru.

Ulterior, în următoarele două săptămâni, prețul mediu al benzinei vândute în Elveția a scăzut succesiv la 1,47 și 1,34 franci elvețieni/litru, potrivit globalpetrolprices.com.

Elveția își asigură din import 100% din necesarul de țiței și, de asemenea, cumpără din străinătate o bună parte din produsele petroliere rafinate consumate pe plan local. În Elveția există și două rafinării de petrol, cu o capacitate cumulată de producție de circa 125.000 barili/zi.

Șoc pe piețele valutare

Ieftinirea benzinei în Elveția a fost determinată de aprecierea masivă a francului elvețian față de dolarul american, moneda de referință pe piețele internaționale de țiței și produse petroliere. Imediat după abandonarea de către Banca Națională a Elveției a pragului de curs față de moneda europeană, francul elvețian s-a apreciat și față de dolar, cu peste 12%, de la 1,0172 la 0,8939 CHF/dolar.

În prezent, cursul de schimb al francului elvețian față de dolar se situează la nivelul de 0,9208 CHF/dolar, ceea ce reprezintă o apreciere de circa 9,5% față de cotația de dinainte de surprinzătoarea decizie a băncii centrale elvețiene.

Banca Naţională a Elveţiei a decis pe 15 ianuarie să renunţe la plafonul cursului de schimb de minimum 1,2 franci pe euro, măsură pe care instituţia a adoptat-o în luna septembrie 2011, pentru a proteja economia elveţiană de criza datoriilor suverane din zona euro. Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar crescuse în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

Între timp, BCE a și anunțat oficial, pe 22 ianuarie, că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro, în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

Deprecierea leului față de dolar afectează ieftinirea carburanților

În România, decizia Băncii Naționale a Elveției a dus la deprecierea leului până la un nivel maxim record de 4,5817 lei/CHF, atins pe 23 ianuarie. Tot atunci s-a consemnat și un record de depreciere față de dolar, de 3,998 lei/dolar. La finalul săptămânii trecute, francul elvețian era cotat la 4,2438 lei/CHF, iar dolarul – la 3,9157 lei/dolar.

Astfel, față de situația de dinainte de decizia băncii centrale elvețiene, moneda națională s-a depreciat cu 13,42% față de CHF și cu 2,42% față de dolar. Față de finalul anului trecut, însă, leul s-a depreciat față de moneda americană cu peste 6%.

Deprecierea leului față de dolar a anulat o parte din ieftinirile la carburanți operate de companiile petroliere din România ca urmare a prăbușirii cotațiilor internaționale la țiței. Potrivit Consiliului Concurenței, petroliștii din România au redus preţul fără taxe la carburanţi cu aproximativ 20%, la fel ca în alte state din Europa, în urma scăderii semnificative a preţului petrolului.

Cotaţiile petrolului au scăzut anul trecut cu aproape 50%, după ce OPEC a refuzat să reducă producţia de petrol a organizaţiei, în contextul unui surplus de petrol la nivel mondial datorat, printre altele, creşterii producţiei de petrol de şist din SUA.

Preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% în luna ianuarie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent, potrivit primelor estimări ale Eurostat.

Evoluţia, determinată de scăderea cu 8,9% a preţurilor la energie, a depăşit estimările analiştilor, care anticipau că zona euro a înregistrat în ianuarie o inflaţie anuală de -0,5%.

Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

Aceasta este a doua lună consecutivă de scădere a preţurilor de consum din zona euro, după ce, în luna decembrie a anului trecut, rata inflaţiei a coborât în teritoriu negativ pentru prima oară după septembrie 2009, preţurile de consum scăzând cu 0,2%. Atunci, prețurile la energie au scăzut în termeni anuali cu 6,3%.

Inflaţia s-a situat la -1,5% în luna ianuarie 2015 în Spania, în timp ce Germania a înregistrat inflaţie negativă, de -0,5%, pentru prima oară în ultimii cinci ani.

Săptămâna trecută, Mario Draghi, preşedintele BCE, a anunţat că instituţia va lansa în luna martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Draghi a explicat că programul va contribui la revenirea inflaţiei către nivelul de 2%.

De asemenea, Benoit Coeure, membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, a declarat că programul de achiziţii va dura atât timp cât este necesar pentru ca rata inflaţiei din zona euro să accelereze spre ţinta de 2% asumată de BCE.

Cotaţiile petrolului au scăzut anul trecut cu aproape 50%, după ce OPEC, dominată de Arabia Saudită, a refuzat să reducă producţia de țiței a organizaţiei, în contextul unui surplus de petrol la nivel mondial datorat, printre altele, creşterii producţiei de petrol de şist din SUA.

Companiile petroliere din România au redus preţul fără taxe la carburanţi cu aproximativ 20%, la fel ca în alte state din Europa, în urma scăderii semnificative a preţului petrolului, a declarat, recent, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

"Vedem o scădere a preţului fără taxe la combustibil de 20%, similar cu cele pe care le vedem în alte state. Nu pare să fie diferit comportamentul companiilor din România faţă de piaţa benzinelor din alte ţări", a explicat Chiriţoiu, întrebat despre comportamentul companiilor petroliere din România în contextul ieftinirii petrolului.

OMV Petrom a ieftinit, marți, de la ora 0.00, motorina comercializată în benzinăriile proprii cu 4 bani/litru, iar la noapte va opera noi ieftiniri, urmând să reducă prețurile la motorină cu 5 bani/litru și pe cele la benzină cu 7 bani/litru.

Astfel, în 24 de ore, motorina vândută în stațiile OMV Petrom se ieftinește cu 9 bani/litru, iar benzina – cu 7 bani/litru.

Ultima ieftinire a survenit în urmă cu exact o săptămână, pe 2 decembrie, când OMV Petrom a ieftinit atât benzina, cât și motorina, cu câte 5 bani pe litru, ca urmare a scăderii prețului internațional al petrolului.

În urma respectivelor ieftiniri și în pofida scumpirii cu 50 de bani a carburanților din acest an ca urmare a majorării accizei cu 7 eurocenți/litru și a modificării modalității de calcul al accizei, benzina și motorina au ajuns la cel mai redus nivel înregistrat din mai 2013.

Pe 28 noiembrie, OMV Petrom a ieftinit carbururanții cu câte 7 bani pe litru.

Preţul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a coborât luni la 67,35 de dolari pe baril, cel mai jos nivel din octombrie 2009 până în prezent, după ce mai multe bănci au redus prognoza de creştere a preţului petrolului pentru anul viitor. La New York, preţul petrolului West Texas Imtermediate cu livrare în ianuarie a coborât luni cu 1,25 dolari, la 64,59 dolari. Contractele futures au scăzut cu 2,5% la Londra şi cu 1,9% la New York.

Companiile care comercializează carburanți în România au ieftinit benzina și motorina cu 13,5%, respectiv 11,1% de la momentul începerii prăbușirii prețului petrolului, un procent superior mediei europene a ieftinirilor, de 8%, calculată de Bloomberg.

Astfel, pe 19 iunie, când petrolul Brent atingea nivelul maxim al acestui an (115,71 $/baril), benzina standard se tranzacționa pe piața autohtonă la un preț de aproximativ 6,27 lei/l, iar motorina standard la unul de 6,3 lei/l. În prezent, în urma prăbușirii prețului internațional al petrolului Brent cu 42%, care a antrenat ieftiniri efectuate de companii, un litru de benzină standard costă aproximativ 5,42 lei, iar unul de motorină - 5,6 lei/l.

Cu alte cuvinte, în România, în ultimele șase luni, benzina s-a ieftinit cu 13,5%, iar motorina cu 11,1%, procente superioare celui de 8% calculat de Bloomberg la nivelul întregii Uniuni Europene.

Este adevărat că procentul ieftinirilor din România este inferior celui din SUA, unde prețul carburanților s-a micșorat cu 27%, însă explicația ține de nivelul impozitării. Dacă în SUA, guvernul se mulțumește cu taxe și impozite în valoare de 8 eurocenți pe litrul de carburant comercializat, în România el percepe numai puțin de 70 de eurocenți pe litru, reprezentând accize și TVA.

De altfel, în urma deciziei guvernului de a îngheța valoarea în lei a accizei și în pofida faptului că românii se află pe ultimele locuri în ceea ce privește puterea de cumpărare, România se clasează pe un "onorant" loc 9 din 27 de state în ceea ce privește valoarea în euro a taxelor percepute de stat pe litrul de motorină, și pe locul al 18-lea la impozitarea litrului de benzină.

Dacă guvernul ar fi respectat Codul Fiscal și nu ar fi înghețat nivelul accizei în lei, România s-ar fi clasat pe locul al 11-lea la impozitarea motorinei și pe locul al 21-lea la impozitarea benzinei, iar dacă ar fi respectat directiva europeană, care prevedea că la calcularea accizei este valabil cursul din prima zi lucrătoare a lunii octombrie, România s-ar fi situat pe locul al 15-lea la impozitarea motorinei și pe locul al 22-lea la impozitarea benzinei. Dacă guvernul nu ar fi majorat accizele în luna aprilie, România s-ar fi situat pe penultimul loc, atât la impozitarea benzinei, cât și a motorinei.

Iar în clasamentele celor mai ieftini carburanți, România s-ar fi clasat pe locul al doilea, fiind depășită doar de Luxemburg, în cazul motorinei, și de Bulgaria, în cazul benzinei, în absența intervențiilor repetate ale guvernului Ponta asupra fiscalității carburanților. Așa, în loc ca șoferii români să cumpere cei mai ieftini carburanți din UE, ei sunt nevoiți să plătească un preț care situează România pe locul al 18-lea în clasamentul prețului la motorină și pe locul al 11-lea în clasamentul prețului la benzină.

OMV Petrom ieftinește, vineri și sâmbătă, toate sortimentele de benzină și motorină comercializate în stațiile sale de alimentare, iar în weekend va aplica, în plus, un preț promoțional la benzină și GPL.

Astfel, în noaptea de joi spre vineri, OMV Petrom a ieftinit benzina cu 3 bani/litru. La noapte, compania va ieftini din nou benzina, cu încă 4 bani/litru, reducând totodată prețul și la motorină, tot cu 4 bani/litru.

În plus, în weekend, OMV Petrom derulează o promoție la benzină și GPL, care vor fi vândute cu o reducere de preț de câte 7 bani/litru. La benzină, reducerea se va cumula cu ieftinirile anterioare, astfel încât benzina OMV Petrom se va vinde sâmbătă și duminică la un preț cu 14 bani/litru mai mic decât în prima parte a săptămânii.

Per total, avem de a face cu a cincea ieftinire consecutivă a carburanților de către OMV Petrom, după ce compania a redus prețurile la combustibili de patru ori luna trecută. Motivul este reducerea masivă a cotațiilor internaționale la țiței din ultima perioadă.

Joi, țițeiul Brent a coborât sub nivelul psihologic de 80 dolari/baril, la 78,31 dolari/baril, cotația pierzând nu mai puțin de 32% față de nivelul maxim de anul acesta, atins la mijlocul lunii iunie. Tot joi, țițeiul WTI s-a ieftinit până la 74,96 dolari/baril, reprezentând cel mai mic preț din octombrie 2011 încoace.

Una dintre cauzele acestei deprecieri este considerată de analiști a fi poziția adoptată de Arabia Saudită, care a decis să nu-și mai micșoreze producția în scopul stopării ieftinirii petrolului.

"Arabia Saudită este dedicată stabilităţii pieţei, iar speculațiile referitoare la un război al preţurilor în cadrul OPEC nu au bază reală", a declarat, miercuri, ministrul Petrolului din această țară, Ali Al-Naimi, citat de Bloomberg.

Potrivit estimărilor analiştilor, stocurile de petrol din Statele Unite, cel mai mare consumator de ţiţei din lume, au crescut săptămâna trecută pentru a şasea oară consecutiv.

Cotaţiile petrolului sunt în declin în condiţiile în care unii membri importanţi ai OPEC rezistă apelurilor de reducere a producţiei. În schimb, aceştia au micşorat preţurile exporturilor de ţiţei destinate pieţei americane, unde producţia se află la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

În schimb, Venezuela, Libia şi Ecuador au cerut măsuri pentru prevenirea continuării declinului preţurilor ţiţeiului. Reprezentanţii OPEC urmează să se întâlnească în această lună la Viena.

OMV Petrom a ieftinit, vineri, benzina și motorina vândute la stațiile sale de alimentare cu câte 4 bani/litru, compania reducând astfel pentru a patra oară luna aceasta prețurile la carburanți, ca urmare a scăderii semnificative a cotațiilor la țiței pe piețele internaționale.

Pe lângă ieftinirea de 4 bani/litru atât la benzină, cât și la motorină, OMV Petrom derulează o promoție în acest weekend, doar la benzină, care va putea fi cumpărată cu o reducere de 7 bani/litru față de noul preț stabilit vineri.

Astfel, de vineri, la benzinăria OMV Petrom din București de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, litrul de benzină se vinde cu 5,83 lei, iar cel de motorină – cu 6,02 bani.

Anterior, OMV Petrom a mai ieftinit de trei ori combustibilii auto luna aceasta, respectiv pe 15 octombrie, cu 4 bani benzina și cu 5 bani motorina, pe 9 octombrie – cu câte 5 bani pe litru și pe 6 octombrie – cu câte 4 bani pe litru.

În cursul lunii septembrie, OMV Petrom a ieftinit în total benzina cu 11 bani/litru, iar motorina – cu 7 bani/litru.

De la începutul lunii septembrie și până în prezent, cotația țițeiului pe piețele internaționale a scăzut cu peste 11%, apropiindu-se de un nou prag psihologic, de 80 dolari/baril. În prezent, țițeiul Brent, de care depinde și cotația sortimentului Ural, de referință pentru piața românească, se tranzacționează în jurul valorii de 85 dolari/baril, iar sortimentul WTI, de referință pentru piața americană, este cotat în jurul a 81 dolari/baril.

Prăbușirea cotațiilor internaționale la țiței s-ar putea opri, în condițiile în care, miercuri, s-a anunțat că Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC, și-a redus producția în septembrie cu 328.000 barili/zi, la 9,36 milioane de barili/zi, o mișcare așteptată de mai mult timp de piețe.

Ieftinirea petrolului la nivel internațional își face efectele și pe piața autohtonă. Începând cu noaptea trecută, de la ora 00:00, OMV Petrom a redus prețul benzinei și motorinei cu câte 5 bani pe litru, după ce la începutul acestei săptămâni ieftinise carburanții cu alți 4 bani pe litru.

Astfel, la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină standard '95 costă 6,07 lei, de la 2,12 lei ieri, iar unul de motorină standard, 6,15 lei, de la 6,2 lei.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 11% de la începutul anului, iar Brent-ul, în funcție de care evoluează și Ural-ul, țițeiul etalon pe piața autohtonă, cu 20% de la nivelul maxim înregistrat în acest an.

Majorarea producției de petrol în Rusia și SUA, precum și ritmurile de creștere economică dezamăgitoare din Europa și China au făcut ca prețurile internaționale ale petrolului să ajungă la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la minimul ultimelor 17 luni, în timp ce Brent-ul a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 25 de luni (din iulie 2012).

La prima vedere, evoluția prețului internațional al petroluli avantajează șoferii, care ar trebui să beneficieze de reduceri de prețuri la carburanți. Însă actualul nivel afectează profitabilitatea producătorilor, care vor fi nevoiți să ia măsuri în acest sens. Care vor fi acestea, încă nu se știe, însă nu este exclusă o eventuală reducere a producției de către marile state producătoare și de către marile companii din domeniu.

WTI cu livrare în noiembrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 87,62 dolari pe baril, în creștere cu 31 de cenți față de nivelul de închidere al zilei de ieri. Ieri, WTI a pierdut 1,54 dolari, ajungând la 87,31 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din aprilie 2013 încoace.

Închiderea rafinăriei Petrotel a gigantului rus Lukoil i-ar fi afectat nu numai pe cei aproximativ 500 de angajați ai companiei, ci și pe milioanele de șoferi din România, în special cei care conduc mașini diesel, care ar putea să nu mai beneficieze de reducerea prețului internațional al petrolului (în prezent Brent-ul situându-se în jurul cifrei de 90 de dolari pe baril).

Chiar dacă la prima vedere, rafinăriile concurente, Petromidia (a celor de la Rompetrol, cu o capacitate anuală de 5,1 milioane tone) și Petrobrazi (a celor de la Petrom, cu o capacitatea anuală de 4,2 milioane tone) ar fi putut face față cererii, dată fiind structura cererii de benzină și motorină din România, situația nu este deloc așa.

În 2013 cererea de produse petroliere (benzină, motorină, păcură, kerosen, GPL, bitum etc) din România a fost de 7,8 milioane tone. În total, capacitatea de producție a celor trei rafinării autohtone care încă funcționează (Petromidia - 5,1 mil tone, Petrobrazi - 4,2 mil tone și Petrotel - 2,4 mil tone) este excedentară, de 11,7 mil tone pe an. Însă acestea nu funcționează în niciun an la 100% din capacitatea de producție.

Cererea internă de motorină din 2013: 4,3 milioane tone

Însă mult mai important este raportul dintre cererea și producția de benzină și motorină. În 2013, potrivit companiilor din domeniu, cererea de benzină și motorină din România a fost de 5,7 milioane tone, din care 76% a reprezentat cererea de motorină. Motivul: ritmul de creștere a înmatriculării de vehicule auto diesel din ultimii 3 ani a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat de vehiculele care folosesc drept carburant benzina, acest lucru observându-se și în consum.

Cu alte cuvinte, cererea de motorină a fost undeva la 4,3 milioane de tone, în timp ce cea de benzină de 1,4 milioane tone.

În 2013, producția de benzină și motorină a fost de 6,27 milioane tone. Petromidia a produs 3 milioane, iar Petrobrazi 2,4 mil tone. Anul trecut, Petrotel a procesat 2 mil tone de produse petroliere, din care au rezultat probabil 900.000-1.000.000 tone de benzină și motorină. Jumătate din această cantitate a fost probabil motorină.

Importuri de 1,3 mil tone de motorină, în condițiile în care Petromidia exportă peste 0,5 mil tone

În rezumat, benzina produsă în România excede cererea în timp ce în cazul motorinei situația este contrară. În 2013 în România cererea de motorină a fost de 4,3 mil de tone anual, iar producția de motorină a fost de 3,66 milioane de tone (Petromidia - 1,9 mil tone, Petrobrazi - 1,26 mil tone și Petrotel - 0,5 mil tone). Însă o parte din motorina produsă a fost exportată. De exemplu, din cele 1,9 mil de tone produse de Petromidia, 642.000 tone au fost exportate, pe piața internă ajungând doar 1,26 milioane de tone (exact cantitatea de motorină pe care o produc concurenții de la Petrobrazi).

Cu alte cuvinte, anul trecut, pentru a acoperi cererea de 4,3 milioane de tone de motorină, România a fost nevoită să importe peste 1,3 milioane tone de combustibil diesel.

Dacă la acestea am adăuga cele 500.000 de tone care n-ar mai fi fost produse ca urmare a închiderii Petrotel, ar rezulta un deficit de 1,8 mil tone de motorină de pe piața internă, care ar trebui importate, iar costurile s-ar vedea în prețul motorinei.

Producția Petromidia în cifre

Petrobrazi și-a majorat capacitatea de producție a motorinei la 1,5 mil tone

O veste bună vine însă de la OMV Petrom, care a finalizat modernizarea rafinăriei Petrobrazi, modificând structura de producție. În urma procesului de modernizare, motorina și kerosenul vor avea o pondere de până la 45% în structura de produse obţinute la Petrobrazi. Dacă în 2009, rafinăria Petrobrazi putea produce aproximativ 900.000 tone de motorină anual, în prezent capacitatea de producție a urcat la peste 1.500.000 tone. Cu alte cuvinte, majorarea capacității de producție de motorină a Petrobrazi cu 250.000 de tone ar fi putut atenua efectul închiderii permanente a Petrotel.

Iar dacă Petromidia n-ar mai exporta 640.000 de tone de motorină, ca anul trecut, impactul ar fi chiar pozitiv. Însă acestea sunt decizii comerciale ale companiilor, ce țin de eficientizarea activității lor. Iar relațiile dintre autoritățile române și companiile petroliere nu sunt dintre cele mai fericite. Nu numai cu rușii de la Lukoil au acestea ceva de împărțit, nici relațiile cu kazahii de la KazMunayGas nu sunt dintre cele mai bune.{jathumbnailoff}

Producția Petrobrazi în cifre

Producția pe 2009 și 2010 include și producția Arpechim

Statul Islamic își finanțează expansiunea rapidă în Siria și Irak printr-o rețea labirintică de contrabandă cu țiței și produse rafinate care începe la câmpurile petroliere confiscate de gruparea islamistă în Siria, trece printr-o serie de mici rafinării în bună măsură improvizate și se termină cu transporturi de canistre purtate de măgari prin zona deluroasă de la granița Siriei cu Turcia.

În urma presiunilor politice exercitate de Occident asupra Ankarei, Turcia își intensifică eforturile de contracarare a acestui business ilegal, care în prezent a ajuns să genereze venituri zilnice estimate la 2 milioane de dolari pentru Statul Islamic, scrie The Wall Street Journal.

Sursa succesului contrabandei cu combustibili a militanților Statului Islamic este însă faptul că, potrivit statisticilor internaționale, din cauza nivelului înalt al impozitării, șoferii turci au de a face cu unele dintre cele mai prețuri din lume la benzină și motorină.

"Campioni" la taxe și prețuri

Astfel, potrivit ultimei ediții a topului Pain At The Pump, întocmit de Bloomberg, din iunie anul acesta, Turcia se află pe locul 9 din 60 în rândul statelor cu cea mai scumpă benzină din lume. Din punct de vedere al poverii la pompă, respectiv al raportului dintre prețul benzinei și venitul mediu pe cap de locuitor, turcii stau și mai rău, clasându-se pe locul 7 în top.

În același top, România se clasa, în iunie, pe locul 24 în topul statelor cu cea mai scumpă benzină și pe locul 9 în ceea ce privește povara la pompă.

Potrivit portalului fuel-prices-europe.info, Turcia se află pe locul 6 din 55 de țări în topul statelor cu cea mai scumpă motorină, cu un preț mediu de 1,523 euro/litru. În același top, România se află în prezent pe locul 16, cu un preț mediu de 1,408 euro/litru.

În 2012, Turcia se afla pe primul loc în Europa în ceea ce privește povara fiscală pe benzină, cu taxe de 1,04 euro/litru, și pe locul trei în ceea ce privește povara fiscală pe motorină, cu taxe de 0,77 euro/litru. Taxele pe motorină au fost majorate de către guvernul de la Ankara la începutul acestui an.

Turcii au închis ochii la început

Drumul contrabandei cu produse petroliere derulate de Statul Islamic începe la câmpurile petroliere cucerite de militanți în Siria, câmpuri care, cu doar câțiva ani în urmă, erau concesionate și exploatate de giganți petrolieri occidentali. Militanții transportă țițeiul extras din aceste perimetre sau furat din conducte către o serie de rafinării improvizate, potrivit unor declarații concordante ale mai multor activiști sirieni pentru drepturile omului, unor surse guvernamentale occidentale și turce, precum și unui om de afaceri sirian implicat în acest business.

Ulterior, produsele rafinate sunt trimise la frontiera cu Turcia, unde sunt trecute peste graniță în camioane sau cisterne, dar și pe cai și măgari. Combustibilii mai sunt introduși în Turcia cu barje care traversează râuri sau prin sisteme subterane de conducte.

Inițial, Turcia a închis în bună măsură ochii la acest comerț ilegal, care a început să ia avânt odată cu revoltele din Siria din 2011, de-a lungul unor rute de contrabandă existente, de altfel, de zeci de ani. Cu toate că Statul Islamic și-a întărit controlul asupra acestor operațiuni de contrabandă, Turcia nu a luat măsuri dure, inclusiv din cauza faptului că ISIS ține ostateci 49 de diplomați turci din iunie încoace.

Între timp, însă, Occidentul și-a amplificat presiunile politice și diplomatice asupra Ankarei, după ce Statul Islamic a cucerit tot mai multe teritorii și a început să comită din ce în ce mai multe atrocități, iar dependența islamiștilor de banii proveniți din contrabanda cu combustibili a devenit limpede. Câmpurile petroliere controlate de ISIS produc în prezent o cantitate estimată la 100.000 de barili de țiței pe zi, aproape la fel de mult ca Sudanul, potrivit mai multor analiști, precum și unui oficial occidental familiarizat cu aceste operațiuni.

ISIS are nu doar arme, ci și țiței de la occidentali

O bună parte din această cantitate este procesată în mici rafinării improvizate, iar produsele sunt vândute în țările vecine Siriei. Potrivit estimărilor lui Luay-al-Khatteeb, de la Brookings Doha Center, contrabanda cu combustibili ar putea aduce Statului Islamic până la 2 milioane de dolari pe zi.

În ultimele două săptămâni, armata turcă a confiscat peste 13.000 de litri de combustibili și peste 2,3 kilometri de conducte folosite pentru contrabandă la granița turco-siriană. Aceste confiscări au avut loc mai ales în urma unor raiduri derulate în jurul râului Orontes, care separă provincia turcă Hatay de Siria, potrivit website-ului armatei turce. În cea mai mare operațiune anticontrabandă de până acum, derulată în iulie, forțele turce au arestat 80 de persoane și au confiscat 450.000 de litri de combustibili de contrabandă în orașul de frontieră Hacipasa.

Combustibilii sunt produși din țiței extras din zăcăminte din estul Siriei, operate odinioară de francezii de la Total și de Royal Dutch Shell. Ambele companii occidentale și-au abandonat operațiunile și au părăsit Siria în 2011, din cauza intensificării violențelor. Total opera câmpurile Jafra, Qahar și Atalla, situate în provincia siriană Deir ez-Zor din estul țării. Shell era acționar al al-Furat Petroleum, un joint-venture sirian care controla al-Omar, cel mai mare câmp petrolier al Siriei, aflat în aceeași regiune.

În ultima parte a anului 2012, grupul rebel Armata Siriană Liberă, sprijinit și finanțat de Occident, a preluat controlul asupra câmpurilor petroliere din Deir ez-Zor. După un an, Statul Islamic le-a preluat de la Armata Siriană Liberă. Reprezentanții companiilor occidentale care operau câmpurile spun că nu au nici o informație despre starea actuală a perimetrelor respective. Însă mulți angajați localnici ai acestor companii au rămas la post și au continuat să extragă țiței, deși facilitățile de exploatare au ajuns în prezent în mâinile Statului Islamic.

Rafinării improvizate

Țițeiul extras din aceste câmpuri, precum și petrolul furat din conducte și de pe alte perimetre din țară, este procesat în combustibili de slabă calitate, inclusiv motorină, într-o serie de rafinării improvizate din provincia Raqqa, controlată de Statul Islamic. Cea mai mare astfel de rafinărie se află lângă orașul Akrish, unde se află și o stație importantă de pompare, precum și o conductă care transportă petrol de la câmpurile din provincia Hasakah. Sunt însă rafinării improvizate și în alte părți din Siria, multe puse în funcțiune înainte de ofensiva Statului Islamic.

În 2012, omul de afaceri sirian Mohamed Dada a sesizat o oportunitate de business. El declară că a investit 860.000 de dolari în echipamente turcești și iraniene cu care a construit patru mici rafinării lângă orașul sirian Tal Abyad, situat la granița cu Turcia. Însă anul acesta, militanții Statului Islamic au confiscat rafinăriile, iar dada, care acum trăiește în Turcia, spune că instalațiile și echipamentele au fost mutate în orașul Tal Suluq, aflat la o răscruce majoră între estul și vestul Siriei.

Mai multe grupuri rebele, inclusiv Jabhat al-Nusra, afiliat al Qaeda, au controlat, în diferite momente, rafinăriile de la Tal Abyad, însă Dada și alți oameni de afaceri turci și sirieni conduceau operațiunile. Dada nu îi plătea pe rebeli, ci cumpăra țiței de la câmpurile petroliere preluate de unele dintre grupări. De asemenea, șoferii săi trebuiau să plătească pentru a avea acces pe șoselele controlate de militanți, sume cuprinse între 500 și 1.000 de dolari.

Dada spune că rafinăriile sale sunt încă în funcțiune, însă acum se află sub controlul direct al militanților Statului Islamic. El estimează că întreg businessul i-a adus pierderi de circa 2,5 milioane de dolari, reprezentând investiții în rafinării, conducte, depozite și cinci cisterne. Potrivit acestuia, circa o treime dintre foștii săi angajați lucrează la noua locație a rafinăriilor, însă restul s-au refugiat în Turcia. Deciziile sunt luate de către Abu Luqman, "emir" al provinciei Raqqa din partea Statului Islamic.

Canistre de plastic pe spinări de măgari

Sub controlul lui Abu Luqman, contrabandiștii cumpără combustibilul de la Statul Islamic și îl încarcă în cisterne. De exemplu, produsele procesate de la rafinăria Akrish sunt transportate pe o distanță de circa 300 de kilometri până în satele siriene de lângă granița cu Turcia. Aici, cisternele sunt descărcate, iar combustibilii sunt reîncărcați în containere mai mici. O parte ajunge în Turcia în mici canistre de plastic cărate de măgari pe potecile labirintice și deluroase de la graniță, de cele mai multe ori nepatrulate de grăniceri, care traversează inclusiv livezi uriașe de măslini.

O parte din combustibil ajunge în Turcia chiar pe la punctele oficiale de trecere a frontierei, ascuns în camioane sau tractoare care traversează granița în ambele sensuri în mod legal. Autoritățile de la Ankara au mai descoperit în zonă rețele subterane de conducte ilegale, unele lungi de 5 kilometri. Într-un raid din 9 septembrie, armata turcă a confiscat combustibil dintr-o conductă subterană lungă de aproape 300 de metri.

Contrabandiștii mai încarcă canistre cu combustibil în barje care traversează râul Orontes, lângă Hacipasa. Odată traversată granița, combustibilul este vândut de către localnici din provincia turcă Hatay, din sudul țării, către benzinării locale, la discounturi de până la 30% față de prețurile oficiale cu taxe incluse.

Potrivit direcției turce a vămilor și Ministerului Comerțului de la Ankara, doar în primele șase luni ale acestui ani, autoritățile turce au confiscat 41.000 de tone de țiței și produse petroliere de contrabandă, cât în întreg anul 2013. Cea mai mare parte a produselor de contrabandă provine din Siria.

Șoferii din Statele Unite se bucură, în prezent, de cele mai mici prețuri la carburanți din 2010 încoace, iar analiștii spun că benzina și motorina s-ar putea ieftini și mai mult peste Ocean, în condițiile în care rafinăriile americane produc cantități record de combustibili procesând țiței din producția internă a SUA, aflată la rândul ei la maxime istorice, ca urmare a boom-ului exploatărilor neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

Prețul mediu la pompă al carburanților auto în SUA este în prezent de 3,433 dolari/galon, cu 6% mai mic față de finalul lunii mai, potrivit datelor AAA, citate de Bloomberg. Este cea mai mare ieftinire consemnată pe timp de vară din 2008 încoace.

3,433 dolari/galon înseamnă 0,69 euro/litru, la actualul curs de schimb dolar/euro. În România, la începutul lunii septembrie, prețul mediu la pompă (cu taxe incluse) al benzinei Euro-super 95 era dublu, de 1,39 euro/litru, potrivit datelor Comsiei Europene. Prețul mediu ponderat la nivelul întregii Uniuni Europene era de 1,55 euro/litru, cu 124% mai mare decât cel consemnat în SUA.

În România, combustibilii s-au ieftinit cu 0,54% în august față de iulie, însă față de finalul anului trecut au cunoscut o scumpire cu peste 4%, ca urmare a majorării accizelor, potrivit INS.

Țiței din producția internă

Rafinăriile americane procesează în prezent în special țiței din producția internă a SUA, semnificativ mai ieftin decât cel din import. Asta pentru că exploatările neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal, au dus producția americană de țiței la cel mai înalt nivel din 1986 încoace.

Prețul carburanților ar mai putea scădea cu încă 10-20 de cenți/galon până la finalul lunii octombrie, întrucât stațiile de alimentare vor trece la vânzarea de combustibili speciali pentru iarnă, care sunt mai ieftini, spune Michael Green, purtător de cuvânt al AAA, cea mai mare organizație a industriei auto americane.

"Vara aceasta, rafinăriile au funcționat la capacități record grație creșterii producției interne de petrol. Asta i-a ferit pe consumatorii americani de multe probleme generate de tensiunile politice mondiale și a împiedicat apariția de scumpiri, obișnuite în această perioadă a anului", spune Green.

În plus, la începutul săptămânii, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut sub 100 de dolari pe baril pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resurse naturale. La rândul său, preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, era în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.

Din august 2010, cotația țițeiului american a fost zilnic sub cea a celui european.

Recorduri peste recorduri, dar și protecționism

Exploatarea zăcămintelor de șist, coroborată cu prohibiția privind exportul petrolului extras pe plan intern, a dus la creșterea cu 63% a producției americane de țiței în ultimii cinci ani. Producția va atinge maximul ultimilor 45 de ani în 2015, potrivit Energy Information Administration.

Instituția și-a modificat recent în jos prognoza cu privire la prețul mediu al benzinei de anul viitor, la 3,41 dolari/galon, comparativ cu o estimare anterioară de 3,46 dolari/galon, făcută în august.

Rafinăriile americane au procesat 16,63 milioane de barili de țiței pe zi în a doua săptămână din iulie, cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile din SUA, ale căror date merg până în 1989. Producția de benzină a atins un record absolut în iunie, de 9,89 milioane de barili pe zi.

Țițeiul din producția internă a avut o pondere de 54% în cantitatea totală de petrol procesată de rafinăriile americane în iunie 2014, față de 37% în iunie 2011. Importurile de țiței ale rafinăriilor din regiunea Gulf Coast, unde se află mai mult de jumătate din capacitățile de procesare din SUA, au scăzut cu 42% în aceeași perioadă, la 3,02 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1990 încoace.

Consum slab

Pe de altă parte, în condițiile în care producția se află la maxime istorice, consumul de carburanți auto în SUA din această perioadă de sfârșit de vară este la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani. Cererea medie a fost de 9,07 milioane de barili pe zi în august.

Prețurile scad de obicei în septemnbrie, întrucât benzinăriile trec la vânzarea de combustibili special aditivați pentru iarnă, care sunt mai ieftini. În ultimii trei ani, prețurile la pompă în SUA au scăzut în medie cu 28 cenți/galon între 1 septembrie și 31 octombrie. Legislația federală îi obligă pe procesatori să utilizeze un mix diferit de hidrocarburi și aditivi pe perioada verii, care să genereze mai puține emisii de CO2. Acest mix este mai scump. Obligația este valabilă până pe 15 septembrie, după care benzinăriile pot vinde combustibili mai ieftini.

"Pe termen scurt, prețurile la pompă ar putea continua să scadă cu câțiva cenți pe galon ca urmare a scăderii costurilor de producție, prin trecerea la combustibilii de iarnă", spune Trilby Lundberg, președintele firmei de consultanță Lundberg Survey, care publică prețuri retail la carburanți.

Ieftinirile ar putea fi anulate dacă survin scumpiri ale țițeiului pe piețele internaționale sau dacă au loc opriri neplanificate ale producției la una sau mai multe rafinării. Capacitatea totală de rafinare a SUA va scădea cu un milion de barili pe zi în septembrie și cu alte 2 milioane în octombrie, ca urmare a opririlor planificate de producție la unele rafinării, în vederea executării de lucrări de mentenanță.

Petrolul de șist protejează de tensiuni geopolitice

De asemenea, eventualitatea adoptării de către guvernul Chinei a unui pachet major de măsuri de stimulare a economiei sau consolidarea în continuare a creșterii economice în SUA ar putea încetini sau anula ieftinire la carburanți. "Dacă se vor crea câteva sute de mii de locuri de muncă în SUA până la sfârșitul anului, benzina și motorina s-ar putea scumpi. Mulți oameni merg cu mașina în vacanță, dar și mai mulți se deplasează cu ea la job", spune Carl Larry, președintele firmei de consultanțp Oil Outlooks & Opinions.

Centrul Statelor Unite a beneficiat mai mult de pe urma boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase decât coasta de Est și cea de Vest. La New York, prețul mediu este cu 31 de cenți/galon mai mare decât cel de la Houston, cel mai mare decalaj de la jumătatea anilor 2000 încoace. La Los Angeles, diferența este de 70 de cenți, cea mai mare consemnată vreodată.

Șoferii americani au beneficiat și până în prezent de boom-ul exploatărilor de șist, chiar dacă nu au remarcat-o direct în prețurile la pompă. În condiții normale, prețurile la țiței și carburanți ar fi explodat vara aceasta, din cauza îngrijorărilor produse de conflictele din Irak și Ucraina.

"Prețurile la carburanți au continuat să scadă vara aceasta în pofida luptelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Înainte de boom-ul hidrocarburilor de șist, acest tip de evenimente internaționale ar fi scumpit semnificativ benzina și motorina", conchide Michael Green de la AAA.

Creșterea prețurilor combustibililor din al doilea trimestru al anului, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, a fost compensată, din punct de vedere al efectelor inflaționiste, de scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale, ca urmare a reducerii tarifelor de distribuție la gaze naturale, care a anulat efectele unei etape de dereglementare a prețului gazelor, și a ieftinirii certificatelor verzi prin care consumatorii subvenționează producătorii de energie din surse regenerabile, cu impact în facturile plătite de aceștia, potrivit BNR.

Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la 0,66%, faţă de 0,94% în mai şi 1,55% în decembrie 2013, atingând un nou minim istoric. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei a coborât la 1,7% în iunie, de la 2,1% în luna precedentă. În consecință, BNR a redus încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

În ultimul său raport asupra inflației, banca centrală afirmă că, cu excepţia creşterii preţurilor combustibililor, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, în trimestrul II, evoluţiile componentelor indicelui agregat al preţurilor de consum, afectate cu precădere de factori de natura ofertei, au contribuit la accentuarea dezinflaţiei. Printre factorii determinanți în acest sens s-a numărat, potrivit BNR, scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale.

"Cele mai multe prețuri administrate au rămas constante sau chiar au fost reduse în perioada aprilie-iunie 2014, conducând astfel la o nouă temperare a dinamicii anuale a acestei subcomponente a indicelui prețurilor de consum (-0,8 puncte procentuale, până la 2,6%). Cea mai importantă corecţie s-a produs în luna aprilie şi a fost determinată de reducerea preţului de facturare a energiei electrice şi gazelor naturale. Evoluţia s-a datorat, în primul caz, scăderii preţului de tranzacţionare a certificatelor verzi până la valoarea minimă impusă de lege (ca urmare a diminuării de către ANRE a cotei anuale obligatorii de energie regenerabilă care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2014), iar în cel de-al doilea caz, scăderii tarifelor de distribuţie a gazelor naturale (de către ANRE – n.r.), această măsură anulând practic efectele implementării unei noi etape din procesul de liberalizare a pieţei", se afirmă în documentul citat.

Conform calendarului de liberalizare, preţul gazelor naturale a fost majorat cu 2% în luna aprilie 2014.

Scumpiri mai mici

În ceea ce privește evoluția prețurilor administrate până la finalul lui 2014 și în decursul anului viitor, mai ales a celor la energie electrică și gaze naturale, BNR prognozează o majorare anuală cu 1,8% a acestora anul acesta și cu 6,7% în 2015.

"Prognoza a fost revizuită în jos cu 2,5 puncte procentuale pentru anul în curs, în principal pe fondul reevaluării ipotezelor privind evoluţia preţurilor la energie electrică în trimestrul III şi marginal a celor la gaze naturale pe parcursul aceluiaşi trimestru, şi cu 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor, pe baza reconfigurării ipotezelor privind creşterile de preţuri la energia electrică în urma celor mai recente evoluţii din piaţă", se spune în raport.

Astfel, pentru anul în curs, BNR a luat în calcul o serie de măsuri luate de ANRE, inclusiv reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență, în urma cărora Autoritatea a estimat o reducere în medie a valorii facturilor consumatorilor casnici de 2,6%.

De asemenea, proiecţia inflaţiei preţurilor la energie electrică a fost revizuită în jos pentru anul 2015, reflectând reevaluarea impactului liberalizării pieţei de energie electrică, în contextul supraestimării acestuia în primele etape de liberalizare, spune banca centrală.

"Pe termen mediu se menţin unele incertitudini cu privire la cuantificarea impactului pe care etapele de liberalizare a pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice, în mod deosebit a celei din urmă, îl vor avea asupra preţurilor la consumatori, precum şi în ceea ce priveşte calendarele acestor etape. Acestea pot fi potenţate de menţinerea sau chiar amplificarea instabilităţilor geopolitice din Ucraina şi/sau Orientul Mijlociu, cu posibile efecte de propagare asupra preţurilor produselor energetice de pe pieţele internaţionale", se mai menționează în raportul asupra inflației.

Supraacizarea motorinei a adăugat 0,3 puncte procentuale la inflația anuală

BNR mai arată că majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru în luna aprilie 2014 a reprezentat singurul element cu acțiune notabilă în sensul creșterii prețurilor, contribuția acesteia la rata anuală a inflației fiind estimată la circa 0,3 puncte procentuale.

"Astfel, dinamica anuală a prețurilor combustibililor a urcat la 5%, înregistrând un nivel similar și la finele trimestrului (plus 4,6 puncte procentuale față de martie 2014), în condițiile în care restrângerea ușoară a cererii a contrabalansat efectele traiectoriei ascendente a cotației internaționale a țițeiului", se arată în raportul BNR. Prețul petrolului Brent a crescut de la 107,9 dolari/baril în martie 2014 la 111,9 dolari/baril în iunie 2014, pe fondul temerilor privind eventuale întreruperi ale aprovizionării, în contextul conflictelor geopolitice din Ucraina, Libia și, spre finalul perioadei, din Irak.

BNR mai menționează că aşteptările privind inflaţia ale companiilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii s-au deteriorat uşor în trimestrul II, în contextul majorării accizei la carburanţi.

Banca centrală prognozează că inflaţia anuală a combustibililor este prognozată va atinge valoarea de 5,6% la sfârşitul anului curent şi 2,6% la finele celui viitor. Valorile sunt revizuite în sensuri divergente pentru sfârşitul anului curent şi ale celui viitor, cu 2 puncte procentuale în jos în 2014 şi, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale în sus la finele anului 2015.

"La reconfigurarea traiectoriei inflaţiei combustibililor contribuie: valorile mai ridicate înregistrate şi, respectiv, cele preconizate ale preţului petrolului Brent, influenţa proiectată a cursului de schimb EUR/USD asupra cotaţiei RON/USD, relativ mai favorabilă în prima parte a intervalului şi mai nefavorabilă în rest, valoarea mai scăzută a componentei din trimestrul al doilea faţă de cât se anticipa în precedentul Raport asupra inflaţiei și revizuirea marginală în jos a anticipaţiilor privind inflaţia ale agenţilor economici, cu impact şi asupra acestei categorii de preţuri", se arată în documentul citat.

Carburanții auto sunt, în medie, cu 10% mai scumpi în Franța la benzinăriile de pe autostrăzi, comparativ cu prețurile practicate de stațiile de alimentare de pe celelalte categorii de drumuri, ca urmare a lipsei de concurență, dar și a taxelor de concesiune impuse de stat pentru construirea și operarea acestor benzinării, pe care petroliștii le pun în sarcina clienților, adăugându-le la prețul practicat la pompă.

Este concluzia unui studiu recent efectuat de CLCV, una dintre cele mai importante asociații de protecție a consumatorilor din Franța, citat de Les Echos.

Potrivit studiului citat, carburanții auto cei mai scumpi din Franța sunt cei vânduți la benzinăriile de pe două dintre cele mai utilizate autostrăzi, respectiv A36 din estul țării și A75 din Masivul Central.

Studiul a luat în calcul cvasitotalitatea benzinăriilor de pe autostrăzile franceze, respectiv un număr de 391 de stații de alimentare. În medie, prețul la aceste benzinării este cu 10% mai mare (12,5 eurocenți/litru) decât la stațiile de alimentare de pe celelalte categorii de drumuri.

Taxe de concesiuni mari și concurență slabă

Una dintre cauze este reprezentată de taxele de concesiune impuse de stat pentru construirea și operarea acestor benzinării, pe care petroliștii le pun în sarcina clienților, adăugându-le la prețul practicat la pompă.

"Instituția de reglementare a autostrăzilor ar trebui să regândească aceste taxe de concesiune, care în cele din urmă sunt plătite de șoferi", se spune în studiul CLCV.

Însă principalul motiv al diferenței de preț este absența de pe autostrăzi a stațiilor de alimentare cu carburanți deținute de către marii retaileri, precum Auchan sau Carrefour sau Leclerc. Lipsa presiunii din partea acestor concurenți puternici le permite petroliștilor să ducă prețul în sus, astfel încât marja de distribuție practicată de benzinăriile de pe autostrăzi este mai mult decât dublă față de cea uzuală, care se cifrează la 8 eurocenți/litru pentru motorină și 9-10 eurocenți/litru pentru benzină.

Potrivit calculelor CLCV, pe autostrăzile din Franța cele mai scumpe sunt benzinăriile Agip, cu un preț mediu de 1,458 euro/litru. În schimb, benzinăriile marilor retaileri, precum Carrefour sau Leclerc, practică prețuri medii de până la 1,420 euro/litru, însă aceștia dispun de mai puțin de 20 de benzinării în total pe autostrăzile franceze, dintr-un total de peste 400.

Marii retaileri duc prețul în jos

Pe de altă parte, studiul a ajuns la concluzia că șoferii sunt captivi pe autostrăzi când vine vorba de făcut plinul la mașini. Pe de o parte, benzinăriile de branduri diferite situate la mică distanță între ele se pot înțelege asupra fixării unor praguri de preț.

Pe de altă parte, din datele studiului reiese că benzina și motorina sunt mai scumpe în zonele mai izolate, cu mai puține stații de alimentare. Astfel, benzinăria cea mai scumpă din Franța este o stație Agip de pe A89, lângă Clermont-Ferrand, unde motorina costă 1,52 euro/litru.

Prețuri mari se întâlnesc, astfel, pe porțiunile de autostrăzi cu benzinării puține, cum ar fi A36 între Mulhouse și Beaune (1,463 euro/litru în medie motorina) sau A75 între Clermont Ferrand și Pezenas (1,452 euro/litru). Pe fiecare din aceste două rute nu se află decât cinci benzinării. În schimb, pe A1 între Paris și Lille, unde sunt mult mai multe stații de alimentare și sunt prezenți în mod semnificativ și marii retaileri, prețul mediu la motorină este de 1,428 euro/litru.

În concluzia studiului, CLCV cere instituțiilor statului să reducă taxele de concesiune pentru construirea și operarea de benzinării pe autostrăzi, dar și să micșoreze povara administrativă și birocratică presupusă de aceste concesiuni, pentru a permite accesul mai multor concurenți pe această piață, în beneficiul consumatorilor. În plus, organizația cere mai multă transparență în privința prețurilor practicate de benzinării, în special prin intermediul comparatoarelor online de prețuri în timp real.

În România, premierul Victor Ponta a promis, inițial, că banii din acciza suplimentară pe motorină, de 7 eurocenți pe litru, impusă de la 1 aprilie, vor fi folosiți integral pentru construirea de autostrăzi. Recent, însă, acesta a recunoscut că acești bani vor fi folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar creat de reducerea CAS.

În Statele Unite, cea mai mare parte a taxelor pe carburanți auto, benzină și motorină, sunt stabilite, impuse și colectate la nivel local, de către fiecare stat al SUA, care, ulterior, cel puțin teoretic, utilizează banii încasați pentru extinderea, întreținerea, repararea și consolidarea infrastructurilor rutiere din jurisdicția proprie.

Numai că, în realitate, mai ales în ultima vreme, lucrurile nu mai stau chiar așa. Statele americane utilizează o proporție tot mai mare din sumele încasate din taxarea benzinei și motorinei pentru alte cheltuieli bugetare, precum și pentru achitarea datoriilor locale, ceea ce la face din ce în ce mai dependente de alocările de la guvernul central federal în cea ce privește construirea și repararea de drumuri și poduri, scrie The Wall Street Journal.

Nici la centru nu mai sunt bani

În acest scop, există, la nivel central-federal, instituția numită Highway Trust Fund, în care intră bani din taxa federală pe carburanți (18,3 cenți pe galonul de benzină și 24,4 cenți pe galonul de motorină), precum și din accize pe carburanți. Fondul alocă sume suplimentare către state pentru finanțarea lucrărilor de infrastructură rutieră și finanțează proiecte de dezvoltare a transportului în comun.

Problema este că, în prezent, și Highway Trust Fund a rămas fără bani, iar în Congres se dă o luptă politică între susținătorii și oponenții refinanțării de la bugetul general a acestuia. Camera Reprezentanților a aprobat, pe 15 iulie, o măsură provizorie, care alocă fondului 10,8 miliarde de dolari pentru a supraviețui, în vederea evitării stopării tuturor lucrărilor de infrastructură din SUA, care ar fi generat sute de mii de pierderi de locuri de muncă.

Însă dacă Congresul nu va aproba o reglementare permanentă de finanțare a fondului, pentru care, cel mai probabil, va fi nevoie de majorarea taxei federale pe carburanți. Highway Trust Fund va înceta orice fel de alocări către state începând cu 1 august.

Datoriile, ca un ștreang de gât

Pentru a da câteva exemple, statul Texas cheltuie un sfert din cât încasează din taxa locală pe carburanți pe finanțarea programelor publice de învățământ. În Kansas, o bună parte din banii din taxa locală pe benzină și motorină finanțează cheltuielile programului de asigurare și asistență medicală pentru cei cu venituri mici, Medicaid.

Mai mult, pentru că nu le ajungeau niciodată banii din taxe locale pe carburanți pentru finanțarea lucrărilor de infrastructură, statele s-au și împrumutat masiv, prin emisiuni de obligațiuni, pentru a face rost de banii de drumuri care le lipseau. Acum, o bună parte din ce încasează din taxe se duce pe plata dobânzilor la aceste obligațiuni, care constituie, de altfel, una dintre cele mai împovărătoare cheltuieli ale autorităților statale.

"Multe state s-au împrumutat emițând obligațiuni pentru a accelera lucrările de infrastructură rutieră, iar acum constată că nu mai au bani să plătească dobânzile datorate. Aceste obligațiuni sunt un adevărat ștreang la gâtul statelor", spune Allen Biehler, fost președinte al Departamentului pentru Transport al statului Pennsylvania.

Încasări sub așteptări

New Jersey și-a bugetat pentru acest an încasări din taxe locale pe carburanți de 541 milioane dolari, din care 516 milioane vor fi destinați exclusiv achitării de dobânzi la obligațiunile în vigoare, care se ridică la suma totală de 1 miliard de dolari. Anul trecut, New York-ul a colectat circa 2 miliarde de dolari din taxe pe carburanți, închierieri de mașini și altele asemenea. Toți banii au mers într-un fond special, din care s-au plătit dobânzi de 1,4 miliarde dolarri. În 2008, autoritățile din New York au avut de plătit dobânzi de doar 870 milioane dolari.

Statul Washington estimează că, în următorii 10 ani, va cheltui 70% din veniturile rezultate din taxarea carburanților pe dobânzi.

În multe state, încasările din taxe pe carburanți s-au situat sub nivelurile estimate de autorități, din cauza înmulțirii mașinilor cu consum optimizat, dar și a creșterii economice slabe. La nivel național, încasările din taxe locale pe benzină și motorină se ridică la peste 40 miliarde dolari anual.

Taxele locale pe carburanți merg de la 71,3 cenți/galon în California la 12,4 cenți/galon în Alaska. În unele state, cu ar fi Ohio, Minnesota sau Missouri, legislația locală stipulează că maxim 20% din veniturile colectate din taxare carburanților pot fi folosite pentru plata dobânzilor la obligațiuni, pentru a rămâne suficienți bani și pentru lucrări de infrastructură.

Datori timp de 30 de ani

Alte state, însă, au luat-o pe o cale diferită. În 2001, Oregon a emis obligațiuni pentru a finanța proiecte de autostrăzi. Cheltuielile anuale pe lucrări de infrastructură în Oregon s-au dublat, de la 350 milioane dolari în 2002 la aproape 700 milioane dolari în 2009. Banii au fost folosiți pentru repararea a sute de poduri, reasfaltarea drumurilor, lărgirea benzilor de circulație și reorganizarea nodurilor de autostrăzi.

Cele mai multe din proiecte au fost finalizate, însă plata datoriilor contractate va dura decenii la rând. Statul Oregon plătește anual dobânzi de circa 210 milioane dolari, ceea ce reprezintă circa 35% din totalul cheltuielilor legate de infrastructură.

"Abordarea noastră a fost prudentă, însă plata datoriilor va lua 30 de ani. Toți banii Departamentului, inclusiv taxele pe carburanți, se duc pe dobânzi, lucrări de întreținere de rutină și cheltuieli administrative. Nu mai avem deloc bani pentru proiecte noi. Nu vom mai primi nici un ban din partea autorităților statale, astfel că vom fi total dependenți de finanțările venite de la guvernul federal", spune Travis Brouwer, director adjunct al Departamentului pentru Transport al statului Oregon.

Benzina și motorina vor continua tendința de ieftinire, după ce prețul internațional al petrolului Brent s-a depreciat cu 8,3%, sau 9,6 dolari, în mai puțin de o lună. Astfel, dacă tendința de pe piețele internaționale nu se va schimba, un litru de benzina și de motorina ar putea ajunge al 6,15-6,20 lei.

De altfel, Brent-ul a atins minimul ultimelor 3 luni pe piețele internaționale. Dacă pe 20 iunie, Brent-ul se tranzacționa la un nivel de 115,71 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat înultimele nouă luni, în prezent el este cotat la 106,08 dolari pe baril.

Ieftinirea petrolului pe piețele internaționale ar putea conduce la o reducere a prețului carburanților cu 3,5% sau aproximativ 20 de bani pe litru față de nivelul de 6,35-6,4 lei pe litru înregistrat în urmă cu o lună. Prețul internațional al petrolului, alături de cursul de schimb leu/dolar și de nivelul impozitării sunt principalele variabile care influențează evoluția prețurilor la carburanți.

OMV Petrom a ieftinit joi motorina cu 4 bani/l

Așa cum a anunțat Energy Report, deja companiile din domeniu au ieftinit considerabil benzina și motorina în ultimele săptămâni, acestea ajungând la 6,2-6,3 lei pe litru.

Pe 10 iulie, de exemplu OMV Petrom a ieftinit motorina cu 4 bani pe litru. Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină Standard Euro '95 costă 6,26 lei/litru, în timp ce unul de motorină Standard, 6,21 lei.

Brent-ul atingea în urmă cu o lună maximul ultimelor 9 luni

Astăzi, petrolul Brent cu livrare în luna august s-a depreciat cu 0,9%, ajungând la 106,08 dolari pe baril, continuându-și revenirea spectaculoasă din ultima lună, de pe 19 iunie mai exact, când Brent-ul atingea maximul ultimelor 9 luni (115,71 dolari pe baril).

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a depreciat la rândul său marți, ajungând la un nivel de 100,66 dolari pe baril

Situația geopolitică rămâne însă una fragilă, atât în ceea ce privește Libia, principala responsabilă pentru scăderea prețului petrolului prin redeschiderea a două terminale de export, cât și Irakul.

2,35/1 - raportul dintre evoluția prețului petrolului și cel al carburanților

Cotațiile internaționale ale petrolului sunt unul dintre cei mai importanți factori, alături de cursul valutar și de nivelul impozitării, în funcție de care evoluează prețul combustibililor. Companiile din România folosesc în formulele lor de calcul cotațiile Platts la benzină, motorină și la țiței Ural Mediteranean. Acestea din urmă urmăresc îndeaproape evoluțiile țițeiului Brent, etalonul pe piața europeană și asiatică.

Potrivit unui studiu din 2009 al Comisiei Europene ce analizează evoluțiile prețurilor de pe piața internațională a petrolului și cele ale carburanților din UE, între 2008 și 2009 s-a înregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condițiile unei scăderi a cotației barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a benzinei și motorinei, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Cu alte cuvinte, ieftinirea din ultima lună a petrolului cu 9,6 dolari s-ar putea transforma într-o scădere cu 3,5% a prețurilor benzinei și motorinei la pompă, aproximativ 20 de bani, față de nivelul înregistrat la mijlocul lunii iunie.

Majorarea cu peste 5% a cursului de schimb euro/leu folosit la calculul accizelor, precum și creșterea accizei la motorină cu 4,54% au dus la majorarea încasărilor bugetare din accize pe carburanți auto cu 13,2%, de la 8,411 miliarde lei în 2012 la 9,524 miliarde lei în 2013, în pofida scăderii vânzărilor de combustibili și a stabilității prețurilor acestora.

Potrivit execuției bugetare pe anul trecut, în total, din accizarea produselor energetice, bugetul de stat a încasat 9,885 miliarde lei, cu 12,5% mai mult decât în 2012 (8,789 miliarde lei).

Grosul acestor accize a provenit de la vânzările de benzină și motorină. Din accizarea acestora, statul a încasat 9,524 miliarde lei în 2013, cu 13,2% mai mult decât în 2012 (8,411 miliarde lei).

Încasările din accizarea motorinei s-au ridicat anul trecut la 6,762 miliarde lei, fiind mai mari cu 18,7% comparativ cu cele din 2012 (5,697 miliarde lei). La benzină fără plumb, creșterea încasărilor din accize a fost de numai 1,8%, de la 2,711 miliarde lei în 2012 la 2,761 miliarde lei în 2013.

Cauze

La 1 ianuarie anul trecut, acciza la motorină a fost majorată cu 4,54%, potrivit calendarului convenit cu UE, de la 374 la 391 euro/tonă. Mai mult, toate accizele au fost calculate, în 2013, la un curs de schimb de 4,5223 lei/euro, anunțat la 1 octombrie 2012 de către Banca Centrală Europeană (BCE), cu 5,16% mai mare decât cel utilizat la calculul accizelor în 2012, de 4,3001 lei/euro.

Majorarea accizelor și deprecierea leului au compensat, din punct de vedere al încasărilor bugetare, stagnarea prețurilor la carburanți, precum și scăderea vânzărilor de combustibili. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2013, combustibilii s-au ieftinit marginal, comparativ cu anul anterior, cu 0,37%, iar vânzările de carburanți au scăzut cu 3,3%.

Evoluția prețului a fost determinată în primul rând de cotația țițeiului pe piețele internaționale, prețul mediu spot al petrolului Brent scăzând cu 2,75% în 2013 față de 2012, de la 111,63 dolari/baril la 108,56 dolari/baril.

Alte surse

În schimb, anul trecut au scăzut încasările bugetare din accize încasate în vamă din importul produselor energetice, cu 25,7%, de la 1,249 miliarde lei în 2012 la 928 milioane lei în 2013. Grosul acestor încasări a provenit din accizarea importurilor de motorină, suma încasată din această sursă scăzând cu 27%, de la 1,223 miliarde lei în 2012 la 893 milioane lei anul trecut.

Accizele pe vânzarea de gaze naturale au adus anul trecut încasări de 177,042 milioane lei, în scădere cu 6% față de 2012 (188,184 milioane lei), iar cele pe vânzarea de gaz petrolier lichefiat, de 146,813 milioane lei, cu 2% mai mult decât în anul anterior (143,920 milioane lei).

Încasările din accizarea păcurii aproape s-au înjumătățit în 2013, la 12,695 milioane lei, față de 23,631 milioane lei în 2012, iar cele din accizarea kerosenului au crescut cu 9,5%, la 7,415 milioane lei. Accizele pe cărbune și cocs au adus la buget, anul trecut, 8,289 milioane lei, în scădere cu 5%, față de 2012.

Accizarea producției interne de energie electrică a generat, în 2013, încasări bugetare de 117,393 milioane lei, cu 1,2% mai mari decât în 2012 (116,005 milioane lei).

Gazprom Petrol Station s-a extins considerabil în ultimul an, ajungând la un număr de 17 stații de distribuţie a carburanţilor funcționale în România, pentru acest an propunându-și dublarea numărului de stații, ca parte a ţintei sale de a atinge o cotă de piaţă de 10%, după 2015.

Drept urmare a extinderii regionale considerabile, Gazprom a lansat o pagină de web regională, menită a oferi informații clienților din Serbia, Bosnia-Herțegovina, România și Bulgaria, pagină disponibilă în limba fiecărei țări, dar și în limba engleză. 

Noua pagină de web oferă acces la informații detaliate cu privire la calitatea produselor și serviciilor oferite în stațiile de distribuție carburanți GAZPROM, clienților individuali, clienților corporativi și reprezentanților mass-media. Informații cu privire la ofertele curente și promoțiile aflate în derulare sunt disponibile pe site atât pentru clienții din țara de rezidență cât și pentru cei ce călătoresc în țările din regiune.

A fost lansat și un serviciu online de localizare a stațiilor de alimentare. 

În cuprinsul paginii web, companiile pot aplica pentru eliberarea unui card pentru achiziționarea de carburant, produse petroliere și o gamă largă produse adiționale, precum și plata serviciilor de spălătorie auto și restaurant în țară și în străinătate. 

Mai mult, prin extinderea rețelei sale de retail din regiune, compania a depus eforturi deosebite în vederea punerii în aplicare a sistemului de carduri integrat în țările în care este prezentă. Astfel, acest serviciu poate fi utilizat în stațiile de distribuție carburanți Gazprom din Serbia, România, Bulgaria, și Bosnia și Herțegovina.

Potrivit noului portal, în prezent Gazprom operează 17 benzinării, situate în Arad, Oradea, Timişoara, Sibiu, Miercurea Sibiului, Uliești, Vestern, pe autostrada A1, pe Drumul european E85 la Căldăruşanca şi la Clinceni, pe centura Capitalei.

Adresele portalurilor dedicate fiecarăi țări în parte sunt:

Serbia: www.gazprom-petrol.rs

BIH: www.gazprom-petrol.ba 

România: www.gazprom-petrol.ro 

Bulgaria: www.gazprom-petrol.bg

 Șoferii români s-au străduit să se ferească pe cât posibil de majorarea cu 7 eurocenți pe litru a accizei la combustibili, introdusă de guvernul Ponta de la 1 aprilie, aprovizionându-se în avans în martie și reducând ulterior semnificativ achizițiile, astfel că, în aprilie 2014, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 16,2% față de luna anterioară și cu 5,1% față de aprilie 2013. Asta după ce, în martie 2014, vânzările respective au crescut cu 7% față de februarie și cu 11,9% față de martie 2013.

Potrivit datelor INS, în aprilie 2014, comparativ cu martie 2014, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu carburanți, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 16,2%. Față de aprilie 2013, scăderea a fost de 5,1%.

Pe serie brută, scăderile au fost de 6,5%, respectiv 6,1%.

În schimb, în martie 2014, cu o lună înainte de majorarea accizelor la carburanți, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu carburanți, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, comparativ cu februarie 2014, cu 7%. Față de martie 2013, creșterea a fost de 11,9%.

Pe serie brută, creșterile au fost de 32,5%, respectiv 17,4%.

Statul susține că știe el mai bine ce să facă cu banii

Potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, citat de Mediafax, statul a asumat o reducere a consumului de combustibil după majorarea accizei la carburanţi, dar a apreciat0 că transferul de venituri din mediul privat la buget va permite finanţarea unor investiţii cu un efect de atrenare mai ridicat în economie decât dacă banii ar fi rămas în piaţă.

Ca urmare a majorării accizelor de la 1 aprilie, combustibilii s-au scumpit cu 3,6% în aprilie, față de martie, iar de la începutul anului scumpirea a fost de 4,85%, potrivit INS. Lunar, prețul la combustibili s-a majorat cu 1,12% în ianuarie, 0,49% în februarie și 0,03% în martie.

Combustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față de cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a României la 3,5%, estima BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității în februarie.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale în februarie 2014, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

{jathumbnailoff}

GPL-ul a devenit cea mai bună metodă de protejare a bugetului familiei împotriva majorării accizelor de la 1 aprilie. Comparativ cu sfârșitul lunii septembrie, benzina și motorina s-au scumpit cu aproximativ 60 de bani pe litru (50 de bani, ca urmare a majorării accizelor și modificării modului de calcul al acestora, și 10 bani ca urmare a majorării cotațiilor internaționale ale petrolului), ambele sărind de 6,25 lei /lîn acest timp prețul GPL-ului a rămas constant, undeva în jurul a 3 lei pe litru.

Chiar dacă necesită o investiție inițială de aproximativ 2-2,5 mii de lei, pentru achiziționarea instalației de GPL, costurile cu combustibilul vor scădea, la noile prețuri, cu aproximativ 40%. Astfel, în cazul unui Logan pe benzină, cu un consum de 8 litri la suta de km în București, și cu o medie de 1.000 de km parcurși pe lună, în cazul în care proprietarul optează pentru trecerea pe GPL, costul lunar cu carburantul nu va mai fi de 500 de lei, ci de numai 300 de lei.

Investiție amortizată în 10 luni

Calculul este făcut la prețurile carburanților din benzinăria OMV Petrom din Sos. Mihai Bravu nr. 485-489, unde benzina Standard ’95 costă 6,25 lei/l, motorina 6,38 lei/l, iar GPL-ul 3,01 lei/l. Îmbunătățirea instalațiilor de GPL au făcut ca, în comparație cu consumul de benzină, consumul de gaz să fie maxim cu 2 litri pe suta de kilometri mai mare. Astfel, la un consum de GPL de 10 l/100 de km, și cu o medie de 1.000 de km parcurși pe lună, costul lunar cu carburantul va fi mai mic cu 200 de lei în cazul trecerii Logan-ului pe gaz, ceea ce face ca în zece luni, după parcurgerea a 10.000 de km, investiția inițială să se amortizeze.

Acciză de peste două ori mai mică decât la benzină

Explicația prețului mai mic al GPL-ului în comparație cu benzina sau motorină constă în impozitarea favorabilă de care acest combustibil beneficiază, fiind considerat mai puțin poluant. Astfel, dacă acciza la benzină este de de 491,21 de euro la mia de litri, iar cea la motorină, de 400,395 euro la mia de litri, în cazul GPL-ului, acciza este mult mai redusă, de 128,26 euro pe mia de kilograme sau 221 euro pe mia de litri.

Însă chiar și în aceste condiții, statul ia, ca și în cazul benzinei, partea leului din prețul plătit de șoferi. Astfel, din cei 3,01 lei achitați de clienți pentru un litru de GPL, 1,63 lei (54,15%) iau calea bugetului de stat (1,047 lei acciza și 0,583 lei TVA) și numai 1,38 lei (45,85%) rămân comerciantului.

Preț GPL - 3,01 lei/l, din care:

1,047 lei - acciza

0,583 lei - TVA

sau

1,63 lei - statul (54,15%)

1,38 lei - comerciantul (45,85%)

Pe locul 10 în UE

GPL este ieftin relativ cu benzina și motorina nu numai în România, ci și în restul Europei. Astfel potrivit Oil Bulletin, publicație oficială a Comisiei Europene, România se află pe locul 10 din 19 state care au raportat prețuri, în topul celui mai ieftin GPL, dacă se ia în calcul prețul cu taxe, și pe 8 dacă se ia în calcul prețul fără taxe. Dat fiind prețul ridicat al benzinei în UE, în majoritatea statelor GPL-ul costă mai puțin de jumătate din prețul benzinei.

Indicii futures ai benzinei de pe piața americană au atins ieri maximul acestui an, în timp ce petrolul și-a continuat ofensiva, ajungând la maximul ultimei luni și jumătate atât pe New York Mercantile Exchange (NYMEX), cât și pe bursa londoneză ICE Europe Exchange, pe o piață dominată de intensificarea riscurilor geopolitice, ca urmare a escaladării conflictului din Ucraina și a problemelor din Libia.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în mai a închis ziua de luni în creștere cu 31 de cenți, sau 0,3%, ajungând la un nivel de 104,5 dolari pe baril, nemaiînregistrat de pe 3 martie.

La rândul său, Brent-ul a câștigat pe piața londoneză 1,74 de dolari, sau 1,6%, atingând un nivel de 109,07 dolari pe baril, cotație ce a fost depășită doar de cea din 4 martie.

În această dimineață, în primele ore de tranzacționare pe piața asiatică, Brent-ul a pierdut jumătate din câștigul de ieri, ajungând la 108,6 dolari pe baril, în timp WTI a atins un niel de 103,26 dolari pe baril.

Analiștii și brokerii, citați de Wall Street Journal, pun aprecierea de ieri a Brent-ului pe seama escaladării violenței în Ucraina și a demisiei premierului libanez, în timp ce în cazul WTI s-a manifestat efectul de contagiune de la Brent.

În plus, piața se așteaptă la o evoluție pozitivă a cererii de produse rafinate. Cotațiile futures la benzină și motorină au crescut spectaculos. în cazul benzinei fiind înregistrat maximul acestui an. Benzina cu livrare în mai a crescut cu 0,8%, până la nivelul de 3,0384 $/galon, iar motorina cu livrare în mai s-a apreciat cu 1,6%, până la 2,9791 $/galon.

Statul român nu va mai constitui, anul acesta, stocuri strategice de țiței și alte produse petroliere, întrucât acest lucru ar amplifica major cheltuielile bugetare, urmând ca doar companiile petroliere private să mențină stocuri de urgență, care au fost calculate, pentru 2014, la nivelul total de 1.079.151 tone.

"În anul 2014, spre deosebire de anii anteriori, menţinerea stocurilor de către stat ar determina plata tarifului de depozitare către operatorii economici custozi, investiţii în spaţiile de depozitare proprii rezervelor de stat, cu amenajările şi dotările impuse de normele tehnice, cheltuieli de depozitare - păstrare, taxe de asigurare. Aceste cheltuieli amplifică major efortul investiţional bugetar aferent, la care se adaugă efectele negative ale uzurii morale ale produselor şi degradarea lor calitativă", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Potrivit documentului citat, opţiunea naţională pentru 2014 este de a se constitui exclusiv stocuri de urgență și de a se renunța la constituirea stocurilor specifice, limitând astfel creşterea cheltuielilor bugetare, în conformitate cu prevederile unui Memorandum aprobat de Guvern în februarie.

Prin respectivul Memorandum s-a decis ca, pentru anul 2014, să nu se constituie stocuri petroliere ca stocuri specifice, administrate şi gestionate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi ca obligaţia de constituire la nivel naţional a stocurilor minime de ţiţei şi produse petroliere să fie realizată în totalitate de către operatorii economici din domeniu ca stocuri de urgenţă.

Statul se retrage

Legislația românească în vigoare, în acord cu cea europeană, prevede că stocurile minime de rezerve naționale de țiței și produse petroliere sunt compuse din stocurile de urgență, constituite obligatoriu de către companiile petroliere, și stocurile specifice, constituite facultativ de către stat, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS).

Guvernul mai arată că, la nivelul întregii Uniuni Europene, în privința stocurilor naționale de țiței și produse petroliere, se vizează o creştere graduală a implicării operatorii economici în domeniu şi o limitare a rolului statului la activităţi de organizare şi control.

În nota de fundamentare a HG se menționează că, în anul 2002 s-a pornit de la o împărţire egală (50-50%) a obligaţiilor de stocare între sectorul public şi cel privat, cu o serie de costuri partajate prin achiziţionarea de către stat a produselor şi prin depozitarea acestora pe cheltuiala operatorilor.

În anul 2011, împărţirea obligaţiilor de stocare a fost modificată în sensul creşterii la 70% a sarcinilor operatorilor economici şi o diminuare la 30% a sarcinilor statului, îndeplinite prin ANRSPS şi bugetul acesteia. Diminuarea obligației statului are în vedere și faptul că, în prezent, activitățile specifice extracției, producției și procesării, precum și operațiunile de import –export, sunt gestionate de societăți private, se subliniază în document.

"În anul 2014, în acord cu strategiile celorlalte state membre, sectorul public se limitează din ce în ce mai mult la operaţiuni de coordonare şi control, fără a mai constitui şi menţine obligatoriu stocuri în proprietatea sa. Din cauza constrângerilor bugetare pentru anul 2014, stocurile minime se vor constitui în proporţie de 100 % de către operatorii economici din domeniu", se mai arată în nota de fundamentare.

Cum se calculează stocurile de urgență

Potrivit legislației în vigoare, nivelul stocurilor minime corespunde cel puţin mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, oricare dintre cele două cantităţi este mai mare. Pentru anul 2014, la calculul stocurilor minime a fost folosită metoda mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile.

Obligaţia constituirii şi menţinerii stocurilor de urgenţă revine operatorilor economici care introduc pe piaţă cantităţi mai mari de 1.000 tone ţiţei şi/sau produse petroliere pe an.

Proiectul de HG prevede că nivelul stocurilor de urgență în anul 2014 este de 1.079.151 tone produse petroliere. Pentru calcularea nivelului stocurilor de urgență a fost utilizată comunicarea privind totalul livrărilor brute interne observate din anul calendaristic precedent, respectiv 2013, pusă la dispoziție de către INS, precum și datele privind importurile intra și extra comunitare, puse la dispoziție de Autoritatea Vamală din cadrul ANAF.

Cine constituie stocurile de urgență și în ce cantități

Potrivit anexei proiectului de HG, în anul 2014 au obligația constituirii de stocuri de urgență de țiței și produse petroliere un număr de 12 companii.

Cele mai mari obligații de constituire de stocuri de urgență revin următoarelor companii:

- OMV Petrom (123.549 tone benzină, 280.980 tone motorină, 34.117 tone Jet A1, 4.716 tone păcură);

- Rompetrol Rafinare (46.519 tone benzină, 241.510 tone motorină, 15.964 tone Jet A1, 24.103 tone păcură);

- Petrotel Lukoil (38.653 tone benzină, 124.119 tone motorină, 6.936 tone păcură);

- Oscar Downstream (58.736 tone motorină);

- MOL (12.748 tone benzină, 54.257 tone motorină).

Celelalte companii obligate să constituie stocuri în 2014 sunt Socar Petroleum (motorină), Unicom Holding (motorină), Mayaro Carb (motorină), Master Chem Oil (motorină), Air BP Sales Romania (Jet A1), Air Total Romania (Jet A1) și Oil MIG (motorină).

Anul trecut, în benzinăriile sub brandul Gazprom s-au vândut produse petroliere de circa 12,5 milioane de euro, reiese dintr-un raport NIS, consultat de Energy Report. Dacă ţinem cont de faptul că în vară, reţeaua ajunsese la 12 benzinării, iar în noiembrie la 13, rezultă o medie de vânzări de peste un milion de euro pe benzinărie, cu anumite diferenţe în funcţie de mărimea staţiei, vad comercial şi alţi asemenea factori.

“În acest ritm, am putea ajunge la break-even la finalul anului, după toate investiţiile făcute, dacă ajungem la 30 de benzinării până la finele lui 2013, aşa cum ne propunem. Ştiu din experienţă, cam pe la 30 de benzinării se poate ajunge la break-even”, a declarat Ileana Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România, care în trecut a fost şi director la Shell România.

Câte tone vinde însă, în medie, o benzinărie Gazprom? Cifra de afaceri şi profiturile din benzinării depind de volumul vândut dar şi de cotaţiile petrolului, de accize şi alţi factori.  Directorul executiv susţine că după vânzări medii de şase tone de benzină pe zi pe staţie s-ar putea ajunge în acest an la 25 de milioane de euro, cifră de afaceri. Reamintim însă că nu toate benzinăriile beneficiază de aceleaşi vânzări, de acelaşi vad comercial etc

În prezent, NIS Petrol România a ajuns la 15 benzinării Gazprom, încă două urmând a fi deschise în această lună la Timişoara şi Oradea.

Până acum, Gazprom a şi cumpărat benzinării dar a şi ridicat de la zero (când a cumpărat doar terenul). Compania are în vizor însă şi achiziţii, în continuare.

“Am informat toate companiile de pe piaţă că suntem interesaţi de achiziţia de staţii, bineînţeles, după un proces de due diligence vedem care oferte sunt cele mai interesante. Zona din vestul României este prioritară, fiind în apropierea rafinăriei noastre din Pancevo, Serbia, dar vrem să devenim un jucător naţional, astfel că nu putem ignora nicio parte a ţării”, a declarat Ileana Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România.

Cât despre achiziţia de benzinării de la Petrom, despre care s-a tot zvonit în ultima perioadă, directorul executiv citat a spus că dacă OMV Petrom va dori să-şi reorganizeze portofoliul, pot fi un potenţial client al benzinăriilor acestora, existând deja discuţii în acest sens.

Achiziţiile de benzinării şi apoi rebranduirea lor cu Gazprom a început în vara anului 2012. Atunci au fost cumpărate benzinăriile Petroliv, din Miercurea Sibiului (18 iunie 2012), benzinăria Alpha (5 iulie 2012), benzinăria XXL Oil de pe Calea Radnei din Arad (31 iulie 2012), benzinăria din Veştem din Sibiu operată de D&C Oil şi cumpărată tot în 31 iulie 2012 şi benzinăria din Sibiu de pe strada Ştefan cel Mare operată de Eso Oil şi cumpărată de asemenea în 31 iulie 2012.

Cele 15 benzinării deja operaţionale sunt în (vezi foto) în Arad, Oradea, Timişoara, Sibiu, pe autostrada A1, pe E85 la Căldăruşanca şi la Clinceni, pe centura Capitalei.

Compania NIS (Nafta Industrija Srbije) are printre activităţi şi explorarea, producţia şi procesarea petrolului şi a gazelor naturale, fiind prezentă pe aceste sectoare şi în Romania. Gazprom Neft deţine 56,15% din capitalul social al NIS, în timp ce statul sârb deţine 29,88%. Compania are două rafinării – în Pancevo şi în Novi Sad, precum şi o unitate de producţie GPL (gaz petrolier lichefiat) în Elemir.

Reţeaua de retail a companiei cuprinde peste 500 de facilităţi: benzinării, staţii de alimentare şi o reţea de depozite petroliere în regiunea balcanilor. Pe lângă Serbia, NIS este prezentă şi în Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Ungaria şi România, Turkmenistan, Angola, Belgia şi Rusia.

Deocamdată, peste 90% din benzina de la cele 15 staţii Gazprom din România este cumpărată de pe plan local. De curând însă, la benzinăriile Gazprom din partea de vest a ţării a început să fie adus carburant de la rafinăria sârbească din Pancevo, la care se lucrează la majorarea capacităţii de la 3 milioane de tone anual cât e în prezent la 4,5 milioane de tone, a declarat Vadim Smirnov, director general NIS Petrol România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Reţeaua benzinăriilor sub brandul Gazprom este însă în continuă expansiune, ruşii îşi propun ca în următorii ani să ajungă la 10% cotă de piaţă în România. “Aducem benzina cu cisternele iar de la distanţe mai mari de 100 de kilometri e deja destul de costisitor”, a declarat Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România.

Or, unul din lucrurile care trebuie urmărite în cazul benzinăriilor este ca distanţa până la rafinărie să nu fie prea mare. “Este de altfel unul dintre motivele, nu singurul, dar unul dintre motivele pentru care portofoliul de benzinării al OMV Petrom din Austria şi România este poate mai important decât portofoliul din alte ţări al grupului austriac, pentru că benzinăriile sunt aproape de rafinării”, consideră Sorina Bălţatu.

Directorii citaţi au reiterat planul companiei ca staţiile de carburant sub marca Gazprom să se extindă în toată ţara în următorii ani şi nu cu precădere în partea de vest, mai aproape de rafinăriile sârbeşti. Folosindu-ne tot de spusele acestora, presupunem că ar fi eficient să aibă şi o rafinărie locală, în curând. Deocamdată însă, planurile în acest sens nu par făcute. Sau nu pot fi făcute… publice. “Deocamdată nu ne interesează vreo rafinărie locală, nu ne interesează nici Arpechim şi nici Oltchim”, a declarat Vadim Smirnov, precizând că reţeaua de benzinării e încă la început şi că e mult prea devreme pentru a se vorbi despre aşa ceva.

Nici în partea de vest a ţării lucrurile nu sunt încă aranjate optim în privinţa alimentării de la rafinării. “Benzina în Serbia e mai ieftină decât în România. Dar deocamdată e complicat şi transportul de acolo, cisternele stau două zile în vamă, mai vin şi taxe”, a declarat directorul executiv.

Printre variantele de transport din Serbia mai sunt cu barjele, cu trenul sau prin conducte. “Există şi posibilitatea să reabilităm vechea conductă existentă Pancevo – Timişoara, care ajunge la Solventul”, a declarat director general NIS Petrol România.

Compania NIS (Nafta Industrija Srbije) are printre activităţi şi explorarea, producţia şi procesarea petrolului şi a gazelor naturale, fiind prezenta pe aceste sectoare si in Romania, in vest. Gazprom Neft deţine 56,15% din capitalul social al NIS, în timp ce statul sârb deţine 29,88%. Compania are două rafinării – în Pancevo şi în Novi Sad, precum şi o unitate de producţie GPL (gaz petrolier lichefiat) în Elemir.

Reţeaua de retail a companiei cuprinde peste 500 de facilităţi: benzinării, staţii de alimentare şi o reţea de depozite petroliere în regiunea balcanilor. Pe lângă Serbia, NIS este prezentă şi în Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Ungaria şi România, Turkmenistan, Angola, Belgia şi Rusia.

Prețul combustibililor la pompă se va majora semnificativ în Franța până în 2016, în principal din cauza creșterii fiscalității, deși cotațiile internaționale la petrol ar urma să rămână stabile, avertizează Uniunea Franceză a Industriilor Petroliere (UFIP).

Stabilitatea cotațiilor la petrol pe piețele internaționale nu va fi o garanție pentru stabilitatea prețurilor la pompă ale carburanților, a avertizat grupul de lobby, relatează Les Echos.

„La un preț al petrolului constant, trebuie să ne așteptăm la o creștere foarte semnificativă a prețurilor la pompă, în principiu din cauza măsurilor fiscale”, a declarat președintele UFIP, Jean-Louis Schilansky, într-o conferință de presă.

Concret, potrivit sursei citate, până în 2016, carburanții în Franța ar urma să se scumpească cu 8,5 eurocenți/litru la motorină (care are o pondere de 80% în totalul volumului comercializat) și cu 7,7 eurocenți/litru la benzină.

Problemă politică sensibilă

O veste proastă pentru conducătorii auto și pentru piață, dat fiind că, în 2013, în ciuda unei relative stabilități a prețurilor la pompă, consumul de carburanți a înregistrat un nou recul.

„Este o scumpire importantă”, a insistat Jean-Louis Schilansky, în contextul în care prețul barilului de petrol ar trebui să rămână stabil, „dacă nu survin evenimente politice majore”.

Responsabile pentriu această scumpire sunt majorarea TVA, de la 19,6% la 20%, introducerea din 2015 a unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon, care se va aplica benzinei și motorinei, precum și introducerea de certificate de eficiență energetică pentru mașini. Aceste trei măsuri vor avea „un impact mecanic direct asupra prețurilor”, a precizat UFIP.

Potrivit Bloomberg, prețurile carburanților s-au dovedit a fi o chestiune politică problematică pentru mai multe guverne franceze succesive. Administrația președintelui Francois Hollande a fost nevoită să suspende o taxă planificată pe mașinile de mare tonaj, ca urmare a unui protest care a izbucnit în Bretania și a primit susținere din toată țara.

În 2012 s-au redus temporar accizele

Guvernul va colecta în plus la buget, din noile taxe, 4,2 miliarde de euro până în 2016, din aceste taxe. Taxa pe emisiile de carbon va crește la 22 de euro pe tonă în 2016, de la 14,5 de euro în 2015.

Consumul de motorină a crescut cu un procent anul trecut, la 38,5 milioane de tone, în timp ce la benzină s-a consemnat o scădere cu 3,1%, la 7,1 milioane de tone, conform UFIP. Per ansamblu, cererea de combustibili pentru transport a scăzut cu 0,5%.

Hollande a fost ales în 2012, după ce a promis că va reduce povara cheltuielilor cu energia pentru consumatori. de pe umerii consumatorilor greutatea unor costuri mai mari ale energiei.

În luna august a acelui an, el a decis o reducere temporară a accizelor la carburanți, pentru a reduce prețurile la pompă, dar în același timp a impus o taxă pe stocurile de combustibili ale companiilor de specialitate, de plătit o singură dată, care a costat rafinăriile și deținătorii de antrepozite circa 550 de milioane de euro.

 Combustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a Eomâniei la 3,5%, estimează BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității joi.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

Voinea nu mai are motive de teamă

Potrivit sursei citate, în a doua parte a intervalului de referinţă, în condiţiile disipării acestor influenţe nefavorabile şi ale preconizării reducerii preţului internaţional al petrolului, dinamica anuală a grupei se va atenua, pentru decembrie 2015 fiind anticipată o valoare de 2,1%.

"Impactul cumulat al modificării algoritmului de stabilire a echivalentului în lei al accizelor şi, respectiv, al majorării nivelului în euro al accizei la carburanţi asupra ratei anuale a inflaţiei IPC este estimat la aproximativ 0,5 puncte procentuale în anul curent", se spune în raport.

În noiembrie anul trecut, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, declara că majorarea accizei la carburanţi a fost o măsură pentru evitarea deflaţiei, al cărei pericol este mai mare decât cel al unei uşoare creşteri a inflaţiei, întrucât din deflaţie nu se iese.

"N-am auzit de deflaţie care să ducă la creştere economică. În schimb, inflaţia, câtă vreme este controlată, ajută la creşterea economică, ajută veniturile bugetare", a spus Voinea.

Rompetrol confirmă Energy Report

Tot joi, vicepreședintele Rompetrol, Cătălin Dumitru, a declarat că accizarea suplimentară, cu 7 eurocenţi, a litrului de carburant va duce la creşterea cu 40 de bani a preţului benzinei şi motorinei, confirmând calculele și estimările anterioare ale Energy Report, iar în primele trei luni de la aplicarea acestei modificări este posibilă o scădere a consumului total cu 1-2%.

"Impactul va fi de 0,4 lei pe litru, în linii mari. În primele trei luni consumul va scădea, poate cu 1-2%. Va fi o reaşezare a comportamentului consumatorului, dar după două-trei luni îşi va reveni", a afirmat vicepreşedinte Rompetrol pe retail şi trading, într-o conferinţă de presă.

Iniţial, Guvernul intenţiona să aplice acciza de 7 eurocenţi la începutul anului, modificarea fiind însă amânată pentru 1 aprilie.

Majorării de 7 eurocenți i se aplică și TVA, ceea ce face ca impactul fiscal asupra prețului benzinei și motorinei să fie în realitate de 8,68 de eurocenți. Iar modul de calcul al accizei face ca impactul, echivalat în lei, să nu fie de doar 39 de bani/l (calculat a actualul curs BNR de 4,49 lei/euro), ci de 41,12 lei/l. Pentru că nivelul accizei nu este calculat la cursul actual și nici măcar la cel de pe 1 octombrie 2013, cum prevăd directivele europene din domeniu, ci la cursul de pe 1 octombrie 2012 , actualizat cu rata medie anuală a inflației din septembrie 3013.

4,738 lei/euro - cursul de schimb al accizelor

Astfel, pentru 2014, cursul de schimb utilizat la calcularea accizelor va fi cel de 4,5223 lei/euro de pe 1 octombrie 2012, indexat cu rata medie anuală a inflației de 4,77%, din septembrie 2013, și nu cursul de 4,4485 de pe 1 octombrie 2013. C

Cu alte cuvinte, cursul utilizat la calculul accizelor va fi de 4,738 lei/euro, cu 4,77% mai mare decât cel utilizat pentru 2013 și cu 6,5% mai mare decât cursul de 4,4485 lei/euro de pe 1 octombrie 2013, curs ce ar fi trebuit utilizat potrivit vechiului cod fiscal, dar și potrivit directivelor europene, la calcularea accizei.

6,4 lei - litrul de motorină, 6,26 lei - litrul de benzină

Pe 1 ianuarie, comercianții de benzină și motorină au scumpit carburanții cu 9 bani/l ca urmare a modificării modului de clcul al acesteia. Astfel, cei care și-au petrecut Revelionul pe Valea Prahovei au achitat imediat după Anul Nou la benzinăria Petrom din Sinaia, de exemplu, 5,8 lei pe litrul de benzină (față de 5,71 lei/l cât costa benzina până în primele minute ale noului an), și 5,97 lei/l de motorină (față de 5,88 lei pe 31 decembrie).

În prezent, la aceași benzinărie, un litru de benzină euro '95 se comercializează la un preț de 5,85 lei/l, iar unul de motorină standard, la un preț de 5,99 lei/l.

În condițiile în care prețul internațional al petrolului ar rămâne la actualul nivel de 106 dolari barilul, iar cursul de schimb nu ar suferi variații majore (acestea sunt, alături de impozitare, cele trei variabile în funcție de care variază prețul carburanților), de la 1 aprilie, un litru de benzină va costa în Sinaia 6,26 de lei, iar unul de motorină, 6,4 lei.

Benzina și motorina se vor scumpi din trimestrul al doilea cu 41 de bani pe litru față de prețul care va fi înregistrat pe 31 martie.  Cu alte cuvinte, românii vor plăti cu 16,4 lei mai mult decât plătesc în prezent pentru umplerea unui rezervor (de 40 de l).

Nu este o glumă de 1 aprilie, ci de această dată este oficial, premierul Victor Ponta anunțând că, deși nu va fi trecută în scrisoarea convenită cu FMI, pentru a putea fi semnată de președintele Traian Băsescu, majorarea accizei la benzină și motorină cu 7 eurocenți va intra în vigoare începând cu prima zi a trimestrului al doilea.

Majorării de 7 eurocenți i se aplică și TVA, ceea ce face ca impactul fiscal asupra prețului benzinei și motorinei să fie în realitate de 8,68 de eurocenți. Iar modul de calcul al accizei face ca impactul, echivalat în lei, să nu fie de doar 39 de bani/l (calculat a actualul curs BNR de 4,49 lei/euro), ci de 41,12 lei/l. Pentru că nivelul accizei nu este calculat la cursul actual și nici măcar la cel de pe 1 octombrie 2013, cum prevăd directivele europene din domeniu, ci la cursul de pe 1 octombrie 2012 , actualizat cu rata medie anuală a inflației din septembrie 3013.

4,738 lei/euro - cursul de schimb al accizelor 

Astfel, pentru 2014, cursul de schimb utilizat la calcularea accizelor va fi cel de 4,5223 lei/euro de pe 1 octombrie 2012, indexat cu rata medie anuală a inflației de 4,77%, din septembrie 2013, și nu cursul de 4,4485 de pe 1 octombrie 2013. Cu alte cuvinte, cursul utilizat la calculul accizelor va fi de 4,738 lei/euro, cu 4,77% mai mare decât cel utilizat pentru 2013 și cu 6,5% mai mare decât cursul de 4,4485 lei/euro de pe 1 octombrie 2013, curs ce ar fi trebuit utilizat potrivit vechiului cod fiscal, dar și potrivit directivelor europene, la calcularea accizei.

6,4 lei - litrul de motorină, 6,26 lei - litrul de benzină

Pe 1 ianuarie, comercianții de benzină și motorină au scumpit carburanții cu 9 bani/l ca urmare a modificării modului de clcul al acesteia. Astfel, cei care și-au petrecut Revelionul pe Valea Prahovei au achitat imediat după Anul Nou la benzinăria Petrom din Sinaia, de exemplu, 5,8 lei pe litrul de benzină (față de 5,71 lei/l cât costa benzina până în primele minute ale noului an), și 5,97 lei/l de motorină (față de 5,88 lei pe 31 decembrie).

În prezent, la aceași benzinărie, un litru de benzină euro '95 se comercializează la un preț de 5,85 lei/l, iar unul de motorină standard, la un preț de 5,99 lei/l.

În condițiile în care prețul internațional al petrolului ar rămâne la actualul nivel de 106 dolari barilul, iar cursul de schimb nu ar suferi variații majore (acestea sunt, alături de impozitare, cele trei variabile în funcție de care variază prețul carburanților), de la 1 aprilie, un litru de benzină va costa în Sinaia 6,26 de lei, iar unul de motorină, 6,4 lei.

Statele Unite și Uniunea Europeană au suspendat temporar, pe o perioadă de 6 luni, o parte din sancțiunile economice dictate împotriva regimului de la Teheran, după ce guvernul iranian a sistat o serie de activităţi nucleare sensibile, în conformitate cu acordul încheiat cu marile puteri.

Cotațiile internaționale ale petrolului au reacționat pozitiv, țițeiul Brent ieftinindu-se sub pragul de 106 dolari/baril, nu doar pe fondul veștilor despre detensionarea crizei nucleare iraniene, ci și ca urmare perspectivelor de majorare a producției de petrol a Libiei, prin recâștigarea de către guvernul de la Tripoli a controlului asupra porturilor-cheie pentru exportul de țiței și a creșterii slabe de a cererii de petrol a Chinei.

Pe de altă parte, potrivit unei analize Financial Times, cel puțin pe termen scurt și mediu, nu este de așteptat o scădere drastică a prețurilor la petrol ca urmare a evoluției pozitive a dosarului nuclear iranian. Asta pentru că extrem de proaspăta măsură de relaxare a sancțiunilor economice impuse Teheranului nu include deschiderea piețelor americane și europene de țiței pentru producția iraniană.

Doar 6 cumpărători pentru petrolul iranian

De altfel, Iranul a anunțat că, în eventualitatea ridicării totale a embargoului, va avea nevoie de șase luni pentru a reveni la nivelul de producție de dinainte de sancțiuni, de 4 milioane de barili pe zi, nivel atins ultima oară în 2011.

În primă instanță, urmează să fie ridicate restricțiile impuse de SUA și UE asupra transportului de țiței iranian, precum și asupra încheierii de polițe de asigurare pentru vasele petroliere care desfășoară această activitate. Acest lucru va ușura achiziționarea de petrol iranian de către cele șase state care au beneficiat și beneficiază de excepții de la regimul sancțiunilor sub acest aspect, respectiv China, Coreea de Sud, Japonia, India, Taiwanul și Turcia.

Extrem de importantă este relaxarea sancțiunilor cu privire la încheierea de asigurări pentru vasele petroliere care transportă țițein iranian. Cel puțin teoretic, acest lucru va diminua presiunea sub care se află Teheranul, de a fi nevoit să ofere discounturi semnificative puținilor cumpărători la care are acces. În prezent, Iranul poate exporta doar circa 1 milion de barili de petrol pe zi.

Neîncredere în asigurările de stat

Importurile de petrol iranian ale Indiei au scăzut la mai puțin de 50.000 de barili pe zi în iulie anul trecut, de la 400.000 la începutul lui 2013, o diminuare mult peste cea solicitată de SUA, principalul artizan al impunerii embargoului. Principalul motiv a fost dificultatea foarte mare de a încheia polițe de asigurare pentru transporturile de petrol iranian.

Asta pentru că armatorii de tancuri petroliere din întreaga lume cumpără protecție pentru vasele lor de la niște pool-uri de asigurare specializate localizate la Londra, respectiv în UE, care, astfel, sunt supuse astfel regimului sancțiunilor.

Pentru a compensa imposibilitatea de a obține polițe de asigurare de pe piețele de la Londra, atât Iranul, cât și India, au pus la punct scheme de asigurare pentru transporturile de petrol garantate de către cele două state ("asigurare suverană"). Însă procesatorii indieni de țiței, cumpărători de petrol iranian, nu au fost mulțumiți de nivelul redus al sumelor asigurate garantate de către aceste scheme de asigurare de stat. Ridicarea parțială a sancțiunilor face din nou accesibilă încheierea de polițe cu asiguratori europeni privați.

Măsură temporară

"În măsura în care cele 6 state cărora li s-a permis să importe țiței din Iran nu au putut să cumpere integral cantitățile care le erau îngăduite din cauza problemelor legate de asigurări, ne putem aștepta în perioada următoare la o oarecare creștere a exporturilor de petrol ale Iranului", spune Andrew Bardot, președintele asociației internaționale a pool-urilor de asigurare maritimă, cu sediul la Londra.

Pe de altă parte, restricțiile cu privire la încheierea de asigurări pentru transporturile de petrol iranian vor fi relaxate doar pe o perioadă de 6 luni. Și dat fiind că cele mai multe polițe din acest sector se reînnoiesc anual, asta înseamnă că multor transportatori le va fi în continuare imposibil să obțină acoperire de la asigurători privați.

Lipsă de interes

Un alt efect al relaxării restricțiilor este acela că, tot timp de șase luni, armatorii europeni vor putea concura cu cei iranieni și asiatici pentru a transporta țiței produs în Iran. Însă brokerii din domeniu spun că, cel puțin deocamdată, europenii nu s-au arătat foarte interesați să intre pe această linie de business, în parte pentru că cererea de vase petroliere este suficient de mare pe alte rute de transport.

"Deocamdată, armatorii europeni nu se arată interesați să transporte țiței iranian. Lucrurile s-ar putea schimba dacă cererea de vase petroliere se va înrăutăți pe alte rute", spune o sursă din industrie.

În fine, măsurile de ridicare parțială a sancțiunilor economice contra Iranului includ și liberalizarea importurilor occidentale de produse petrochimice iraniene. Însă aici impactul va fi, probabil, și mai limitat. Potrivit ultimelor date oficiale guvernamentale, exporturile petrochimice ale Iranului au avut ca destinație aproape exclusivă state din Asia.

Premierul Victor Ponta consideră că acciza la carburanţi va trebui majorată din luna aprilie, deoarece, dacă amânarea acestei creşteri va afecta negativ bugetul, Guvernul va fi obligat să renunţe la alte măsuri fiscale, precum scăderea contribuţiei de asigurări sociale.

"Cred că rămâne să se aplice de la 1 aprilie, pentru că, dacă nu se aplică, atunci trebuie să renunţăm la altceva, la reducerea CAS (...) Cred că e o soluţie care afectează pe destul de puţini oameni şi pe care o putem folosi pentru a face bine în sănătate, educaţie, autostrăzi", a spus Ponta, la Antena 3.

Anul trecut, preşedintele Traian Băsescu a anunţat în câteva rânduri că nu va promulga Legea bugetului de stat dacă acciza la carburant va fi majorată, premierul Victor Ponta precizând însă că negociază cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

Ulterior, după o discuţie cu preşedintele Băsescu, premierul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei şi la benzină, nu doar la motorină, iar şeful statului a precizat că în aceste condiţii poate promulga bugetul pe acest an.

“Angajament politic“

Ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu, a reiterat, săptămâna trecută, că Guvernul intenționează să reducă CAS la angajator cu 5% începând cu 1 iulie 2014. Chiţoiu a precizat că reducerea CAS “este un angajament politic, prevăzut în scrisoarea de intenţie cu FMI”.

Chiţoiu a mai declarat că şi neimpozitarea profitului reinvestit este o măsură de relansare economică pe care Guvernul o are în vedere.

”Sunt analize, sunt calcule, să vedem care este impactul bugetar. Dacă din calculele care se fac la Comisia Naţională de Prognoză nu avem impact bugetar negativ, putem să luăm o măsură de relansare economică. Bineînţeles, după o decizie în USL, după discuţii cu FMI şi cu Comisia Europeană”, a spus Chițoiu.

FMI nu era de acord

Pe de altă parte, în noiembrie anul trecut, şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter, declara că reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014 pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare.

"Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare" , spunea atunci Andrea Schaechter.

Şeful misiunii FMI recunoaştea că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar "cu mare grijă", pentru a evita o gaură în buget.

"În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (...) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (...) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa", declara Schaechter.

Promisiune mai veche

Anterior, Premierul Victor Ponta anunţase că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.

"A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă - şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor - din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli", a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

El arăta că reducerea CAS este un angajament politic asumat în numele Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi a prezentat ca sigură această diminuare.

Vor fi sacrificate PFA-urile?

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a precizat atunci că impactul financiar generat de reducerea CAS este calculat, pentru un interval de cinci luni din al doilea semestru al anului viitor, la două miliarde lei.

El a precizat totodată că reducerea CAS este prevăzută să fie aplicată la angajator, aşa cum a fost anunţat anterior.

Chiţoiu a spus însă că sistemul CAS pentru veniturile din drepturi de autor şi cele ale persoanelor fizice autorizate nu va fi modificat pe parcursul anului 2014.

Această promisiune contravenea însă condiţiilor enumerate de şeful misiunii FMI, care a punctat că lărgirea bazei de impozitare este esenţială pentru ca instituţia să accepte o eventuală reducere a CAS.

Benzina și motorina se vor scumpi de la 1 ianuarie 2014 cu câte 9 bani pe litru față de prețul de pe 31 decembrie 2013, chiar dacă actualul guvern a amânat majorarea accizelor la carburanți cu 7 eurocenți pe litru pentru 1 aprilie.

De la 1 aprilie, în eventualitatea în care guvernul nu se răzgândește și renunță la majorarea accizelor, va fi aplicată etapa a doua a scumpirilor implicate de modificările aduse codului fiscal, de aproximativ 40 de bani pe litru.

Motivul pentru care benzina și motorina se scumpesc de la 1 ianuarie: modificarea metodei de calcul a accizei, în care nu se mai ia în calcul nivelul cursului de pe octombrie al anului precedent ci, în cazul în care acesta este mai mic, nivelul cursului înregistrat pe data de 1 octombrie din urmă cu doi ani, actualizat cu rata medie a inflației din luna septembrie a anului precedent.

Curs efectiv de 4,738 lei/euro

Astfel, pentru 2014, cursul de schimb utilizat la calcularea accizelor va fi cel de 4,5223 lei/euro de pe 1 octombrie 2012, indexat cu rata medie a inflației de 4,77%, din septembrie 2013, și nu cursul de 4,4485 de pe 1 octombrie 2013. Cu alte cuvinte, cursul utilizat la calculul accizelor va fi de 4,738 lei/euro, cu 4,77% mai mare decât cel utilizat pentru acest an și cu 6,5% mai mare decât cursul de 4,4485 lei/euro de pe 1 octombrie 2013, curs ce ar fi trebuit utilizat potrivit vechiului cod fiscal, dar și potrivit directivelor europene, la calcularea accizei.

Noile prețuri: 5,69 lei/l de benzină și 5,94 lei/l de motorină

În prezent, un litru de benzină euro '95 vândut de cea mai importantă companie din domeniu, OMV Petrom, variază în jurul prețului de 5,6 lei pe litru (5,58 lei/litru la benzinăria de pe Soseau Mihai Bravu, nr 321, respectiv 5,62 lei/l la benzinăria de pe Strada Medeleni, nr. 13), iar unul de motorină în apropierea medei de 5,85 (5,81 lei/l la benzinăria de pe Soseau Mihai Bravu, nr 321, respectiv 5,94 lei/l la benzinăria de pe Strada Medeleni, nr. 13). Dacă prețurile nu ar suferi nicio modificare până la finalul anului (în urma evoluției prețului internațional al petrolului, al benzinei și motorinei sau a cursului de schimb), de la 1 ianuarie noile prețuri medii ale benzinei comercializate de Petrom ar urma să fie de 5,69 lei, respectiv 5,94 lei pe litru.

Reducerea cerințelor de biocombustibili, favorabilă benzinei

Impactul noii formule de calcul a accizelor va fi de 12,28 de bani/l de benzină și de 8,83 bani/l de motorină. În urma modificării cerințelor minime de biocombustibili, în cazul benzinei se va înregistra un efect pozitiv de 2-3 bani pe litru, care va compensa parțial majorarea de curs, astfel că impactul asupra prețului va fi similar cu cel la motorină, de 9 bani/l.

De altfel, producătorii de țiței din România vor mai plăti o taxă indexată cu cursul de schimb, și anume cea la producția de țiței internă, care se va majora de la 4 la 4,19 euro pe tonă.

Și alcoolul și țigările se vor scumpi, un pachet de țigări urmând a costa cu 45-50 de bani mai mult decât în 2013. 

Guvernul a cedat presiunilor președintelui Traian Băsescu, dar și celor ale transportatorilor și a decis amânarea majorării accizelor la motorină, dar, mai nou, și la benzină, pentru trei luni.

Anunțul a fost făcut de premierul Victor Ponta, care însă nu a precizat și dacă a fost obținut în acest sens acordul Comisiei Europene (CE) și al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Potrivit premierului, președintele Traian Băsescu a fost informat și își va pune semnătura pe legea bugetului de stat.

Premierul a arătat că este vorba de un "compromis politic" care a fost discutat atât în cadrul coaliţiei, cât şi cu preşedintele Traian Băsescu.

"Există obligaţia comună ca în ianuarie, odată cu noua vizită a Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional, să vedem care este implicaţia pentru buget şi dacă, într-adevăr, din alte tipuri de venituri putem să acoperim ceea ce nu vom încasa în primul trimestru al anului 2014. Un mic compromis pentru a putea avea buget şi de la 1 ianuarie să plătim pensii, salariile la medici, să dăm drumul la subvenţii. Cred că, până la urmă, e un sacrificiu care merită şi măcar să să dovedească că nu aveam nevoie de banii din acciză. Aş fi cel mai fericit dacă ar fi chiar aşa", a spus Ponta.

Deficit trimestrial de 560 milioane de lei

În urma acestei decizii, bugetul va fi văduvit, potrivit cifrelor prezentate în proiectul de buget, de aproximativ 560 de milioane de lei.

Dacă măsura s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, potrivit propriilor calcule, de 2,8 miliarde lei (la o rată a colectării de 85%), însă consumul sezonier mai scăzut din primul trimestru reduce "pierderile" înregistrate de guvern. Primul trimestru al fiecărui an este cel cu consumul de carburanți cel mai mic, fiind situat undeva la 20% din consumul la nivelul întregului an. Cel puțin asa reiese din raportul pe primul trimestru prezentat de cea mai importantă companie din domeniu din România, Petrom, investitorilor. În 2012, din volumul total al vânzărilor de marketing ale Petrom, de 3,83 tone, numai 0,8 tone au fost înregistrate în primul trimestru.

Din cei 560 de milioane, 390 de milioane sunt aferente nemajorării accizei la motorină și 170 nemajorării accizei la benzină.

Deficit anual de 2,8 miliarde de lei

Dacă măsura s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, numai în cazul motorinei, potrivit propriilor calcule, de 1,505 miliarde lei numai din nemajorarea accizei, 362 milioane din TVA aferenta acestei accize și aproximativ alte 100 de milioane (89 milioane mai exact) din neaplicarea indexarii cu rata inflației asupra celor 70 de euro la mia de litri de motorina. În total, aproximativ 1,95 miliarde de lei numai în cazul motorinei, adica numai puțin de 40% din totalul de 4,93 miliarde de lei anticipat de guvern din noile măsuri fiscale. În czaul benzinei, gaura la buget creată ar fi de 850 de milioane de lei. Si acest calcul este facut la o rata de colectare de 85%. La o rata de colectare de 100%, suma totala s-ar ridica la 3,3 miliarde de lei (2,2 miliarde motorină, 1,1 miliard benzină).

UPDATE: Comisia Europeană (CE) este dispusă să negocieze cu guvernul român amânarea introducerii accizei la motorină, cu condiția ca acesta să vină cu măsuri care să aibă acelai impact bugetar, și anume de 550 de milioane trimestrial sau 2,2 miliarde anual.

"Sperăm ca în România să se ajungă la un acord cât mai repede. Noi suntem pregătiți să analizăm propuneri alternative care susțin creșterea economică și care au un impact bugetar echivalent și o calitate echivalentă cu cele agreate inițial", au precizat surse europene, citate de Agerpres.

Actualul guvern pare a nu dori să asculte argumente, ci cedează numai în fața vocii străzii. După ce a fost supus în ultimele două luni unui adevărat asediu argumentativ, atât de către specialiști, jurnaliști, cât și de către președinte sau reprezentanți ai mediului de afaceri, a fost nevoie de o grevă a transportatorilor pentru ca premierul Ponta să dea un pas înapoi și să anunțe posibilitatea amânării majorării accizelor cu 7 eurocenți, însă numai în cazul motorinei. La benzină rămâne cum au stabilit premierul și consilierii săi.

Acordul CE și FMI este însă necesar, iar șansele ca el să fie obținut sunt extrem de mici dat fiind efectul considerabil asupra încasărilor la buget. Dacă măsura se păstrează pe durata întregului an, guvernul va fi văduvit, potrivit propriilor calcule, de 1,505 miliarde lei numai din nemajorarea accizei, 362 milioane din TVA aferentă acestei accize și aproximativ alte 100 de milioane (89 milioane mai exact) din neaplicarea indexării cu rata inflației asupra celor 70 de euro la mia de litri de motorină. În total, aproximativ 1,95 miliarde de lei, adică numai puțin de 40% din totalul de 4,93 miliarde de lei anticipat de guvern din noile măsuri fiscale. Și acest calcul este făcut la o rată de colectare de 85%. La o rată de colectare de 100%, suma totală s-ar ridica la 2,2 miliarde de lei.

Pe primele trei luni numai, efectul va fi de peste jumătate de miliard de lei, mai exact 550 de milioane, la o rată de colectare de 100%.

Cu jalba-n proțap la Bruxelles

"Am discutat şi week-end şi astăzi Liviu Voinea a plecat la Bruxelles cu o anumită misiune din partea mea, aceea de a avea un acord final al Comisiei Europene pentru ca acciza de 7 cenţi să o aplicăm doar la benzină - benzina în România, ca preţ, este cea mai ieftină din toată Uniunea Europeană şi oricum nu afectează creşterea cu 7 cenţi economia în ansamblu- iar la motorină să amânăm, pentru moment, cu trei luni introducerea accizei, în aşa fel încât efectul asupra preţurilor bunurilor de consum să nu fie imediat, în aceste trei luni urmând să găsim soluţii dacă putem în continuare, doar pentru motorină, să avem un regim fiscal special", a spus Ponta.

Modificarea în privinţa accizei de 7 eurocenţi va fi efectuată în şedinţa de miercuri a Guvernului, dacă va exista acordul CE şi FMI.

Efect de 2,5 ori mai mare decât majorarea accizei la benzină

Șansele ca CE și FMI să-și dea acordul asupra acestei măsuri sunt extrem de reduse, dat fiind impactul pe care ea îl are în execuția bugetară. De altfel, în urmă cu o lună șeful delegației FMI la București, Andreea Schaechter, susținea că măsura cheie care a convins Fondul pe tema posibilității încadrării în ținta de deficit pentru 2014 a fost majorarea accizelor. Iar majorarea accizelor la motorină cântărește de două ori și jumătate cât majorarea celor la benzină, 1,867 miliarde de lei (acciză plus TVA), față de numai 810 milioane de lei (acciză plus TVA) încasări la buget din accizele majorate la cele două tipuri de combustibil. Foarte probabil, cele două instituții vor cere adoptarea de măsuri complementare menite a acoperi golul trimestrial de jumătate de miliard de lei.

Ponta vrea să arunce responsabilitatea în curtea benzinarilor, CE și FMI

Anunțul premierului este surprinzător și poate indica eșecul negocierilor cu reprezentanții companiilor, cărora li s-a propus adoptarea unei hotărâri de guvern aflate de luna trecută în dezbatere publică, privind revizuirea țintelor de biocombustibili în componenta carburanților, în schimbul nemajorării prețurilor la benzină și motorină.

N-ar fi exclus ca declarația premierului Ponta să nu fie decât un exercițiu de imagine, o tentativă de a  arunca responsabilitatea în curtea CE și FMI, după ce a încercat să o arunce în cea a benzinarilor. Astfel, dacă cele două instituții nu-și vor da acordul, Ponta va spune atât președintelui, care refuză să semneze memorandumul cu FMI, cât și opiniei publice, că el a făcut tot ce âi stătea în putere, dar că benzinarii și cele două instituții internaționale au refuzat să accepte

Citește și:

•  Șoferii români sub asediu: Ponta le scumpește benzina pentru campanie, Băsescu, din motive ecologice
•  Trocul lui Ponta pentru petroliști: reducerea și amânarea țintelor privind biocarburanții contra nescumpirii benzinei și motorinei (UPDATE)
•  Băsescu respinge majorarea accizelor agreată de FMI și toarnă foc pe acordul cu Fondul
•  Ponta și Voinea sunt contraziși de ultimele evoluții de pe piața petrolului: Ural-ul și Brent-ul s-au scumpit
•  Accizele, cursul afectat de scăderea investițiilor și prețul Uralului ar putea majora prețul benzinei la peste 6,5 lei/l
•  Liviu Voinea a picat într-o mare depresie și se tratează cu accize
•  Chițoiu crede că mai puțin de 40% din costul de 50 bani cu majorarea accizelor va fi suportat de companii
•  Toate cele 5 miliarde de lei rezultate din creșterea taxelor, alocate bugetelor locale în an electoral
•  Preț motorină: România va avea una dintre cele mai fiscalizate motorine din UE (locul 20 din 28 de state)

Președintele Traian Băsescu a respins ieri ideea unui efect neutru al majorării accizelor asupra prețului benzinei și motorinei, avansată de membrii guvernului, pe motiv că prețul internațional al petrolului este într-un proces de scădere.

Argumentul președintelui este acela că există două piețe ale petrolului, una în scădere (SUA) și una în creștere (Europa), și că prețul țițeiului este doar o “părticică” din elementele care influențează prețul benzinei și motorinei. Acestea au burse separate de cele ale petrolului, în care elementele specifice activității de rafinare, dar și cele de distribuție, marketing sau stocare, contează cel puțin la fel de mult ca prețul petrolului în formarea  prețului la pompă.

“Oamenii ăştia nu înţeleg nimic. Văd că le-a dat probabil pe foaie: „Spuneţi că scade preţul la ţiţei”. Ei au văzut preţul scăzut, dar în Statele Unite, nu în Europa. Sunt două preţuri: Bursa pentru Statele Unite este una, Bursa pentru Europa este alta. Sigur că în Statele Unite, datorită producţiei uriaşe de gaze de şist, cerea de ţiţei este mult mai mică în ultimii doi - trei ani şi este cu 10 euro mai mic preţul decât în Europa, preţul la ţiţei. Preţul în Europa este peste 100 de dolari pe baril, preţul în Statele Unite este 92 de dolari pe baril, datorită creşterii producţiei de gaze de şist din Statele Unite. Competiţia creată de gazele de şist, care sunt alternativă energetică, a făcut ca preţul în Statele Unite la ţiţei să scadă, deşi distanţa de transport din Golf până în Statele Unite este mai mare - chiar dacă ei cea mai mare parte a ţiţeiului o iau din Golful Mexic; dar din Golful Persic este mai mare decât în Europa. Deci, aceasta este o înşelătorie pe care o practică pe piaţă, şi mă uitam, chiar la oameni care au pretenţia să fie respectaţi ca specialişti: scade preţul şi ei citează preţurile la ţiţeiul din Statele Unite. Este foarte uşor să te uiţi pe documentele de piaţă să vezi unde scade şi unde nu scade. Şi mai au o poveste: preţul benzinei şi al motorinei este influenţat de preţul ţiţeiului. Aşa este, dar este doar o părticică. Benzina şi motorina au bursă separată şi ea depinde nu numai de preţul ţiţeiului, pentru că nici proprietarii de rafinării nu sunt mai puţin organizaţi decât OPEC. Şi ei, când văd că scade preţul, reduc producţia rafinăriilor, ca să menţină preţul pieţei. Deci, nişte copilării ni se vând de către nişte ageamii sau de nişte propagandişti. Şi v-o spune un om care 12 ani a cărat ţiţei şi ştia la ce oră să sosească, în funcţie de evoluţiile Bursei la Rotterdam”, a declarat Băsescu.

Unde are dreptate președintele?

Are președintele dreptate? În mare parte da, în anumite aspecte nu. Este adevărat că există două piețe separate ale petrolului în SUA și în Europa. Este adevărat că prețul petrolului este mai mare în Europa (111,49 dolari/baril - prețul spot, 110,98 - prețul futures, cu livrare în ianuarie 2014, mult peste cifra de 100 de dolari avansată de președinte) decât în SUA (93,61 dolari - prețul spot, 97,38 dolari - prețul futures cu livrare în ianuarie 2014, față de cifra de 92 dolari amintită de Traian Băsescu). La fel de corect este faptul că benzina și motorina au propriile burse și că efectul evoluției prețului petrolului pe acestea este mai degrabă limitat. Un studiu al Comisiei Europene (CE) efectuat între 2008 și 2009, confirmat și de evoluția prețurilor pe piața internă în 2011, arată la o creștere/scădere cu 2,35% a prețului internațional al petrolului, carburanții se scumpesc/se ieftinesc cu doar 1%. Un calcul aproximativ arată că, pentru ca evoluția prețului internațional al petrolului să “înghită” toți aproximativ 50 de bani/l, rezultatul majorării accizelor și indexării cu rata inflației, guvernul Ponta ar avea nevoie de un preț al petrolului de 85-90 de dolari pe baril, de o scădere cu numai puțin de 20-25 de dolari a actualului preț.

Brent Crude Oil Spot Price data by YCharts

Ce nu știe președintele?

Unde greșește președintele sau mai degrabă consilierii săi, care i-au documentat discursul? În primul rând există mai multe burse ale petrolului, pe lângă NYMEX și bursa londoneză ICE Futures Europe, printre care cea de la Dubai, Singapore sau Japonia. De asemenea există mai multe tipuri de petrol, din care 3 sunt extrem de importante: West Texas Intermediate, Brent și Dubai (coșul OPEC). Pe piața anmericană benchmark-urile sunt WTI și Brent-ul, pe cea europeană, Brent-ul, pe cea asiatică Brent-ul și Dubai-ul, iar în Japonia, Australia și Noua Zeelandă, Dubai-ul. În România, benchmark-ul este țițeiul Ural, a cărei evoluție este istoric legată de cea a Brent-ului.

Este adevărat că prețul țițeiului din SUA (al WTI) a fost în scădere în ultima lună, însă în ultima săptămână a fost în creștere, în timp ce țițeiul european (Brent-ul) a înregistrat o tendință de scădere. Și raportul dintre prețul sport și cel futures arată o probabilă apreciere a WTI în raport cu Brent-ul. De altfel, prima de tranzacționare a WTI în raport cu Brent-ul a atins minimul ultimelor două săptămâni.

Evoluțiile diferite ale celor două prețuri nu au la bază producția suplimentară de gaze de șist, ci cea de petrol de șist în Statele Unite ale Americii. Nu alternativa energetică reprezentată de gazele de șist au provocat o scădere în ultimii ani a WTI raportat la Brent, ci majorarea producție de petrol de șist în SUA, conflictele din Libia și embargoul impus Iran-ului (exportatori pe piața europeană, și nu pe cea americană) au condus la o creșterea primei de tranzacționare a Nrent-ului în raport cu WTI.

În plus, avem de-a face cu două tipuri de țiței. Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Brent-ul cucerește Asia, coasta de est și coasta de vest a SUA

De aceea, evoluția raportului Brent-WTI este extrem de importantă pentru prețurile produselor petroliere din întreaga lume. Țițeiul Brent dictează mai nou prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. Contrar a ceea ce sugerează Băsescu, este mai ieftin (și din cauza distanței) să transporți Brent pe coasta de est a SUA , decât să transporți WTI din Golful Mexic. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte. Drept urmare, companiile au tendința să renunțe la contractele WTI și să apeleze la contractele futures pe Brent pentru a evita problemele ridicate de volatilitatea prețurilor.

Coșul de referință OPEC urmează evoluția Brent-ului

Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze înde-aproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Ural-ul s-a apreciat în raport cu Brent-ul

Pentru România, la fel de importantă ca evoluția Brent-ului este evoluția țițiului Ural. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins în această vară maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în vară el se tranzacționa la o primă de 73 de cenți față de acesta.

Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossivysk, de la Marea Neagră. Potrivit Rompetrol, în primle nouă luni ale anului a afost înregistrată o scădere cu 61% a diferenţialului dintre ţiţeiul Brent şi Ural de la 0,96 USD/bbl, în primele nouă luni din 2012, la 0,37 USD/bbl, pentru perioada similară din 2013.

Prețurile futures stabilesc prețurile de referință

Piețele futures pe care se tranzacționează țițeiul și produsele petroliere, în general, joacă un rol extrem de important în ceea ce privește evoluția economiilor de pe întreg globul. Ele sunt interconectate și, contrar opiniei publice majoritare, nu sunt create pentru ca investitorii și brokerii să poată specula liniștiți și profita de evoluția ascendentă a prețului petrolului. Principala funcție a piețelor futures este aceea de a permite furnizorilor, producătorilor, rafinăriilor, companiilor de energie și clienților să se protejeze prin contracte de hedging împotriva volatilității prețului  și să-și asigure stocurile viitoarele de țiței, gaze naturale și alte produse petroliere la un preț stabilit, și nu volatil, ceea ce le permite realizarea unui plan de afaceri pe termen îndelungat. În plus, prețurile futures stabilite în urma numeroaselor tranzacții efectuate pe piețe sunt folosite ca prețuri de referință în formulele de calcul a diferitelor prețuri de furnizare fizică a produselor tranzacționate în urma unor negocieri bilaterale.

E rău să scumpești benzina și motorina impunând o majorare de acciză, însă e iresponsabil să nu le scumpești impunând cote suplimentare de biocombustibili în conținutul acestora. Aceasta este concluzia intervenției de seară a președintelui Traian Băsescu, care pare a sugera că acesta s-a transformat peste noapte într-un mare ecologist.

Probabil că președintele se ghidează după logica politică, a maximizării voturilor, încercând astfel să captureze voturile mișcărilor anti-Roșia Montana sau a exploatării gazelor de șist. Sau responsabilitatea aparține consilierilor președintelui care nu au putut sau nu au știut să-i explice acestuia subiectul. De altfel, intervenția președintelui a fost punctată în mai multe rânduri de informații și argumente incorecte.

“Am înțeles ca ultima variantă, care arată niște oameni fără orizont, e să dea derogări producătorilor de benzină și motorină pentru intrarea pe următoarele etape de combustibil cu nivel de poluare mult mai mic, să nu mai facă investiții în rafinării, numai să absoarbă această creștere în prețul actual. Nu cred ca vor accepta așa ceva, dar tu ca premier să spui 'otrăviți românii, că merge, că eu am nevoie de bani pentru campanie, să pun acciza, nu investiți să reduceți nivelul de noxe din combustibil'. Mi se pare aberant și lipsit de orice responsabilitate. Cum sa stopezi programul de îmbunătățire a calității combustibililor doar ca să faci rost de bani de campanie?”, a declarat președintele Băsescu.

În ceea ce privește destinația banilor obținuți din ultimele majorări de accize, președintele are perfectă dreptate. Lucru recunoscut într-un document prezentat partenerilor sociali chiar de guvernul Ponta. Așa cum scria Energy Report încă de pe 12 noiembrie, veniturile obținute din majorarea accizelor, dar și a introducerii altor impozite, precum cel de 1,5% pe construcțiile speciale, sunt estimate la 4,96 miliarde de lei, în timp ce totalul susținerii de la bugetul de stat pentru bugetele locale este majorat în 2014 față de nivelul din 2013 cuprins în ultima rectificare cu 4,94 miliarde de lei.

Dezastru ecologic în numele biocombustibililor

În ceea ce privește procentul de biocombustibili din componența benzinei, președintele n-a fost informat că efectele ecologice ale acestuia sunt departe de a fi o certitudine. Dimpotrivă. O investigație recentă a Associated Press (AP) arată dezastrul ecologic creat în Statele Unite de impunerea (de către G.W. Bush) și implementarea (de către Barack Obama) a obligativității de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților. De la preluarea puterii de către Obama, peste 2 milioane de hectare de pământ, care anterior nu făceau parte din circuitul agricol, ci erau protejate în vederea conservării, au fost pierdute, ca urmare a declanșării unei adevărate isterii a cultivării de porumb pentru etanol, contribuind astfel la eliberarea în atmosferă a unor cantități suplimentare masive de dioxid de carbon. În plus, au fost utilizate sute de mii de tone de îngrășăminte chimice, pentru impulsionarea producției de porumb pentru etanol, iar o parte din acestea au poluat resursele de apă potabilă din diferite regiuni ale SUA. În plus, spun cei de la AP în investigația lor, eficiența etanolului în combaterea emisiilor de dioxid de carbon a fost cu mult exagerată, iar ca urmare a politicilor de stat, prețul porumbului s-a dublat din 2010 încoace.

Administrația Obama și CE au propus limitarea biocombustibililor

Drept urmare, Administrația Obama a pus în dezbatere publică un proiect de lege prin care admite că nivelurile de etanol cuprinse într-o lege din 2007 sunt dificil, dacă nu imposibil, de îndeplinit. Conform unei legi din 2007, rafinăriile ar fi trebuit să includă până în 2014 mai mult de 14 miliarde de galoane de etanol în carburanții produși, cantitate ce ar fi depășit un procent de 10% din totalul de benzină și motorină consumate anual de șoferii de peste ocean. Noul proiect avansează o cifră mai prudentă, de 12,7-13,2 miliarde de galoane, susține Wall Street Journal.

Și Comisia Europeană a propus, în toamna lui 2012, amendarea legislației europene și limitarea utilizării biocombustibililor în carburanți, după ce culturile energetice au canibalizat producția agricola destinata industriei alimentare, iar noua tehnologie nu s-a dovedit atât de nepoluantă. Astfel, potrivit propunerii, ponderea biocombustibililor utilizați în domeniul transporturilor ar trebui limitată la nivelul curent – de 5%, față de 10% în directiva inițiala. De asemenea, Comisia Europeana vrea să introducă noi limitări privind ponderea terenurilor agricole utilizate pentru culturi energetice și pentru evitarea despăduririlor. O altă limitare vizează emisiile de dioxid de carbon ale biocombustibilului. Potrivit propunerii, acestea trebuie sa fie cu 35% mai mici decât cele ale combustibilul fosil pe care-l înlocuiesc.

Potrivit logicii președintelui, sau a consilierilor acestuia, atât Administrația Obama, cât și Comisia Europeană sunt iresponsabile.

 Biocombustibilii provoacă accidente rutiere

Ce nu știe președintele și nici n-a fost informat în acest sens de consilierii săi este faptul că nu numai rafinăriile trebuie să sufere modificări, ce costă bani, ci și mașinile care circulă pe străzile din România. În SUA, un studiu realizat de un Consiliu de Cercetare Coordonată, susținut printre alții de Ford Motor Co., Honda Motor Co. și Toyota Motor Corp., a relevat faptul ca testele efectuate arată că benzina cu conținut de 15% biocombustibil (E15) cauzează erori în citirea de către calculatorul automobilului a nivelului combustibilului din rezervor și primirea de alerte referitoare la funcționalitatea motorului. Testele au fost efectuate pe cinci dintre cele mai populare modele de mașini comercializate în SUA, printre are Ford Ranger și Nissan Altima. În cel mai pesimist scenariu, aceste defecțiuni pot conduce la blocarea funcționalității autovehiculului și ar putea cauza congestionări pe drumurile și autostrăzile extrem de circulate, lăsând consumatorii în așteptarea service-ului pe marginea drumului, susține Robert Greco, director al Institutului Petrolier American.

De asemenea, afirma Greco, în cel puțin unul dintre teste, procentul ridicat de etanol a dus la înghețarea combustibilului în rezervor, benzina nemaiputând ajunge astfel la motor.

Efectul inflaționist al biocombustibililor

În SUA, atât industria petrolieră, cât și cea alimentară au atras atenția asupra efectului inflaționist al certificatelor verzi (Renewable Identification Numbers - RIN) asupra prețului combustibililor și al alimentelor. RIN-urile sunt atașate fiecărui galon de biocombustibil produs sau importat. În momentul în care rafinăriile amestecă biocombustibilul cu petrolul, pentru a produce benzină, ei pot păstra certificatul sau în pot vinde unei alte companii. Valoarea RIN-urilor au atins maximul pe 8 martie, când se tranzacționau la un nivel mult superior, de peste un dolar.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, există aproximativ 2,1 milioane de certificate din 2012 care pot fi folosite în acest an, cu jumătate de milion mai puțin decât estimările Agenției de Protecție a Mediului din SUA, de 2,6 milioane. Prețul mai ridicat al acestor certificate ar putea afecta prețurile benzinei, majorând prima de tranzacționare a acesteia în raport cu țițeiul, este concluzia Goldman Sachs.

De altfel, prețul benzinei la pompă s-a majorat considerabil în acest an, cu aproximativ 10%, în pofida faptului că țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon în SUA, a rămas relativ constant de la începutul anului. Ca să nu mai vorbim de 2012, an în care prețul țițeiului s-a micșorat cu 10%. Sunt certificatele singura explicație pentru această evoluție? Nu, însă sunt cel mai important element de creștere a prețului, cel puțin pe termen scurt.

Guvernul Ponta oferă companiilor petroliere reducerea și amânarea obligațiilor cu privire la procentul minim obligatoriu de biocarburanți de benzină și motorină, măsură despre care Energy Report a scris încă din 25 noiembrie, pentru ca acestea să nu preia în prețul combustibililor întreaga povară reprezentată de intenția Executivului USL de a majora accizele specifice cu 7 eurocenți pe litru și de a le indexa cu rata inflației.

Potrivit Mediafax, reprezentanţii companiilor petroliere, printre care OMV Petrom şi Rompetrol, dar şi oficialii ambasadei Kazahstanului la Bucureşti, ţară care deţine, prin KazMunaiGaz, pachetul majoritar de acţiuni la grupul Rompetrol, au venit la Guvern pentru a discuta cu premierul Ponta despre acciza la carburant.

La discuţii participă miniştrii Energiei, Constantin Niţă, Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi Bugetului, Liviu Voinea.

Joi, premierul a afirmat că se va întâlni în perioada următoare cu reprezentanţii companiilor petroliere pentru a discuta cu aceştia aplicarea unui set de măsuri fiscale astfel încât preţurile la carburanţi să nu afecteze "în mod semnificativ" nici populaţia şi nici economia.

Ce pune Ponta pe masa benzinarilor

El nu a dorit însă să prezinte aceste măsuri şi nici să confirme că întâlnirea cu reprezentanţii companiilor petroliere ar avea loc chiar în cursul zilei de astăzi şi nu "în perioada următoare".

Guvernul negociază cu reprezentanţii companiilor petroliere scăderea cotei de biocarburant care ar trebui majorată, conform legii, începând cu anul viitor la benzină şi amânarea întregului calendar în care această cotă urmează să crească semnificativ în următorii ani, transmite Mediafax.

Energy Report a scris încă din 25 noiembrie despre proiectul de hotărâre de Guvern elaborat de autorități în acest sens.

Astfel, potrivit respectivului proiect, furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți va fi stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, se va introduce posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

Băsescu amenință că "intră în teren"

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi, precizând că nu îşi va asuma această măsură pe care o consideră "antieconomică, împotriva intereselor României şi a şanselor de relansare economică".

Şeful statului a mai spus că avertizează şi Guvernul şi Parlamentul "să renunţe la minciună", pentru că neaplicarea acestei taxe se recuperează prin reducerea cheltuielilor cu 1,5 miliarde de lei la Ministerul Dezvoltării Regionale, precum şi din excedentul la plata serviciului datoriei, de unde se pot lua cel puţin 600 de milione de lei.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că acciza pe carburanţi nu e prevăzută în Legea bugetului pe 2014, ci în altă lege, el arătând că preşedintele Traian Băsescu foloseşte această "păcăleală" ca pretext pentru a nu semna memorandumul cu FMI, problema sa fiind legată de Comisia de anchetă privind achiziţionarea terenului de la Călăraşi.

În memorandumul convenit cu FMI la jumătatea lunii noiembrie, se afirmă: "Pentru a atinge ţinta de deficit, vom implementa măsuri adiţionale. Începând din 2014, inflaţia va fi adăugată ca un element în formula de indexare a accizelor. Accizele la carburanţi vor fi de asemenea majorate cu 7 euro cenţi pe litru".

Ce prevede proiectul de HG

Furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți va fi stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, se va introduce posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

În plus, prin același proiect de HG, se amână cu cinci ani, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2019, obligația pentru furnizori de a introduce pe piață și benzină cu conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu conținut de etanol de maximum 5%.

De asemenea, Guvernul elimină țintele intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute pentru anii 2014 și 2017, precum și cerințele de raportare aferente acestora, menținând numai ținta finală, respectiv reducerea cu 6% până în 2020 emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade.

Toate aceste obligații erau prevăzute de norme europene.

Parc auto îmbătrânit

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impunerea unui nivel minim de 6% al biocarburanților în benzină este de natură să provoace impedimente tehnice autovehiculelor aflate în circulație în România, produse în general înainte de anul 2000.

"Acest fapt reprezintă o situaţie obiectivă, ale carei efecte prejudiciabile asupra consumatorilor, furnizorilor de carburanţi şi producătorilor şi importatorilor de autovehicule trebuie diminuate în mod corespunzător. Potrivit informaţiilor disponibile, dimensiunea parcului auto care poate fi afectat este semnificativă, în România circulând în acest moment cel puţin 1 milion de astfel de autovehicule. Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile consideră ca benzina E5 trebuie să fie disponibilă pe piaţă cel puţin până în 2016 (respectiv pana in 2019 conform Rezoluţiei legislative a Parlamentului European referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, adoptata in data de 11 septembrie 2013 de catre Parlamentul European), ca „sortiment de protecţie” ", se afirmă în documentul citat.

Probleme pentru furnizori

Guvernul mai arată că alternativa dezvoltării şi comercializării de către furnizorii de carburanţi, simultan, începând cu data de 1 ianuarie 2014, a 2 tipuri de benzină, cu conţinut diferit de biocarburanţi (unul conform cu E5 şi cel de al doilea conform cu E10), este nefezabilă din punct de vedere economic, deoarece resursele materiale şi logistice necesare susţinerii, în paralel, a celor două lanţuri de producţie, transport, depozitare şi de distribuţie separate în cadrul fiecărui furnizor de carburanţi (pe lângă circuitele distincte deja existente aferente produselor comercializate în prezent), depăşesc cu mult posibilităţile oricărui operator economic din acest domeniu, mai ales în actualul context, caracterizat prin criza sectorului de rafinare la nivel european, dificultăţile pieţei de distribuţie ca urmare a creşterii cotaţiilor de pe piaţa internaţională, puterea limitată de absorbţie a unor astfel de costuri de către piaţa naţională.

Oricum o astfel de posibilitate ar intra în contradicţie cu dispoziţiile actuale ale legislaţiei actuale, care impun, de la 1 ianuarie 2014, comercializarea numai a benzinei conformă cu E10", precizează Executivul.

În nota de fundamentare se mai spune că, la nivel comunitar, există în prezent doar 3 state membre (Franţa, Germania şi Finlanda) care au impus utilizarea benzinei de tip E10, circumstanţele economice şi de natură tehnică existente în aceste state fiind mult mai prielnice decât cele din România.

"Trebuie subliniat faptul că, chiar şi în aceste state, este menţinută disponibilitatea pe piaţă şi a benzinei E5", spune Guvernul.

Noi ce punem în rezervor?!

Executivul arată că comercializarea de catre furnizori numai a benzinei cu conţinut de biocarburant de minim 6% va lăsa deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10 fără o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi. Simpla informare a acestora cu privire la caracteristicile carburantului comercializat, inclusiv conţinutul de biocarburant, precum şi cu privire la posibilele consecinţe negative ale utilizării acestui produs, nu reprezintă o soluţie la lipsa unui carburant alternativ care să poată fi utilizat de autovehiculele incompatibile cu E10.

În consecință, această stare de fapt va genera plângeri şi pretenţii ale detinătorilor de astfel de vehicule (adresate fie autorităţii competente, fie furnizorilor de carburant, fie producătorilor şi importatorilor de autovehicule), pretenţii de natură a produce prejudicii semnificative atât de imagine, cât şi materiale operatorilor economici din aceste domenii.

Soluția amestecului de ETBE în locul etanolului este dificilă tehnic și, în plus, amestecul unui procent important de bio ETBE din import (în cazul benzinei) va genera un impact semnificativ asupra creşterii preţului la consumatorul final de carburant, mai spune Guvernul.

O altă problemă semnalată este aceea că motorina având minim 7% biocarburant de asemenea nu ar respecta specificaţiile în vigoare, putând genera o serie disfuncţionalităţi ale sistemului depoluant al acestora.

Europenii încep să revină la rațiune

Guvernul susține și că oportunitatea menținerii obligaţiei de crestere a conţinutului de biocarburanţi la 6% pentru benzină şi 7% la motorină devine discutabilă în actualul context generat de propunerea de modificare a Directivei europene privind calitatea benzinei și motorinei și a celei privind promovarea energiei regenerabile, luând în calcul posibilitățile concrete oferite de piaţă pentru achiziţionarea biocarburanţilor alternativi avansaţi, precum şi de strategia Comisiei Europene, recent modificată substanţial ca urmare a constatării ştiinţifice a efectelor adverse datorate utilizării preponderente a biocarburantilor convenţionali pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea sistemului de promovare a utilizării biocarburanţilor, consecinţă a creșterii indirecte a emisiilor de gaze cu efect de seră, cauzată de schimbarea utilizării terenurilor.

"Pentru a nu genera un impact negativ asupra producatorilor de biocarburanţi, asigurând în acelaşi timp şi o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi pentru deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10, se propune soluţia aceptării, concomitent cu menţinerea pe piaţă a benzinei conforme E5, şi a introducerii pe piață a benzinei şi motorinei cu un conţinut de biocarburant de minim 4,5% în volum, ceea ce poate implica introducerea pe piaţă a benzinei conforme. În cazul în care conţinutul de biocarburanţi din benzină şi motorină depăşeşte valoarea de 5% în volum, informarea consumatorilor trebuie să se facă cu atentionarea acestora de a verifica compatibilitatea motorului autovehiculului deţinut cu amestecul de carburant și prin afișarea informațiilor prevăzute de standardele în vigoare", se afirmă în nota de fundamentare.

Pentru motorină, un procent de 6,5% biocombustibil ar permite, începând cu 2016, nedepășirea pragului-limită de 7% conținut de biocarburanți, care nu este compatibil cu standardele în vigoare și, deci, cu motoarele cu aprindere prin compresie, mai precizează Guvernul.

Prețul petrolului Brent se va situa în 2014 în apropierea mediei de 105 dolari pe baril, susține Bloomberg, în urma unui sondaj efectuat în rândul a 31 de analiști în urma deciziei OPEC de a menține actualul nivel al producției.

Acest nivel este insuficient pentru a se îndeplini "profețiile specialiștilor" guvernului Ponta, el urmând a acoperi doar 10-14 bani din majorarea de 50 de bani adusă de majorarea accizei asupra prețului benzinei și motorinei.

Ieri, OPEC, responsabilă pentru 40% din oferta de petrol la nivel global, a decis menținerea actualelor cote de producție, de 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce înseamnă, în opinia analiștilor, că prețul Brent-ului se va situa peste 100 de dolari pentru al patrulea an consecutiv. 

Analiștii consideră că unii membri OPEC, în special Arabia Saudită, vor fi nevoiți să-și reducă producția în a doua jumătate a anului viitor pentru a compensa majorarea producției de petrol din Statele Unite ale Americii, care ar risca să pună o presiune pe preț. OPEC va mai avea de rezolvat și o problemă internă, Iran-ul și Irak-ul inteționând să-și majoreze producțiile la rândul lor. Deocamdată însă, OPEC nu pare prea îngrijorată în legătură cu această posibilitate, Irak-ul nebeneficiind de infrastructură de export, iar Iran-ul fiind încă sub embargoul, chiar dacă mai relaxat, al SUA și al statelor membre UE.

BNP Paribas vede un preț de 110 dolari pe baril în 2014

“Estimările noastre privind prețul Brent-ului sunt similare celor din 2013, și anume 110 dolari pe baril”, susține Gareth Lewis-Davies, de la BNP Paribas. În opinia sa, în a doua jumătate a anului, OPEC și-ar putea reduce producția cu 7-800.000 de barili pe zi.

Imediat după anunțarea deciziei OPEC de ieri, Brent-ul a pierdut pe bursa londoneză numai puțin de 1%, ajungând la 114,46 de dolari barilul. Până la încheierea ședinței, Brent-ul recuperase aproape jumătate de procent, încheind ziua la 11,88 dolari pe baril.

Ali al-Naimi, ministrul petrolului al Arabiei Saudite, s-a declarat optimist, în special în legătură cu evoluția cererii statelor emergente asiatice.

Producția OPEC a scăzut în luna noiembrie la 30,007 milioane de barili pe zi, minimul ultimilor doi ani. Cu toate acestea, actualul nivel al producției este mai ridicat cu 1,4 miloane de barili pe zi decât nivelul estimat al cererii pentru petrolul OPEC, susține Agenția Internațională a Energiei (AIE). În ultimii doi ani, OPEC și-a depășit țintele de producție impuse cu peste 1,2 milioane de nbarili pe zi.

Analiștii care nu și-au modificat estimările privind prețul Brent-ului în 2014 în urma deciziei OPEC de a-și menține actualul nivel al producției au fost cei ai BNP Paribas, DZ Bank AG, Commerzbank AG, Danske Bank AS, Saxo Bank A/S și Nordea Markets.

Producția statelor non-membre OPEC se va majora cu 1,8 milioane de barili pe zi, ceea ce ar putea conduce la un ecart de 1,1 milioane de barili între producția estimată și cererea anticipată de AIE.

99 dolari barilul - prețul la care statele OPEC își echilibrează execuțiile bugetare

Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp) susține că prețul minim al petrolului care ar echilibra execuțiile bugetare ale celor 12 state membre ale OPEC este de 99 dolari pe baril.

“OPEC va fi nevoită să-și restrângă producția pentru a susține prețurile pentru că este riscant să producă în continuare la un nivel apropiat de pragul de rentabilitate", susține Apicorp.

Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul astă mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

Pentru a păstra prețul la un nivel de peste 100 de dolari în cea de-a doua jumătate a anului viitor, Arabia Suadită ar putea fi nevoită să reducă producția. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Guvernanții sunt ferm convinși că Ural-ulul, Brent-ul i-e prieten numai guvernului Ponta, și anticipează o stagnarea a prețului benzinei și motorinei pe seama evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, majorarea accizelor ar urma să fie compensată de o scădere a prețului petrolului.

Pentru a absorbi presiunea fiscală creată de majorarea accizelor și indexarea lor cu rata inflației, ar trebui ca anul viitor, Brent-ul ar trebui să se situeze undeva la 90 de dolari pe baril (dat fiind raportul istoric dintre evoluțiile celor două prețuri - la o majorare/scădere cu 2-2,5% a prețului petrolului avem o majorare/scădere cu 1% a prețului carburanților), în scădere cu 22 de dolari de la actualul nivel de peste 112 dolari pe baril.

Ignorând însă calculele evident eronate ale guvernului, rămâne o întrebare: de unde provine optimismul “specialiștilor guvernamentali” cu privire la evoluția prețului petrolului?

De la lansarea ideii introducerii taxei de infrastructură, transformată în acciză, prețul Brent-ului s-a majorat de la 106 dolari la 112,8 dolari pe baril. Drept urmare și prețul benzinei a crescut de la 5,5 lei/l la 5,6 lei/l, iar cel al motorinei de la 5,7 lei/l la 5,85 lei/l (prețurile benzinăriei Petrom de pe Sosea Mihai Bravu, nr. 321).

Cu toate acestea, guvernanții persistă să avanseze ideea evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. După premierul Victor Ponta și ministrul pentru buget Liviu Voinea, a sosit rândul consilierului Cristian Socol, într-un articol din Adevărul și ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova. "Noi spunem că în condiţiile concrete ale preţului petrolului pe piaţa mondială, care se anunţă în perioada următoare, nu va exista nicio creştere a preţului la litrul de benzină.”, susține acesta.

Brent-ul cu livrare în ianuarie, în creștere

Dar care sunt condițiile concrete de pe piața mondială? Potrivit Wall Street Journal, pe Nymex, prețul futures al petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în ianuarie 2014 s-a majorat în această dimineață cu 1,16 dolari, ajungând la 97,20 dolari pe baril. Și mai important, Brent-ul (care dictează pe piața europeană și la care se raportează și Ural-ul, folosit de companiile autohtone în formula de calcul al prețului carburanților) cu livrare în ianuarie 2014 s-a majorat pe bursa londoneză ICE Futures la 112,86 dolari pe baril, tranzacționându-se cu 24 de cenți peste nivelul din ședința precedentă.

Analiștii estimează că prețul WTI va atinge în curând nivelul de 100 de dolari pe baril.

OPEC ține la preț

Interesant este faptul că guvernanții români evocă atenuarea embargoului impus Iran-ului ca principală cauză a micșorării prețului petrolului pentru 2014. Din păcate însă, astăzi are loc la Viena o reuniune a Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), în cadrul căreia specialiștii anticipează o decizie de păstrare a actualului nivel al producției OPEC, și nu o majorare a acesteia cum speră guvernanții români. M-am întâlnit cu mai mulți miniștri ai statelor membre și am stabilit să menținem actualul nivel al producției pentru că avem nevoie să apărăm prețul minim de 100 de dolari pe baril ca preț de bază”, a declarat ministrul venezuelean al petrolului, Rafael Ramirez.

Irak-ul vrea să-și micșoreze producția cu 3 milioane de barili/zi

În ceea ce privește Irak-ul, de la care se aștepta o creștere a producției, situația stă exact invers. Potrivit WSJ, ministrerul irakian al petrolului a anunțat marți că guvernul de la Bagdad este foarte aproape să semneze un contract cu marile companii petroliere care activează în Irak pentru o reducere semnificativă a producției.

Când Irak-ul a semnat o serie de contracte cu Exxon, Shell sau BP, analiștii au interpretat această decizie drept o tentativă de stopare a dclinului producției de petrol al statului din Orientul Mijlociu. 

Surpriză însă: Irakul deja și-a redus ținta de producție de petrol pentru 2017 cu numai puțin de 3 milioane de barili pe zi, de la 12 milioane la 9 milioane de barili pe zi. În prima jumătate a acestui an, Bagdad-ul a convenit deja cu rușii de la Lukoil reducerea producției din zăcământul de la West Qurna Phase Two, și cu italienii de la ENI pentru micșorarea producției din zăcământul Zubair.

De asemenea, Irak-ul este foarte aproape să ajungă la o înțelegere cu Exxon în vederea reducerii producției cu un milion de barili pe zi la Qurna Phase One. De asemenea, Bagdad-ul vrea să convingă și Shell să accepte o reducere a producției din zăcământul Majnoon cu 1,2 milioane de barili pe zi. Deocamdată Shell acceptă o diminuare a acesteia cu doar un milion de barili pe zi.

În ceea ce privește zăcământul Rumaila, Irak ar vrea ca BP să-și reducă producția de la 2,9 la 2,1 miloane de barili pe zi. {jathumbnailoff}

Ieftinirea anticipată de BNR, dar și de alte instituții internaționale specializate, a petrolului Brent la 104 dolari pe baril în 2014 ar acoperi doar o pătrime din majorarea prețului la benzină și motorină cauzat de creșterea accizelor și indexarea lor cu rata inflației.

O ieftinire de la prețul actual al Brent-ului, de la 110 dolari pe baril la 104 dolari pe baril ar echivala cu o ieftinire a carburanților cu 2,55%, sau 14 bani/litru, în timp ce presiunea fiscală ce ar fi impusă asupra prețului benzinei și motorinei de modificările legislative va fi de aproximativ 9%, sau 50 de bani pe litru.

Pentru ca întreaga presiune fiscală să fie absorbită de ieftinirea prețului internațional al Brent-ului, ar trebui, în primul rând ca Ural-ul (principalul tip de țiței utilizat de companii în formula de calcul a prețului carburanților) să nu-și continue evoluția ascendentă în raport cu Brent-ul și, totodată, acesta din urmă să se ieftinească cu cel puțin 19,8 dolari pe baril. 

Cu alte cuvinte, pentru ca prețul benzinei să rămână la actualul nivel în condițiile noilor presiuni fiscale impuse de guvernul Ponta, prețul internațional al Brent-ului ar trebui să se situeze undeva între 86,73 de dolari pe baril și 90,2 de dolari pe baril.

Motivul: comparația evoluției prețurilor carburanților cu cele internaționale ale petrolului Brent arată un raport de 1/2-2,5. Cu alte cuvinte, la o scumpire/ieftinire de 2-2,5% a prețului internațional al petrolului, prețurile la pompă ale benzinei și motorinei tind să se scumpească/ieftinească cu 1%.

2,35/1 - raportul dintre evoluția prețului petrolului și cel al carburanților

Potrivit Economica.net, care citează un studiu din 2009 al Comisiei Europene ce analizează evoluțiile prețurilor de pe piața internațională a petrolului și cele ale carburanților din UE, între 2008 și 2009 s-a întregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condiţiile unei scăderi a cotaţiei barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a produsului petrolier, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Calculul este confirmat și de ministrul român de finanțe, Daniel Chițoiu, chiar dacă în sens invers, al majorărilor. Acesta remarca faptul că “în 2010 preţul petrolului Brent a crescut cu 35,7%, iar al produselor petroliere cu 26,3%, în 2011 preţul petrolului a crescut cu 31,1%, iar preţul carburanţilor la pompă s-au majorat în România în 2010 cu 13% şi în 2011 cu 12,8%, deci la o treime sau maxim jumătate din creşterea netă a preţului carburantului”.

2010 este însă un an atipic, majorarea de 26,3% a prețului carburanților fiind cauzat nu atât de evoluția prețului petrolului, cât mai ales de evoluția cursului de schimb luat în calcul la plata accizelor, de 4,2688 lei/euro, mai mare cu 14,2% fata de cursul din 2009, de 3,7364 lei/euro.

Dacă luăm în calcul doar anul 2011, rezultă că majorarea prețului barilului cu 2,38% implică o majorare a prețului benzinei și motorinei la pompă cu 1%, cifră apropiată de cea care reiese din studiul Comisiei Europene, citat de Economica.net.

Interesant este că ministrul Chițoiu invocă raportul dintre evoluția prețului internațional al petrolului și cel al carburanților, pentru a justifica faptul că presiunea fiscală impusă de noile accize și de indexarea cu rata inflației nu va fi transmisă în întregime consumatorilor. Numai că cele două tipuri de costuri, cel reprezentat de prețul materiei prime și cel fiscal, sunt extrem de diferite. Primul reprezintă un cost de producție, ce poate fi subiectul unei optimizări, fie prin restructurarea activității de producție, menite a micșora alte costuri în eventualitatea majorării prețului cu materia primă, fie prin efectuarea unor operațiuni de hedging. Deocamdată, hedging la majorarea fiscalității nu se poate face. În plus, companiile nu percep costul cu majorarea fiscalității ca pe un cost propriu, ci ca pe o taxă pe care sunt nevoite să o colecteze la pompă de la consumatori în numele statului.

Prețul petrolului pentru 2014, estimat intre 101 și 105 dolari pe baril

BNR vede o ieftinire a petrolului, de la un preț mediu de 108,6 dolari/baril în 2013 la 104,2 dolari/baril în 2014, dar chiar și așa anticipează scumpirea benzinei. “Inflaţia anuală a combustibililor este prognozată a atinge 0,6 la sută la sfârşitul anului curent şi 2,2 la sută la finele celui viitor, valori revizuite cu 1,1 puncte procentuale şi respectiv 0,4 puncte procentuale faţă de runda anterioară. La reconfigurarea traiectoriei componentei îşi aduc aportul preconizarea unei decelerări mai accentuate a preţului petrolului Brent, plasarea anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri mai reduse şi modificarea cursului de schimb RON/EUR folosit la calculul accizei în 2014. O influenţă de sens contrar, dar mai redusă ca magnitudine, este dată de cursul de schimb EUR/USD cu impact mai nefavorabil asupra cotaţiei leului în raport cu dolarul SUA”, se arată în ultimul raport asupra inflației.

Estimările BNR par a fi în linie cu cele ale principalelor instituții internaționale. Potrivit extimărilor US Energy Association, de care ţin cont inclusiv companiile petroliere de la noi, în 2014 ar urma să asistăm la un preţ mediu al Brentului de 103 dolari pe baril, de la 108 dolari, cât ar trebui să fie media în acest an. Ar apărea o scădere de preţ de nici 5%. La fel, cei de la Economist Intelligence Unit, dau un preţ mediu în acest an de 108,7 dolari, iar la anul unul de 104,8 dolari, deci o scădere de nici 4%, susține Economica.net. Nici arabii nu par foarte siguri pe o ieftinire prea puternică, în condiţiile în care, oricum, OPEC a anunţat că pragul de 100 de dolari este unul "confortabil". Economistul şef al National Bank of Abu Dhabi, Giyas Gokken, a spus, la începutul lui noiembrie, că prognoza pentru 2014 este de 101 dolari pe baril, de la 105, preţul pentru acest an.

Românii pot sta liniștiți, prețul benzinei și motorinei nu se va majora. Îi asigură premierul vizionar Victor Ponta, care știe cum va evolua prețul internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, susține Ponta, cei 50 de bani pe litru banii suplimentari scoși suplimentar din buzunar vor fi compensați de o reducere a altui element pe baza căruia se stabilește prețul combustibililor, și anume prețul internațional al petrolului.

Din păcate pentru el, evoluțiile din ultimele săptămâni de pe piețele internaționale, dar și ultimele rapoarte trimestriale ale principalelor companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom și Rompetrol, par a-l contrazice.

La prima vedere știrile din această dimineață a petrolului i-ar da dreptate premierului. Petrolul West Texas Intermediate (WTI) a ajuns la 92,19 dolari pe baril, minimul ultimelor șase luni. Din păcate pentru premier însă nu WTI este etalonul pe piața din România, ci Uralul, care urmărește îndeaproape evoluția Brent-ului. Iar Brent-ul se află la un nivel de 111,10 dolari pe baril, cel mai înalt nivel al ultimelor șapte săptămâni.

Ural-ul și el a evoluat ascendent, câștigând în ultimele trei săptămâni nu mai puțin de 30 de dolari pe tonă, evoluând de la 772 la 795 de dolari pe tonă.

Voinea refuză să accepte realitatea!

Cu toate acestea, premierul Ponta afirmă că prețul la benzină și motorină “nu va creşte pentru că avem un context economic favorabil, în care pe bursele mondiale preţul combustibilului va scădea în mod semnificativ şi, atunci, eu cred că impactul pentru cetăţean nu va exista. În plus, avem alte posibilităţi fiscale pe care le-am discutat cu ministrul Chiţoiu şi pe care le vom discuta cu companiile producătoare în aşa fel încât să putem atenua orice fel de impact al acestei noi taxe. Deci, eu cred că impactul asupra populaţiei nu va fi", a spus Ponta la Antena 3.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, nu vrea să accepte realitate, și contrazice chiar cotațiile de pe bursa de mărfuri londoneze și cele Platts, susținând că detensionarea unor puncte de conflict politic, în special pe relaţia cu Iranul, a făcut în ultimele săptămâni ca preţul internaţional al ţiţeiului să scadă semnificativ."

"Şi prognozele specialiştilor sunt că acesta va continua să scadă. Deci va compensa eventualul impact al creşterii acciziei. Sunt două componente ale preţului la pompă - cotaţia internaţională a ţiţeiului şi impozitele. Dacă impozitele cresc un pic, ele sunt compensate pe viitor - aşa arată toate tendinţele internaţionale - de scăderea cotaţiei pe piaţa internaţională", a spus Voinea.

Petrom și Rompetrol văd cotații ridicate la petrol

Optimismul guvernanților este infirmat și de ultimele rapoarte, cele din trimestrul al treilea, ale companiilor petroliere listate în România. Astfel, OMV Petrom susține că “pentru 2013, estimam ca pretul mediu al titeiului Brent se va situa peste valoarea de 100 USD/bbl, iar diferentialul Brent-Urals va continua sa fie mic. Marjele si volumele din activitatea de rafinare si marketing vor continua sa ramana sub presiune, ca urmare a cotatiilor internationale ridicate la titei si a cererii scazute, precum si ca efect al slabei revigorari economice din regiunea in care ne desfasuram activitatea.”

O poziție similară are și Rompetrol care afirmă că “deşi rezultatele financiare consolidate ale companiei s-au îmbunătăţit, acestea au continuat să fie influenţate negativ de condiţiile nefavorabile de piaţă, care au determinat o scădere cu 61% a diferenţialului dintre ţiţeiul Brent şi Ural de la 0,96 USD/bbl, în primele nouă luni din 2012, la 0,37 USD/bbl, pentru perioada similară din 2013, precum şi o scădere a cotaţiilor pentru principalele produse petroliere obţinute. Cotaţiile au scăzut în medie cu 4% pentru benzină şi motorină, pe fondul unui curs de schimb RON/USD în scădere cu 3%”. 

Doar BNR crede într-o ieftinire cu 4 dolari a Brent-ului

Doar BNR vede o ieftinire a petrolului, de la un preț mediu de 108,6 dolari/baril în 2013 la 104,2 dolari/baril în 2014, dar chiar și așa anticipează scumpirea benzinei. “Inflaţia anuală a combustibililor este prognozată a atinge 0,6 la sută la sfârşitul anului curent şi 2,2 la sută la finele celui viitor, valori revizuite cu 1,1 puncte procentuale şi respectiv 0,4 puncte procentuale faţă de runda anterioară. La reconfigurarea traiectoriei componentei îşi aduc aportul preconizarea unei decelerări mai accentuate a preţului petrolului Brent, plasarea anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri mai reduse şi modificarea cursului de schimb RON/EUR folosit la calculul accizei în 2014. O influenţă de sens contrar, dar mai redusă ca magnitudine, este dată de cursul de schimb EUR/USD cu impact mai nefavorabil asupra cotaţiei leului în raport cu dolarul SUA”, se arată în ultimul raport asupra inflației. {jathumbnailoff}

Românii ar putea plăti un preț mult mai mare la benzină și motorină de la 1 ianuarie 2014 și asta nu numai ca urmare a majorării accizelor și indexării acestora cu rata inflației medii anuale din septembrie (4,77%), ci și ca urmare a evoluției prețului internațional al benzinei și al cursului de schimb leu/dolar.

Dacă în momentul anunțării intenției de a introduce o taxă de infrastructură, inițial de 10 cenți pe litrul de benzină, țițeiul Ural se afla pe o pantă descendentă, reflectată și în prețul la pompă, cel mai mic al anului, de 5,5 lei pe litru, la benzină, și de 5,7 lei pe litru, la motorină, între timp, supărate parcă de guvernanții români, piețele s-au inflamat, iar Ural-ul crescut în ultimele 3 săptămâni cu numai puțin de 30 de dolari pe tonă.

Astfel, pentru o perioadă, scurtă ce-i drept, benzina a atins maximul anului, de 5,87 lei/l. Și asta în pofida anunțului acordului referitor la ajungerea la un acord cu Iranul pe tema cercetărilor sale nucleare și a embargoului impus de SUA și UE produselor sale petroliere. În prezent, benzina se tranzacționează la un nivel de aproximativ 5,63 lei/l.

Reducere investițiilor afectează cursul

Dacă prețul Ural-ului va continua să se majoreze, acesta va pune o presiune suplimentară asupra prețului benzinei și motorinei din România. Nici noua taxă anuală de 1,5% asupra construcțiilor speciale, o taxă percepută de OMV ca o taxă pe investiții, nu va avea un efect benefic asupra prețului carburanților. Dacă principalele companii de pe piața energetică și cea a telecomunicațiilor își vor reduce investițiile ca urmare a introducerii acestei taxe, care riscă să le impoziteze activele și după perioada în care ele au fost productive, cursul de schimb va fi afectat. Iar cursul de schimb este unul din principalele elemente care influențează prețul benzinei și motorinei, alături de accize (majorate) și prețul internațional al petrolului (în creștere și el). Iar semnalul primit de la Viena este prost pentru șoferii români. "Este un semnal prost pentru investiții. Practic te determină să nu mai investești. Va avea un impact negativ asupra profitabilității Petrom şi a capacității de a investi. Unele proiecte de investiții vor pica sub pragul de rentabilitate pentru că ţi se reduce randamentul cu 1,5%. Suntem în curs de evaluare a impactului financiar al acestei taxe. Suntem foarte îngrijorați. Ne va afecta abilitatea de a investi", a declarat săptămâna trecută directorul financiar al OMV, David C. Davies.

Evoluția cursului de schimb leu/dolar din ultimele două luni

Chițoiu invocă statistica

Cu toate acestea, ministrul de finanțe Daniel Chițoiu este optimist, păstrându-și opinia că firmele din domeniu își vor asuma 10-20 de bani din presiunea fiscală de 50 de bani rezultată din majorările de accize și indexarea acestora cu rata inflației, restul de 30-40 de bani urmând a se vedea în preț. “În 2010 preţul petrolului Brent a crescut cu 35,7%, iar al produselor petroliere cu 26,3%, în 2011 preţul petrolului a crescut cu 31,1%, iar preţul carburanţilor la pompă s-au majorat în România în 2010 cu 13% şi în 2011 cu 12,8%, deci la o treime sau maxim jumătate din creşterea netă a preţului carburantului. Creştere accizei cu 0,7 cenţi nu are ca impact direct la preţul la pompă aceeaşi creştere. Creşterea estimată de noi este undeva la 0,3 - 0,4 lei în funcţie de tipul carburantului, dacă este benzină sau motorină, dar aceasta este o estimare pesimistă, adică maximă. Noi credem că preţul în produsul final este mult mai mic pentru că preţul este raportul dintre cerere şi ofertă”, a precizat Chiţoiu, citat de Agerpres, în cadrul dezbaterilor privind bugetul pe anul viitor din Comisiile parlamentare pentru buget-finanţe.

Interesant este că Daniel Chițoiu face această declarație după ce, săptămâna trecută, la Viena reprezentanții OMV au fost extrem de clari și au afirmat că nu-și vor asuma nicio povară fiscală. Atât CFO-ul David C. Davies, cât și șeful diviziei de Rafinare și Marketing OMV, Manfred Leitner, au respins categoric ideea vreunei preluări a poverii fiscale. "De ce să împărțim noi această povară? În nicio țară europeană nu suportăm noi aceste costuri. Este vorba de creșterea veniturilor la bugetul de stat. Va fi, evident, un impact asupra cererii, în ideea că va scădea consumul de carburanți. Pentru noi e mai bine ca prețurile să fie cât mai mici”, a explicat Leitner.

Presiune fiscală de 50,74 bani la benzină și de 50,03 bani la motorină

Presiunea pusă de noile modificări fiscale asupra prețului benzinei Euro ’95 va fi de 50,74 bani/l, din care majorarea de accize este responsabilă pentru 31,7 bani, indexarea cu rata inflației pentru 9,2668 bani, iar TVA aplicată acestora pentru 9,82 bani. În cazul motorinei standard, presiunea fiscală va fi de 50,03 bani. Accizele majorate pun o presiune de 31,7 bani, indexarea adaugă 8,7 bani, iar TVA - 9,7 bani.

Iar companiile n-au nicio motivație să accepte un preț mai mic la un volum mai mare în defavoarea unui preț mai mare la un volum mai mic, pentru că procentul pe care îl percep ele din preț va fi mai mic de 50%. Așa cum arăta Energy Report, dacă în prezent, înainte de majorare, din prețul unui litru de benzină, 51,07% revine comerciantului (din care acesta trebuie să-și achite costurile, cu materia primă, cu personalul plus investițiile și să rămână și cu o marjă de profit) și 48,83% statului (din accize și TVA), după majorare accizelor, dacă și-ar asuma integral această majorare, comerciantul ar benefica de numai 43% din prețul benzinei, iar statul de 57%.  Situația este similară și în cazul motorinei, unde în prezent, 53,89% din preț merge la comerciant și 46,11% la stat. După majorare, dacă prețul ar rămâne același (comerciantul și-ar asuma integral costul cu majorarea de accize), el ar rămâne cu numai 47,53%, iar statul s-ar bucura de 52,65%. În ipoteza în care ministrul finanțelor publice anticipează corect evoluția prețurilor, statul va lua în continuare partea leului din prețul carburanților. În ipoteza majorării cu 30 de bani a acestora, procentul din preț care revine statului va fi de 53,5% (3,16 lei), în cazul benzinei, și de 51% în cazul motorinei (3,059 lei), în timp ce comercianții vor trebui să se mulțumească cu un procent de 45,5% (2,64 lei), respectiv 49% (2,941 lei).

În ipoteza majorării prețului cu 40 de bani, statul va încasa un procent de 54% (3,185 lei), în cazul benzinei, și unul de 50,5% (3,079 lei), în cazul motorinei, în timp ce comerciantul se va “bucura” de un procent de 46% (2,715), în cazul benzinei, și de unul de 49,5% în cazul motorinei (3,022 lei). Iar acest calcul este făcut la vechiul preț al benzinei (de 5,5 lei/l) și al motorinei (de 5,7 lei/l), înaintea scumpirilor cauzate de evoluția prețului Uralului.{{jathumbnailoff}

Furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți va fi stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, se va introduce posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

În plus, prin același proiect de HG, se amână cu cinci ani, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2019, obligația pentru furnizori de a introduce pe piață și benzină cu conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu conținut de etanol de maximum 5%.

De asemenea, Guvernul elimină țintele intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute pentru anii 2014 și 2017, precum și cerințele de raportare aferente acestora, menținând numai ținta finală, respectiv reducerea cu 6% până în 2020 emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade.

Toate aceste obligații erau prevăzute de norme europene.

Parc auto îmbătrânit

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impunerea unui nivel minim de 6% al biocarburanților în benzină este de natură să provoace impedimente tehnice autovehiculelor aflate în circulație în România, produse în general înainte de anul 2000.

"Acest fapt reprezintă o situaţie obiectivă, ale carei efecte prejudiciabile asupra consumatorilor, furnizorilor de carburanţi şi producătorilor şi importatorilor de autovehicule trebuie diminuate în mod corespunzător. Potrivit informaţiilor disponibile, dimensiunea parcului auto care poate fi afectat este semnificativă, în România circulând în acest moment cel puţin 1 milion de astfel de autovehicule. Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile consideră ca benzina E5 trebuie să fie disponibilă pe piaţă cel puţin până în 2016 (respectiv pana in 2019 conform Rezoluţiei legislative a Parlamentului European referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, adoptata in data de 11 septembrie 2013 de catre Parlamentul European), ca „sortiment de protecţie” ", se afirmă în documentul citat.

Probleme pentru furnizori

Guvernul mai arată că alternativa dezvoltării şi comercializării de către furnizorii de carburanţi, simultan, începând cu data de 1 ianuarie 2014, a 2 tipuri de benzină, cu conţinut diferit de biocarburanţi (unul conform cu E5 şi cel de al doilea conform cu E10), este nefezabilă din punct de vedere economic, deoarece resursele materiale şi logistice necesare susţinerii, în paralel, a celor două lanţuri de producţie, transport, depozitare şi de distribuţie separate în cadrul fiecărui furnizor de carburanţi (pe lângă circuitele distincte deja existente aferente produselor comercializate în prezent), depăşesc cu mult posibilităţile oricărui operator economic din acest domeniu, mai ales în actualul context, caracterizat prin criza sectorului de rafinare la nivel european, dificultăţile pieţei de distribuţie ca urmare a creşterii cotaţiilor de pe piaţa internaţională, puterea limitată de absorbţie a unor astfel de costuri de către piaţa naţională.

"Oricum o astfel de posibilitate ar intra în contradicţie cu dispoziţiile actuale ale legislaţiei actuale, care impun, de la 1 ianuarie 2014, comercializarea numai a benzinei conformă cu E10", precizează Executivul.

În nota de fundamentare se mai spune că, la nivel comunitar, există în prezent doar 3 state membre (Franţa, Germania şi Finlanda) care au impus utilizarea benzinei de tip E10, circumstanţele economice şi de natură tehnică existente în aceste state fiind mult mai prielnice decât cele din România.

"Trebuie subliniat faptul că, chiar şi în aceste state, este menţinută disponibilitatea pe piaţă şi a benzinei E5", spune Guvernul.

Noi ce punem în rezervor?!

Executivul arată că comercializarea de catre furnizori numai a benzinei cu conţinut de biocarburant de minim 6% va lăsa deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10 fără o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi. Simpla informare a acestora cu privire la caracteristicile carburantului comercializat, inclusiv conţinutul de biocarburant, precum şi cu privire la posibilele consecinţe negative ale utilizării acestui produs, nu reprezintă o soluţie la lipsa unui carburant alternativ care să poată fi utilizat de autovehiculele incompatibile cu E10.

În consecință, această stare de fapt va genera plângeri şi pretenţii ale detinătorilor de astfel de vehicule (adresate fie autorităţii competente, fie furnizorilor de carburant, fie producătorilor şi importatorilor de autovehicule), pretenţii de natură a produce prejudicii semnificative atât de imagine, cât şi materiale operatorilor economici din aceste domenii.

Soluția amestecului de ETBE în locul etanolului este dificilă tehnic și, în plus, amestecul unui procent important de bio ETBE din import (în cazul benzinei) va genera un impact semnificativ asupra creşterii preţului la consumatorul final de carburant, mai spune Guvernul. O altă problemă semnalată este aceea că motorina având minim 7% biocarburant de asemenea nu ar respecta specificaţiile în vigoare, putând genera o serie disfuncţionalităţi ale sistemului depoluant al acestora.

Europenii încep să revină la rațiune

Guvernul susține și că oportunitatea menținerii obligaţiei de crestere a conţinutului de biocarburanţi la 6% pentru benzină şi 7% la motorină devine discutabilă în actualul context generat de propunerea de modificare a Directivei europene privind calitatea benzinei și motorinei și a celei privind promovarea energiei regenerabile, luând în calcul posibilitățile concrete oferite de piaţă pentru achiziţionarea biocarburanţilor alternativi avansaţi, precum şi de strategia Comisiei Europene, recent modificată substanţial ca urmare a constatării ştiinţifice a efectelor adverse datorate utilizării preponderente a biocarburantilor convenţionali pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea sistemului de promovare a utilizării biocarburanţilor, consecinţă a creșterii indirecte a emisiilor de gaze cu efect de seră, cauzată de schimbarea utilizării terenurilor.

"Pentru a nu genera un impact negativ asupra producatorilor de biocarburanţi, asigurând în acelaşi timp şi o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi pentru deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10, se propune soluţia aceptării, concomitent cu menţinerea pe piaţă a benzinei conforme E5, şi a introducerii pe piață a benzinei şi motorinei cu un conţinut de biocarburant de minim 4,5% în volum, ceea ce poate implica introducerea pe piaţă a benzinei conforme. În cazul în care conţinutul de biocarburanţi din benzină şi motorină depăşeşte valoarea de 5% în volum, informarea consumatorilor trebuie să se facă cu atentionarea acestora de a verifica compatibilitatea motorului autovehiculului deţinut cu amestecul de carburant și prin afișarea informațiilor prevăzute de standardele în vigoare", se afirmă în nota de fundamentare.

Pentru motorină, un procent de 6,5% biocombustibil ar permite, începând cu 2016, nedepășirea pragului-limită de 7% conținut de biocarburanți, care nu este compatibil cu standardele în vigoare și, deci, cu motoarele cu aprindere prin compresie, mai precizează Guvernul.

Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) este pe cale să-și recunoască propria greșeală și să renunțe la solicitarea majorării cantității de etanol din combustibili. Vineri, instituția de la Washington a pus în dezbatere publică un proiect de lege prin care admite că nivelurile de etanol cuprinse într-o lege din 2007 sunt dificil, dacă nu imposibil, de îndeplinit.

Proiectul de lege reprezintă cea mai dură lovitură primită până în prezent de producătorii de etanol. Etanolul a fost privit mult timp drept cea mai mare speranță a reducerii dependenței economiei SUA de importul de țiței. Cele mai mari susținătoare ale majorării procentului de etanol în combustibili au fost statele producătoare de porumb, principala materie primă în producerea etanolului în SUA.

Conform unei legi din 2007, rafinăriile ar fi trebuit să includă până în 2014 mai mult de 14 miliarde de galoane de etanol în carburanții produși, cantitate ce ar fi depășit un procent de 10% din totalul de benzină și motorină consumate anual de șoferii de peste ocean. Noul proiect avansează o cifră mai prudentă, de 12,7-13,2 miliarde de galoane, susține Wall Street Journal.

Rafinăriile și companiile petroliere au declarat în repetate rânduri că acest procent este mult prea ridicat. În plus, susțin acestea, folosirea unei cantități suplimentare de etanol riscă să afecteze funcționarea normală a motoarelor.

Lobby pro-etanol

Pana în prezent, doar un număr limitat de benzinării din SUA oferă spre comercializare E15, un tip de benzina care contine 15% etanol, cu 5% mai mult decât cantitatea standard impusa până în prezent de legislația federala, de 10%. Producătorii de etanol au desfășurat cu succes pana în prezent un lobby consistent, prin care au convins guvernul federal să impună comercializarea E15, însă în ultimul timp demersurile lor au fost întâmpinate cu un scepticism din ce în ce mai ridicat.

Pericol de congestionare a traficului

Un studiu realizat de un Consiliu de Cercetare Coordonată, susținut printre alții de Ford Motor Co., Honda Motor Co. și Toyota Motor Corp., a relevat faptul ca testele efectuate arată că E15 cauzează erori în citirea de către calculatorul automobilului a nivelului combustibilului din rezervor și primirea de alerte referitoare la funcționalitatea motorului. Testele au fost efectuate pe cinci dintre cele mai populare modele de mașini comercializate în SUA, printre are Ford Ranger și Nissan Altima.

În cel mai pesimist scenariu, aceste defecțiuni pot conduce la blocarea funcționalității autovehiculului și ar putea cauza congestionări pe drumurile și autostrăzile extrem de circulate, lăsând consumatorii în așteptarea service-ului pe marginea drumului, susține Robert Greco, director al Institutului Petrolier American.

De asemenea, afirma Greco, în cel puțin unul dintre teste, procentul ridicat de etanol a dus la înghețarea combustibilului în rezervor, benzina nemaiputând ajunge astfel la motor.

Nivel de etanol, mai redus decât cel înregistrat în ultimii doi ani

Propunerea lansată vineri îndepărtează perspectiva adoptării prea curând a unui standard de benzină E15, impunând un nivel cuprins între 12,7 și 13,2 miliarde de etanol în fabricarea combustibililor, nivel mai redus nu numai de ținta prevăzută în 2007 pentru 2014, dar și mai redus față de nivelul înregistrat în ultimii doi ani.

EPA a mers mai departe în reducerea mandatele pentru biocombustibili avansați o categorie care include etanol fabricat din alte surse decât porumbul, cum ar fi iarba. Vechiul proiect prevedea o țintă de 3,75 miliarde de galoane pentru 2014, în timp ce noua propunere se mulțumește cu o cantitate cuprinsă între 2 și 2,5 miliarde de galoane.

Un motiv important pentru care etanolul și-a pierdut din atractivitate este noul boom al producției de petrol din SUA, ce atenuează presiunea pe importurile de țiței. Și scăderea cereri globale a contribuit la rândul său la căderea în dizgrație a etanolului.

În România, adoptarea Euro 10 amânată

În România, termenul de menținere a benzinei Euro 5 pe piață va fi prelungit până în 2018, potrivit unei note prezentate în martie în guvern de ministrul pentru energie, Constantin Niță, notă aprobată de executiv. Trecerea de la Euro 5 la Euro 10 ar fi trebuit făcută, potrivit actelor normative aflate în vigoare mult mai alert, începând chiar cu 2013. Numai că, pe lângă majorarea de preț inerentă, ea ar fi condus și la probleme de alimentare cu combustibili a majorității autovehiculelor din parcul național auto, care nu ar fi putut funcționa su ar fi funcționat extrem defectuos prin alimentarea cu combustibili Euro 10.  

Goldman Sachs: Certificatele cresc prima de tranzacționare a benzinei în raport cu țițeiul

Dezbaterea din SUA seamănă cu cea din România, referitoare la efectul acordării de subvenții industriei regenerabile asupra facturii la energie electrică plătită de populație. Industria grea susține că acestea majorează prețurile, noua industrie verde invocă evoluția prețului pe OPCOM, invocând ieftinirea energiei electrice.

În SUA, atât industria petrolieră, cât și cea alimentară au atras atenția asupra efectului inflaționist al certificatelor verzi (Renewable Identification Numbers - RIN) asupra prețului combustibililor și al alimentelor. RIN-urile sunt atașate fiecărui galon de biocombustibil produs sau importat. În momentul în care rafinăriile amestecă biocombustibilul cu petrolul, pentru a produce benzină, ei pot păstra certificatul sau în pot vinde unei alte companii. Valoarea unui RIN în cazul biocombustibililor pe bază de etanol produs din cereale a coborât ieri la 75 de cenți, o scădere de numai puțin de 11,5 cenți. Și RIN-urile biocombustibililor cu eficiență mai ridicată au scăzut cu 10 cenți, până la un nivel de 80 de cenți.

Ambele tipuri de certificate au atins maximul pe 8 martie, când se tranzacționau la un nivel mult superior, de peste un dolar.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, există aproximativ 2,1 milioane de certificate din 2012 care pot fi folosite în acest an, cu jumătate de milion mai puțin decât estimările Agenției de Protecție a Mediului din SUA, de 2,6 milioane. Prețul mai ridicat al acestor certificate ar putea afecta prețurile benzinei, majorând prima de tranzacționare a acesteia în raport cu țițeiul, este concluzia Goldman Sachs.

De altfel, prețul benzinei la pompă s-a majorat considerabil în acest an, cu aproximativ 10%, în pofida faptului că țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon în SUA, a rămas relativ constant de la începutul anului, când se tranzacționa cu 93,12 dolari pe baril, față de nivelul de 94 de dolari cât este cel de tranzacționare din aceste zile. Ca să nu mai vorbim de 2012, an în care prețul țițeiului s-a micșorat cu 10%. Sunt certificatele singura explicație pentru această evoluție? Nu, însă sunt cel mai important element de creștere a prețului, cel puțin pe termen scurt. {jathumbnailoff}

Companiile își vor asuma doar 10-20 de bani din presiunea fiscală de 50 de bani rezultată din majorările de accize și indexarea acestora cu rata inflației, restul de 30-40 de bani urmând a se vedea în preț, fiind astfel transferat consumatorilor. Cel puțin așa rezultă din declarațiile ministrului finanțelor Daniel Chițoiu care anticipează o scumpire a carburanților cu 30-40 de bani pe litru de la începutul anului viitor.

Anterior, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu se declarase destul de liniștit în legătură cu eventualitatea creșterii prețurilor la carburanți și cu efectul inflaționist al acestora în urma majorării considerabile a accizelor, susținând că “producătorii” își vor asuma o mare parte din costul cu majorare impozitării.

Referindu-se la impactul limitat în preţuri al măsurilor fiscale, şeful BNR şi-a început explicaţiile argumentând că piaţa "nu înghite orice".  Mai mult, şeful băncii centrale susţine că dacă se adevereşte prognoza de cotaţie a preţurilor la benzină sau motorină, s-ar putea ca impactul să fie zero.

Presiune fiscală de 50 de bani pe litrul de benzină și motorină

Numai că, pentru a-și asuma o mare parte din majorarea de accize, și a nu o transfera consumatorului, companiile ar trebui să aibă stimulente economice în acest sens. Majorarea de accize a distrus aceste stimulente. Dacă anul trecut guvernul încasa 1.627 de lei din acciza pe 1000 de litri de benzină fără plumb și 1.494 lei din acciza pe mia de litri de motorină, după indexarea cu rata inflației și includerea taxei de infrastructură în acciză, va încasa 2.034,5 lei, respectiv 1.897 lei. Cu alte cuvinte va scoate numai din acciză, 409 lei la mia de litri în plus, în cazul benzinei, și 402 lei la mia de litri în cazul motorinei. Dacă adaugăm și TVA-ul aferent, acciza fiind inclusă în baza de impozitare a TVA, rezultă o presiune fiscală de peste 500 lei la mia de litru sau 50 de bani pe litru și în cazul benzinei și în cel al motorinei.

Statul vrea partea leului din prețul benzinei și motorinei

Dacă în prezent, înainte de majorare, din prețul unui litru de benzină, 51,07% revine comerciantului (din care acesta trebuie să-și achite costurile, cu materia primă, cu personalul plus investițiile și să rămână și cu o marjă de profit) și 48,83% statului (din accize și TVA), după majorare accizelor, dacă și-ar asuma integral această majorare, comerciantul ar benefica de numai 43% din prețul benzinei, iar statul de 57%.  Situația este similară și în cazul motorinei, unde în prezent, 53,89% din preț merge la comerciant și 46,11% la stat. După majorare, dacă prețul ar rămâne același (comerciantul și-ar asuma integral costul cu majorarea de accize), el ar rămâne cu numai 47,53%, iar statul s-ar bucura de 52,65%. 

În ipoteza în care ministrul finanțelor publice anticipează corect evoluția prețurilor, statul va lua în continuare partea leului din prețul carburanților. În ipoteza majorării cu 30 de bani a acestora, procentul din preț care revine statului va fi de 53,5% (3,16 lei), în cazul benzinei, și de 51% în cazul motorinei (3,059 lei), în timp ce comercianții vor trebui să se mulțumească cu un procent de 45,5% (2,64 lei), respectiv 49% (2,941 lei).

În ipoteza majorării prețului cu 40 de bani, statul va încasa un procent de 54% (3,185 lei), în cazul benzinei, și unul de 50,5% (3,079 lei), în cazul motorinei, în timp ce comerciantul se va “bucura” de un procent de 46% (2,715), în cazul benzinei, și de unul de 49,5% în cazul motorinei (3,022 lei).

Benzină - 5,5 lei/l (situația actuală)

51,07% - comerciant, 48,83% - statul din accize și TVA

1,065 lei - TVA

1,626 lei - accize

2,809 lei - comerciant

Benzină - 5,5 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

43% - la comerciant, 57% - statul din accize și TVA

1,065 lei -TVA

2,035 lei - accize

2,4 lei lei - comerciant

Benzina 5,8 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 30 de bani)

45,5% -comerciant, 53,5% - statul din accize și TVA

1,125 lei - TVA

2,035 lei - accize

2,64 lei - comerciant

Benzina 5,9 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 40 de bani)

46% - comerciant, 54% - statul din accize și TVA

1,15 - TVA

2,035 lei - accize

2,715 - comerciant

Benzină - 6 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

46,71% - comerciant, 53,29% - statul din accize și TVA

1,162 lei - TVA

2,035 lei- accize

2,803 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (situația actuală)

53,89% comerciant, 46,11 % - statul din accize și TVA

1,134 lei - TVA

1,494 lei - accize

3,072 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

47,35% - la comerciant, 52,65% - statul din accize și TVA

1,1134 lei - TVA

1,897 lei - accize

2,699 lei - comerciant

Motorină - 6 lei/ l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 30 de bani)

49% - comerciant, 51% - statul din accize și TVA

1,162 lei - TVA

1,897 lei - accize

2,941 lei - comerciant

Motorină - 6,1 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 40 de bani)

49,5% comerciant, 50,5% - statul din accize și TVA)

1,181 lei - TVA

1,897 lei - accize

3,022 - comerciant

Motorină 6,2 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

51,71% - comerciant, 48,29 - statul din accize și TVA

1 leu - TVA

1,897 lei - accize

3,103 lei - comerciant

MOL a inaugurat o nouă benzinărie lângă Drobeta-Turnu Severin, rezultatul unei investiții de 1,1 milioane de euro, extinzându-și rețeaua de distribuție din România la 143 de stații, precizează un comunicat al companiei. 

“Noua noastră benzinărie din Simian, rezultatul unei investiții de 1,1 milioane de euro, este modernă, echipată cu tehnologie de ultimă oră, în concordanță  cu standardele înalte de calitate ale Grupului MOL. Ne extindem astfel prezența în zona de sud a României, pe o arteră importantă, utilizată și pentru tranzitul către Bulgaria și Serbia”, a declarat Kinga Daradics, CEO și Country Chairman al MOL România.

Benzinăria din Simian este ideal amplasată pentru a deservi vehiculele în trafic între Drobeta-Turnu Severin și Craiova, iar în continuare către București, pe drumul european E70 – drumul național 6, precum și șoferii care circulă către Timișoara. Benzinăria are o suprafață de 3.900 de metri pătrați și este dotată cu trei pompe multi-produs, inclusiv două pistoale cu alimentare rapidă pentru autovehiculele comerciale. Parcarea poate găzdui simultan patru autocare de pasageri sau vehicule comerciale de mare tonaj și șapte autoturisme.

Stația vinde carburanți de calitate marca MOL: benzină Tempo 95 și EVO Benzină, motorină Tempo Diesel și EVO Diesel precum și GPL.  Șoferii pot achiziționa roviniete și au la dispoziție facilitățile dedicate posesorilor de carduri de carburant MOL Gold și MOL Silver sau ale sistemului de loializare MultiBonus.

În plus, magazinul cu o suprafață de 80 de metri pătrați pune la dispoziție produse alimentare și din tutun, băuturi, precum și lubrifianţi de calitate înaltă MOL Dynamic, respectiv produse premium de îngrijire auto EVOX. De asemenea, clienții pot încerca 6 rețete diferite de preparate din carne de porc sau de pui,  pregătite pe loc la grătarul din incinta magazinului sau se pot bucura de un moment de relaxare pe terasa exterioară cu vedere la Dunăre.

Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 30.000 de angajaţi în întreaga lume. Segmentul Upstream cuprinde operațiuni în Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud și țările membre CSI, compania având peste 75 de ani de experiență în producția de hidrocarburi. În prezent desfășoară activități de explorare în 11 țări și de producție în 7 țări, nivelul producției fiind de peste 118.000 barili echivalent petrol pe zi. Segmentul Downstream al Grupului controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania are, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, dintre care 143 în România. Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. Grupul MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul țării, dintre care unul a fost ratificat de către Guvernul României.

O investigație recentă a Associated Press (AP) arată dezastrul ecologic creat în Statele Unite de impunerea (de către G.W. Bush) și implementarea (de către Barack Obama) a obligativității de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților, într-un procent tot mai mare de la an la an.

Potrivit AP, de când administrația Obama a început să implementeze obligația de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților, legiferată de președintele G.W.Bush, prejudiciile create de acest program guvernamental au fost cu mult mai mari decât presupusele beneficii aduse de acesta, multe dintre aceste beneficii preconizate de autorități dovedindu-se a fi, de fapt, pur fictive.

De la preluarea puterii de către Obama, peste 2 milioane de hectare de pâmânt, care anterior nu făceau parte din circuitul agricol, ci erau protejate în vederea conservării, au fost pierdute, ca urmare a declanșării unei adevărate isterii a cultivării de porumb pentru etanol. Fermierii s-au năpustit să însămânțeze cu porumb terenuri care până atunci nu fuseseră utilizate pentru agricultură și, în acest fel, au contribuit la eliberarea în atmosferă a unor cantități suplimentare masive de dioxid de carbon. Și vor dura decenii până când plantele native vor reuși să absoarbă în mod natural aceste noxe.

Iadul declanșat de bune intenții

În plus, au fost utilizate sute de mii de tone de îngrășăminte chimice, pentru impulsionarea producției de porumb pentru etanol, iar o parte din acestea au poluat resursele de apă potabilă din diferite regiuni ale SUA și au extins așa-numita zonă a morții din Golful Mexico, care nu mai prezintă condiții propice pentru susținerea vieții.

"Vorbim despre un adevărat dezastru ecologic", spune Craig Cox, de la ONG-ul Environmental Working Group. Organizația l-a susținut anterior pe Obama în politicile sale de protecție a mediului, însă acum se opune obligativității de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților.

În plus, spun cei de la AP în investigația lor, eficiența etanolului în combaterea emisiilor de dioxid de carbon a fost cu mult exagerată, iar ca urmare a politicilor de stat, prețul porumbului s-a dublat din 2010 încoace.

Petroliști + ecologiști = LOVE?

În consecință, industria etanolului a devenit ținta unei coaliții surprinzătoare de forțe, care de obicei nu se situează de aceeași parte a baricadei asupra nici unui subiect. Pe de o parte avem industria petrolieră, ale cărei costuri de producție cresc din cauza obligației de a amesteca etanol în carburanți, iar pe de altă parte avem grupurile ecologiste, care consideră că, per total, utilizarea etanolului reprezintă de fapt un prejudiciu net pentru mediul înconjurător.

Lobby-ul industriei de profil a reacționat dur la publicarea investigației AP. De exemplu, industria e negat că etanolul ar fi de vină pentru pierderea de terenuri aflate în conservare sau că, din 2010 încoace, o proporție mai mare din producția totală de porumb a Statelor Unite a fost folosită pentru producerea de etanol decât pentru industria alimentară.

Până acum, cel puțin, administrația Obama a continuat să sprijine această politică, în parte pentru a evita o bătălie legislativă cu lobby-ul industriei agricole, dar și pentru că continuă să creadă că promovarea etanolului va duce la crearea de biocombustibili mai curați și mai eficienți.

Nici autoritățile nu mai cred în etanol

Pe de altă parte, încrederea în beneficiile etanolului a ajuns la cote atât de joase încât până și instituția federală responsabilă cu implementarea obligației, Environmental Protection Agency (EPA), ia în calcul reducerea proporției obligatorii de etanol din carburanți. Recent, în Washington Post a fost publicat un articol intitulat "E timpul să renunțăm la obligativitatea etanolului".

Deși legea care obligă procesatorii să producă combustibili care conțin un anumit procent de etanol a fost adoptată de către fostul președinte G.W. Bush, cu puțin timp înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al său, implementarea sa a căzut în sarcina administrației Obama. Cei de la EPA s-au arătat de la bun început sceptici, temându-se că creșterea masivă a producției de porumb va spori ea însăși semnificativ emisiile de dioxid de carbon, până la a anula cu totul beneficiile de mediu la care se spera de pe urma acestei politici.

"Nu-mi amintesc de nimeni care să fi fost foarte entuziasmat de această politică de promovare a etanolului. Nici eu nu sunt entuziast", spune Bob Sussman, fost consilier la EPA, care a făcut parte din echipa lui Obama însărcinată cu politicile de mediu.

Sprijin de la Departamentul pentru Agricultură

Programul de impunere a obligativității producerii de carburanți cu etanol a continuat însă, fiind sprijinit de către Departamentul pentru Agricultură de la Washington și de o serie de înalți consilieri ai lui Obama.

Ca urmare a reglementărilor ineficiente și a estimărilor exagerate cu privire la eficiența biocombustibililor ca surse regenerabile de energie, până și oficialii lui Obama și-au dat seama că această politică este, în cel mai bun caz, inadecvată.

Astfel, Obama nici măcar nu a pronunțat cuvântul "etanol" în ultimul său discurs important pe chestiuni de mediu, însă rămâne de văzut dacă Casa Albă va lua și alte măsuri în acest sens, în afară de reducerea procentului minim obligatoriu de etanol din carburanți.

 La finalul recentelor negocieri cu FMI, premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră. Ideea a fost enunțată prima oară de către fostul ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, care declara recent că a găsit soluţia prin care în România să existe fonduri suplimentare pentru construirea mai multor kilometri de autostradă, şi anume mărirea accizei la carburanți.

Problema este că această acciză suplimentară ar putea fi ilegală din perspectiva legislației europene. Recent, avocatul general al Curții Europene de Justiție a redactat o opinie potrivit căreia o acciză suplimentară similară introdusă de autoritățile spaniole în 2002 și destinată finanțării construirii de spitale încalcă normele UE cu privire la accize, iar Spania riscă să fie obligată la restituirea a miliarde de euro către cei care au plătit, de-a lungul timpului, această acciză suplimentară.

Curtea Europeană de Justiție urmează să se pronunțe în această speță, însă jurisprudența Curții arată că, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, judecătorii europeni obișnuiesc să ia decizii în concordanță cu opiniile redactate de avocatul general.

În aceste condiții, aplicarea ideii lui Fenechiu riscă să aibă aceeași soartă precum deja legendara taxă de primă înmatriculare auto. Peste 300.000 de proprietari de maşini din România au câştigat procesele pentru restituirea acestei taxe, considerată ilegală de către instanţe. Bugetul Fondului de Mediu pentru 2013 include suma de 400 de milioane de lei pentru despăgubirea persoanelor care au plătit taxa de primă înmatriculare.

În aprilie, Curtea Europeană de Justiție a dat dreptate unei sibience care a dat în judecată autorităţile române cerând ca, la restituirea taxei, să primească şi o dobândă calculată pentru perioada începând cu plata respectivei taxe.

Se încalcă legislația europeană a accizelor

În 2002, guvernul central de la Madrid a introdus o acciză suplimentară pe carburanți, banii colectați astfel fiind redistribuiți guvernelor regionale ale Spaniei, pentru finanțarea cheltuielilor publice de sănătate ale acestora, cum ar fi construirea de spitale. Avocatul general al Curții Europene de Justiție, Nils Wahl, susține, în opinia formulată luna trecută, că acciza suplimentară încalcă legislația UE, care interzice introducerea de taxe indirecte care să pună bariere în calea comerțului intracomunitar.

În plus, acciza suplimentară spaniolă pe carburanți mai încalcă un aspect al normelor UE cu privire la accize, anume acela că acestea pot fi impuse doar pentru scopuri bine definite, non-bugetare, privind interesul public, cum ar fi protecția mediului, în cazul accizelor pe combustibili fosili, sau sănătatea populației, în cazul accizelor pe tutun și alcool.

"Această acciză suplimentată compromite demersurile de armonizare a regimului accizelor la nivelul UE și încalcă directiva UE cu privire la accize, al cărei scop este tocmai abolirea barierelor comerciale rămase la nivelul pieței interne europene. În plus, acciza suplimentară servește un scop de natură bugetară, respectiv finanțarea cheltuielilor publice de sănătate", se arată în opinia avocatului general.

Are scopuri bugetare

În plus, susține acesta, structura accizei suplimentare arată că ea nu urmărește scopuri nebugetare, cum ar fi descurajarea folosirii de hidrocarburi fosile și încurajarea combustibililor alternativi, ci strict bugetare, cum ar fi finanțarea construirii de spitale.

Pe lângă asta, acciza suplimentară încalcă regulile UE privind fiscalitatea. "Potrivit directivei europene privind accizele, acestea se datorează din momentul în care produsele accizate sunt eliberate pentru consum, respectiv când părăsesc antrepozitul fiscal. În schimb, exigibilitatea accizei suplimentare spaniole este pusă în legătură cu vânzările retail ale produselor accizate", scrie avocatul general al Curții Europene de Justiție.

Wahl mai spune că există riscul ca o decizie a Curții Europene de Justiție defavorabilă Spaniei să aibă consecințe economice extrem de serioase, în condițiile în care guvernul de la Madrid a ignorat în mod repetat avertismentele oficiale repetate care i-au fost adresate, de a renunța la respectiva acciză suplimentară.

"În fapt, Spania și-a asumat în mod conștient riscul de a implementa suprataxa, în pofida avertismentelor și, în consecință, aceasta a fost aplicată timp de ani de zile, în detrimentul consumatorilor finali și al pieței interne europene", se arată în opinia avocatului general. Suprataxa pe carburanți a fost în vigoare în intervalul 2002 – 2012.

Bomboană pe coliva deficitului bugetar

Este greu de estimat cu precizie care ar fi povara financiară pe care ar trebui să o suporte contribuabilii spanioli în cazul în care guvernul Spaniei va fi obligat să restituie acciza suplimentară celor care au plătit-o în acești 10 ani. Autoritățile de la Madrid estimează suma totală încasată din suprataxă la circa 13 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1,25% din PIB-ul anual al Spaniei, însă avocații guvernului spaniol au calculat că doar dobânzile aferente acestei sume, până în 2011, s-ar ridica la peste 3 miliarde de euro.

În plus, aceștia spun că este foarte greu de estimat care este numărul total de persoane care ar fi îndreptățite să solicite restituirea accizei suplimentare plătite, iar întregul proces ar fi mult prea costisitor, mai ales în condițiile imensului deficit bugetar cu care se confruntă Spania.

Avocații au cerut Curții Europene de Justiție ca, în cazul în care ia o decizie defavorabilă Spaniei, să limiteze numărul celor îndreptățiți să ceară restituirea la acele persoane și companii care au dat în judecată autoritățile de la Madrid. Potrivit legislației spaniole, contribuabilii pot cere restituiri de taxe aplicate ilegal sau calculate incorect doar în primii patru ani după plata acestora.

Avocatul general susține însă, în opinia sa, că judecătorii europeni nu ar trebui să permită Spaniei să limiteze numărul celor îndrituiți să li se restituie acciza suplimentară plătită.

"Simplul fapt că o decizie preliminară a Curții poate acea consecințe financiare semnificative pentru un stat membru UE nu justifică limitarea efectelor temporale ale deciziei. Altfel, s-ar ajunge la paradoxul ca cele mai serioase și îndelungate încălcări ale legislației UE să fie tratate de către Curte cu cea mai mare toleranță", conchide avocatul.

Eventualele restituiri vor dura mult

Procesul de la Curtea Europeană de Justiție a fost intentat de către o firmă catalană de transporturi, Transportes Jordi Besora, care a solicitat restituirea unei sume de circa 45.000 de euro, reprezentând acciza suplimentară pe carburanți plătită de companie între 2005 și 2008. Avocatul firmei spune că aceasta a mai depus o reclamație la Curte, în care cere și restituirea sumelor plătite ulterior, până în 2012.

Este departe însă de a fi singura reclamație. Alte sute de spețe identice se află în diverse stadii procedurale, iar totalul solicitărilor de restituire ar putea ajunge la 10% din sumele încasate de Spania din acciza suplimentară pe carburanți.

"Probabil că guvernul va eșalona pe perioade lungi aceste restituiri, din cauza constrângerilor bugetare. Cei care vor să-și recupereze banii plătiți pe suprataxă vor trebui să stea la coadă și să se înarmeze cu multă răbdare", spune Enrique Chinchilla, profesor de fiscalitate la IESE Business School din Barcelona.

Spania a înlocuit acciza suplimentară la începutul acestui an cu diferite taxe naționale și regionale pe hidrocarburi, despre care guvernul de la Madrid consideră că sunt în acord cu legislația UE.

Despăgubiri de 400 de milioane de lei doar în 2013

În aprilie, vicepremierul Daniel Chiţoiu declara că bugetul Fondului de Mediu pentru 2013 include suma de 400 de milioane de lei pentru despăgubirea persoanelor care au plătit taxa de primă înmatriculare şi că România trebuie să aplice decizia Curţii Europene de Justiţie pe această temă.

"Sumele pentru despăgubiri referitor la taxa auto sunt prevăzute în bugetul fondului de mediu. Noi avem prevăzut în acest an o sumă de aproape 400 de milioane de lei pentru despăgubiri tuturor celor care au plătit taxa de primă înmatriculare. Într-adevăr, trebuie să aplicăm decizia Curţii Europene de Justiţie", a spus Chiţoiu.

Cu o săptămână înainte, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dăduse dreptate unei sibience care a dat în judecată autorităţile române, cerând ca, la restituirea taxei de poluare, să primească şi o dobândă calculată pentru perioada începând cu plata respectivei taxe, potrivit Mediafax.

Mariana Irimie - care, pentru un autoturism înmatriculat pentru prima dată în Germania, a plătit taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008 - este în proces cu Administraţia Finanţelor Publice Sibiu şi Administraţia Fondului pentru Mediu, cauza fiind legată de suma care trebuie să îi fie restituită.

Dobânzi mai mari decât taxele efective

Sibianca a cerut ca să primească şi dobândă începând de la data plăţii taxei şi până la cea a restituirii sale efective. Dobânda este de circa 9.500 de lei, iar taxa plătită în 2008 a fost de 6.700 lei.

Avocatul persoanei respective, Dragoş Târşia, a declarat atunci că, după decizia instanţei, mulţi dintre cei care vor cere plata dobânzii vor primi sume mai mari chiar decât taxele de poluare plătite.

"Această decizie are o importanţă majoră, întrucât obligă statul să restituie nu atât suma prelevată sub titlul de taxă de poluare, cât şi dobânda aferentă în materie fiscală, calculată de la data perceperii acestei taxe şi nu de la data cererii de restituire, cum prevedea anterior articolul 124 din Codul de procedură fiscală. Sunt multe cazuri în care dobânda va întrece taxa. Pentru toate taxele prelevate în perioada 2007-2009, dobânda este de peste sută la sută din cuantumul taxei'', a afirmat Dragoş Târşia.

El a mai spus că se aşteaptă la o nouă "avalanşă de procese", de data aceasta vizând dobânda.

Peste 300.000 de proprietari de maşini au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a declarat destul de liniștit în legătură cu eventualitatea creșterii prețurilor la carburanți și cu efectul inflaționist al acestora în urma majorării considerabile a accizelor, susținând că “producătorii” își vor asuma o mare parte din costul cu majorare impozitării. Referindu-se la impactul limitat în preţuri al măsurilor fiscale, şeful BNR şi-a început explicaţiile argumentând că piaţa "nu înghite orice".

Mai mult, şeful băncii centrale susţine că dacă se adevereşte prognoza de cotaţie a preţurilor la benzină sau motorină, s-ar putea ca impactul să fie zero.

Așa să fie? Guvernatorul se bazează în estimările sale pe fragilitatea cererii interne și pare a folosi un model economic bazat pe o concurență perfectă. Concurență perfectă care nu există pe nicio o piață cu atât mai puțin pe cea de petrol și gaze. Date fiind ipotezele de la care pleacă guvernatorul, cererea internă fragilă și o creștere economică sub potențial, acesta ar trebui să se îngrijoreze nu atât de efectele inflaționiste ale majorării accizelor și altor taxe impuse de guvernul Ponta sectorului energetic, cât mai ales de  efectul negativ al acestor măsuri asupra creșterii economice.

Marje de rafinare negative

O veste bună pentru guvernator ar putea fi interpretată evoluția din trimestru al treilea al sectorului de rafinare și marketing al OMV Petrom. Acesta a înregistrat un profit operațional de 141 milioane de lei, față de unul de 121 de milioane de lei în trimestrul al doilea al lui 2013. Însă comparând datele cu trimestrul al treilea al lui 2012, vestea nu mai este atât de bună, profitul operațional al segmentului de rafinare și marketing scăzând cu 25%. În T3/13, volumul total al vânzărilor din marketing ale OMV Petrom a fost cu 5% mai mic față de T3/12. Vânzările cu amănuntul ale grupului, care au reprezentat 68% din vânzările totale din marketing, sunt cu 1% sub nivelul din T3/12. 

Principalul motiv: Indicatorul marja de rafinare a fost în T3 de - 4,31 USD/bbl, mai scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în T3/12 (- 0,46 USD/bbl). Per total, nivelul indicatorului marja de rafinare a fost afectat de costul ridicat al țițeiului și de marjele mai mici la produsele petroliere, cu excepția propilenei și a GPL. De altfel, performața mai bună a segmentului în primele nouă luni este explicabilă prin efectul de bază față de 2012, când în al doilea trimestru rafinăria Petrobrazi a fost închisă timp de 6 săptămâni. Drept urmare, s-a majorat rata de utilizare a rafinării de la 66% în 2012 la 90% în primele nouă luni ale lui 2013.

În rezumat, guvernatorul ar dori ca “producătorii” să-și asume majorarea de acciză și să nu o transfere către consumatori, în condițiile unei marje de rafinare în scădere și a unei cereri de produse petroliere în scădere. Creșterea vânzărilor Petrom pe trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea ar putea fi explicată prin evoluția prețurilor, ajunse la minimul anului.

Partea statului din prețul benzinei și motorinei, 57%, respectiv 52,65%

Pentru a-și asuma o mare parte din majorarea de accize, și a nu o transfera consumatorului, companiile ar trebui să aibă stimulente economice în acest sens. Numai că majorarea de accize a distrus aceste stimulente. Dacă în prezent, înainte de majorare, din prețul unui litru de benzină, 51,07% revine comerciantului (din care acesta trebuie să-și achite costurile, cu materia primă, cu personalul plus investițiile și să rămână și cu o marjă de profit) și 48,83% statului (din accize și TVA), după majorare accizelor, dacă și-ar asuma integral această majorare, comerciantul ar benefica de numai 43% din prețul benzinei, iar statul de 57%.  Situația este similară și în cazul motorinei, unde în prezent, 53,89% din preț merge la comerciant și 46,11% la stat. După majorare, dacă prețul ar rămâne același (comerciantul și-ar asuma integral costul cu majorarea de accize), el ar rămâne cu numai 47,53%, iar statul s-ar bucura de 52,65%. 

Benzinarii, instrument de colectare a impozitelor pentru statul român

Cu alte cuvinte, după această majorare de accize, benzinarii s-au transformat într-un instrument de colectare a impozitelor pentru statul român. Ei și-ar putea menține sau măcar atenua reducerea marjei de profit în două moduri, fie prin volum, fie prin preț. Însă majorarea volumului vândut la un preț mai mic nu va face altceva decât să crească procentul de care va beneficia statul, ca urmare a caracterului fix al accizei. Dacă optează pentru un volum mai redus la un preț mai mare, în schimb, comercianții ar putea crește procentul de care vor benefici ei în detrimentul celui al statului.

Astfel, dacă vor decide să transfere tot costul cu majorarea accizelor, către consumator, procentul comercianților dintr-un litru de benzină ar ajunge la 46,71% (față de 43% - procentul pe care l-ar realiza dacă prețul ar rămâne constant), iar cel dintr-un litru de motorină, la 51,71% (față de 47,35% cât ar obține dacă ar accepta să suporte integral costul cu majorarea accizelor).

Pentru un volum mai mic la un preț mai mare înclină balanța și marjele de rafinare negative înregistrate, ca și faptul că 70% din motorina comercializată pe piața internă provine din importuri. Singurul element care poate da speranță guvernatorului este cererea internă încă slabă, dar dată fiind competiția redusă din domeniu, această speranță este extrem de slabă.

Benzină 5,5 lei/l (situația actuală)

51,07% - comerciant, 48,83% - statul din accize și TVA

1,065 lei - TVA

1,626 lei - accize

2,809 lei - comerciant

Benzină - 5,5 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

43% - la comerciant, 57% - statul din accize și TVA

1,065 lei -TVA

2,035 lei - accize

2,4 lei lei - comerciant

Benzină - 6 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

46,71% - comerciant, 53,29% - statul din accize și TVA

1,162 lei - TVA

2,035 lei- accize

2,803 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (situația actuală)

53,89% comerciant, 46,11 % - statul din accize și TVA

1,134 lei - TVA

1,494 lei - accize

3,072 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

47,35% - la comerciant, 52,65% - statul din accize și TVA

1,1134 lei - TVA

1,897 lei - accize

2,699 lei - comerciant

Motorină 6,2 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

51,71% - comerciant, 48,29 - statul din accize și TVA

1 leu - TVA

1,897 lei - accize

3,103 lei - comerciant

România a căzut de pe locul 6 pe locul 20 din 28 de state membre în topul UE al valorii taxelor indirecte (mai puțin TVA) în prețul litrului de motorină, cu o valoare totală de 427,04 de euro la mia de litri, în urma indexării accizelor cu rata inflației și a introducerii noii taxe de infrastructură în accize. Cu alte cuvinte, epoca benzinei și morinei ieftine din România a apus. Iar dacă raportăm nivelul noilor accize la puterea de cumpărare, tabloul devine mult mai îngrijorător pentru șoferii români, care vor conduce detașat în topul celor mai buni platnici eruopeni de taxe pe litrul de carburant.

Taxe indirecte mai mari decât România aplicate motorinei au, potrivit Oil Buletin, redactat de Comisia Europeană, doar Slovenia (438,74 euro/1000 l), Franța (349,4 euro/mia de l), Olanda, Finlanda, Germania, Irlanda, Suedia Italia și Marea Britanie (vezi tabel).

Șoferii bulgari, în schimb, achită taxe indirecte de doar doar 329 de euro la mia de litri, cei lituanieni, doar 330 euro la mia de litri, cei din Luxemburg și din Croația, doar 335 euro.

Situația este și mai împovărătoare pentru șoferii români, dacă luăm în calcul și TVA, procentul de 24% aplicat în România fiind unul dintre cele mai ridicate din UE. Procentul de 24% situează România pe locul 24 din 28 va nivel al TVA între statele membre UE. Chiar și statele europene care au un nivel al accizei mai mare decât cel al României, cu excepția Suediei, compensează printr-un nivel mai scăzut al TVA. De exemplu, Franța are un TVA de 19,6%, Marea Britanie, unul de 20%, Italia și Slovenia de 22%, Irlanda de 23%, 

Nivelul taxelor indirecte la 1000 l de benzina si motorina în UE

În ceea ce privește nivelul taxelor indirecte aplicate benzinei, România a căzut de pe locul al doilea pe cel de-al 11-lea, după măsurile anunțate de guvernul Ponta. Atât taxele indirecte din Benzină, cât și din motorină s-au majorat cu aproximativ 95 de euro.

Chiar dacă în proiectul de modificare a Codului Fiscal, guvernul Ponta susține că noile accize aplicate la 1000 de litri de benzină se ridică la 429,59 euro, iar la motorină la 400,395 euro, noile cifre sunt menite a induce în eroare opinia publică, ca urmare a modificării modului de calcul al accizei în România. Aceasta se calculează pentru 2014 la cursul de schimb din octombrie 2012 (4,5223 lei/euro), și va fi indexată și cu rata medie a inflației din septembrie, și nu la cursul de schimb de la 1 octombrie 2013, cum se întâmplă la celelalte state membre, care respectă directivele europene. Astfel că, pentru a nu compara mere cu pere, la un curs de schimb de 4,4423 lei/euro, luat în calcul în ultimul Oil Bulletin al Comisiei Europene, valoarea accizelor este în realitate de 460 euro/1000 l, în cazul benzinei, și de 427,04 euro/1000 l în cazul motorinei. Rezultă deci o scumpire cu aproximativ 100 euro la mia de litri pentru ambele.

Guvernul are nevoie de o derogare de CE, măsura indexării încălcând directivele europene

Directiva 96/2003 Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.

Potrivit guvernanților, noua metodologie de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional. Numai că pentru a putea să o aplice guvernul are nevoie de o derogare de la Comisia Europeană, pentru că ea încalcă mai multe directive europene, cele referitoare la accize în domeniul produselor petroliere, a tutunului, alcoolului, etc.

Energy Report a atras atenția că, potrivit articolului 13 al Directivei Consiliului 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, modul de clacul al accizelor este extrem de clar: 

“Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.”

Prevederi identice sunt cuprinse și în directivele referitoare la accizarea alcoolului și tutunului, inclusiv în ultima modificare a legislației europene pe tema accizării tutunului, directiva 64/2011.

Praguri maxime de majorare a accizelor

E drept că paragraful 2 al articolului 13 prevede posibilitatea ca statele membre “să uite” să-și actualizeze nivelul accizelor din codul fiscal, însă el are un caracter de protecție a contribuabililor în fața statelor care vor să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb:

“Statele membre pot menține valorile de impozitare aflate în vigoare în momentul adaptării anuale în cazul în care conversia sumelor nivelului de impozitare exprimat în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică”.

Efectul jongleriilor guvernului nu poate depăși 5 euro pe mia de litri de benzină

Articolul nu se referă la nicio indexare cu rata inflației, ci ia în calcul posibilitatea ca mânate de lăcomie, statele să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb lăsând accizele la același nivel în monedă națională cu cel din anul precedent. Pentru a evita însă abuzurile, directiva prevede un nivel maxim de scumpire a accizelor în euro, de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică.

Cu alte cuvinte, chiar dacă ar invoca alineatul 2 al articolului 13 din directivă, guvernul nu ar putea aplica o acciză la benzină mai mare cu mai mult de 5 euro la mia de litri, și nu cu peste 95 de euro cât ar dori dacă ar indexa nivelul în lei al accizelor cu rata inflației.

Directiva are un caracter obligatoriu și nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial

Directiva face parte din legislația secundară a Uniunii Europene (UE). Ea este adoptată de instituțiile europene pe baza tratatelor fondatoare. După ce directiva este adoptată la nivel european, statele membre trebuie să o transpună apoi în legislația lor internă. Articolul 288 din Tratatul privind funcționarea UE prevede că directiva are caracter obligatoriu. La fel ca regulamentul european şi decizia, ea este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale şi, prin urmare, nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial.

Cu toate acestea, directiva se diferențiază de decizie şi regulament. În timp ce regulamentul se aplică în legislația internă a statelor membre imediat după intrarea sa în vigoare, directiva trebuie să fie mai întâi transpusă de statele membre. Astfel, directiva nu conține modalități de aplicare; ea doar impune statelor membre o obligație de a atinge un rezultat. Acestea din urmă au apoi libertatea de a alege forma şi mijloacele pentru a aplica această directivă, adică nomele de aplicare sunt la latitudinea statelor membre, însă nu și conținutul directivei. {jathumbnailoff}

Guvernul Victor Ponta a depășit orice limită a oportunismului fiscal, introducând noua taxă de infrastructură în acciza pe benzină și motorină, pentru a o putea indexa cu rata medie a inflației înregistrată în septembrie, de 4,77%, și pentru a o putea include în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată.

Astfel, pe cifrele oficiale cuprinse în proiectul de cod fiscal, atât prețul benzinei, cât și cel al motorinei, ar trebui să se majoreze cu 50 de bani pe litru sau cu 9% în cazul benzinei (la actualul preț mediu de 5,5 lei pe litru) și 8,8% în cazul motorinei (la un preț mediu de 5,5 lei pe litru).

Potrivit propunerii de modificare a Codului fiscal, acciza la benzina fără plumb va urca de la 467 euro/tonă la 557,91 euro/tonă, respectiv de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar acciza pentru motorină va fi ridicată de la 391 euro/tonă la 473,85 euro/tonă, respectiv de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri. Pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va fi majorată de la 469,89 euro/tonă la 557,39 euro/tonă, respectiv de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

Cu alte cuvinte, dacă anul trecut guvernul încasa 1.627 de lei din acciza pe 1000 de litri de benzină fără plumb și 1.494 lei din acciza pe mia de litri de motorină, după indexarea cu rata inflației și includerea taxei de infrastructură în acciză, va încasa 2.034,5 lei, respectiv 1.897 lei. Cu alte cuvinte va scoate numai din acciză, 409 lei la mia de litri în plus, în cazul benzinei, și 402 lei la mia de litri în cazul motorinei.

După includerea acestor accize în baza de impozitare a TVA, bugetul statului se va mai alimenta suplimentar cu alți 100 de lei la mia de litri, și în cazul benzinei și în cel al motorinei.

Rezultă o povară fiscală de 500 de lei pe 1.0000 de litri sau de 50 de bani pe litru, ceea ce echivalează cu o majorare a prețului benzinei de 9% și al motorinei de 8,7%

Un miliard de euro, "transferat" din buzunarul contribuabililor în cel al statului

Prin aceste măsuri, guvernul Ponta vrea să “transfere” numai puțin de un miliard de euro (0,5% din PIB) din buzunarele contribuabililor în buzunarele largi ale bugetului general consolidat numai de pe urma indexării accizelor cu rata medie anuală a inflației, de 4,77%, a introducerii noii taxe de infrastructură și a includerii acestora în baza de impozitare a TVA, potrivit unui proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal.
Cu toate că aceste taxe majorate sunt taxe impuse pe consum, iar veniturile suplimentare pe care statul le estimează, după regula de trei simplă probabil, depășesc 0,5% din PIB, BNR susține în continuare că impactul inflaționist va fi infim.
Veniturile statului din din accize vor crește anul viitor cu numai puțin de 18% față de cele prognozate pentru acest an. La baza acestei creșteri stă majorarea actualului nivel al accizelor, calculat în lei la cursul de 4,5223 de pe 1 octombrie anul trecut, cu rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.
Guvernul anticipează un plus de venituri din accize de 3,44 miliarde lei (aproape 800 milioane de euro), rezultat din indexarea nivelului actual cu rata medie a inflației la septembrie, de 4,77%, şi majorarea accizei la benzină şi motorină şi kerosen cu 7 eurocenţi pe litru. La acestea se mai adaugă TVA-ul aferentă acestor accize dar și a noii taxe de infrastructură, de 825 de milioane, din care se scad anumite venituri din TVA care vor fi pierdute în urma trecerii la sistemul opțional de TVA la încasare, astfel că veniturile suplimentare de TVA pentru anul viitor vor fi de doar 764 milioane de lei.

Impactul asupra inflației produs de noile taxe introduse de guvernul Ponta, cele pe construcții speciale și de infrastructură, și al indexări accizei cu rata inflației va fi limitat la 0,2%, susține Guvernatorul Mugur Isărescu.

Este dificil de descifrat cât din această declarație intră în fișa postului guvernatorului, de ancorare a anticipațiilor prin moral suasion, și cât e realitate sau măcar bună credință. 

Pentru că guvernatorul se poate înșela, așa cum a făcut-o la mijlocul anului 2009, când vorbea de creștere economică într-un an care s-a încheiat cu o scădere a PIB-ului de 7,1% (6,6% după revizuirile cauzate de “jongleriile fiscale” ale guvernanților cu deflatorul).

"Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări, impactul este limitat la 0,2% şi consecinţele unui lanţ sunt limitate. Probabil că vom schimba numai balanţa riscurilor de la o balanţă echilibrată spre o balanţă uşor superioară, uşor în creştere", a declarat Mugur Isărescu, întrebat de presă despre efectul majorărilor de taxe, adăugând că că nu vede o avalanşă de scumpiri în lanţ ca urmare a aplicării majorărilor anunţate.

Noile taxe și liberalizarea prețurilor vor scumpi inevitabil produsele energetice

Entuziasmul cu care BNR a primit măsurile guvernului este bizar. Pentru că prin acestea se majorează impozitarea, în special în industria energetică și la bunuri cu cerere mai puțin elastică. Ceea ce este logic, din punct de vedere al guvernanților și al FMI, care vor să aibe o garanție a veniturilor, numai că și transferul costului cu plata impozitelor către consumator este direct proporțional cu inelasticitatea cererii. Guvernanții, dar și oficialii BNR susțin că aceste măsuri sunt obligatorii pentru asigurarea veniturilor pentru majorarea salariilor și pensiilor, cu alte cuvinte pentru stimularea cererii interne, care “rămâne la un nivel redus, contribuind astfel la ajustarea contului curent la 1,2 la sută din PIB”, susține BNR în Declaraţia de presă făcută publică la sfârşitul vizitei FMI şi CE.

Comoditatea cu care BNR privește actuala situație este cu atât mai ciudată cu cât România va trece în perioada următoare și printr-un proces de liberalizare a prețurilor la energie și la gaze naturale, care în cazul companiilor este mult mai alert decât în cazul consumatorilor casnici. Și a fi confortabil cu o majorare a impozității la produse cu cerere mai puțin elastică și care oricum aveau un calendar de aliniere cu prețurile europene în condițiile în care te plângi de nivelul redus al cererii interne ridică semne de întrebare.

BNR merge pe mâna stagnării economice

Profesorul de economie de la Universitatea Româno-Americană Bogdan Glăvan consideră că impactul inflaționist al noilor măsuri “depinde ce face BNR. Deocamdată văd că validează politica monetară globala, scade dobânda și bagă bani. Inflația o sa sară în momentul în care se reia creditarea. Dacă BNR estimează un impact inflaționist atât de mic înseamnă că merge pe varianta neîncrederii consumatorilor/investitorilor/băncilor, adică implicit pe stagnare economică. Cred că în acest moment BNR e îngrijorată atât de creditele neperformante cât și de hot money care vin de-afară, asta e motivul pentru care scade dobânda, nu ca să crească economia. Văd ca a lăsat cursul oarecum liber, s-a apreciat ceva, dar estimez că se va aprecia mai mult pe măsura ce hot money continuă să intre. Asta are impact deflaționist. La un moment dat însă va începe sa cumpere valuta și să inflaționeze mai serios”.

Scenariul pesimist

De altfel, estimarea atât de redusă a impactului și entuziasmul cu care BNR a primit această măsură sugerează că BNR se teme mai mult de presiuni deflaționiste decât de cele inflaționiste, cea ce sugerează că în opinia tehnocraților din strada Doamnei economia lâncezește. Să nu sufere însă de ceea ce în psihanaliză se numește nevroză de destin: o eventuală majorare a prețului petrolului pe piețele internaționale ar putea conduce prețul benzinei de la 6-6,10 lei (cât va fi după implementarea noilor măsuri) undeva la 6,5 lei pe litru. Dacă majorează și redevențele la petrol și gaze - prețul benzinei ar putea sări la 6,7-7 lei. În ceea ce privește gazele și energia, ele se vor scumpi oricum ca urmare a procesului de liberalizare.

Cu alte cuvinte, numai la benzină am putea asista la o scumpire de 20-25%, ce va pune presiune pe bugetele gospodăriilor și va afecta în sens negativ cererea și implicit prețurile celorlalte bunuri. Companiile din celelalte sectoare ar putea fi prinse între ciocanul cererii în scădere (și implicit al prețurilor) și nicovala majorării costurilor de producție (prețul la energie și gaze se va liberaliza și vor urma traseul prețului petrolului - rușii leagă prețul gazelor de acesta, iar energia e un important factor de producție). Va rezulta o avalanșă de falimente! Și atunci, ori BNR își folosește la maxim (ineficient și clientelar) singurul canal de transmisie monetară (bugetul, că sistemul bancar nu mai este un astfel de canal), pentru a “salva” companiile “too big to fail”, fie vom intra într-o recesiune profundă cauzată de aceste majorări de taxe "salvatoare”.

În goana sa după venituri facile obținute la bugetul statului, guvernul Ponta este dispus să calce în picioare nu numai practica din ultimii ani, dar și legislația europeană. Directivele europene, a căror transpunere este obligatorie pentru statul român, precizează explicit modul în care sunt calculate accizele de către statele membre care încă nu au adoptat moneda euro.

Chiar și singura portiță de care poate fi utilizată de statul român permite o majorare a accizei în euro cu cel mult 5 euro la mia de litri, nu cu 20 de euro cum ar fi în cazul benzinei, dacă se aplică indexarea cu rata inflației

Cât timp cursul de schimb a fost favorabil execuției bugetare, executivul n-a avut nimic împotriva calculării nivelului accizelor în euro.

Când cursul de schimb a devenit favorabil contribuabilului, lucrurile s-au schimbat brusc. De anul viitor, guvernul a anunțat că va renunța la sistemul de calcul al accizei în euro și va opta pentru indexarea accizelor cu rata inflației. Astfel, în loc ca anul viitor contribuabilii să beneficieze de un efect favorabil, de 1,63%, al evoluției cursului de schimb ei vor fi nevoiți să achite bunuri accizabile (energie, tutun, alcool, etc) mai scumpe, ca urmare a indexării nivelului accizelor cu rata inflației (care se va situa probabil undeva la 4%).

Directivele precizează cursul euro la care sunt calculate accizele

Directiva 96/2003 Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.

Numai că guvernul mai are un hop de trecut și anume acordul Comisiei Europene. Pentru că, potrivit articolului 13 al Directivei Consiliului 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, modul de clacul al accizelor este extrem de clar: 

“Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.”

Prevederi identice sunt cuprinse și în directivele referitoare la accizarea alcoolului și tutunului, inclusiv în ultima modificare a legislației europene pe tema accizării tutunului, directiva 64/2011.

Excepții: unitățile de măsură a volumului

Guvernul român speră probabil să invoce articolul 12 al directivei, potrivit căruia “statele membre își pot exprima ratele naționale de impozitare în alte unități decât cele prevăzute în articolele 7-10, cu condiția ratele corespunzătoare de impozitare, în urma conversiei în aceste unități, să nu se situeze sub ratele minime prevăzute în prezenta directivă”. Însă acesta se referă la unitățile de măsură ale volumelor (dat fiind sistemele diferite anglo-saxon și continental) și nu la unitățile monetare, așa cum arată și paragraful 2 al aceluiași articol: “Pentru produsele energetice specificate în articolul 7, 8 și 9 pentru care ratele de impozitare sunt exprimate în volume, volumul se măsoară la o temperatură de 15 °C.”

Praguri maxime de majorare a accizelor

E drept că paragraful 2 al articolului 13 prevede posibilitatea ca statele membre “să uite” să-și actualizeze nivelul accizelor din codul fiscal, însă el are un caracter de protecție a contribuabililor în fața statelor care vor să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb:

“Statele membre pot menține valorile de impozitare aflate în vigoare în momentul adaptării anuale în cazul în care conversia sumelor nivelului de impozitare exprimat în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică”.

Efectul jongleriilor guvernului nu poate depăși 5 euro pe mia de litri de benzină

Articolul nu se referă la nicio indexare cu rata inflației, ci ia în calcul posibilitatea ca mânate de lăcomie, statele să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb lăsând accizele la același nivel în monedă națională cu cel din anul precedent. Pentru a evita însă abuzurile, directiva prevede un nivel maxim de scumpire a accizelor în euro, de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică.

Directiva prevede un nivel al accizei pentru benzină de exemplu de 359 de euro pe mia de litri. România deja se situează peste acest nivel, cu o acciză de  359,59 euro pe mia de litri. Dacă se ia în calcul și efectul cursului de schimb, de 1,63% și indexarea cu rata inflației, de aproximativ 4%, ar rezulta o scumpire cu peste 0,5 % deasupra procentului de 5% cuprins în directivă. Indexarea cu rata inflației ar scumpi acciza de 359,59 euro (1626,17 lei la cursul de 4,5223 aplicat pentru acest an) la mia de litri cu 65 de lei, aceasta urmând a atinge un nivel de 1691, 22 lei la mia de litri. Convertită în euro , la cursul publicat de Jurnalul Oficial al Comisiei Europene în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, de 4,4485 lei pentru un euro, ar rezulta un nivel al accizei de 380 de euro la mia de litri, cu peste 20 de euro mai mare decât nivelul înregistrat în 2013 și mult peste nivelul maxim de 5 euro acceptat de directivă.

Cu alte cuvinte, chiar dacă ar invoca alineatul 2 al articolului 13 din directivă, guvernul nu ar putea aplica o acciză la benzină mai mare cu mai mult de 5 euro la mia de litri, și nu cu 20 de euro cât ar dori dacă ar indexa nivelul în lei al accizelor cu rata inflației.

Citește și Prețul benzinei se va majora cu cel puțin 7,2% (40 de bani) în urma introducerii noi taxe de infrastructură de 7 cenți și a indexării accizelor cu rata inflației, Industria energetică, sub asediu fiscal: taxe pe stâlpi, sonde, centrale și platforme maritime

Directiva are un caracter obligatoriu și nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial

Directiva face parte din legislația secundară a Uniunii Europene (UE). Ea este adoptată de instituțiile europene pe baza tratatelor fondatoare. După ce directiva este adoptată la nivel european, statele membre trebuie să o transpună apoi în legislația lor internă. Articolul 288 din Tratatul privind funcționarea UE prevede că directiva are caracter obligatoriu. La fel ca regulamentul european şi decizia, ea este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale şi, prin urmare, nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial.

Cu toate acestea, directiva se diferențiază de decizie şi regulament. În timp ce regulamentul se aplică în legislația internă a statelor membre imediat după intrarea sa în vigoare, directiva trebuie să fie mai întâi transpusă de statele membre. Astfel, directiva nu conține modalități de aplicare; ea doar impune statelor membre o obligație de a atinge un rezultat. Acestea din urmă au apoi libertatea de a alege forma şi mijloacele pentru a aplica această directivă, adică nomele de aplicare sunt la latitudinea statelor membre, însă nu și conținutul directivei.

În rezumat, planul guvernului Ponta este extrem de simplu: majorăm taxele, alimentăm presiunile inflaționiste, după care indexam taxele cu noua rată a inflației majorată de propriile taxe, bugetul se umflă, populația sărăcește și nu știe de ce! În plus, vom beneficia anii viitori și de recalcularea PIB-ului ca urmare a modificării deflatorului cauzată de majorarea de taxe și indexarea acestora cu rata inflației!

Prețul benzinei se va majora de la 1 ianuarie cu cel puțin 40 de bani pe litru, ca urmare a introducerii noii taxe de infrastructură de 7 eurocenți, convenită cu FMI, a includerii ei în baza de impozitare a TVA și a renunțării la calculul accizei în euro și indexarea acesteia cu rata inflației.

Dacă la acestea adăugăm și taxarea construcțiilor speciale (sonde, platforme maritime, stâlpi, rețele de distribuție) pe care le dețin companiile de petrol și gaze, scumpirile ar putea fi mai împovărătoare. Nu trebuie uitat nici faptul că anul viitor vor fi majorate probabil și redevențele, ceea ce ar conduce inevitabil la pierderea de către România a poziției de țară europeană cu cea mai ieftină benzină.

Impactul introducerii noi taxe asupra prețului benzinei va fi, la un curs de 4,44 lei pe euro, de  31 de bani pe litru, care în realitate va deveni de 38,5 bani pe litru după aplicarea TVA. Dacă se adaugă și indexarea cu rata inflației, un litru de benzină va costa cu peste 40 de bani mai mult decât în prezent. Pentru că guvernul a decis că sistemul de acccizare pentru anul 2014 va fi modificat astfel încât accizele plătite de consumatorii români anul viitor nu vor mai fi calculate în funcţie de cursul valutar anunțat de BCE la data de 1 octombrie 2013, ci în funcţie de rata inflaţiei. În vechiul sistem, ar fi câştigat consumatorii, în premieră în ultimul timp: cursul de schimb pentru accize este mai bun la anul faţă de cum a fost în acest an, iar accizele ar fi urmat să scadă, în lei, în lei, cu 1,65%, în 2014.

Noua taxă de infrastructură, aplicată numai retail-ului sau tuturor vânzărilor?!

Singura necunoscută este dacă noua taxă se va aplica numai vânzărilor de retail sau și celor comerciale. Fiind o taxă de infrastructură ar fi normal să fie aplicată numai celor de retail, adică numai combustibililor care sunt utilizați pentru alimentarea autoturismelor. Anul trecut a fost înregistrat un volum de vânzări la nivel de retail de 5 miliarde de litri combustibili (sau 1,3 milioane de tone benzină și 2,8 milioane de tone de motorină), dintr-un total de 7 miliarde de tone combustibili.

Dacă cererea de combustibili ar fi perfect inelastică, statul ar avea putea câștiga din taxă 350 de milioane de euro, la care se adaugă alte 84 de miliarde de euro care vor intra la bugetul de stat în urma aplicării TVA acestei accize. Adoptarea acestei măsuri va pune presiune asupra BNR, care este conștientă de efectul pe care majorarea prețului la combustibili în va avea asupra inflației. Benzina și motorina au un impact deosebit asupra costurilor de producție și distribuție al oricărui bun, ceea ce se va transforma într-o presiune inflaționistă pe partea de ofertă.

Benzina și motorina, bunuri cu cerere elastică

Toate aceste calcule sunt făcute ignorând elasticitatea cererii de carburanți. Potrivit ultimului raport anual al Petrom, „vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2%, comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piaţa interna au fost de 2.405 milioane de litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut. Mediul economic nefavorabil din regiune, pe întreaga durată a anului 2012, şi nivelul scăzut al puterii de cumpărare a clienților au condus la scăderea uşoara a vânzărilor medii de carburant pe benzinărie. În România, acestea au scăzut cu 1% comparativ cu anul trecut, ajungând la 4,4 mil. litri/benzinărie (2011: 4,5 mil. litri benzinărie), în timp ce, la nivel de Grup, vânzările medii pe stație au scăzut cu 2%, la 3,9 mil. litri/benzinărie în 2012 (2011: 4,0 mil. litri/benzinărie)”.

Povară fiscală anuală suplimentară de 47 de euro

Și în ultimul raport anual al Rompetrol, se precizează că “retail-ul reprezintă principalul segment al pieței, având 71% din piață în 2012 și este puternic afectat de criza care a afectat regiunea în ultimii ani, care a limitat consumul de combustibil, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi la nivelul companiilor”. Consumul mediu de combustibil s-a situat în ultimii doi ani la 56 litri/lună pentru persoanele fizice, ceea ce ar echivala cu o povară fiscală anuală suplimentară impusă de noua taxă de 47 de euro pentru fiecare persoană fizică.

Însă socoteala de acasă mai niciodată nu se potrivește cu cea din târg. Dacă cererea la combustibil ar fi perfect elastică și ar scădea cu 7,2%, statul ar pierde venituri din accize și TVA în valoare de 216 milioane de euro, înjumătățind “beneficiile” aduse de noua taxă, fără a lua în calcul efectele negative macroeconomice pe care aceasta le va avea (creșterea prețurilor la majoritatea bunurilor și serviciilor și scăderea vânzărilor acestora în economie). Chiar și la o scădere a cererii de 5%, statul ar pierde venituri de 150 de milioane de euro.

Posibila introducere a unei noi taxe de 10 eurocenți pe litrul de benzină și motorină ar scumpi carburanții cu 55 de bani (la actualul curs de 4,443 lei pentru un euro) și ar putea introduce în buzunarele celor ce se ocupă de administrarea drumurilor jumătate de miliard de euro anual.

Bugetul de stat va beneficia și el de venituri suplimentare de 120 de milioane de euro, ca urmare a aplicării taxei pe valoare adăugată (TVA) noii baze de impozitare care va include și noua taxă.

La prețul actual al benzinei, de 5,5 lei pe litru, cel mai redus la nivelul întregului an, noua taxă ar echivala cu scumpirea carburanților cu 10%. Adoptarea unei astfel de măsuri va avea însă dușmanii săi instituționali, printre care BNR, care este conștientă de efectul pe care majorarea prețului la combustibili în va avea asupra inflației. Benzina și motorina au un impact deosebit asupra costurilor de producție și distribuție al oricărui bun, ceea ce se va transforma într-o presiune inflaționistă pe partea de ofertă.

Benzina și motorina, bunuri cu cerere elastică

Potrivit unor surse din piață, anul trecut a fost înregistrat un volum de vânzări la nivel de retail de 1,3 milioane tone benzină și de 2,8 milioane tone motorină, în total aproximativ 5 miliarde de litri de combustibili.

Toate aceste calcule sunt făcute ignorând elasticitatea cererii de carburanți. De altfel, orientarea pe timp de criză asupra majorării taxelor la bunuri și servicii cu cerere mai puțin elastică nu este un lucru nou în România, și nu numai. Ar fi însă o mare greșeală din partea guvernului Ponta să facă acest lucru, ultimii ani demonstrând o elasticitate mai ridicată a cererii pentru aceste produse, amplificată de criză.

Potrivit ultimului raport anual al Petrom, “vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2%, comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piața interna au fost de 2.405 milioane de litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut. Mediul economic nefavorabil din regiune, pe întreaga durată a anului 2012, și nivelul scăzut al puterii de cumpărare a clienților au condus la scăderea ușoara a vânzărilor medii de carburant pe benzinărie. În România, acestea au scăzut cu 1% comparativ cu anul trecut, ajungând la 4,4 mil. litri/benzinarie (2011: 4,5 mil. litri benzinărie), în timp ce, la nivel de Grup, vânzările medii pe stație au scăzut cu 2%, la 3,9 mil. litri/benzinărie în 2012 (2011: 4,0 mil. litri/benzinărie)”.

Povară fiscală anuală suplimentară de 67 de euro

Și în ultimul raport anual al Rompetrol, se precizează că “retail-ul reprezintă principalul segment al pieței, având 71% din piață în 2012 și este puternic afectat de criza care a afectat regiunea în ultimii ani, care a limitat consumul de combustibil, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi la nivelul companiilor”. Consumul mediu de combustibil s-a situat în ultimii doi ani la 56 litri/lună pentru persoanele fizice, ceea ce ar echivala cu o povară fiscală anuală suplimentară impusă de noua taxă de 67 de euro pentru fiecare persoană fizică.

Însă socoteala de acasă mai niciodată nu se potrivește cu cea din târg. Dacă cererea la combustibil ar fi perfect elastică și ar scădea cu 10%, statul ar pierde venituri din accize și TVA de 300 de milioane de euro, înjumătățind “beneficiile” aduse de noua taxă, fără a lua în calcul efectele negative macroeconomice pe care aceasta le va avea (creșterea prețurilor la majoritatea bunurilor și serviciilor și scăderea vânzărilor acestora în economie). Chiar și la o scădere a cererii de 5%, statul ar pierde venituri din TVA de 150 de milioane de euro.

Prețul benzinei din Statele Unite ale Americii (SUA) a scăzut săptămâna trecută cu 6,6 cenți pe galon, ajungând la un nivel de 3,294 dolari, cel mai redus nivel înregistrat din 24 decembrie 2012. 

În săptămâna precedentă, prețul benzinei din SUA se majorase cu 0,6%.

În prezent, benzina este mai ieftină cu 27,4 cenți sau cu 6,6% față de perioada similară a anului trecut. Scăderea prețurilor la pompă se suprapune unei reveniri modeste a contractelor futures, după ce acestea au înregistrat cel mai redus nivel din iunie 2012 în urmă cu două săptămâni.

Prețurile actuale la benzină sunt cu 19,9%, sub media record național de 4.114 dolari pe galon înregistrată pe 7 iulie 2008.

Estimările specialiștilor de peste ocean pentru această lună situează prețul benzinei la 3,42 dolari pe galon, în scădere față de nivelul de 3,75 dolari înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Prognoza se bazează pe un preț futures al țițeiului West Texas Intermediate (WTI) de 103 dolari pe baril, față de 89,49 dolari cât se înregistra în aceeași perioadă a anului trecut.

Țițeiul Brent tranzacționat pe plan internațional, de referință pentru majoritatea statelor în stabilirea prețului benzinei, este prognozat la 108,50 dolari pe baril în aceasta lună, în scădere de la 111.71 dolari pe baril, cât se înregistra anul trecut.

Și în România, benzina a atins în septembrie cel mai redus nivel de pret

Și în România, prețul benzinei a atins la finalul lunii septembrie cel mai redus nivel înregistrat de la începutul anului, de 1,234 euro pe litru, cu 1,5 eurocenți sub nivelul minim înregistrat până în prezent, pe 7 iunie 2013, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, în raportul ei săptămânal, Oil Bulletin.

Motorina, în schimb, deși se află pe o pantă descendentă la rândul ei, se află cu 5,5 eurocenți peste nivelul minim înregistrat pe 7 iunie, de 1,258 euro pe litru, în prezent ea costând aproximativ 1,313 euro/litru, 

Șoferii români continuă să beneficieze de cea mai ieftină benzină din UE, numai omologii lor din Estonia putându-se lăuda cu un preț al benzinei mai mic de 1,3 euro pe litru, în timp ce consumatorii din Luxemburg, Polonia și Bulgaria plătesc undeva între 1,3 și 1,35 euro/l. Șoferii greci, olandezi și italieni, în schimb, se află la polul opus, achitând peste 1,7 euro pentru fiecare litru cumpărat.

După prețul rovinietei, timbrul de mediu (fosta taxă de primă înmatriculare sau taxa de poluare), taxele de pod și nou anunțatele taxe de autostradă, românii ar putea plăti un nou bir pentru a beneficia de infrastructura de transport, care s-ar suprapune peste rovinietă.

Și, pentru a fi încasat rapid și a i se putea majora prețul și cu taxa pe valoare adăugată (TVA), guvernul se gândește să-l includă în prețul benzinei și în prețul motorinei.

Nici nu este de mirare că executivul se gândește la o astfel de măsură, atât timp cât are probleme în echilibrarea bugetului (noua rectificare tocmai a majorat deficitul bugetar cu 0,2%, în condițiile în care guvernul Ponta se gândește să indexeze cu rata inflației numai salariile și pensiile mici). Și cel mai facil obiectiv al unei majorări a impozitării este reprezentat de bunurile cu cerere cât mai inelastică, precum carburanții, benzina și motorina.

Taxa pe preţul benzinei şi al motorinei, "o idee mai veche a lui Fenechiu"

"Este o idee mai veche, de când Fenechiu era ministru, de a introduce o anumită taxă pe preţul benzinei şi al motorinei, pentru a alimenta doar fondurile necesare pentru construcția de infrastructură rutieră, nu ca venituri la bugetul general, ci doar pentru infrastructura. Trebuie să o analizăm. Nu o resping în niciun caz de la început", a declarat premierul Victor Ponta la România TV.

În prezent, şoferii plătesc rovinietă Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi. Potrivit prevederilor legale din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, rovinieta reprezintă „tarif de utilizare – o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, reţeaua de drumuri naţionale din România, concesionată Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.” Rovinieta reprezintă taxa de circulaţie pe drumurile naţionale, iar Guvernul ar dori să impună o taxă și pentru a nu deveni redundant susține că o va pentru construcția de infrastructură.

TVA plicat accizei, rovinietei și noii taxe

Românii achită, la achiziționarea fiecărui litru de benzina, 24% TVA și o acciză de 0,36 euro pe litru, în cazul benzinei, și una de 0,316 euro pe litru în cazul motorinei, la un curs de 4,52 euro pe litru stabilit pentru 2013, și nu la cursul actual de 4,4 euro/l. TVA-ul este aplicat și accizei, la fel cum este aplicat și în cazul în care decideți să achiziționați rovinieta online sau din benzinării, ceea ce scumpește prețul acesteia, dar majorează veniturile statului.

În plus, costul rovinietei plătite de şoferii de autoturisme ar putea creşte cu până la 66% şi va fi mai mic pe anumite perioade de valabilitate în cazul vehiculelor de transport marfa si persoane, potrivit unui nou proiect al Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura și Investiții Străine de modificare a legislației privind tarifele de utilizare a infrastructurii rutiere, citat de Mediafax. Comparativ cu un proiect de ordonanţă elaborat anterior de instituţie pe această temă şi cu reglementările în vigoare, noua variantă prevede majorarea şi scăderea mai multor tarife, eliminarea perioadei de valabilitate de 90 de zile şi adăugarea unui nou interval, de 10 zile, pentru autoturisme şi pentru vehiculele de transport marfă cu masă totală mai mică sau egală cu 3,5 tone.

Pretul rovinietei va crește la rândul său

Astfel, şoferii de autoturisme vor scoate din buzunar pentru roviniete valabile 7 zile, 30 zile şi 12 luni suma de 5, 10 respectiv 32 euro, inclusiv TVA. Comparativ, pentru aceleaşi perioade de valabilitate, sumele achitate se ridică în prezent la 3, 7 şi 28 euro. Pentru o perioadă de 10 zile, nivelul propus este de 6 euro.

În cazul vehiculelor de transport marfă de până la 3,5 tone, tarifele pentru 7 zile şi 12 luni cresc de la 6 la 7 euro, respectiv de la 96 la 100 euro, dar scad în schimb în cazul intervalului de 30 zile, de la 16 euro la 14 euro.

Pentru vehiculele de transport marfă de 3,5 - 7,5 tone sau de transport persoane cu 9-23 locuri pe scaune rovinieta pentru o zi va costa 11 euro, faţă de 4 euro în prezent. Taxa va scădea de la 52 euro la 50 euro, pentru 30 zile, dar va urca de la 320 euro la 500 euro la 12 luni.

Şoferii vehiculelor de transport marfă de 7,5 - 12 tone sau de transport persoane cu peste 23 locuri pe scaune, rovinieta pe zi creşte de la 7 la 11 euro şi scade de la 35 euro la 30 euro în cazul achitării pe şapte zile. La 30 zile, taxa scade de la 91 euro la 60 euro, iar la 12 luni aceasta este majorată de la 560 euro la 600 euro.

În cazul vehiculelor de transport marfă de peste 12 tone cu până la trei axe, rovinieta pe zi creşte de la 9 la 11 euro, scade la 7 zile (de la 45 euro la 36 euro) şi 30 zile (de la 117 euro la 72 euro) şi rămâne la valoarea actuală la 12 luni (720 euro).

Pentru vehiculele de transport marfă de peste 12 tone cu minim patru axe, tarifele pentru o zi rămân la 11 euro, la 7 zile scad de la 55 euro la 45 euro, la 30 zile sunt diminuate de la 143 euro la 90 euro iar pentru 12 luni acestea coboară de la 1.210 euro la 900 euro.

Rovnieta, majorata și la vehiculelor de transport marfă cu masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone

"Va fi actualizat nivelul tarifelor de utilizare, intermediare, în cazul vehiculelor de transport marfă cu masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, conform procentelor recomandate de Directiva 2011/76/UE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de transport marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (tariful lunar – maximum 10% din tariful anual; tariful săptămânal – maximum 5% din tariful anual; tariful zilnic de 11 euro şi maximum 2% din tariful anual) şi va fi diminuat nivelul tarifului cu valabilitate de 12 luni, aplicat în cazul vehiculelor cu masă totală maximă autorizată mai mare de 12 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv)", se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă elaborat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS).

În plus, autorii documentului precizează că va fi majorat nivelul tarifelor aplicate în cazul autovehiculelor şi a vehiculelor cu masă totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, în cazul acestora nivelul existent înregistrând cele mai mici valori din Uniunea Europeană.

Proiectul de ordonanţă extinde, de asemenea, modalităţile de achitare a tarifelor de utilizare a drumurilor, prin intermediul unor mijloace de plată care urmează să fie puse la dispoziţie de către distribuitori, şi va elimina posibilitatea de exceptare a vehiculelor utilizate exclusiv în transportul public local de persoane pe raza teritorial - administrativă a unei localităţi.

"Va fi reglementat ca, prin excepţie de la prevederile OG nr.2/2001, sumele provenite din amenzile aplicate pentru circulaţia fără rovinietă valabilă se fac venit integral la bugetul de stat", se arată în nota de fundamentare.

În plus, vor fi eliminate prevederile privind sancţiunile aplicabile în cazul falsificării rovinietei, întrucât acestea sunt fapte incriminate de Codul Penal.

MOL România a inaugurat a opta sa benzinărie din județul Brașov și a cincea din zona metropolitană Brașov, extinzându-și rețeaua națională de distribuție la 142 de unități.

Finalizată în urma unei investiții de aproape 1 milion de euro, noua stație este amplasată în Săcele, pe ruta de ieșire dinspre Brașov către Drumul Național 1 – drumul european E60, cea mai importantă arteră de transport rutier din România.

Benzinăria are o suprafață de 3.000 de metri pătrați și este echipată cu trei pompe multi-produs, inclusiv două pistoale cu alimentare rapidă pentru autovehiculele comerciale. Stația vinde carburanți marca MOL: benzină Tempo 95 și EVO Benzină, motorină Tempo Diesel și EVO Diesel.

Șoferii pot achiziționa roviniete și au la dispoziție facilitățile dedicate posesorilor de carduri de carburant MOL Gold și MOL Silver sau ale sistemului de loializare MultiBonus. În plus, magazinul cu o suprafață de 80 de metri pătrați pune la dispoziție produse alimentare sau din tutun, băuturi, precum și lubrifianţi MOL Dynamic, respectiv produse de îngrijire auto EVOX.

Stația are dotări moderne, inclusiv senzori pentru deschiderea ușilor toaletelor.

În plus, clienților li se propune o nouă modalitate de a lua masa când se află la drum, unică în acest moment pe piața distribuției de carburanți. În noua benzinărie MOL de la Brașov șoferii pot încerca 6 rețete diferite de preparate din carne de porc sau de pui, pregătite pe loc la grătarul din incinta magazinului.

Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 30.000 de angajaţi în întreaga lume. Segmentul Upstream cuprinde operațiuni în Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud și țările membre CSI, compania având peste 75 de ani de experiență în producția de hidrocarburi.

În prezent, desfășoară activități de explorare în 11 țări și de producție în 7 țări, nivelul producției fiind de peste 118.000 barili echivalent petrol pe zi.

Segmentul Downstream al grupului controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania are, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, dintre care 142 în România.

Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul țării, dintre care unul a fost ratificat de către Guvernul României.

Prețul benzinei a atins la finalul lunii septembrie cel mai redus nivel înregistrat de la începutul anului, de 1,234 euro pe litru, cu 1,5 eurocenți sub nivelul minim înregistrat până în prezent, pe 7 iunie 2013, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, în raportul ei săptămânal, Oil Bulletin.

Motorina, în schimb, deși se află pe o pantă descendentă la rândul ei, se află cu 5,5 eurocenți peste nivelul minim înregistrat pe 7 iunie, de 1,258 euro pe litru, în prezent ea costând aproximativ 1,313 euro/litru, 

Șoferii români continuă să beneficieze de cea mai ieftină benzină din UE, numai omologii lor din Estonia putându-se lăuda cu un preț al benzinei mai mic de 1,3 euro pe litru, în timp ce consumatorii din Luxemburg, Polonia și Bulgaria plătesc undeva între 1,3 și 1,35 euro/l. Șoferii greci, olandezi și italieni, în schimb, se află la polul opus, achitând peste 1,7 euro pentru fiecare litru cumpărat.

Evoluția prețului țițeiului - principala explicație a ieftinirilor

În ceea ce privește prețul motorinei, România se află pe locul al treilea în topul celor mai ieftini carburanți diesel, după Estonia și Letonia. Balticii achită puțin sub 1,3 euro pe litru de motorină, în timp ce românii puțin peste - 1,313 euro/l.

Principala explicație a evoluției favorabile a prețurilor carburanților este evoluția prețului internațional al petrolului, aflat în scădere în ultimul timp. Tendința ar putea continua, în cazul în care puterea legislativă din SUA nu va majora plafonul de îndatorare al guvernului american. Un alt element care a contribuit la evoluția prețurilor carburanților a fost deprecierea dolarului în raport cu leul din a doua jumătate a lunii septembrie. Exceptând prima lună și jumătate a anului, perioadă în care dolarul s-a depreciat puternic în raport cu leul, nivelul cursului înregistrat la începutul lunii octombrie a fost cel mai scăzut din acest an, sub 3,3 lei pentru un dolar.

Dacă în ceea ce privește prețul benzinei, în mare parte produsă intern, România a evoluat într-un ritm mai accelerat comparativ cu celelalte state membre UE, în ceea ce privește motorina, în mare parte importată, aceasta a păstrat trendul UE. De altfel, din accizarea în vamă a produselor energetice din import (în special motorina) s-au încasat la buget, în 2012, 1,249 miliarde lei, cu 7,6% mai mult decât în 2011 (1,161 miliarde lei).

Benzina a atins minime anuale și în UE și în SUA

Și la nivelul statelor membre UE și al celor din zona euro, benzina se situează în apropierea minimului acestui an, fapt ce demonstrează importanța prețului internațional al petrolului. Nici în ceea ce privește Statele Unite ale Americii situația nu este diferită. Prețul mediu cu amănuntul la benzină a scăzut săptămâna trecută cu 5,8 cenți la 3,367 dolari pe galon, cel mai scăzut nivel înregistrat de pe 28 ianuarie. Prețurile la benzină plătte de consumatorii americani au scăzut 24,1 centi, sau 6,7%, în ultimii cinci săptămâni, după încheierea vacanței de vară, ce reprezintă vârful de consum sezonier. În plus, stocurile din SUA rămân în continuare la niveluri ridicate.

Prețurile la benzină au scăzut cu 12,5%, sau 48,3 cenți, față de aceeași perioadă a anului trecut.

În plus, estimările sunt în continuare pozitive pentru șoferii americani, media pentru luna octombrie a prețului benzinei fiind situată la 3,55 dolari pe galon, în scădere față de nivelul de 3,75 dolari pe galon înregistrată în septembrie.

Prognozele se bazează pe un preț al țițeiului West Texas Intermediate (WTI) de 103 dolari pe baril și pe unul al Brent-ului de 110 de dolari pe baril. Potrivit experților americani, costurile cu țițeiul brut au reprezentat în luna august aproximativ 71% din prețul benzinei. {jathumbnailoff}

Evoluția prețului internațional al petrolului nu a fost ignorată de companiile autohtone, benzina ieftinindu-se în ultimele 3 luni cu aproximativ 30 de bani, în timp ce motorina cu numai 3 bani. Motivul pentru care benzina s-a ieftinit mai mult decât motorina ține atât de structura cererii, din ce în ce mai predominantă fiind componenta de motorină, dar și de cea a producției.

În România, în continuare, rafinăriile produc insuficientă motorină, ceea ce face ca o bună parte din aceasta să fie importată. Din accizarea în vamă a produselor energetice din import (în special motorina) s-au încasat la buget, în 2012, 1,249 miliarde lei, cu 7,6% mai mult decât în 2011 (1,161 miliarde lei).

Așa se face că la benzinăria Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 costă astăzi 5,61 de lei (față de 5,9 lei la finalul lunii iulie), în timp ce unul de motorină standard, 5,88 (față de 5,91 lei la finalul lunii iulie). Benzina Extra 99 s-a ieftinit la rândul ei, în ultimele două săptămâni, de la 6,31 lei la 6,04 lei iar motorina Extra de la 6,14 lei la 6,11 lei.

Scumpiri marginale în UE

Ieftinirile din ultimele trei luni sunt contrare tendinței europene, care și ea se confruntă cu o inadecvare a capacităților de producție de motorină în raport cu cererea. Astfel, România este statul european cu cea mai ieftină benzină, 1,256 euro pe litru, urmat de Estonia (1,277 euro/l), Luxemburg (1,331 euro/l) și Bulgaria 1,331 euro/l). În ceea ce privește prețul motorinei, România ocupă locul 5 la nivelul UE, cu 1,333 euro/l, fiind devansată de Luxemburg (cu 1,222 euro/l) și statele Baltice. La nivelul UE, în ultimele 3 luni, benzina s-a scumpit cu aproximativ un eurocent, iar motorina cu 3 cenți.

Venituri record din accizarea motorinei importate

Statul român a încasat anul trecut la buget accize pe benzină și motorină în sumă totală de 8,409 miliarde de lei, cu 6,5% mai mult decât în 2011 (7,893 miliarde lei). Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), combustibilii s-au scumpit cu 5,14% în 2012, în condițiile unei majorări cu 4,4% a accizei la motorină începând cu 1 ianuarie 2012 și a unui curs de schimb utilizat la calculul accizelor de 4,3001 lei/euro, cu 0,85% mai defavorabil pentru contribuabili decât cel aferent anului anterior, de 4,2655 lei/euro. În urma majorării accizei la motorină, încasările la buget din această sursă au crescut anul trecut cu 9,5%, de la 5,202 la 5,697 miliarde lei, potrivit contului de execuție a bugetului de stat pe 2012. Încasările din accizarea benzinei au crescut cu doar 0,78%, de la 2,690 la 2,711 miliarde lei. Din accizarea în vamă a produselor energetice din import (în special motorina) s-au încasat la buget, în 2012, 1,249 miliarde lei, cu 7,6% mai mult decât în 2011 (1,161 miliarde lei). {jathumbnailoff}

Rețeaua de retail a MOL România a ajuns la 141 de benzinării, după ce compania a deschis trei stații noi, la Florești (Cluj), Iași și Călinești (Argeș), în urma unei investiți de aproape 3 milioane de euro.

„Am investit în total aproape 3 milioane de euro în cele trei noi benzinării, care vor deservi clienți din trei regiuni distincte ale României. Ne consolidăm prezența pe segmentul retail în țară, în linie cu strategia de creștere pe care ne-am propus-o pe termen mediu și lung”, a declarat, într-un comunicat, Kinga Daradics, CEO și Country Chairman MOL România.

Benzinăria de la Florești, cea de-a 11-a pe care MOL România o deține în județul Cluj, este situată pe drumul european E60 și are o suprafață de 3.300 de metri pătrați. Stația are trei pompe multi-produs, inclusiv două pistoale cu alimentare rapidă pentru autovehiculele comerciale.

Magazinul are o suprafață de 80 mp și include un colț gastro, iar în parcarea de mari dimensiuni pot staționa simultan două autocare de pasageri.

Noua benzinărie de la Iași, a patra din județ, este situată pe strada, Nicolina pe un teren de 2.733 mp și include un magazin cu suprafața de 70 mp. Stația are trei pompe multi-produs, cu două pistoale pentru alimentarea rapidă a vehiculelor comerciale.

La Călinești a fost deschisă cea de-a patra benzinărie MOL în județul Argeș, pe DN7. Aceasta este prima stație inaugurată sub noua platformă de operare, care presupune că partenerul are în proprietate benzinăria, carburanții și mărfurile din magazin, în timp ce MOL România asigură marca (brandul), aprovizionarea permanentă cu carburanți și controlul operațiunilor.

Stația are două pompe multi-produs și o pompă cu debit mărit pentru alimentarea vehiculelor comerciale.

Vânzările totale de carburanți (în volume, inclusiv GPL și lubrifianți) în România ale celor de la MOL au crescut cu 8% în trimestrul al doilea din 2013 față de perioada similară a anului precedent, în timp ce creșterea în cadrul rețelei de retail a grupului MOL a fost de 5%.

Turcia are cea mai scumpă benzină din lume. Și nici nu e de mirare, dat fiind că, cel puțin în Europa, turcii se clasează pe primul loc la povara taxelor impuse de guvern pe combustibili. Oportunitate de care profită diferitele grupări de rebeli sirieni aflați în război cu trupele guvernamentale ale președintelui Siriei, Bashar Al-Assad, dar și sirieni simpli, sărăciți de conflict. Aceștia introduc ilegal, prin contrabandă, cantități imense de carburanți în Turcia, mai ales că cele mai importante zăcăminte de petrol din Siria se află sub controlul forțelor islamiste militante.

Noapte de noapte, un convoi de mașini și camioane în stare deplorabilă, pline ochi cu canistre, transportă prin Turcia combustibili introduși în țară prin contrabandă din Siria. Mii de litri de benzină și motorină ajung, la adăpostul întunericului, în provincia Hatay, din sudul Turciei. Banii ajung în buzunarele rebelilor sirieni și ale intermediarilor turci ai afacerii, scrie Reuters.

Combustibilul de contrabandă provine, în cea mai mare parte, din provincia Deir-Al-Zor, din estul Siriei, vitală pentru producția de petrol a țării, controlată în bună măsură de rebelii islamiști.

Într-un top Bloomberg al statelor lumii cu cea mai scumpă benzină, Turcia se clasa pe primul loc din 60 în iunie anul acesta, cu un preț mediu de peste 2 euro/litru, astfel încât aproape o treime din venitul mediu zilnic al turcilor este cheltuit pe benzină. La nivelul anului trecut, Turcia se afla pe primul loc în Europa în ceea ce privește povara fiscală impusă asupra benzinei, cu un nivel total al taxelor de 1,04 euro/litru. La motorină, turcii se situau pe locul 3 pe continent, cu taxe totale de 0,77 euro/litru.

În Siria, prețul mediu oficial al benzinei este de 0,9 euro/litru, cu 20% sub cel mediu la nivel mondial, de 1,12 euro/litru. Motorina, în Siria, costă, în medie, 0,42 euro/litru, cu 58% mai puțin decât prețul mediu la nivel mondial.

Mii de contrabandiști

În aceste condiții, nu e de mirare că piața neagră a importurilor de carburanți proveniți din Siria înflorește, în pofida faptului că petrolul sirian este rafinat în mod primitiv de contrabandiști, în instalații improvizate, „de casă”.

Turcia a fost un susținător înfocat al rebelilor sirieni, încă de la debutul războiului civil, care durează deja de trei ani, oferind adăpost unui număr de circa 500.000 de refugiați din Siria și permițând forțelor de opoziție să se organizeze și să se antreneze pe teritoriul său.

Însă în ultimele câteva săptămâni, boom-ul contrabandei cu combustibili a adus un plus de instabilitate în regiunea de la frontieră. S_au consemnat schimburi de focuri între armata turcă și contrabandiștii sirieni care încercau să treacă granița, uneori în număr de câteva mii.

„Vin cu sutele, uneori cu miile, așa că armata nu poate să-i oprească. Nici n-au nevoie să se ascundă. Soldații știu foarte bine că e vorba de contrabandă”, spune Ismail, un intermediar care vinde benzină siriană de contrabandă cu canistrele, pe care le depozitează în fundul grădinii sale din satul Kusakli, situat în apropiere de graniță.

Benzină contra pâine

Oficialii de la Ankara insistă asupra faptului că acest fenomen nu va duce la înăsprirea condițiilor de acordare a azilului pentru refugiații sirieni, deși recunosc că, printre aceștia, se strecoară și destui contrabandiști și că au fost nevoiți să întărească măsurile de securitate la graniță.

Armata a anunțat recent că a desfășurat vehicule blindate și un tanc de-a lungul graniței, după ce a remarcat 1.000 de persoane îndreptându-se pe jos înspre frontieră dinspre Turcia, plus 150 de oameni călare și o coloană de 40 de mașini. A avut loc și un schimb de focuri, contrabandiștii trăgând primii.

„Rebelii sirieni fac contrabandă pentru că au nevoie de bani și, de fapt, nici măcar nu e vorba de bani, e vorba că mor de fame. Mulți transportă canistre peste graniță ca să poată să își cumpere pâine, nu pentru că ar fi oameni răi”, spune Hasan Cemiloglu, un lider local tradițional ales („muhtar”) al comunității din satul Kusakli.

Sătenii povestesc că există o întreagă rețea de intermediari pe teritoriul Siriei și fiecare percepe un tarif pentru a asigura siguranța transportului carburanților pe teritoriul controlat de ei, până la frontiera cu Turcia.

De la 40 de dolari canistra în sus

Mehmet, un intermediar a cărui camionetă poate transporta până la 50 de canistre, face în unele nopți de cinci ori drumul de la Kusakli la graniță și înapoi. Prețul depinde de locul de livrare al combustibilului. Prețul mediu pe canistră chiar la frontieră este de circa 80 de lire turcești (40 de dolari), dar urcă până la 125 de dolari, dacă benzina este adusă până în sat, unde aproape în fiecare curte se văd sute de canistre.

„Cred că în curând autoritățile vor pune capăt acestui comerț. A început să se practice prea pe față, toată lumea face contrabandă tocmai pentru că se tem că în curând nu se va mai putea”, spune Mehmet.

Provincia turcă Hatay de la granița cu Siria este plină de dealuri și cu vegetație foarte deasă, ceea ce o face ideală pentru contrabandiști, refugiați și rebeli islamiști deopotrivă.

Într-un alt sat de frontieră, Hacipasa, are loc o scenă similară. Locurile din spate ale mașinilor sunt pline de canistre, de-abia acoperite cu pături, care uneori împroașcă cu benzină în timpul transportului.

Un mod de viață

Pe măsură ce violența războiului civil sirian s-a apropiat tot mai mult de frontiera sa, Turcia a început să își închidă periodic granițele cu Siria. Două atacuri cu bombă au ucis 52 de oameni în aprilie în Reyhanli, cel mai important oraș de lângă frontieră, iar în februarie, un minibus sirian a explodat la postul de frontieră Cilvegozu, omorând circa 12 persoane.

Însă localnicii spun că contrabanda face parte de multă vreme din viața lor cotidiană și că îți câștigă existența în acest fel, așa că nici războiul și nici înăsprirea măsurilor de securitate nu vor duce la dispariția comerțului ilicit.

„Practic acest comerț de ani de zile. După fiecare atac cu bombă, un timp e mai greu să faci contrabandă, dar nu pentru mult timp. Atunci când armata închide un drum, oamenii deschid altul”, conchide Mehmet.

De cealaltă parte, în Siria, din cauză că zonele cu zăcăminte de petrol sunt controlate în bună măsură de rebeli, iar principalele rafinării, de la Horns și Banias, au rămas sub controlul forțelor loiale lui Bashar al-Assad, se înmulțesc rafinăriile improvizate, un soi de „alambicuri” de casă de făcut benzină.

Copii arși de vii

În plin câmp, la nord-est de Aleppo, cea mai mare metropolă a Siriei, mai mulți adolescenți aprind focuri sub niște cuve mari pline cu țiței și scurg în canistre produsele rezultate în urma arderii. Scena a fost filmată, iar videoclipul a fost uploadat pe YouTube. Un tânăr se plimbă de colo până colo prin fum, printre focuri, instalații și recipiente primitive, explicând tehnica de producere a motorinei și a combustibilului pentru încălzire de la rafinăria sa improvizată de la marginea orașului Al Bab.

„Bineînțeles că e periculos”, spune tânărul, ridicând din umeri și zâmbind forțat. Nici unul dintre copiii care muncesc acolo, unii dintre ei nepărând să aibă mai mult de 5-6 ani, nu poartă vreun echipament de protecție. În filmarea postată pe YouTube, tânărul care pare să conducă operațiunea este întrebat dacă face ceva bani cu asta. „Ne iese cât să avem ce să mâncăm. Noi vrem să-i ajutăm pe oameni”, răspunde acesta.

Într-o altă filmare, uploadată pe site-ul Syria Video, finanțat de catedra de studii privind Orientul Mijlociu de la Universitatea din Oklahoma, se văd oameni colectând produse de la rafinării improvizate la Darat Izza, tot la nord-est de Aleppo. Pe un fundal de măslini și dealuri pietroase, un bărbat descheiat la cămașă își prezintă prețurile de vânzare: benzenul costă 11.000 de lire siriene barilul (157 de dolari), iar combustibilul pentru încălzire, 12.500-13.000 de lire siriene.

Acesta adaugă că munca este extrem de periculoasă, doi copii murind cu puțin înainte de filmare. Unul dintre ei a ars de viu în timpul procesului de rafinare. „Am abandonat agricultura. Am pierdut tot ce am avut”, spune bărbatul.

Prețul combustibililor din România va evolua paralel cu cel al celorlalte state europene, Petrom considerând că prima de tranzacționare dintre Brent și Ural, care, istoric, în ultimii douăzeci de ani s-a situat la 4 dolari pe baril, va rămâne "relativ mică", ceea ce va defavoriza evoluția prețului carburanților pe piața locală, care utilizează atât ca materie primă, cât și în formula de calcul a combustibililor, Uralul.

În ultimul timp, Ural-ul s-a tranzacționat la un discount de sub un dolar pe baril față de Brent, existând zile în care el a beneficiat și de o primă de tranzacționare.

"Pentru 2013, estimăm că prețul mediu al țițeiului Brent se va situa peste valoarea de 100 dolari/baril, iar diferențialul Brent-Ural va continua să fie relativ mic", se precizează în raportul de prezentare a rezultatelor OMV Petrom pe semestrul întâi. CEO-ul companiei, Mariana Gheorghe, a refuzat ca de fiecare dată să facă vreo estimare cu privire la evoluția viitoare a prețului carburanților.

Cerere în scădere cu 7%

Raportul Petrom conține însă câteva indicii cu privire la soarta prețurilor benzinei și motorinei. Pe partea de cerere, Petrom se află într-o situație destul de delicată. În prima jumătate a anului, volumul total al vânzărilor din marketing a scăzut cu 7% față de perioada similară a anului trecut, din cauza vânzărilor comerciale mai mici, care au scăzut cu 18%. Într-o măsura relativ mare, scăderea este atribuită și finalizării tranzacției de vânzare a Petrom LPG la începutul anului 2013. În segmentul de retail, volumul total al vânzărilor s-a situat la același nivel ca în primele șase luni ale anului trecut, în linie cu evoluția pieței, susține Petrom. Totuși, comparând evoluția vânzărilor comerciale din trimestrul al doilea, raportate la același trimestru din 2012, acestea s-au micșorat cu doar 14%, față de nivelul de 18% din prima jumătate a anului, ceea ce ar putea semnaliza o revenire timidă a cererii. Iar creșterea economică de peste 2% ar trebui să-și facă efectul și asupra consumului, asta dacă ea nu este doar o jonglerie statistică a guvernanților, care au obiceiul de închide excel-urile după cum estimează ei că ar dori reprezentanții FMI.

Ofertă mai redusă la țiței, mai mare la gaze

Pe partea de ofertă, încurajator pentru șoferii români este dezideratul CEO-ului Petrom de a produce în plus un baril de hidrocarburi în acest an. "Vreau măcar ca pentru pri­ma dată de la pri­vatizare să livrăm un baril în plus în 2013 față de anul trecut. Am reușit în primul semestru“, a declarat Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom. Și într-adevăr, pe primul semestru, producția de țiței și gaze a Grupului a ajuns la 33,2 milioane barili echivalent petrol, în timp ce, în România, producția totala de țiței și gaze a fost de 31,1 milioane barili echivalent petrol, mai mare față de producția din perioada similară a anului trecut. Din păcate pentru șoferi, în ceea ce privește producția interna de țiței, aceasta a fost de 14,2 milioane barili, cu 1,3% mai mică decât cea pe primele șase luni ale lui 2012, în special din cauza declinului natural din zăcămintele-cheie.

Costuri de producție mai mici

O veste mai bună vine însă de pe partea costurilor de producție. Acestea au scăzut cu 6% față de prima jumătate a anului trecut, în pofida evoluției ușor negative a cursului valutar (deprecierea dolarului cu 1% față de leu). Costurile de producție din România, exprimate în dolari, au scăzut la 14,28 dolari pe baril, în special datorită managementului strict al costurilor. Iar tendința continuă și în 2013, costurile de producție din trimestrul al doiulea fiind cu 3% mai mici decât cele din primul trimestru. O veste proastă, pe termen scurt, vine însă din partea sectorului de investiții. Investițiile în prima jumătate a anului au fost mai reduse, ele urmând a fi compensate de investiții mai mari în partea a doua a anului. Cheltuielile de explorare, de 80 milioane lei pe cel de-al doilea trimestru, au fost semnificativ mai mici decât cele din trimestrul întâi, ca efect al costurilor mai mici cu achiziția seismică (campania de achiziție seismica 3D în Marea Neagră s-a finalizat în T2/13). Producția zilnică totală a crescut ușor față de trimestrul întâi, datorită unei contribuții mai mari a producției din România, care a compensat integral scăderea producției din Kazahstan. Volumele de vânzări ale Grupului au fost stabile comparativ cu nivelul T1/13, vânzările mai ridicate de gaze și condensat compensând vânzările mai scăzute de țiței.

Rompetrol Rafinare anticipează un viitor roz pentru propriul business, bazat însă pe perspective mai puțin favorabile șoferilor, pe scumpirea benzinei și motorinei, menită a reface diferența dintre prețul țițeiului și cel al produselor rafinate. Compania se așteaptă ca cererea de produse petroliere sa se îmbunătățească în perioada următoare, în sensul corectării nivelul actual al diferențelor dintre cotațiile de țiței și cele ale celor mai importante produse rafinate.

Pe ce se bazează Rompetrol? Pe faptul că, în momentul în care rafinăriile din Rusia vor demara programul de mentenanță, iar volumul de produse petroliere (mai ales benzină și motorină) destinat piețelor internaționale, în special celei europene, va scădea semnificativ,  marjele de rafinare din Europa vor beneficia de o influență pozitivă.

În ultimii ani, rafinăriile europene s-au aflat sub presiunea cererii autohtone sub așteptări, ca urmare a intrării UE în cel de-al șaselea trimestru de recesiune, ceea ce le reduce volumul de vânzări și marjele de profit. În ultimii patru ani, cel puțin 16 mari rafinării europene și-au închis porțile sau și-au anunțat intențiile în acest sens.

Rusia vrea sa cucerească piața carburanților din Europa

Numărul acestora ar putea crește în viitor, în special ca urmare a majorării exporturilor de motorină ale Rusiei. Într-un singur an, Rusia și-a majorat cantitatea de motorină exportată în Nord-Estul Europei numai, prin Marea Baltică, de la 300.000 de barili pe zi la 500.000 de barili pe zi, potrivit ESAI Energy LLC, o firmă de consultanță în energie. În întreg anul 2013 companiile rusești au programat investiții totale de peste 11 miliarde de dolari în activitatea de rafinare, cu 93% mai mult decât în 2012. Investiții suplimentare au fost făcute și vor continua să fie făcute și în sistemul de transport din Marea Baltică, principalul canal de export spre UE al companiilor rusești, precum conducta Primorsk care transportă numai combustibili Euro-5. OAO Transneft, compania monopolistă de transport a Rusiei intenționează să extindă capacitatea de transport a conductei Sever până la 245.000 de barili pe zi până în 2015 și să construiască o a doua conductă cu o capacitate de 180.00 de barili pe zi care să lege Yug-ul de Novorossiysk până în 2017.

Aprecierea Ural-ului în raport cu Brent-ul

Potrivit raportului privind rezultatele operaționale pe semestrul întâi al Rompetrol, cotațiile pentru țițeiul de tip Brent au crescut în primele săptămâni ale anului 2013 până ce au atins valoarea maximă din ultimele 9 luni (de 119 dolari/baril) la mijlocul lunii februarie. Creșterea de peste 7 dolari față de nivelul existent la începutul anului s-a datorat, potrivit Rompetrol, în principal unui optimism prematur al jucătorilor de pe piețele internaționale în ceea ce privește creșterea economiei la nivel global. După înregistrarea valorii maxime a urmat o descreștere a cotațiilor pana la mijlocul lunii aprilie, când s-au înregistrat valori sub 100 de dolari/baril pentru prima oara în ultimele 9 luni. Cu toate acestea, cotația petrolului și-a revenit rapid și a rămas cu valori situate în intervalul 100-105 dolari/baril pentru restul trimestrului II.

Un alt motiv pentru care este de așteptat o majorare a prețului benzinei și motorinei comercializate în România este dat de evoluția comparativă a Brent-ului și Ural-ului, țițeiul rafinat în România și utilizat în formulele de calcul ale companiilor. Potrivit Rompetrol, diferența dintre Brent si Ural a prezentat o volatilitate specifică pe durata primului semestru, dar direcția generală a fost cea de scădere accentuată spre finalul trimestrului I, datorită începerii programelor de mentenanță la rafinăriile din nord-vestul Europei dar și din zona Mediteraneană. Valoarea cotației pentru țițeiul de tip Ural s-a apropiat tot mai mult de cea a țițeiului de tip Brent, iar diferența dintre ele a scăzut atât în zona de nord-vest a Europei, cat și în zona Mediteranei. Aceasta performanță s-a bazat pe trei factori, susține Rompetrol: absența țițeiului provenind din Iran cauzată de sancțiunile economice impuse de SUA și UE, scăderea sau oprirea temporară a exporturilor de țiței irakian de tip Kirkuk și orientarea exportului țițeiului din Rusia predominant către piața asiatica începând cu trimestrul al doilea.

Benzina suferă din cauza cererii

În ceea ce privește evoluția prețurilor produselor distilate ușoare (benzine), acestea au avut o evoluție moderată din punct de vedere al cererii, dar valorile diferenței față de țițeiul de tip Brent au înregistrat valori suficient de ridicate pe parcursul primului semestru. Rezultatele au fost influențate de scăderea cererii pe anumite piețe cheie: -4% în Franța comparativ cu perioada ianuarie-mai a anului trecut și -4,4% în Germania în perioada ianuarie-aprilie fata de anul anterior. Marja comercială scăzută din luna mai atât în zona de nord-vest a Europei cat și în Mediterana a dus la o creștere în luna iunie ca urmare a scăderii ofertei de produse pe piață. Analiștii nu se așteaptă ca aceasta situație sa fie de durată, întrucât rafinăriile vor trece la mărirea producției în așteptarea consumului în creștere pe perioada de vară, ceea ce va duce la o scădere a valorii diferenței intre cotația benzinei și cea a țițeiului de tip Brent.

Motorina, evoluție variabilă

La rândul său, diferența dintre cotația produselor distilate medii (motorine) și cea a Brent-ului în zona Mediterană a avut o evoluție variabilă după ce a început anul 2013 într-o notă ascendentă, apoi a scăzut până în luna mai pentru a-și reveni spre sfârșitul semestrului I. În ceea ce privește concentrarea geografică a activității de trading, produsele din zona Mediterana au înregistrat spre sfârșitul trimestrului II un premium față de cele din zona nord-vest europeana, ceea ce a dus la intensificarea activității de arbitraj din SUA către sudul Europei. Un aspect care trebuie să rămână în atenția jucătorilor de pe piața petrolului în viitorul apropiat, potrivit Rompetrol, este exportul de distilate medii din Rusia către nord-vestul Europei al cărui volum a crescut în ultimele luni, mișcare care explică schimbarea de direcție a exporturilor din SUA către sudul Europei.

Marje de rafinare în creștere

Marja de rafinare din zona mediteraneană a înregistrat la începutul anului 2013 valori extrem de scăzute din cauza valorii mici a diferenței între cotația benzinei și cea a țițeiului de tip Brent, dar și a performanței slabe a restului de produse importante. Totuși, modificările din sectorul de rafinare și consolidarea acestuia în zona mediteraneană au influențat pozitiv rezultatele spre sfârșitul primului trimestru când s-a înregistrat o scădere a stocului de produse cu 7,3 milioane de barili față de sfârșitul trimestrului IV al anului trecut. În trimestrul II mediul de afaceri internațional s-a înăsprit odată cu reînceperea activității de rafinare în cazul rafinăriilor care intraseră în mentenanță. Totuși, susține Rompetrol, trimestrul II s-a încheiat într-o notă pozitivă, cu marje de rafinare la nivelul cel mai mare de la începutul lunii martie și cu creșterea gradului de utilizare al rafinăriilor.

Antreprenorii români sau străini care activează pe piața autohtonă s-au obișnuit să solicite "ajutorul" guvernului ori de câte ori business-urile lor au de suferit. Cazul intrării pe piața autohtonă a celor de la Gazprom, care în luna mai vindeau benzină și motorină cu 10-15 bani mai ieftine decât combustibilii care puteau fi achiziționați de la stațiile concurenților Rompetrol, Petrom sau Lukoil este edificator în acest sens.

Deși, cel puțin pentru început, era normal ca aceștia să practice prețuri promoționale, pentru a-și anunța prezența pe piață, cei de la Rompetrol n-au avut răbdare și sau prezentat cu jalba-n proțap la ministrul economiei Varujan Vosganian, semnalându-i "concurența neloială" a celor de la Gazprom și cerându-i să ia măsuri de urgență în vederea fixării anumitor prețuri minime de intrare în spațiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca și cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerințe de natură tehnologică etc. La momentul "intervenției" Rompetrol, în Serbia, benzina Euro 95 era la un preț mediu de 1,2 euro/l, în vreme ce în România e la 1,35 euro/l.

Interesant este că, între timp, potrivit Capital, situația s-a schimbat radical. Chiar dacă la o stație în apropiere de Miercurea Sibiului, Gazprom comercializează cea mai ieftină benzină din țară, 5,67 lei/litru (iar motorina - 5,83 de lei/litru), în celelalte zone, unde are stații și concurența, diferența de prețuri a devenit insesizabilă, Petrom practicând chiar prețuri mai reduse decât compania ruso-sârbească.

Demersuri dăunătoare consumatorilor

Dacă demersurile lobby-stice ale celor de la Rompetrol s-ar concretiza, consumatorii români au de ce se să teamă pe viitor, în domeniul produselor accizabile existând deja precedentul tutunului, unde prin introducerea prețurilor minime au fost eliminate toate produsele ieftine de pe piață, mai nou categoria de țigări cea mai vândută devenind cea reprezentată de segmentul de lux, Kent-ul și țigările din aceeași categorie. Orice intervenție a statului (alta decât solicitarea către CE de reducere a impozitării și de relaxarea condițiilor de mediu etc, pentru creșterea competitivității industriei autohtone raportată la industriile similare din state non-membre care au graniță cu România), fie că va fi făcută prin intermediul prețului minim, fie că se va apela la reglementări stufoase de impunere a unor norme suplimentare de mediu sau de calitate, va avea un singur efect: cartelizarea suplimentară a pieței și majorarea implicită a prețurilor.

Concurență acerbă pe autostrada București-Pitești

Dar care este situația actuală a evoluției comparative a prețurilor carburanților? Potrivit Capital, pe autostrada București-Pitești, conform site-ului Petrom, cea mai ieftină benzina costa 5,75 de lei, cu 4 bani mai puțin decât în urmă cu două zile. La stațiile Gazprom de pe aceeași autostradă, prețurile carburanților erau vineri, 9 august, de 5,77 de lei/l benzina 95 și de 5,90 lei pe litru motorina standard. La stația Petrom, motorina se vindea cu 5,89 lei/litru.

Situația nu este singulară. "Una dintre primele benzinării deschise de Gazprom la noi în țară este cea de la Veștem (județul Sibiu) unde, potrivit informațiilor publicate în presa locală și centrală șoferii găsesc cele mai mici prețuri din România. Din păcate sau din fericire, realitatea arată altfel. La cel mai mare nod rutier de pe relația Sibiu-Vâlcea-Brașov, se găsesc 3 stații: Petrom, MOL și Gazprom. Cei din urmă, Gazprom, avea prețul benzinei de 5,72 de lei, iar motorina se comercializa vineri, 9 august, cu 5,9 lei/litru. Spre comparație, cei de la Petrom, pentru a avea cât mai mulți clienți, practicau prețuri cu mai mici decât Gazprom cu 1 ban. Astfel, prețul unui litru de benzină standard era de 5,71 de lei (la Gazprom 5,72 de lei), iar la motorina standard prețul era de 5,89 de lei, iar la Gazprom, așa cum am menționat mai sus, 5,9 lei pe litru.", susține Capital.

Agenția Internațională pentru Energie (International Energy Agency - IEA) și-a redus estimările privind cererea mondială de țiței de anul viitor, din cauza încetinirii expansiunii economice a Chinei și a problemelor întâmpinate de Statele Unite și Europa în a-și consolida trendul destul de firav de revenire a economiilor lor.

Astfel, potrivit ultimului raport al IEA pe această temă, consumul global de petrol se va majora cu 1,2% în 2014, respectiv cu 1,1 milioane de barili pe zi, până la un nivel de 92 de milioane de barili pe zi. Noua prognoză a Agenției indică o creștere pentru anul viitor mai mică cu 100.000 de barili pe zi, comparativ cu estimările publicate de aceeași instituție luna trecută.

„De acum știe toată lumea că producția de țiței va crește într-un ritm mai rapid decât cererea de petrol anul viitor, iar percepția generală este că prețurile la petrol vor scădea. Nu se prea întrevede nici un factor care ar putea inversa acest trend”, spune Bjame Schieldrop, șef al departamentului de mărfuri la SEB AB din Oslo, declarație făcută înainte de publicarea raportului.

Țițeiul Brent s-a ieftinit cu circa 4% anul acesta, până la circa 107 dolari/baril, din cauza scăderii ritmului de creștere economică al Chinei și ratelor mari ale șomajului din Statele Unite și Europa. Noua estimare a IEA privind evoluția cererii mondiale de petrol în 2014 ține cont și de recenta revizuire în jos a prognozei FMI cu privire la creșterea economică mondială de anul viitor, de la 3,3% la 3,1%.

Pe de altă parte, cei de la IEA arată că, în ultima perioadă, s-au făcut remarcate semne de revigorare a producției mondiale de petrol, dar și a industriei de procesare a țițeiului, rata zilnică de procesare în rafinării la nivel mondial crescând cu 3,1 milioane de barili/zi în iunie.

De asemenea, cererea de petrol produs în statele OPEC va scădea cu circa 400.000 de barili/zi anul viitor, la 29,4 milioane de barili/zi, din cauza faptului că majorarea producției din alte state, în primul rând din SUA și Canada, va depăși ritmul de creștere al consumului global de țiței.

Producția de petrol a celor 12 state ale OPEC a scăzut cu 165.000 de barili pe zi luna trecută, la 30,41 milioane de barili pe zi, atingând astfel cel mai redus nivel din ultimele 6 luni, din cauza dificultăților întâmpinate de industria de profil în Libia și Irak, ca urmare a tensiunilor politice. Producția Libiei a scăzut la 1 milion de barili pe zi, iar cea a Irakului – la 2,99 milioane de barili pe zi.

Producția de țiței a Arabiei Saudite, cel mai mare stat și liderul de facto al grupului, a crescut în iulie cu 150.000 de barili pe zi, la un maxim al ultimelor 12 luni, de 9,8 milioane de barili pe zi. Performanța saudiților a făcut ca, în pofida scăderii consemnate la nivel de grup, producția totală a OPEC să fie cu 400.000 de barili pe zi mai mare decât necesarul estimat de IEA pentru satisfacerea cererii din trimestrul al III-lea al acestui an și, de asemenea, mai mare decât ținta formală de producție a grupului, de 30 de milioane de barili pe zi.

Statele OPEC, care asigură circa 40% din necesarul de petrol al lumii, se vor întâlni în decembrie pentru a discuta revizuirea țintelor de producție.

IEA și-a menținut neschimbate estimările inițiale pe 2014 cu privire la creșterea producției de petrol a statelor din afara OPEC (cele mai importante fiind SUA; Canada și Brazilia), la 2,6% (1,4 milioane de barili pe zi), până la un nivel de 55,9 milioane de barili pe zi.

În același timp, estimarea privind creșterea cererii mondiale de petrol de anul viitor a fost revizuită doar marginal în jos, cu 70.000 de barili pe zi în minus, comparativ cu prognoza precedentă a IEA. Astfel, consumul mondial de țiței va crește în 2014 cu 895.000 de barili pe zi, la 90,8 milioane de barili pe zi.

Totalul stocurilor de țiței și produse rafinate din țările industrializate se situa, în iulie, peste media ultimilor cinci ani, după o majorare consemnată în iunie. Stocurile respective au crescut cu 11,9 milioane de barili în luna iunie, la 2,7 miliarde de barili, nivel cu 39 milioane de barili mai mare decât media ultimilor cinci ani.

România a revenit pe prima poziție în topul statelor cu cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană (1,31 euro pe litru), după ce, pentru o săptămână fusese detronată de Bulgaria. Asta înseamnă că, în cazul în care doriți să vă deplasați în vacanță cu mașina, ar fi indicat să aveți rezervorul plin în momentul trecerii graniței.

Potrivit datelor prezentate de Oil Bulletin-ul Comisiei Europene, în săptămâna 21-28 iulie, benzina s-a ieftinit în România cu 0,1 eurocenți, în timp ce în Bulgaria, fostul lider al clasamentului s-a scumpit cu 3 eurocenți. În ceea ce privește motorina, ieftinirile au fost similare în România, unde un litru a ajuns 1,33 euro, în timp în Bulgaria aceasta s-a scumpit cu 1 eurocent.

Dacă intenționați să vă deplasați cu mașina în Grecia, ar fi bine să vă faceți plinul din Bulgaria, în Grecia un litru de benzină costând 1,72 de euro, în ascensiune cu 0,5 euro față de săptămâna trecută, iar unul de motorină, 1,398 euro, mai mare cu 0,3 eurocenți față de cel înregistrat pe 22 iulie.

Prețul benzinei și motorinei în UE (28 iulie - Oil Bulletin)

În Croația un litru de benzină se achiziționează cu 1,42 euro, în timp ce unul de motorină, cu 1,32 euro. Cu alte cuvinte, dacă în ceea ce privește benzina, aceasta este mai ieftină cu aproape 10 cenți în România, motorina poate fi achiziționată mai scump cu un cent în țara noastră decât în Croația. {jathumbnailoff}

În Cehia, și benzina și motorina sunt mai scumpe cu aproximativ 10 eurocenți pe litru decât în România.

Turiștii români au fost răsfățații site-urilor economice în acest weekend. După ce, joi, Energy Report remarca faptul că turiștii români, în special cei cu mașini pe benzină, cu un ochi râd cu altul plâng, plătind cea mai ieftină benzină din UE în Bulgaria și una dintre cele mai scumpe în Grecia, Economica.net a reluat tema duminică, sub titlul "Vacanță cu maşina? De unde să alimentezi ca să faci economii".

Economica prezintă prețurile publicate de CE pe 15 iulie, prețuri depășite deja ca urmare a evoluției prețului internațional al țițeiului, dar și a cursurilor de schimb. România nu mai este statul cu cea mai ieftină benzină din UE, ea fiind detronată de Bulgaria. De pe 15 iulie pe 22 iulie, benzina s-a scumpit în România cu 2 eurocenți pe litru, de la 1,294 la 1,314 euro pe litru, în timp ce în Bulgaria cu doar un eurocent, de la 1,3 la 1,31 euro pe litru. În general, față de prețurile prezentate de Economica, combustibilii din întreaga Uniune Europeană s-au scumpit în medie cu 1,8 eurocenți pe litru. Cu alte cuvinte, pentru o vacanță în care are un turist român are de gând să parcurgă 2.000 de km, el trebuie să adauge la buget 3-5 euro în plus față de costurile de pe 15 iulie, prezentate de Economica.

Pretul benzinei si motorinei in statele UE (Oil Bulletin - 22 iulie)

Și Capital are sfaturi pentru turiști. De ceva vreme mulți șoferi care au parcurs șoselele franceze se plâng de mulțimea camerelor de control al traficului, multe dintre ele „asezonate” și cu câte un radar care poate reduce simțitor bugetul alocat concediului. În unele cazuri, nu multe ce-i drept, zonele supravegheate de aparate de detecție a vitezei nici măcar nu sunt semnalizate astfel încât te poți trezi amendat fără ca măcar să ști unde ai greșit. În ultima perioadă numărul de radare a crescut simțitor pe autostrăzile din Hexagon și, colac peste pupăză, a devenit ilegală și utilizarea aparatelor GPS dotate cu harta punctelor în care se află acestea, nemaivorbind de detectoare. O altă problemă pe care mulți o consideră minoră dar care poate aduce cu sine amenzi usturătoare este deținerea unei veste reflectorizante. În majoritatea statelor europene simpla existență a acesteia oriunde în mașină este suficientă. Mai puțin însă în țări precum Austria, Belgia, Olanda sau Spania. Aici nu e suficient să aveți vesta în portbagaj ci în habitaclu, astfel încât să o puteți pune rapid pe dvs. de câte ori ieșiți din mașină în zone cu vizibilitate scăzută. Capital vă recomandă să nu uitați acasă nici triunghiul reflectorizant, obligatoriu în Austria, Belgia, Italia, Elveția sau Spania și nici trusa medicală pe care mulți polițiști austrieci o caută cu obstinație.

Ziarul Financiar susține că piața produsele non-oil comercializate în cadrul benzinăriilor a fost anul trecut de peste 600 milioane de euroCele aproape 2.000 de benzinării care funcționează în România pot fi consi­derate cea mai extinsă rețea de retail, ale cărei vânzări sunt comparabile cu cele bifate anul trecut de Real, spre exemplu, jucător cu 24 de hipermarketuri şi afaceri de 650 mil. euro.

Mediafax informează că Uniunea Europeană şi producătorii de panouri solare din China au ajuns la un acord în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru încheierea disputei vizând prețurile de dumping la care companiile chineze exportă în țările europene. Camera de comerț a Chinei responsabilă de exporturile de panouri solare, care a condus negocierile din partea părții chineze, a acceptat ca panourile solare să fie exportate în UE la prețul minim de 56 de eurocenți pe watt, a spus un diplomat european. Tarifele negociate se aplică panourilor solare, dar şi componentelor folosite pentru producția acestora. Prețul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înțelegerea vor fi afectate de tarifele antidumping anunțate deja de Comisia Europeană. Deşi în prezent acestea se situează la 11,8%, de pe 6 august vor urca la 47,6%. {jathumbnailoff}

Românii care-și petrec vacanțele în Bulgaria, Grecia sau Turcia și de deplasează cu mașina personală se pot bucura pentru că, potrivit Oil Bulletin-ului redactat de Comisia Europeană, începând cu 22 iulie, Bulgaria este statul cu cea mai ieftină benzină din UE, 1,3 euro pe litru.

În ceea ce privește prețul motorinei, Bulgaria se situează pe locul opt, cu 1,348 euro pe litru, imediat în spatele României, aflată pe locul al șaptelea, cu 1,334 euro pe litru. Situația se schimbă însă dramatic pentru cei ce își petrec vacanțele în Grecia și intenționează să utilizeze autoturismul personal în această țară.

România a pierdut prima poziție în topul statelor cu cea mai ieftină benzină din UE, poziție câștigată în urmă cu aproximativ o lună în fața Poloniei, în detrimentul Bulgariei. În România, clasată pe locul al doilea, prețul benzinei este de 1,314 euro pe litru. Dacă prețul benzinei din Bulgaria avantajează turiștii români din această țară sau pe cei care tranzitează cu mașina teritoriul vecinilor noștri sudici, cei care âși petrec vacanța în Grecia au toate motivele să fie îngrijorați. Prețul unui litru de benzină în Grecia este de 1,719 euro, doar Italia, Olanda, Suedia și Danemarca având o benzină mai scumpă decât grecii. În ceea ce privește motorina, situația este mai prietenoasă cu turiștii români, prețul unui litru de motorină fiind mai mare doar cu 5 eurocenți, nu cu aproape 40 de eurocenți, ca în cazul benzinei, decât cel din România.

Prețul petrolului scade

Din fericire, după o perioadă turbulentă pe piața internațională a petrolului, care s-a apreciat considerabil în ultimul timp, analiștii anticipează o perioadă de corecție. Astfel, țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut pentru a doua zi consecutivă pe piața asiatică, pierzând 0,6%, după ce ieri se depreciase cu 1,7%.

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI ar putea ajunge curând la 6 dolari pe baril, susțin cei de Credit Suisse Group AG, după ce săptămâna trecuse WTI realizase performanța de a se situa pentru puțin timp, este adevărat, peste Brent .

Petrolul WTI cu livrare în septembrie a atins în această noapte un nivel de 104,72 dolari pe baril, în scădere cu aproximativ 70 de cenți, pe bursa new-yorkeză NYMEX. Brent-ul cu livrare în septembrie a pierdut și el 44 de cenți, ajungând la 106,75 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. 

Veniturile OPEC vor suferi 

Evoluția prețului petrolului din cea de-a doua jumătate a anului probabil că va afecta veniturilor unor state, în special cele membre ale OPE. Administraţia pentru Informaţii în Domeniul Energiei (EIA) din SUA anticipează că vânzările de petrol ale OPEC vor scădea cu 4,3% în acest an, la 940 de miliarde de dolari, şi cu 3,9% în 2014, la 903 miliarde de dolari. Cererea pentru petrolul OPEC va scădea cu 300.000 de barili pe zi în 2013, la 29,6 milioane de barili, urmând să fie cu 2,6% sub producţia actuală. Exporturile OPEC în America de Nord sunt tot mai mult concurate de creşterea producţiei la exploatările de şist din SUA şi Canada. Producţia de ţiţei a Statelor Unite a atins 7,35 de milioane de barili pe zi la sfârşitul lunii aprilie, fiind în creştere cu 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ţările OPEC, excluzând Iranul, au obţinut anul trecut 982 miliarde dolari din exporturile de petrol, în creştere cu 5,4% faţă de anul precedent şi la cea mai mare valoare din ultimii 38 de ani. {jathumbnailoff}

Prețul petrolului a explodat în ultima lună, ceea ce a antrenat majorări de prețuri la combustibili în întreaga lume. În România, de exemplu, în ultimele trei zile numai, prețul litrului de benzină s-a majorat cu 3 bani, în timp ce cel de de motorină, cu un ban. De la sfârșitul lunii trecute, benzina s-a scumpit în România cu aproximativ 18 bani pe litru, în schimb ce motorina s-a scumpit cu 15 bani pe litru, ambele ajungând, la stațiile Petrom, undeva în jurul cifrei de 5,92 lei.

Calculate în euro, în primele două săptămâni ale acestei luni, potrivit Oil Bulletin redactat de Comisia Europeană, prețurile la benzină și motorină din România au avansat cu 3,1 eurocenți, respectiv 4 eurocenți pe litru. Scumpirile din România au ținut pasul cu cele din SUA, unde galonul s-a majorat cu 14,7 cenți (echivalent cu o majorare de 4 cenți pe litru) și au fost superioare mediei UE (de 1,4 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,6 eurocenți pe litru) sau din zona euro (de 2,9 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,5 eurocenți pe litrul de motorină).

România este, în continuare, statul UE cu cea mai ieftină benzină

Cu toate acestea, în urma reducerilor de preț mai agresive din prima jumătate a anului, România continuă să conducă în topul statelor cu cea mai ieftină benzină din UE, cu un preț de 1,294 euro pe litru, urmată de fostul lider de acum două săptămâni, Polonia, cu 1,304 euro pe litru. În cazul motorinei, România este depășită în topul celor mai ieftini carburanți, de Polonia, țările baltice, Bulgaria, Croația și Luxemburg.

Ural-ul și WTI s-au apreciat mai rapid ca Brent-ul

Dar cum poate fi explicat ritmul mai susținut de scumpiri din ultimul timp de pe piața internă? Dincolo de volatilitate cursului de schimb dolar/leu, ca și în cazul SUA principala explicație constă în majorarea mai accelerată a prețului petrolului de referință în România (cel cuprins în formulele de calcul de către companiile autohtone), Ural-ul (respectiv West Texas Intermediate în cazul SUA) comparativ cu țițeiul de referință de pe piața vest-europeană (Brent-ul). În prezent, un baril de Ural se tranzacționează la o primă de peste 70 de cenți, vinerea trecută prima a ajuns și la un dolar, față de Brent, după ce în ultimii 20 de ani, el s-a tranzacționat în medie la un discount de patru dolari. Similar, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a ajuns la minimul ultimilor patru ani (cea mai redusă din 18 octombrie 2010), de doar 89 de cenți. În luna februarie, ea era de 23 de dolari pe baril!

Rușii majorează taxele vamale percepute la exportul de Ural

Vești proaste pentru șoferii români vin și din Rusia, principalul exportator de Ural, care își va majora taxele vamale percepute la exportul de țiței cu 2,9% începând cu 1 august, ca urmare a majorării prețului Ural-ului. Taxa standard ar urma să crească la 379,8 dolari pe tonă, sau 51,81 de dolari pe baril, de la 369,2 dolari pe tonă în această lună.

Rușii calculează taxele vamale la export pe media Ural-ului calculată pe perioada de referință cuprinsă între cea de-a 15-a zi a unei luni și cea de-a 14-a zi a lunii următoare. În ultima perioadă de referință, media prețului Ural-ului a fost de 105,05 dolari pe baril, față de media perioadei precedente de doar 102,64 dolari pe baril.

Analiștii anticipează o ieftinire a WTI

Potrivit Bloomberg, țițeiul West Texas Intermediate s-a tranzacționat în apropierea celui mai mare nivel înregistrat în ultimele 16 luni, ca urmare a micșorării  numărului de cereri de șomaj în SUA și a reducerii stocurilor pe Noul Continent.

WTI cu livrare în luna august a ajuns ieri la 108,04 dolari pe baril, în creștere cu 1,56 dolari pe New York Mercantile Exchange. 

Brent-ul cu livrare în septembrie a crescut ieri cu 9 cenți, sau 0,1 la sută, la 108.70 dolari pe baril pe ICE Futures Europe Exchange.

WTI ar putea avea o evoluție descendentă săptămâna viitoare, aprecierea de 12% din această lună fiind considerată excesivă deanaliștii chestionați de Bloomberg. 19 din 33 de analiști, sau 58%, au estimat o reducere a prețului WTI, îăn timp ce numai 7, sau 21%, au anticipat o majorare a prețului, iar alți 7 o stagnare. Săptămâna trecută, 50% din analiștii chestionați de Bloomberg au anticipat o majorare de preț. {jathumbnailoff}

Evoluția prețurilor internaționale ale petrolului (care a ajuns în apropierea nivelului de 109 dolari pe barilul de Brent) nu putea fi ignorată mult timp de producătorii de benzină și motorină. Astfel, în ultimele două săptămâni, combustibilii s-au scumpit atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii.

În România, scumpirile de la începutul acestei luni au fost de aproximativ 15 bani pe litrul de benzină și de 14 bani pe cel de motorină. La evoluția prețurilor autohtone a contribuit, pe lângă majorare prețului țițeiului Ural, utilizat de companiile autohtone în formulele de calcul ale ărețului combustibililor, și deprecierea masivă a leului de la finalul lunii trecute, când acesta a pierdut numai puțin de 5 bani, în numai câteva zile, între 26 și 30 iunie.

Majorarea prețului Brent-ului, țițeiul de referință pentru Europa Occidentală este însă principala cauză a creșterii prețurilor benzinei și motorinei. Acesta a avansat numai puțin de 8-9 dolari pe baril din perioada 24-26 iunie, când prețurile combustibililor în România erau undeva la 5,71 lei pe litrul de benzină și 4,74 lei pe litrul de motorină. În cazul României situația a  fost agravată și de evoluția mai spectaculoasă a Uralul în raport cu Brent-ul. Astfel prima de tranzacționare a Ural-ului față de țițeiul din Marea Nordului a ajuns la un dolar pe baril la finalul săptămânii trecute, dupaă ce în medie în ultimii 20 de ani, Uralul se tranzacționa la un discount de patru dolari față de Brent. Diferențialul de preț dintre cele două tipuri de țiței favoriza consumatorii est-europeni în fața celor vest-europeni, însă limitarea exporturilor de Ural ale Rusiei către Europa și preferința pentru Asia ca destinație de export ar putea inversa permanent trendul ultimelor două decenii.

Evoluția Brent-ului din ultima lună

Evoluția cursului dolar/leu din ultimele trei săptămâni

5,89 lei - litrul de benzină, 5,91 lei - cel de motorină

Așa se face că la benzinăria Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 costă astăzi 5,89 de lei (față de 5,74 lei la finalul lunii iunie), în timp ce unul de motorină standard, 5,91 (față de 5,77 lei la finalul lunii trecute). Benzina Extra 99 s-a scumpit la rândul ei, în ultimele două săptămâni, de la 6,16 lei la 6,31 lei iar motorina Extra de la 6 lei la 6,14 lei.

Potrivit ultimului Oil Bulletin al Comisiei Europene, care se referă la prețurile de pe 8 iulie numai, în săptămâna 1-8 iulie, prețul benzinei s-a majorat cu 6 cenți pe litru la nivelul UE, cu 7 cenți la nivelul zonei euro și cu numai 0,14 cenți, în România. Motorina s-a scumpit și ea cu 9 cenți la nivelul UE și al zonei euro și cu numai 0,14 cenți în România, ceea ce arată impactul deprecierii leului în raport cu euro și cu dolarul de la finalul lunii trecute asupra prețului combustibililor, cel puțin în prima săptămână a acestei luni. Pentru că prețul în lei s-a majorat într-un ritm mai accelerat celui în euro.

În SUA, benzina s-a scumpit cu 14,7 cenți într-o săptămână

Nici SUA n-a scăpat de majorări de prețuri la benzină, numai în ultima săptămână galonul scumpindu-se cu 14,7 cenți, ajungând la 3,639 dolari pe galon. Creșterea a marcat o inversare de trend, și urmează unei creșteri bruște a prețurilor la țiței pe piața internă. Prețurile sunt în prezent 21,2 cenți mai mari decât cele din urmă cu un an. Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața americană s-a apreciat mai agresiv decât Brent-ul, câștigând numai puțin de 10,1% în ultima lună.

Prețurile actuale ale benzinei sunt cu 11,5% sub recordul național de 4,114 dolari pe galon înregistrat pe 7 iulie 2008 în SUA.

{jathumbnailoff}

Prețul benzinei și motorinei din România a fost unul relativ stabil în ultimele după săptămâni, după majorările de la începutul lunii trecute cauzate de deprecierea destul de importantă a leului. Acesta pare a se afla, cel puțin temporar, într-o perioadă de acalmie, însă nu poate fi exclusă o viitoare deteriorare a cursului ca urmare a fundamentelor economice destul de șubrede și ca urmare a mișcărilor internaționale de retragere de capital de pe piețele emergente.

Pentru șoferii și companiile de transport din România, o altă știre însă pare mai îngrijorătoare, cel puțin pentru moment. Prețul țițeiului Ural, cel care este folosit de companiile românești în formula de calcul a prețului combustibililor, pare a se inflamat. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul, a atins maximul ultimilor 20 de ani.

Prețurile combustibililor în stațiile de benzinărie din România par a se fi calmat pentru moment. La benzinăria Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, prețul celor două tipuri de sortimente de benzină este identic cu cel de pe 256 mai, și anume un litru de benzină Standard 95 costă 5,74 lei, în timp ce unul de benzină Extra 99, 6,16 lei. Cele două tipuri de motorină comercializate de OMV Petrom s-au scumpit între timp cu 7 bani pe litru, acestea ajungând la 5,84 lei motorina standard și 6,07 lei motorina Extra. În aceeași perioadă, euro s-a apreciat în raport cu leul, evoluând de la de la 4,4161 la 4,420 lei pentru un euro. Dolarul, moneda de referință pe piața produselor petroliere a câștigat și mai mult teren în fața leului, ajungând la 3,4165 de la 3,3881 pe 26 iunie.

Evoluția cursului euro/leu din ultima lună

Evoluția cursului dolar/leu din ultima lună

Benzina din România, în continuare pe locul al doilea în topul celor mai ieftini carburanți din UE

Potrivit Oil Bulletin, publicat de Comisia Europeană, pe 1 iulie, benzina din România se afla pe locul doi în topul celor mai ieftine benzine dinEuropa, după cea din Polonia (1,257 euro pe litru), cu un preț de 1,63 euro pe litru. Media din statele membre UE era de 1,598 euro pe litru, iar cea mai scumpă benzină o plăteau olandezii - 1,728 euro pe litru. În ceea ce privește motorina, România era devansată de Polonia și de statele Baltice, prețul unui litru de motorină fiind în țara noastră de 1,296 euro pe litru. Media UE era de 1,406 euro pe litru, cea mai scumpă motorină fiind comercializată în Suedia, la un preț de 1,63 ero pe litru.

Exporturile rusești de Ural, la minimul ultimilor cinci ani

Calmarea poate fi însă doar una temporară, mai ales dacă urmărim evoluția petrolului Ural, țițeiul de referință luat în calcul la stabilirea prețurilor combustibililor pe piața internă. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istori, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în prezent el se tranzacționează la o primă de 73 de cenți față de acesta.

Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossiysk, de la Marea Neagră.

"Această evoluție poate fi explicată prin majorarea activității rafinăriilor rusești pe timp de vară și prin majorarea exporturilor rusești către China, în defavoarea Europei", susține Andrey Kryuchenkov, analist la VTB Capital din Londra, citat de Bloomberg.

Rusia intenționează să exporte doar 905.610 de barili de Ural pe zi prin portul Primorsk în luna iulie, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Nici în iunie, exporturile de Ural din Primosk nu au depășit un milion de barili. Exporturile de Ural din Novorossiysk din luna iulie vor fi cu 8% mai reduse decât cele din iunie, ajungând la un nivel de 693.276 de barili pe zi. Combinate, exporturile din cele două locații se vor situa îăn iulie la 1,6 milioane de barili, cu 21% mai reduse decât cantitatea de 2,02 milioane de barili exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

O altă explicație ține de reducerea producției de Ural în Kazakhstan și Azerbaidjan, susține David Wech consultant la JBC Energy GmbH. Alături de redirecționarea sa către Asia și majorarea cantităților furnizate rafinăriilor poloneze și cehe prin conducta Druzhba, reducerea producției de Ural conduce la o reducere cu 300.000 de barili pe zi a ofertei de Ural.

{jathumbnailoff}

OMV, compania-mamă a Petrom, a anunțat că nu are nici un fel de intenții de a părăsi piețele de distribuție retail de carburanți pe care le poate aproviziona prin intermediul rafinăriilor proprii, negând unele informații apărute în acest sens în presa cehă, potrivit cărora austriecii s-ar afla în negocieri pentru a-și vinde portofoliul de benzinării din Republica Cehă grupului local Unipetrol.

Săptămânalul ceh Euro a scris că cehii de la Unipetrol, care urmăresc majorarea cotei pe care o controlează din piața locală de distribuție retail de carburanți, ca parte a unui plan investițional în valoare de 1 miliard de dolari, au purtat negocieri cu OMV în acest sens în ultimele câteva luni.

Potrivit Reuters, purtătorul de cuvânt al OMV, Johannes Vetter, a refuzat să comenteze direct articolul din revista Euro, dar a sugerat că acționarul majoritar al Petrom, care operează 215 stații de alimentare cu combustibili în Cehia și deține o cotă de 13% pe această piață, nu intenționează să se retragă.

„Am mai declarat că nu avem nici un plan de retragere de pe piețele integrate. Am ieșit de pe două piețe care nu erau integrate, Bosnia-Herțegovina și Croația, pentru că acolo nu puteam face legătura cu rafinăriile proprii”, a spus Vetter.

În februarie, OMV și-a vândut benzinăriile din Croația furnizorului local de petrol și gaze Crodux Plin, parte a strategiei de deplasare a accentului activităților dinspre sectorul de rafinare și marketing spre cel de explorare și producție. La acel moment, austriecii explicau tranzacția prin faptul că nu puteau aproviziona piața croată cu ajutorul rafinăriei lor de la Schwechat, aflată la distanță prea mare.

În noiembrie 2012, OMV și-a vândut și benzinăriile pe care le deținea în Bosnia-Herțegovina. În acea perioadă au circulat zvonuri, neconfirmate, potrivit cărora ar fi existat planuri de vânzare a unei părți din benzinăriile Petrom din România către compania sârbă NIS, controlată de Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom.

Unipetrol, controlată de compania poloneză PKN Orlen, au în plan investiții de 1 miliard de dolari în următorii cinci ani, urmărind, printre altele, majorarea cotei de piață în business-ul local de retail cu carburanți de la 14% la 20%.

„Negociem cu mai mulți deținători de benzinării, dar discuțiile sunt confidențiale, nu pot să vă spun nici măcar dacă e vorba de jucători mari sau mici”, a declarat directorul general al Unipetrol, Marek Switajevski, pentru săptămânalul ceh Euro.

Unipetrol a înregistrat pierderi nete în ultimii doi ani, resimțindu-se de pe urma evoluției foarte slabe a pieței de desfacere europene europene, care a determinat reducerea dramatică a marjelor de rafinare și a lăat industria de procesare a țițeiului cu un exces semnificativ de capacitate de producție.

Câteva dintre cele mai mari economii din Europa se confruntă cu riscuri tot mai mari în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu combustibili, pe măsură ce problemele care subminează activitatea rafinăriilor de pe continent par să se intensifice. Vulnerabilitatea tot mai mare a sectorului de rafinare a țițeiului a atras deja atenția autorităților din țările europene, securitatea aprovizionării cu carburanți devenind un subiect de maximă importanță pe agenda guvernelor și agențiilor de reglementare. Acestea sunt îngrijorate de perspectiva majorării semnificative a prețurilor la pompă pe care trebuie să le plătească șoferii, ca urmare a creșterii importurilor de carburanți, determinată de închiderea sau reducerea activității multor rafinării din Europa.

„Dacă această tendință va contnua, probabil Comisia Europeană va fi nevoită să ia în calcul problema și să se gândească la soluții. Închiderile de rafinării riscă să afecteze securitatea aprovizionării cu carburanți nu doar astăzi, ci și pe termen lung”, a declarat Pedro Miras, președintele agenției spaniole însărcinate cu administrarea rezervelor strategice de țiței și șef al comitetului pentru securitatea aprovizionării cu petrol al Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA), citat de Wall Street Journal.

Rafinăriile europene, cele mai multe dintre ele vechi și nemodernizate, s-au străduit din greu să se adapteze la noile condiții economice generate de recesiune, care implică o cerere scăzută de produse rafinate și marje de profit tot mai slabe. Ele se mai confruntă și cu o concurență tot mai intensă din partea rafinorilor din Asia și Orientul Mijlociu, care beneficiază de costuri operaționale mai mici.

Din 2008 și până în prezent, 15 rafinării din Europa și-au închis porțile, ceea ce a însemnat reducerea cu 8% a capacității de procesare țiței de pe continent. Multe altele funcționează la capacități reduse. Rezultatul este că, în pofida faptului că consumul total de petrol al Europei s-a redus semnificativ, ponderea produselor petroliere importate în total a a crescut la 28% în primul trimestru al acestui an, de la 20% în 2007, potrivit datelor IEA.

Asia și Orientul Mijlociu agravează problema Europei

IEA avertizează că problemele s-ar putea agrava și mai mult, îngustând în continuare marjele de profit ale rafinorilor europeni și amenințând tot mai multe rafinării cu închiderea. Asta din cauza că noile facilități din Asia și Orientul Mijlociu ar putea duce totalul cantității de țiței procesate la nivel mondial la un maxim istoric absolut de 77 de milioane de barili pe zi în al treilea trimestru din 2013.

„Ar fi extrem de periculos ca Europa să devină total dependentă de importuri, incapabilă să-și autosusțină nevoile de consum”, spune Massimo Vacca, purtător de cuvânt al Saras SpA, care operează o rafinărie cu o capacitate de procesare de 300.000 de barili pe zi în Sardinia.

La rândul său, Alessandro Gilotti, președintele organizației profesionale a petroliștilor italieni, spune că rafinăriile Italiei sunt într-o situație grea. „În doi ani s-ar putea închide cel puțin două rafinării, una poate chiar anul acesta”, a declarat Gilotti.

Problema este și mai gravă în Marea Britanie, odată cu închiderea subită a rafinăriei de la Coryton, de lângă Londra, ca urmare a falimentului proprietarului ei, compania Petroplus. Facilitatea de la Coryton avea o capacitate de procesare de 220.000 de barili pe zi.

„Închiderea rafinăriei de la Coryton a reprezentat o lovitură extrem de grea”, spune Alan Whitehead, parlamentar laburist britanic și membru al Comitetului pentru Energie al Camerei Comunelor. Coryton era una dintre cele mai mari și mai moderne rafinării din Europa și asigura 10% din consumul total de carburanți din Regatul Unit.

Rafinăriile europene se închid pe capete

Marea Britanie mai are în prezent 7 rafinării. Avea 18 la finalul anilor 70. Alte state europene au trecut prin experiențe similare. În perioada 2008 – 2012, cea mai mare pierdere de capacitate de rafinare a fost cea suferită de Franța (-23%). Germania și-a pierdut 12% din capacitatea de rafinare, față de 11% Marea Britanie și 8% Italia.

Măsurile luate de guverne pentru prevenirea închiderilor de rafinării n-au ajutat la nimic. De exemplu, în Franța, se punea problema salvării rafinăriei muribunde Petit-Couronne, autoritățile strănduindu-se timp de 15 luni să găsească un investitor dispus să preia facilitatea și să o mențină în activitate. Însă planul a eșuat după ce un tribunal francez a decis că ultimii doi cumpărători potențiali aflați pe lista Executivului nu dispun de suficienți bani pentru a prelua și a dezvolta rafinăria.

La rândul său, deși și-ar fi dorit foarte mult să găsească un cumpărător pentru rafinăria de la Coryton, guvernul britanic nu a fost dispus să acorde ajutoare financiare pentru a menține în activitate rafinăria.

„Practic, toate rafinăriile europene sunt de vânzare, dar nu e nimeni dispus să le cumpere”, a declarat un executiv de top din industria europeană de rafinare și marketing, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Scumpirea carburanților

„Accelerarea ritmului de închidere de rafinării din Europa ar face continentul încă și mai vulnerabil la șocuri de aprovizionare cu carburanți. Asta mai ales dacă producătorii străini vor satisface cu prioritate cererea internă din țările lor, sacrificând în acest scop continuitatea exporturilor, mai ales în momente de vârf de cerere”, spune purtătorul de cuvânt al companiei italiene Saras.

Majorarea importurilor ar duce, de asemenea, la scumpirea semnificativă a carburanților la pompă, din cauza creșterii costurilor de transport și stocare, potrivivt IEA.

Intervenția statelor pentru salvarea rafinăriilor nu pare o soluție de luat în calcul în Europa, din cauza stagnării economice, a deficitelor bugetare și a datoriilor publice mari, care au dus la tăieri de cheltuieli guvernamentale.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, doar pentru a menține rafinăriile în activitate și pe linia de plutire, este nevoie de investiții suplimentare de 21 de miliarde de dolari până în 2020, bani necesari pentru modernizarea și upgradarea tehnologică a facilităților de procesare a țițeiului din Europa,

Petrom a ieftinit în această noapte, începând cu ora 24, carburanții, sincronizându-și prețurile cu mișcarea de ieftinire a țițeiului de pe piețele internaționale. Astfel, un litru de benzină va fi cu 4 bani mai ieftin, iar unul de motorină, cu 5 bani mai ieftin.

La benzinăria de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 va costa 5,74 lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,77 lei. Cei care au alimentat mașinile de la această stație după miezul nopții, nu au mai achita 6,2 lei pe un litru de benzină Extra 99 și 6,05 lei pe unul de motorină Extra, ci doar 6,16 lei, respectiv 6 lei.

În ultima săptămână, companiile românești au decis mai multe reduceri a prețurilor carburanților, după o perioadă destul de tumultoasă în care prețurile au fost majorate ca urmare a deprecierii monedei naționale de la începutul lunii.  Așa se explică faptul că, deși, potrivit Oil Bulletin, prețul în euro al benzinei din România a scăzut de la 1,278 euro pe litru pe 27 mai la 1,271 pe 3 iunie, iar motorina de la 1,3 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, în lei prețul s-a majorat. Motivul principal, dincolo de evoluția ascendentă a prețurilor produselor petroliere pe piața regională, este deprecierea masivă a leului. În perioada 30 mai-7 iunie, leul a pierdut numai puțin de 22 de bani în raport cu euro, cursul urcând de la 4,3220 a 4,5535, echivalentul unei deprecieri de 5%.

La ieftinirea combustibililor pe piața autohtonă a contribuit și evoluția internațională a prețului țițeiului, în special a Ural-ului mediteranean, țițeiul de referință de pe piața românească. Astfel, potrivit Bloomberg, Ural-ul mediteranean a pierdut ieri 21 de cenți, tranzacționându-se la un discount de  31 de cenți pe baril față de Brent. Ural-ul tranzacționat pe piața din nord-vest-ul Europei, în schimb, se tranzacționează la o primă de 22 de cenți pe baril. Brent-ul, la rândul său, se tranzacționa ieri la o primă de doar 5,98 dolari față de West Texas Intermediate (WTI), cel mai redus ecart înregitsrat între cele două tipuri de țiței din ianuarie 2011 încoace. Ieri Brent-ul picase sub 100 de dolari pe baril, ca urmare a îngrijorărilor referitoare la economia Chinei aflată într-o acută lipsă de cash.

{jathumbnailoff}

În al doilea trimestru al acestui an, România a coborât un loc în clasamentul mondial al statelor cu cea mai scumpă benzină, de pe 33 pe 34, dar și în cel al poverii financiare a prețului combustibilului, respectiv de pe 8 pe 9, potrivit unui clasament periodic întocmit de cei de la Bloomberg.

Astfel, în iunie, în România, prețul mediu al benzinei regular se cifra la 6,48 dolari/galon, în scădere față de nivelul de 6,70 dolari/galon consemnat în februarie, ceea ce a făcut ca România să coboare de pe locul 33 pe locul 34 în topul Bloomberg al statelor cu cea mai scumpă benzină, în cifre absolute.

Din punct de vedere al poverii pe care o reprezintă benzina în bugetul românilor, situația s-a îmbunătățit ușor, de asemenea, România coborând de pe 8 pe 9 în topul Bloomberg. Achiziționarea unui galon (circa 3,78 litri) de benzină reprezintă acum, în medie, 26,97% din venitul mediu zilnic la nivel național din România, față de 30% în februarie.

Nu doar ușoara ieftinire a benzinei a contribuit la această evoluție, ci și majorarea venitului mediu zilnic al românilor, de la 22 la 24,04 dolari pe zi.

Cea mai scumpă benzină pe plan mondial, în prețuri absolute, rămâne cea din Turcia, unde șoferii trebuie să plătească, la nivelul lunii iunie, în medie, 9,98 de dolari pentru un galon de benzină, față de 9,89 de dolari în februarie.

Din punct de vedere al poverii benzinei asupra bugetelor personale, cea mai dificilă situație este cea consemnată în India, unde cumpărarea unui galon de combustibil, la un preț mediu de  de 5,07 dolari/galon, reprezintă echivalentul a 116,18% din venitul mediu zilnic la nivel național.

În cealaltă zonă a clasamentului Bloomberg, cea mai ieftină benzină este cea din Venezuela (0,04 dolari/galon, reprezentând 0,13% din venitul mediu zilnic la nivel național), stat care subvenționează masiv prețul de vânzare al carburanților.

În ultima săptămână, companiile românești au decis mai multe reduceri a prețurilor carburanților, după o perioadă destul de tumultoasă în care prețurile au fost majorate ca urmare a deprecierii monedei naționale de la începutul lunii.  Așa se explică faptul că, deși, potrivit Oil Bulletin, prețul în euro al benzinei din România a scăzut de la 1,278 euro pe litru pe 27 mai la 1,271 pe 3 iunie, iar motorina de la 1,3 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, în lei prețul s-a majorat. Motivul principal, dincolo de evoluția ascendentă a prețurilor produselor petroliere pe piața regională, este deprecierea masivă a leului. În perioada 30 mai-7 iunie, leul a pierdut numai puțin de 22 de bani în raport cu euro, cursul urcând de la 4,3220 a 4,5535, echivalentul unei deprecieri de 5%.

{jathumbnailoff}

Uniunea Europeană derulează în prezent o anchetă pe piețele en-gros de țiței și produse petroliere, căutând dovezi care să demonstreze că traderii din industrie manipulează prețurile. În replică, aceștia recunosc că se folosesc de tot felul de strategii pentru a încerca să cumpere ieftin și să vândă scump, strategii care implică încercări de influențare a prețurilor de referință ale pieței (benchmarks), însă susțin totodată că aceste strategii nu sunt nici ilegale și nici lipsite de etică, reprezentând operațiuni comerciale absolut firești, în cadrul cărora nimeni nu cade victimă vreunei înșelătorii.

Iată cum descrie o astfel de strategie un trader intervievat de Wall Street Journal. În esență, el încearcă să tragă în jos prețurile afișate oficial introducând, pentru o cantitate redusă de petrol, un ordin de vânzare la un preț mic, care i-ar provoca o pierdere. Ulterior, dacă mișcarea reușește, el cumpără cantități mai mari la prețul mic care a rezultat și din ordinul său inițial de cumpărare.  

Mai în detaliu. De exemplu, traderul nostru are ca sarcină cumpărarea unei cantități de 80.000 de tone metrice de ulei pentru încălzire, al cărui preț este indexat la cotațiile de referință zilnice la țiței publicate de cei de la Platts, cea mai importantă agenție care se ocupă de colectarea și sintetizarea informațiilor pe baza cărora se stabilesc aceste prețuri. În zilele de dinaintea achiziției, el introduce mai multe ordine de vânzare pentru cantități mici, la prețuri cu discount față de media pieței, și raportează aceste prețuri la Platts.

Această strategie este posibilă ca urmare a unui aspect ciudat al pieței spot a petrolului, cea pe care traderii cumpără cantități de țiței cu livrare imediată. Deal-urile sunt negociate în privat, cumpărătorii și vânzătorii nefiind obligați să raporteze prețurile la care se încheie tranzacțiile. Pentru a calcula un preț de referință, agenția Platts este nevoită să se bazeze pe informațiile furnizate în mod voluntar de către traderi. O mare diferență față de bursele de acțiuni sau chiar față de piața futures a petrolului, unde totul este public și unde benchmark-urile se calculează având la dispoziție date complete despre toate tranzacțiile efectuate și despre prețurile acestora.

În consecință, orice preț de vânzare cu discount raportat de traderul nostru poate duce în jos prețul de referință calculat de Platts, făcându-l să economisească bani la o ulterioară operațiune de cumpărare. Potrivit propriilor declarații, dacă referința la ulei de încălzire scade, de exemplu, cu 3 dolari/tona metrică, asta ar însemna o economie de peste 200.000 de dolari pentru cantitatea tipică pe care de obicei este însărcinat să o cumpere.

Traderii spun că e ceva normal

Halis Bektas, șeful firmei elvețiene de trading Rixo International, e departe de a fi singurul trader care recurge la astfel de strategii. Toți traderii chestionați de publicația americană spun că, din punctul lor de vedere, aceste activități sunt legale, pentru că nu presupun prejudicierea competitorilor lor și nici raportarea de prețuri false. Mai mult, ei recunosc că scopul este influențarea prețurilor din piață.

Pe de altă parte, reprezentanții Platts declară că nu sunt la curent cu astfel de momente și acțiuni de influențare a prețurilor de referință. Compania susține că angajații săi sunt instruiți să raporteze acele prețuri raportate de traderi care par în disonanță flagrantă cu evoluția medie a pieței și să nu le utilizeze la calculul benchmark-urilor.

Uniunea Europeană a declanșat în mai o investigație privind posibila manipulare a prețurilor de referință la petrol, efectuând inspecții inopinate la sediile giganților petrolieri BP; Royal Dutch Shell și Statoil, în căutare de probe. Companiile au declarat public că cooperează cu investigatorii în cadrul anchetei.

Ca principiu general, manipularea piețelor în scopul obținerii de profituri este ilegală atât în UE, cât și în SUA. Însă avocați și foști angajați ai instituțiilor de reglementare spun că este foarte greu să acuzi pe cineva de așa ceva și să aduci și probe suficiente. De exemplu, trebuie dovedită intenția de a îi induce în eroare pe ceilalți participanți la piață.

Piețele internaționale ale petrolului mai prezintă și alte complexități și ciudățenii. Astfel, țițeiul produs într-o țară este adesea cumpărat de un trader din altă țară și revândut ulterior într-o a treia, ceea ce ridică probleme de natură jurisdicțională.

„Ceea ce pentru unii înseamnă manipulare pentru alții nu e decât o negociere firească de piață. În plus, există un mare vid legislativ în privința acestui subiect”, spune Susan Court, fost șef la instituția federală americană de reglementare a domeniului energetic.

Cum procedează Platts

Warren Platt a înființat în 1909 o revistă lunară dedicată petrolului, iar în 1923 a lansat un newsletter zilnic dedicat evoluției prețurilor la țiței. Astăzi sunt și alte companii care publică prețuri de referință pentru diferite produse petroliere, cum ar fi Argus Media sau ICIS, dar Platts controlează peste 80% din piața spot, a livrărilor imediate.

Prețurile de referință publicate de Platts rezultă din colectarea informațiilor furnizate voluntar de traderi și se bazează în special pe acele deal-uri derulate în ultimele 30-45 de minute ale fiecărei zile de tranzacționare. Zilnic, după închiderea piețelor, Platts vine cu un preț de referință la închidere pe care îl consideră cea mai bună reprezentare a situației din piață.

Recent, pe la 4 și un sfert după-masa, circa 25 de angajați ai Platts se află la muncă în sediul firmei, situat la etajul 12 al unei clădiri de birouri din Canary Wharf, Londra. Sunt în plină activitate, schimbând SMS-uri cu traderii, pentru a afla prețurile de vânzare și de cumpărare la motorină. Informațiile colectate sunt introduse într-un computer, care le prelucrează și apoi le face cunoscute abonaților Platts. 

Dat fiind că tranzacțiile propriu-zise sunt private și, deci, nu pot fi urmărite direct de cei de la Platts, unii oameni din industrie spun că prețurile de referință publicate de companie nu reflectă întotdeauna fidel starea pieței.

„Faptul că se iau în calcul doar prețuri din ultima jumătate de oră a ședințelor de tranzacționare, precum și faptul că există destule tranzacții care nu fac decât să le anuleze pe unele anterioare, și care nu sunt raportate, lasă întregul proces vulnerabil la abuzuri”, spune Liz Bossley, CEO la Consilience Energy Advisory Group.

La rândul lor, cei de la Platts spun că unul dintre motivele pentru care companiile de trading raportează tranzacții și prețuri este tocmai acela că își doresc transparență în piață. Ei susțin că monitorizează toate tranzacțiile raportate în cursul unei zile, dar se concentrează pe fereastra de 30 de minute pentru că consideră, în urma experienței, că cele mai utile prețuri sunt cele de la închiderea ședințelor.

„Toate datele primite de noi de la traderi trebuie să fie ferme și verificabile, companiile raportoare trebuie să se identifice, iar tranzacțiile trebuie să fie executabile, în linie cu piața, repetabile și testabile. Prețurile care par a fi raportate doar pentru manipularea pieței nu sunt luate în considerare. Nu este un sistem perfect, dar e cel mai bun posibil, dat fiind natura acestei piețe”, se arată într-o declarație a Platts.

Cum să profiți de lipsa de lichiditate

Un trader din Londra spune că el și colegii săi încearcă adesea să profite pariind pe scăderea prețurilor de referință, prin intermediul unor produse derivate, cum ar fi contractele futures sau swap. Apoi, ei încearcă să ducă prețurile în jos vânzând cantități de petrol sub prețul pieței și raportând tranzacțiile la Platts. Strategia e cu dus întors: poți pierde bani când alții fac același lucru, iar tu ai cantități de vândut, adică urmărești să obții un preț cât mai mare.

O altă problemă este lipsa de lichiditate a anumitor piețe de produse petroliere, respectiv faptul că se realizează extrem de puține tranzacții. Pe astfel de piețe, chiar și o singură tranzacție sau ordin de cumpărare/vânzare poate influența radical prețul de referință.

Cei de la Platts spun că monitorizează cu atenție aceste piețe ilichide și că, în unele zile, în loc să îi întrebe pe traderi prețurile de tranzacționare, îi pun să estimeze o medie a întregii piețe. Platts clasifică informațiile despre prețuri obținute de la traderi pe trei categorii de valoare, respectiv „aur”, „argint” și „bronz”. O informație este clasificată ca „aur” atunci când traderul care o furnizează raportează prețul oferit, cel cerut și prețul de tranzacție în timp real. „Argint” este atunci când informațiile sunt furnizate imediat după tranzacție, iar „bronzul” survine atunci când angajații Platts sunt nevoiți să se bazeze pe estimările traderilor.   

Clasificarea respectivă este una strict internă, caracterizările nefiind dezvăluite clienților. La cerere, aceștia pot fi informați în legătură cu gradul de credibilitate al informațiilor publicate.

Exemple deja clasice

Un trader din Rotterdam, specializat în tranzacții cu combustibili de joasă calitate, spune că tentativele de influențare a prețurilor de referință sunt ceva comun. Își amintește că, în 2005, avea de vândut a doua zi 6.000 de tone metrice de combustibil, la prețul benchmark al Platts din ziua respectivă. În plus, dispunea de destulă marfă pentru a onora o eventuală comandă.

Problema lui era că prețurile în acea perioadă erau mult prea mici, ceea ce însemna că ar fi încasat prea puțini bani pe combustibilul respectiv. Drept urmare, a cumpărat două tone de combustibil la un preț mai mare decât ar fi putut obține din piață și a raportat respectivul preț la Platts. Inițial, a suferit o pierdere de 10.000 de dolari, însă, ca urmare a mișcării sale, referința Platts s-a apreciat, iar traderul a recâștigat cei 10.000 de dolari plus profit din combustibilul pe care l-a vândut ulterior la preț superior.

„Efectiv, nu e nimic ilegal sau imoral aici. Nu faci decât să sporești presiunea la cumpărare de pe piață”, spune traderul.

În 2006, Australia a impus reglementări privind cantitatea maximă de sulf din motorină. Prețurile australiene la motorină erau indexate la referința Platts din Singapore, deși doar 20% din motorina vândută în Australia era tranzacționată prin Singapore. Pe de altă parte, în Singapore, acel gen de motorină se tranzacționa extrem de puțin, fiind unele zile în care nu se cumpăra, respectiv vindea, nici măcar o încărcătură. Ca atare, Platts era nevoită să își bazeze benchmark-ul pe prețuri oferite de traderi, nu pe tranzacții finalizate.

Traderii BP din Singapore și-au dat seama că lipsa de lichiditate a pieței prezintă un mare potențial de profituri și au început să pună presiune pe aceasta, introducând ordine de cumpărare la prețuri mari și raportându-le la Platts. În unele cazuri, aceste ordine nu s-au finalizat cu tranzacții, iar în altele, traderii BP au revândut cantitățile cumpărate la prețuri mari. În consecință, în circa 6 luni, prețul de referință a crescut de la 70 la aproape 100 de dolari, majorând semnificativ veniturile din trading ale BP și bonusurile traderilor.

În replică, cei de la BP au declarat că lipsa de lichiditate a pieței respective din acea perioadă s-a datorat cererii mari și ofertei slabe, în special din cauza problemelor întâmpinate de rafinării, prezentând și un document din care rezulta că, în februarie 2006, BP a oferit un preț foarte bun, dar nu a reușit să găsească nici un vânzător.

MOL România a deschis o nouă benzinărie în județul Suceava, în orașul Gura Humorului, în urma unei investiții de aproximativ un milion de euro, pentru a deservi atât clienții locali, cât și pe cei aflați în tranzit între zona Moldovei și Ardeal.

“Benzinăria din Gura Humorului este a treia pe care am deschis-o de la începutul acestui an, extinzând rețeaua noastră la 138 de unități. MOL România consolidează astfel acoperirea națională a rețelei de benzinării și va continua strategia de extindere pe termen lung pe piață”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman al MOL România.

Benzinăria are o suprafață totală de 2.090 de metri pătrați și este situată pe strada Ștefan cel Mare nr. 128 bis, la ieșirea din oraș către Câmpulung Moldovenesc. Traseul este folosit în special de către șoferii care circulă între județele Botoșani, Suceava, Iași și zona Ardealului.

Benzinăria include un magazin cu suprafața de 80 de metri pătrați, precum și o terasă și un restaurant, unde clienții au la dispoziție preparate la grătar, sandviciuri, sucuri proaspete de fructe și cafea. În magazin sunt disponibile produse alimentare, produse din tutun, băuturi, lubrifianţi MOL Dynamic, produse de îngrijire auto EVOX.

Benzinăria este echipată cu două pompe multi - produs, cu un total de 18 pistoale, dintre care două cu debit mărit, pentru alimentarea vehiculelor comerciale. Carburanții disponibili la pompe sunt benzină - Tempo 95 şi EVO Benzină, respectiv motorină - EVO Diesel şi Tempo Diesel, precum și gaz petrolier lichefiat – GPL.

De asemenea, șoferii pot achiziționa roviniete și au la dispoziție facilitățile dedicate posesorilor de carduri de carburant MOL Gold și MOL Silver sau ale sistemului de loializare MultiBonus.

Combustibilii s-au ieftinit cu 1% în luna mai, comparativ cu aprilie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Problema este însă că deprecierea-fulger a leului din iunie a readus scumpirile.

Preţurile de consum ale populaţiei au crescut în mai cu 0,23% faţă de luna anterioară, iar rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,32%. Preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,8%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au rămas relativ stabile.

Dintre alimente cel mai mult s-au scumpit cartofii şi fructele proaspete, cu 21,4%, respectiv cu 11,4% faţă de decembrie 2012.

În ceea ce privește produsele energetice, combustibilii s-au ieftinit cu 1% față de luna anterioară, în vreme ce prețurile la electricitate, gaze și energie termică au rămas constante. Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 0,67% față de aprilie 2013 și cu 5,62% față de decembrie 2012.

După o serie de ieftniri care au debutat la începutul acestui an, benzina Euro-95 s-a scumpit în ultimele două săptămâni cu peste 10 bani, ajungând la o medie de peste 5,75 lei pe litru, o mișcare similară consemnând și motorina.

Cauza a fost deprecierea abruptă a monedei naționale în raport cu euro.

Așa se explică faptul că, deși, potrivit Oil Bulletin, prețul în euro al benzinei din România a scăzut de la 1,278 euro pe litru pe 27 mai la 1,271 pe 3 iunie, iar motorina de la 1,3 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, în lei prețul s-a majorat.

Dincolo de evoluția ascendentă a prețurilor produselor petroliere pe piața regională, în perioada 30 mai- 7 iunie, leul a pierdut nu mai puțin de 22 de bani în raport cu euro, cursul urcând de la 4,3220 la 4,5535 lei/euro, echivalentul unei deprecieri de 5%.

În acest fel, România a fost detronată de Polonia în topul statelor europene cu cei mai ieftini carburanți.

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, în UE, cea mai scumpă benzină se poate cumpăra în Olanda (1,74 euro pe litru), Italia (1,735 euro pe litru) și Grecia (1,69 euro pe litru), în timp ce cea mai ieftină benzină poate fi achiziționată în Polonia (1,25 euro pe litru), urmată de România (1,27 euro pe litru) și Estonia și Bulgaria (1,3 euro pe litru).

În ceea ce privește motorina, cel mai ieftin litru se găsește tot în Polonia (1,236 euro), urmată de două țări baltice, Letonia și Lituania (1,27 euro) și România (1,28 euro). Britanicii, irlandezii și suedezii plătesc cel mai mult pe motorină, respectiv peste 1,63 euro pe litru.

Chiar dacă țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a urcat la peste 96 de dolari, prețul mediu la pompă al benzinei în SUA a coborât cu 1,81 de cenți în ultimele trei săptămâni, ajungând la 3,6385 dolari pe galon. În același interval, în Uniunea Europeană, prețul mediu al benzinei a fost relativ constant, acesta majorându-se cu 0,02 eurocenți, în timp ce motorina a pierdut 3 eurocenți pe litru. În România, după o lungă perioadă de scumpiri, declanșată la începutul anului, benzina Euro-95 s-a majorat în ultimele două săptămâni cu peste 10 bani, ajungând la o medie de peste 5,75 lei pe litru, o mișcare similară înregistrând și motorina.

În România, evoluția ascendentă a prețului combustibililor a fost cauzată în special de deprecierea monedei naționale. Așa se explică faptul că, deși, potrivit Oil Bulletin, prețul în euro al benzinei din România a scăzut de la 1,278 euro pe litru pe 27 mai la 1,271 pe 3 iunie, iar motorina de la 1,3 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, în lei prețul s-a majorat. Motivul principal, dincolo de evoluția ascendentă a prețurilor produselor petroliere pe piața regională, este deprecierea masivă a leului. În perioada 30 mai- 7 iunie, leul a pierdut numai puțin de 22 de bani în raport cu euro, cursul urcând de la 4,3220 a 4,5535, echivalentul unei deprecieri de 5%.

Datele din SUA provin dintr-un sondaj realizat de Lundberg Sondaj Inc, și vizează perioada încheiată pe 7 iunie, în timp ce cele din UE din Oil Bulletin-ul Comisiei Europene, și acoperă perioada încheiată pe 3 iunie.

Media prețurilor din SUA, care a atins un vârf de la an la data de 3,795 dolari în perioada încheiată pe 22 februarie, este cu aproximativ 1,4 cenți peste prețul în aceeași perioadă a anului anterior, de 3.62 dolari pe galon.

Redeschiderea unor rafinării, responsabilă pentru ieftinirea benzinei și scumpirea țițeiului

"Regiunile continua să-și rezolve problemele de rafinare în urma ieșirii mai multor rafinării din operațiunile de întreținere în care s-au aflat la începutul anului" susține Trilby Lundberg , președintele Lundberg Survey, citat de Bloomberg. "În general, prețurile au rămas relativ constante în regiunea de Centru-Vest a SUA, și au scăzut dramatic în Vest și într-o măsură mai mică în Coasta Golfului", a explicat acesta.

Cel mai mare preț pentru benzină din cele  48 de state ale SUA a fost înregistrat în Chicago, unde media a crescut cu 23,71 cenți în ultimele trei săptămâni, la 4.48 dolari pe galon, a declarat Lundberg. Cel mai mic preț a fost înregistrat în Jackson, Mississippi, unde clienții au plătit în medie 3,20 dolari pe galon.

Interesant este că repornirea unor rafinării aflate în operațiuni de întreținere la începutul anului este responsabilă pentru două evoluții ale prețurilor, care la prima vedere se bat cap în cap: micșorarea prețului la benzină și majorarea celui al țițeiului WTI. Activarea unei capacități superioare de rafinare a majorat cererea de țiței, implicit prețul acestuia, în același timp majorând oferta de benzină, și conducând deci la scăderea prețului acesteia. 

Totuși, șoferii americani nu se pot bucura pentru mult timp de această tendință, procesatorii urmând foarte probabil să majoreze prețurile pentru a-și recupera marja de rafinare anterioară.

România, detronată de Polonia, în topul celor mai ieftini carburanți

În UE, cea mai scumpă benzină se poate cumpăra în Olanda (1,74 euro pe litru), Italia (1,735 euro pe litru) și Grecia (1,69 euro pe litru), în timp ce cea mai ieftină benzină poate fi achiziționată în Polonia (1,25 euro pe litru), urmată de România (1,27 euro pe litru) și Estonia și Bulgaria (1,3 euro pe litru). În ceea ce privește motorina, cel mai ieftin litru se găsește tot în Polonia (1,236 euro), urmată de două țări baltice, Letonia și Lituania (1,27 euro) și România (1,28 euro). Britanicii, irlandezii și suedezii plătesc cel mai scump motorina, peste 1,63 euro pe litru.

{jathumbnailoff}

Prețul țițeiului este unul dintre cei mai influenți indicatori economici. El este important atât pentru industria energetică, cât și pentru celelalte sectoare economice, energia fiind unul dintre cei mai importanți factori de producție, contribuind decisiv la stabilirea costurilor și, implicit, la strategia comercială a oricărei companii. El este extrem de important și pentru populație, care plătește pe litrul de benzină sau motorină un preț ce variază în ritm cu prețul internațional al țițeiului.

De la începutul anului, în pofida diverselor relaxări calitative și cantitative ale băncilor centrale, prețul țițeiului și odată cu el, cel al benzinei și motorinei, s-au micșorat mai peste tot în lume. Explicația este dată de raportul dintre cererea mai slabă (oglinda creșterii economice anemice de la nivel global, în special din UE, aflată în cel de-al șaselea trimestru de recesiune) și oferta mai bogată, care poate fi pusă pe seama revoluției tehnologice a tehnologiei de șist din SUA și pe baza imposibilității unor state membre ale OPEC de a-și reduce producția, PIB-ul și veniturile lor bugetare depinzând de cantitatea de petrol exportată.

Cu toate acestea, potrivit Financial Times, care citează o companie de cercetare de pe Wall Street, Sanford C. Bernstein, există "o parte întunecată a epocii de aur de șistului", un revers al medaliei, care ar putea afecta prețul petrolului și odată cu el pe cel al combustibililor, al benzinei și motorinei, pe termen lung: costul marginal de producție a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimul an. Costul marginal de producție este costul implicat de majorarea cu o unitate a actualei producții. În cazul petrolului el este costul implicat de majorarea producției cu un baril. Teoria economică susține că acesta nu trebuie să fie cel mult egal cu prețul obținând din vânzarea unității, în caz contrar, pe termen lung, compania întinzându-se mai mult decât îi permitea plapuma. Iar acesta este primul pas către faliment. Pe termen scurt, costul marginal de producție se poate situa și peste cel de vânzare al unui produs, însă numai în speranța ca, pe termen lung, investițiile în cercetare, responsabile pentru majorare costului marginal, vor fi încununate de succes și vor diminua considerabil nivelul acestuia.

Costul marginal de producție, peste prețul de vânzare al țițeiului

Potrivit Financial Times, într-o analiza recentă, Sanford C. Bernsteinse estimează costul marginal de producție din statele non-OPEC pe 2012 la 104,5 dolari pe baril, în creștere cu mai mult de 13% față de nivelul înregistrat în 2011, de 92,3 dolari pe baril. Ieri țițeiul Brent cu livrare în iulie se tranzacționa la 103,99 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aceeași lună, la 94,63 dolari pe baril.

Creșterea spectaculoasă a costului marginal de producție va avea implicații atât pentru prețul țițeiului de pe piața internațională, cât și pentru companiile petroliere. Foarte probabil, el va contribui la stabilirea unui prag minim de vânzare a petrolului dar și la plafonarea profitabilității sectorului.

Christophe de Margerie, directorul executiv al gigantului francez Total, a avertizat încă de luna trecută că tehnologia, inclusiv cea a șistului bituminos, nu conduce la reducerea costurilor marginale în industria petrolieră. Dimpotrivă, a precizat CEO-ul Total, "«barilii tehnologici», așa cum ne place nouă să-i numim, sunt zi de zi mai scumpi".

Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă

Tendința de creșterea a costurilor de producție ale petrolului extras din șisturi sau nisipuri bituminoase folosind tehnologia fracturării hidraulice din SUA și Canada este cu atât mai importantă cu cât Agenția Internațională pentru Energie anticipează că numai puțin de 40 la sută din producția de petrol pe următorii cinci ani va veni din America de Nord.

"Marje nete de profit din acest sector sunt acum la cel mai redus din ultimul deceniu", a declarat firma după revizuirea datelor financiare a celor mai importante 50 de mari companii petroliere din lume listate la bursă. "Acest fenomen nu este durabil. Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă", este concluzia companiei americane.

Sanford C. Bernstein estimează că costul marginal al producției de petrol a crescut cu aproximativ 250 la suta în ultimul deceniu, în creștere de la 30 de dolari pe baril în 2002 la un record de 104,5 dolari pe baril anul trecut. În același timp, costurile medii de producție au crescut de la 9,70 dolari pe baril în 2002 la 44.20 dolari pe baril anul trecut.

Prețul benzinei s-a majorat considerabil în ultimele două săptămâni în Statele Unite ale Americii, în timp ce în Uniunea Europeană el a rămas relativ constant. Benzina a câștigat 11,19 cenți în Lumea Nouă, în timp ce pe Bătrânul Continent ea a rămas la același nivel înregistrat pe 5 mai, de 1,56 lei pe litru, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană pe 13 mai. Motorina a avut un trend similar în UE, rămânând cantonată undeva la 1,41 euro pe litru (mai exact 1,415 euro pe litru). În România, potrivit Oil Bulletin, redactat de CE, între 5 și 13 mai, benzina a coborât de la 1,29 euro pe litru la 1,26 euro pe litru, iar motorina a pierdut și ea teren, de la 1,32 euro pe litru la 1,3 euro pe litru.

În acest timp, de cealaltă parte a Atlanticului, benzina a ajuns pe 17 mai la 3,6566 dolari galonul, în creștere cu 11,19 cenți față de prețul înregistrat pe 4 mai, arată Bloomberg, citând un sondaj realizat de o companie californiană, Camarillo, care se bazează pe datele transmise de 2.500 de retaileri.

Chiar dacă se află pe un trend crescător, media prețului benzinei raportată de stațiile din SUA este departe de vârful de 3,795 atins pe 22 februarie și este cu 12,67 cenți mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului trecut, de 3,7883 dolari pe galon.

Majorarea prețului benzinei din prezent este uyna dintre excepțiile de regula potrivit căreia prețul țițeiului este cel care dictează evoluția prețului la pompă al combustibililor, susține Trilby Lundberg, președinte al Lundberg Survey. "Prețul benzinei a fost în principal influențat de problemele de infrastructură la nivelul rafinăriilor, explică acesta. 

Acesta este și motivul pentru care prețurile combustibililor au avut evoluții neasemănătoare pe Noul și pe Bătrânul Continent. Problemele de infrastructură (rafinării închise temporar pentru operațiuni de mentenanță) au apărut doar în SUA și nu în Europa.

Potrivit lui Lundberg, acesta este și motivul pentru care majorările de prețuri legate de problemele de infrastructură nu au fost în totalitate transmise consumatorilor, o parte din ele fiind asumate de companii, prin reducerea marjelor de profit ale retailer-ilor.

Americanii nu au însă parte de vești bune, experții anticipând o nouă majorare a prețului motorinei cu 4-7 cenți în următoarea perioadă, după care ar urma o stagnare înainte de sărbătoarea lor națională, Memorial Day.

Și prețul futures al benzinei s-a majorat cu 8,15 cenți , sau 2,9% pe New York Mercantile Exchange (NYMEX).

{jathumbnailoff}

Ancheta antitrust a Comisiei Europene pe piața petrolului a fost declanșată în urma unei plângeri efectuate anul trecut nu de un actor de pe piața țițeiului, ci de un producător ungar de bioetanol, Panonia Ethanol, care s-a declarat nemulțumită de faptul că Platts i-a refuzat cererea de a participa la mecanismul său de stabilire a prețurilor de referință pe piața biocombustibilor.

Producătorul ungar a precizat că s-a rugat mai mult de un an de cei de la Platts să le acorde permisiunea de a putea raporta tranzacțiile lor în sistemul electronic folosit de agenția de raportare pentru stabilirea prețurilor de referință la etanol în cadrul ferestrei de jumătate de oră folosită de companie în acest scop. Pannonia susține că, în pofida faptului că a dat curs tuturor solicitărilor de informații suplimentare venite din partea Platts, cererea sa a fost respinsă.

"După ce am fost în mod repetat respinși de Platts, compania a depus la finalul anului trecut o plângere la Comisia Europeană, plângere care viza însă numai accesul la mecanismul de stabilire a prețurilor de referință pe piața produselor de etanol de către Platts", a precizat Mark Brennock, purtător de cuvânt al companiei, citat de Bloomberg.

Platts susține că și-a respectat standardele

Platts a comentat acuzațiile venite din partea celor de la Pannonia, susținând că a respectat propriile standarde. "Pentru a produce prețuri de referință de cea mai mare calitate, Platts analizează gradul în care companiile care doresc să participe la mecanismul de stabilire al acestora îndeplinesc condițiile necesare respectării metodologiei publicate de Platts", a declarat purtătorul de cuvânt al agenției de raportare, Kathleen Tanzy.

Așa cum explica ieri Energy Report, Platts publică o serie de cotații de referință, folosite pentru a determina prețurile plătite de companiile de rafinare pentru petrol şi de distribuitori pentru benzină şi motorină sau biocombustibili. Traderii raportează tranzacțiile către Platts într-o fereastră de tranzacționare de jumătate de oră. Ordinele de cumpărare și vânzare emise pe platforma electronică a Platts în acest interval, şi nu un istoric complet al tuturor tranzacțiilor fizice, sunt folosite pentru a determina prețul de referință. În plus, nu toate companiile implicate pe această piață, de la companii petroliere la fonduri de investiții, au decis să raporteze către Platts tranzacțiile cu livrare efectuate. Tot procesul este unul voluntar. De asemenea, Platts poate elimina tranzacțiile care ies din media pieței și chiar să nu i-a în calcul raportările unor companii, care se fac vinovate, în opinia experților Platts , de raportări suspecte. Acest lucru poate fi în avantajul prezentării unui preț de referință cât mai corect, însă poate avea și un efect contrar, prin limitarea accesului pe piață a unor noi jucători sau a unor jucători mai vechi, ceea ce poate conduce la o cartelizare a pieței. Riscul major implicat de noua anchetă a CE este acela ca nimeni să nu mai raporteze tranzacțiile către Platts și agențiile similare, de frica declanșării unei noi anchete, ceea ce ar arunca piața petrolului în haos. Acesta este si motivul pentru care un grup de reglementatori care au studiat pentru G-20 această piață în 2011 și 2012 au recomandat ca, în pofida neregulilor posibile, să nu se intervină agresiv, pentru că efectele negative ar putea fi mult mai mari decât cele pozitive.

Ancheta depinde de conținutul email-urilor și sms-urilor

Între timp, mai multe companii implicate au început să comenteze pe marginea anchetei declanșate de CE. Dacă Statoil a declarat toleranță zero încălcării directivelor UE, proprietarul singurei rafinării din Finlanda, Neste Oil Oyj, a precizat că, deși nu este anchetată, i s-au solicitat date menite a clarifica problema posibilei manipulări a prețurilor țițeiului și a biocombustibililor.

"Este foarte probabil ca procesul să intre în fază de metastază", a declarat Craig Pirrong, Institutului de Manangement al Energiei Globale, al Universității din Houston, care a adăugat că "totul va depinde de ce vor descoperi anchetatorii în email-urile, sms-urile, și mesajele de messenger, pentru că reprezentanții acestor companii discută unii cu ceilalți. Cercul s-ar putea extinde destul de rapid".

Autoritățile antitrust din Uniunea Europeană sunt cel mai temut dușman al companiilor internaționale, care de altfel sunt extrem de binevoitoare și sunt dispuse să tolereze chiar și nivelurile extrem de ridicate de impozitare de pe Bătrânul Continent, însă se feresc de anchetele antitrust ale Comisiei Europene ca de dracu. Motivele țin în special de puterile extrem de mari de care se bucură acestea, dreptul de proprietate sau secretul profesional fiind simple mofturi în ochii anchetatorilor europeni. La nivelul UE, nu există nicio instituție cu puteri mai discreționare decât cele ale autorităților antitrust.

Ultima victimă a acestora este piața petrolului și a produselor derivate din acesta. În urmă cu două zile, trei companii petroliere, Royal Dutch Shell, BP, Statoil, dar şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări, două membre ale UE, Olanda și Marea Britanie, și una din afara UE, Norvegia, în căutarea de dovezi în ceea ce privește manipularea unor prețuri.

Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, invocă, potrivit Bloomberg, lipsa de transparenţă a pieţei petroliere cu livrare fizică, nu a celei cu derivative pe petrol. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

Ce anchetează CE?

Deocamdată, nu este clar ce anchetează oficialii UE, nici la nivel de produse, nici la nivel de persoane.  "Comisia este îngrijorată că mai multe companii s-ar putea să fi colaborat în raportarea de preţuri distorsionate unei agenţii care publică date despre cotaţii, cu scopul de a manipula preţurile publicate pentru un număr de produse petroliere şi biocombustibili", este singurul lucru care se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Nu se știe care dintre prețurile raportate de Platts (care se ocupă cu prezentarea unor benchmark-uri extrem de variate, de la prețul diferitelor tipuri de țiței la prețuri ale benzinei, motorinei sau ale gazului folosit pentru încălzire) sunt "suspecte" în ochii anchetatorilor. De asemenea, nu se cunoaște nivelul până la care merge ancheta. Sunt vizați și membrii ai conducerilor executive ale celor trei mari companii sau numai brokerii care raportează prețurile către Platts?

Piața poate prefera concurenții Platts

Platts publică o serie de cotaţii de referinţă, folosite pentru a determina preţurile plătite de companiile de rafinare pentru petrol şi de distribuitori pentru benzină şi motorină. Traderii raportează tranzacţiile către Platts într-o fereastră de tranzacționare de jumătate de oră. Ordinele de cumpărare și vânzare emise pe platforma electronică a Platts în acest interval, şi nu un istoric complet al tuturor tranzacţiilor fizice, sunt folosite pentru a determina preţul. În plus, nu toate companiile implicate pe această piață, de la companii petroliere la fonduri de investiții, au decis să raporteze către Platts tranzacțiile cu livrare efectuate. Tot procesul este unul voluntar. De asemenea, Platts poate elimina tranzacțiile care ies din media pieței și chiar să nu i-a în calcul raportările unor companii, care se fac vinovate, în opinia experților Platts , de raportări suspecte. Acest lucru poate fi în avantajul prezentării unui preț de referință cât mai corect, însă poate avea și un efect contrar, prin limitarea accesului pe piață a unor noi jucători sau a unor jucători mai vechi, ceea ce poate conduce la o cartelizare a pieței. Riscul major implicat de noua anchetă a CE este acela ca nimeni să nu mai raporteze tranzacțiile către Platts și agențiile similare, de frica declanșării unei noi anchete, ceea ce ar arunca piața petrolului în haos. Acesta este si motivul pentru care un grup de reglementatori care au studiat pentru G-20 această piață în 2011 și 2012 au recomandat ca, în pofida neregulilor posibile, să nu se intervină agresiv, pentru că efectele negative ar putea fi mult mai mari decât cele pozitive.

Influenţa agenţiilor de raportare de preţuri depăşeşte sectorul petrolier. Evaluările Platts şi ale competitorilor companiei, între care Argus Media şi ICIS, sunt folosite pentru a determina cotaţiile materiilor prime utilizate în foarte multe produse, variind de la pungi de plastic la piese auto. Sunt afectate industria chimică, cu o valoare de 2.200 miliarde de dolari pe an, precum şi sectoarele cărbunelui, energiei, metalelor, emisiilor poluante, gazelor naturale lichefiate, precum şi ratele de transport maritim.

Platts însă nu obligă pe nimeni să folosească cotațiile sale, piața fiind cea care de-a lungul mai multor decenii a preferat cotațiile agenției de raportare. În ultimul timp însă, cel puțin actorii de pe piața americană, au început să prefere agențiile de raportare concurente. Andy Lipow, președinte al firmei de consultanță Lipow Oil Associates, susține că mai mulți traderi din SUA preferă acum serviciile celor de la Argus Media Inc. și ai celor de la Oil Price Information Service, pe motiv că aceștia sondează mai adânc piața în comparație cu Platts. Cu toate acestea, în Europa, Platts rămâne principala agenție de raportare a prețurilor.

Brent-ul, benzina și motorina se ieftinesc în UE

Iar cum ancheta antitrust este declanșată de Comisia Europeană, pare evident că mecanismul de stabilire a prețului țițeiului Brent și al produselor derivate din acesta este una din principalele ținte. Numai că momentul ales este unul cel puțin ciudat: prima de tranzacționare dintre Brent și West Texas Intermediate (WTI) este undeva la 7 dolari, minimul înregistrat din ianuarie 2012 până în prezent. În 2012, media ecartului dintre cele două tipuri de țiței a fost de 20 de dolari, iar în februarie a atins maximul de 28 de dolari. Cu alte cuvinte, în pofida afirmației Comisiei Europene, potrivit căreia anchetează o posibilă manipulare a prețurilor în defavoarea consumatorilor europeni, scopul pare exact cel contrar. N-ar fi exclus ca ancheta să fi fost declanșată chiar la cererea unei companii producătoare de Brent, nemulțumită de prețul acestui tip de țiței. De altfel, și prețurile combustibililor se află într-o tendință descendentă de la începutul acestui an, ceea ce face puțin sustenabilă ipoteza unei conspirații împotriva consumatorilor europeni.

De asemenea, datele arată în ultimii ani o evoluție similară a prețului nominal al țițeiului cu cea a prețului real, dar și o adaptabilitate rapidă a acestuia la evenimentele geopolitice sau a evoluției raportului dintre cerere și ofertă. Nu același lucru se poate spune despre evoluția prețurilor în anii '70, când cartelul OPEC manipula piața.

Nu în ultimul rând este suspect momentul ales pentru declanșarea controalelor inopinante, în aceeași zi în care se anunța că UE se află în cel de-al șaselea trimestru consecutiv de recesiune. Experții sunt de părere că, chiar dacă ar fi vorba de o manipulare, impactul ar fi rangul a câtorva cenți pe baril (care în prezent se află la peste 100 de dolari în cazul Brent-ului), fapt recunoscut și de CE. CE susșine însă că și acești câțiva cenți contează în buzunarul contribuabililor europeni, uitând însă să precizeze că cel mai mare manipulator al prețțurilor la combustibili de pe piața europeană este chiar Comisia, care prin accizele impuse statelor membre, dublează prețul benzinei sau motorinei, de exemplu.

{jathumbnailoff}

Evoluția prețului țițeiului pe piețele internaționale din ultimele trei săptămâni, în special cea a West Texas Intermediate (WTI), care dictează trendul pe piața americană, nu putea rămâne fără consecințe. Astfel, prețul benzinei în SUA a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare creștere din ultimele patru luni.

Prețul benzinei la pompă s-a majorat săptămâna trecută cu 6,5 cenți, ajungând la 3,603 dolari galonul. Chiar dacă a avansul de săptămâna trecută a fost cel mai mare avans săptămânal înregistrat din 18 februarie, prețul benzinei este în continuare cu 15,2 cenți sub cel din perioada similară a anului trecut. Cea mai importantă cauză a prețului redus al benzinei este evoluția internațională a prețului țițeiului.

Prețurile combustibilului favorit al americanilor, benzina, s-au majorat în toate regiunile SUA, tonul fiind dat de Coasta Vestică, unde s-au înregistrat creșteri de prețuri de 12,7 cenți. Pe malul Pacificului un galon de benzină se vinde cu 3,938 dolari.

Rafinării închise temporar

Un alt element pentru care prețul benzinei s-a majorat pe Noul Continent a fost închiderea temporară a unor rafinării. Astfel, de-abia ieri Phillips 66 (PSX) și-a redeschis rafinăria Ferndale din statul Washington, după ce a închis-o o săptămână în vederea efectuării unor reparații. Tot în Washington a fost repornită și rafinăria Anacortes a celor de la Tesoro Corp. după o perioadă de nefuncționare de patru zile. Exxon Mobil Corp. a început la rândul său lucrări de mentenanță la rafinăria sa din Torrance, din Sudul Californiei.

"Au fost câteva probleme serioase în ceea ce privește rafinăriile", a declarat Dave Hackett, președinte al Stillwater Associates, citat de Bloomberg, care a explicat că a existat un deficit de ofertă în nord-est, în zona Portland. Drept urmare, rafinăriile de pe coasta de vest au reacționat și au alimentat zona deficitară, cu prețul scumpirii benzinei în California.

Prețul țițeiului West Texas Intermediate s-a majorat cu 11% în ultimele trei săptămâni, dela 86,68 dolari pe baril în 17 aprilie la 96,62 de dolari pe baril pe 8 mai. WTI cu livrare în iunie a închis ziua de ieri în scădere la 95,17 dolari pe baril.

"Ținând cont de ecartul de timp de transmisie a prețurilor țițeiului în cele de retail, mă aștept ca acestea din urmă să răspundă și la evoluțiile prețurilor petrolului", a declarat Hackett.

Evoluția Brent-ului ajută șoferii europeni

În Europa, prețurile combustibililor au continuat evoluția descendentă, beneficiind și de o performanță mai slabă a Brent-ului în raport cu WTI. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportat la WTI a atins ieri cel mai scăzut nivel înregistrat din ianuarie 2012, de doar 7,35 dolari. Pe 8 februarie, aceasta era de 23,44 dolari. Reînceperea producției în câmpurile din Marea Nordului, dar și temerile privind o creștere limitată anemică pe Bătrânul Continent au redus considerabil ecartul dintre cele două tipuri de țiței. Cu toate acestea, majorarea stocurilor de țiței din SUA îi face pe cei de la Stanley Morgan să anticipeze o viitoare majorare a primei Brent-WTI.

Potrivit Oil Bulletin Report, media prețurilor benzinei Euro-95 era de 1,559 euro pe litru în UE, în timp cea a prețurilor motorinei era de 1,405 euro pe litru. În România, potrivit Comisiei Europene, pe 5 mai, un litru de benzină costa pe 5 mai 1,294 euro, iar cel de motorină 1,32 euro.

Prețurile internaționale ale țițeiului au revenit pe o pantă descendentă după mai multe zile de creștere, acestea coborând din nou sub 90 de dolari (cazul West Texas Intermediate - WTI), respectiv sub 100 de dolari (cazul Brent-ului). Motivul: încetinirea activității manufacturiere din China care alimentează temerile unei restrîngeri a cererii venite din partea celui de-al doilea consumator țiței la nivel mondial.

West Texas Intermediate (WTI) a coborât la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultima săptămână, indicii futures pierzând 1,3%.

WTI cu livrare în iunie a pierdut 1,12 dlari, ajungând la un nivel de 88,07 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 60% mai mare decât media ultimei sute de zile. 

Brent-ul cu livrare în iunie a scăzut la rândul său cu 1,09 dolari, sau 1,1%, coborând din nou, după câteva zile de apreciere, sub 100 de dolari pe baril, pînă la un nivel de 99,3 dolari. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportată la WTI a fost de 11,24 de dolari, cu 4 cenți mai ridicată decât cea înregistrată în sesiunea precedentă

Tendința de depreciere a WTI este susținută de nivelul record al producției din SUA, cea mai mare din ultimii 21 de ani, în creștere cu 19% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Săptămâna trecută, aceasta s-a majorat cu 0,4%, ajungând la 7,21 milioane de barili pe zi.

În același timp, Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) are dificultăți în reducerea producției, dimpotrivă, ea fiind nevoită să găsească spațiu pentru majorarea producției din Irak și Venezuela. Guvernatorul OPEC, sauditul Ali Al Yabhouni susține că limitarea producției la 30 de milioane de barili pe zi este adecvată pentru 2013 și anticipează un preț de tranzacționare al țițeiului de 100 de dolari pe baril în cel de-al treilea trimestru al anului. Prețul coșului de țiței al OPEC era de 97,4 dolari, pe 19 aprilie. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC.

{jathumbnailoff}

Naționalismul economic are puseuri de expansiune extrem de puternice pe vremuri de criză. În general, statele când se confruntă cu o criză, în special cu una financiară, care afectează bunăstarea contribuabililor electori, a finanțelor publice, dar și creditarea sectoarelor economice, apelează la măsuri protecționiste, la subvenționarea economiilor autohtone, la introducerea de tarife vamale și la restricționarea liberei circulații a forței de muncă și a bunurilor, în speranța că aceste măsuri vor aduce mai multe voturi partidelor aflate la putere. Considerentele economice pică pe plan secund, principalul scop al celor care introduc astfel de măsuri fiind cumpărarea bunăvoinței contribuabililor, fie ei persoane fizice care votează, fie persoane juridice care finanțează.

În România, portdrapelul acestei mișcări este Ziarul Financiar și economiștii pe care-i publică în mod curent. Aceștia condamnă dacă nu privatizările în general, atunci cel puțin pe cele din sectoarele strategice, precum cel energetic. Ei susțin de altfel un punct de vedere cel puțin contradictoriu, companiile din sectorul energetic ar fi trebuit păstrate în portofoliul de active ale statului din două motive: primul - ar fi contribuit cu mai mulți bani la buget pentru a finanța proiecte sociale, cel de-al doilea - ar fi permis ieftinirea energie cel puțin pentru populație, dar și pentru celelalte "companii strategice".

O altă aripă a gândiri economice autohtone pornește de la realitățile economice mondiale și susține că în condițiile în care statele dezvoltate își subvenționează sectoarele economice, cele emergente, precum România, n-au nicio șansă decât să facă același lucru, și încă mai agresiv, cu sectoarele sale. Dan Șelaru și-a asumat responsabilitatea să prezinte acest punct de vedere. Lui i-au răspuns, cel puțin din punct de vedere teoretic, Bogdan Glăvan, Florin Cîțu și Lucian Davidescu.

Intervenționismul nu vine niciodată singur

Ce ignoră atât reprezentanții naționalismului economic dur, din prima categorie, cât și realiștii, din cea de-a doua categorie, este faptul că intervenționismul nu este niciodată unul punctual. O subvenție nu vine niciodată singură, ea atrage după sine o serie de alte alte intervenționisme, menite a "repara" efectele colaterale ale primei intervenții. Să luăm cazul subvențiilor reprezentate de fondurile europene acordate sectorului privat. Dacă ar fi rămas fără legislație complementară o astfel de subvenționare ar fi dezavantajat companiile din statele dezvoltate. Drept urmare, accesarea fondurilor de către companiile din statele emergente a fost dublată de o serie de condiționalități menite să compenseze avantajul competitiv obținut prin accesarea acestora. Așa că, simultan cu subvențiile, Occidentul a exportat către statele emergente și excesul de reglementare (standarde de calitate, de mediu, de protecție a muncii etc, cu costuri mult mai mari și prohibitive - ceea ce face ca intrarea pe piață să fie extrem de dificilă). Acesta este motivul pentru care piețele din statele emergente sunt în general mai oligopoliste decât cele din Occident, care, în faza lor incipientă nu s-au confruntat cu astfel de probleme, dar și pentru care economiile informale sunt mai dezvoltate (alta soluție de supraviețuire nu există). Ca să nu mai vorbim de faptul că, pentru a co-finanța accesarea de fonduri europene, băncile au fost constrânse să adopte aceleași standarde.

Companiile de stat diminuează, nu majorează veniturile bugetului

Argumentul păstrării companiilor energetice în proprietatea statului este însă cel puțin bizar, mai ales că vine din partea unor economiști, chiar a unor profesori de economie, cum le place să fie numiți. El este susținut cu tărie în pofida realității. Singura companie de stat (și aceea parțial) profitabilă este Statsoil. Celelalte mari companii de stat din domeniul energetic la nivel mondial sunt fie chineze, fie rusești, și beneficiază de pe urma politicilor monopoliste impuse de autorități. Beneficiază însă cu costul profitabilității, mult mai redusă decât cea a Exxon, Chevron sau BP, de exemplu. Iar profitabilitatea mai redusă micșorează și veniturile la bugetul statului respectiv, unul dintre motivele pentru care economiștii susțin naționalizarea companiilor din energie. În acest timp, companii private, precum Exxon sau Chevron se află pe primele două locuri în ceea ce privește veniturile din impozitul pe profit încasat de statul american, cu 31,05 miliarde de dolari plătite în 2012 de Exxon și 20 de miliarde, achitate de Chevron. Apple, cea mai valoroasă companie din lume de-a lungul întregului an, se află doar pe locul al treilea cu 14,21 miliarde de lei, impozit pe profit achitat statului american. Taxa efectivă de impozitare a Exxon a fost de 39,4%, cea a Chevron de 43,2%, în timp ce cea a Apple de doar 25,4%. În pofida opiniei economiștilor dragi ZF-ului, realitatea arată că păstrarea companiilor energetice în proprietatea statului le face mult mai ineficiente, ceea ce conduce la o micșorare, nu la o majorare a veniturilor statului. Pe lângă profitabilitatea în scădere, la ineficiența acestora contribuie căpușarea lor inevitabilă de alte companii ale sponsorilor politici și, mai ales, politica de subvenționare a energiei pentru populație și pentru ceilalți "campioni naționali". Această politică poate funcționa doar pe termen scurt. Pe termen lung, diminuarea veniturilor statului ca urmare a ineficienței companiilor energetice limitează capacitatea de subvenționare a acestuia. Nu poți subvenționa energia pe plan intern decât cu costul majorării consumului autohton, al diminuării exporturilor, al micșorării veniturilor publice și al majorării deficitului bugetar.

OPEC are nevoie de un preț de 110 de dolari pe baril pentru a continua subvenționarea internă a combustibililor

Cel mai bun exemplu în acest sens, pentru a le face pe plac realiștilor, vine de la Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). Cartelul care timp de aproape două decenii a dictat prețul petrolului la nivel global a pierdut controlul acestuia. Motivul: subvenționarea masivă a prețurilor pe plan intern, dublată de explozia demografică, a condus la majorarea consumului intern și la micșorarea exporturilor, ceea ce pune în pericol execuția bugetară a statelor membre. 

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul țițeiului la 110 dolari pe baril este nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Potrivit Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp), Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul stă mult mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

Venezuela: statul cu cele mai mari rezerve de petrol plătește anual 7,2 miliarde de dolari pentru a importa combustibili

Un alt exemplu de efecte colaterale dezastruoase care însoțesc subvențiile autohtone este cel al Venezuelei. Un galon de benzină costă 5,8 cenți, iar la cursul informal, după care se realizează majoritatea tranzacțiilor în statul sud-american, el este și mai redus, undeva între 0,4 și 1,5 cenți. Și asta în condițiile în care celelalte prețuri cresc într-un ritm galopant. Moody's anticipează o rata a inflației pentru a cest an de 28%.

Benzină și motorină ieftină pentru populație, dar și pentru statele camarade pe drumul către realizarea unei societăți multilateral dezvoltate, a fost politica economică pe baza căreia fost lider venezuelean Hugo Chavez și-a construit popularitatea atât la nivel intern, cât și regional. Cum însă nu există nimic gratis pe această lume, populația Venezuelei a trebuit și va trebui să plătească prețul "bunăvoinței" liderului său maxim. Motivul: subvenționarea combustibililor a condus la o diminuare drastică a veniturilor "campionului național" PDVSA, care a afectat investițiile acestuia și implicit nivelul de producție. Astfel, producția de țiței a Venezuelei este cu pătrime mai mică decât cea din 1998, anul în care Chavez a preluat puterea. În același timp, prețul redus a majorat consumul intern de combustibili cu numai puțin de 65%. Comparativ cu vecinii lor columbieni, unde prețurile se aliniază celor internaționale, consumul pe cap de locuitor este de 7 ori mai ridicat. Veniturile reduse de subvenționarea masivă a combustibililor au afectat nu numai sectorul de explorare și exploatare, ci pe cel de rafinare. Investițiile în acest sector au fost eliminate din lipsă de bani, ceea ce face ca paradoxal, Venezuela să fie statul cu cele mai mari rezerve de petrol nevoit însă să importe benzină. Un economist venezuelean, citat de Wall Street Journal, estimează că statul sud-american a cheltuit numai puțin de 7,2 miliarde de dolari pe importul de combustibili în 2012. Potrivit datelor oficiale, SUA a exportat în Venezuela numai puțin de 197.000 de barili pe zi de benzină și alte produse rafinate în decembrie 2012.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a calculat costurile aduse de subvenționarea produselor petroliere economiei Venezuelei, prin raportarea prețurilor actuale la cele care ar fi fost în cazul în care prețurile n-ar fi fost controlate politic. A rezultat o sumă considerabilă: de 27 miliarde de dolari în 2011, echivalentă a 8,6% din PIB-ul Venezuelei. În comparație, Venezuela, cheltuiește cu sănătatea 3,25% din PIB și cu educația 5,1% din PIB. Reducerea producției, cea a capacității de rafinare, majorarea consumului intern și micșorarea exporturilor - roate acestea sunt rezultatul subvenționării combustibililor pe plan intern, ceea ce face ca paradoxal, deși este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol, statul venezuelelean să fie lovit o lipsă acută de lichidități. Deficitul bugetar din 2012 al Venezuelei a ajuns la 12% din PIB!

Eliminarea subvențiilor ar reduce poluarea cu 10% până în 2050

Venezuela nu este singură pe acest drum al populismului economic. Multe state preferă să cumpere bunăvoința cetățenilor prin subvenționarea prețului combustibililor. Potrivit IEA costul total cu subvenționarea politicilor din sectorul de petrol și gaze la nivel mondial a fost în 2011 de 523 miliarde de dolari. Liderii absoluți sunt statele din Orientul Mijlociu, urmate de China și India. Fondul Monetar Internațional (FMI) avansează, într-un studiu recent, o cifră similară, de 481 de miliarde de dolari.

Pe lângă eliminarea efectelor colaterale extrem de dăunătoare asupra economiilor respectivelor state, prin realocarea defectuoasă și ineficientă a resurselor, eliminarea subvențiilor din acest sector ar conduce și la o regândire a unei alte politici intervenționiste, cea a diminuării emisiei de gaze cu efect de seră. Un studiu OECD susține că eliminarea acestor subvenții ar contribui la reducerea acestor gaze cu 10% până în 2050, ceea ce ar conduce la micșorarea subvențiilor acordate industriilor "verzi" și la diminuarea prețului energiei.

{jathumbnailoff}

Petrom a ieftinit în ultimele două săptămâni benzina cu nu mai puțin de 32 de bani pe litru, iar motorina cu 30 de bani pe litru, mișcările celei mai importante companii petroliere de pe piața autohtonă fiind urmate și de celelalte companii. Ultima ieftinire a combustibililor efectuată de Petrom a avut azi-noapte, când benzina a fost ieftinită cu 5 bani, iar motorina cu 7 bani.

Prețurile celor două tipuri de combustibili reflectă evoluția prețurilor internaționale ale petrolului, care după un început de an de apreciere, s-au redus considerabil în ultimele două luni, ajungând să scadă sub 90 de dolari barilul (cazul West Texas Intermediate) și sub 100 de dolari barilul (cazul Brent-ului, al coșului și al Ural-ului).

2013 nu a debutat prea fericit pentru șoferii români, prețul benzinei majorându-se în primul trimestru cu 5%, iar cel al motorinei cu 4%. Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%.

Brent-ul a pierdut un dolar în ultima zi

Dacă din parte statului român, șoferii au avut parte numai de vești proaste, de la piețele internaționale le-au venit numai vești bune. După maximul de 120 de dolari pe baril înregistrat de Brent la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, țițeiul a pierdut într-o lună și jumătate numai puțin de 20%, coborând sub nivelul de 100 de dolari barilul. Drept urmare, dacă în urmă cu două-trei săptămâni, șoferii autohtoni plăteau peste șase lei pe litrul de benzină Euro 95, în prezent plătesc 5,6 lei.

Iar trendul descendent al țițeiului pare a continua. Ieri, Brent-ul cu livrare în mai a închis ziua la un nivel de 98,07 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange, pierzând peste un dolar față de sesiunea precedentă, când a închis la 99,19 dolari. Contractele cu livrare în iunie s-a tranzacționat la același nivel cu cele din mai, la 98,07 dolari.

Ural-ul mediteranean refuză ieftinirile

Vești mai puțin bune vin însă de la evoluția țițeiului Ural pe piața mediteraneană, în funcție de evoluția căruia companiile românești stabilesc prețul combustibililor. Deși pe piața nord-vest europeană, Ural-ul se tranzacționa ieri la un discount față de Brent de 1,8 dolari pe baril (în scădere față de nivelul de 1,87 înregistrat în ziua precedentă), pe piața mediteraneană discount-ul cu care Ural-ul se tranzacționa în raport cu Brent-ul era de cuprins între 22 și 28 de cenți. Cu alte cuvinte, Uralul din Mediterană este mai scump decât cel din nord-vestul Europei cu 1,52 dolari pe baril. Aceasta este cea mai mare primă de tranzacționare dintre cele două piețe înregistrată în ultimii 9 ani, din 31 decembrie 2004 încoace. 

De altfel, pe piața nord-vestică, francezii de la Total au eșuat pentru a treia zi consecutivă în tentativa lor de achiziționare de țiței Ural, deși au oferit un discount mai mic decât cel tranzacționat, de 1,65 dolari, cu 30 de cenți mai redus decât discount-ul cerut cu o zi în urmă.

Iranul consideră logic un preț de 100 de dolari pe baril

De altfel, evoluția prețului țițeiului din ultimele două luni a trezit multe îngrijorări, atât în rândul companiilor, cât mai ales al statelor mari producătoare de petrol, care și-au învățat cetățenii cu prețuri subvenționate, dar și-au și alimentat bugetul din exporturile de petrol. Iran-ul este unul din statele cele mai afectate de noua evoluție, cu atât mai mult cu cât nu-și poate regla problemele fiscal-bugetare rezultate din micșorarea prețului prim majorarea volumului, fiind în continuare sub embargoul impus de State Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Așa se face că autoritățile iraniene apelează la o metodă caracteristică mai mult autorităților monetare, și anume moral suation. "Prețul logic al unui baril e țiței este undeva între 100 și 120 de dolari", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian al petrolului, Alireza Nikzad, citat de Middle-East Online înaintea întâlnirii OPEC ce va avea loc luna viitoare. De altfel, Iranul a și anunțat în urmă cu două zile că în cazul în care prețul petrolului va coborî sub 100 de dolari va solicita organizarea unei ședințe de urgență a OPEC.

Iar acest lucru s-a întâmplat chiar în ziua următoare anunțului, când coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC.

Pentru a se menține actualul preț al țițeiului, Arabia Saudită ar trebui să-și reducă cu 1,5-2 milioane de barili producția zilnică

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul la nivelul actual ar f nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți. 

Țițeiul își continuă evoluția descendentă, ieri West Texas Intermediate (WTI), Brent-ul și coșul de 12 tipuri de țiței al OPEC, coborând sub pragurile de 90 de dolari (cazul WTI) și 100 de dolari (în cazul Brent și coșului OPEC). Ural-ul, țițeiul folosit de companiile românești pentru calcularea prețului combustibililor, a coborât și el sub 100, acest tip de petrol tranzacționându-se în general cu un discount de 2 dolari față de Brent.

Vestea este una bună pentru șoferi, care vor beneficia de benzină și motorină mai ieftine, însă ea arată neîncrederea pieței în revenirea economică la nivel global. 

Interesantă pentru consumatorii români este în special evoluția pieței Ural-ului. Se pare că rușii, principalii producători ai acestui tip de țiței au decis să aștepte vremuri mai bune, pentru că Petraco SpA nu a reușit să cumpere cantitatea dorită, deși a oferit un preț mai mare decât cel plătit la ultima licitație. Compania a oferit un preț cu un discount față de Brent de numai 1,85 de dolari pe baril, un discount cu 10 cenți mai redus decât cel oferit în cadrul deal-ului semnat pe 9 aprilie. Nici Total SA nu a avut succes în cumpărarea de țiței Ural, discount-ul cerut de francezi, de 2,07 dolari (mai mic decât cel de 2,09 dolari cerut la ultima tranzacție) față de Brent, fiind considerat prea mare de vânzători.

Brent-ul și coșul OPEC au coborât sub 100 de dolari

Țițeiul Brent, cel mai important de pe piața europeană, de care depinde inclusiv prețul Uralului, cu livrare în iunie a scăzut ieri cu 2,08 dolari pe baril sau cu 2,1%, ajungând la 98,55 de dolari barilul pe bursa londoneză Futures Europe exchange. Contractele cu livrare în mai, care au expirat ieri, au pierdut 2,72 dolari sau 2,6%, încheind ziua la 100,39 dolari barilul. Prima de tranzacționare în raport cu WTI a fost de 11,44 dolari.

Și coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât ieri sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Nici WTI nu a dus-o mai bine, ca urmare a stocurilor record raportate de SUA. Acesta a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni, pierzând ieri 2,2% și încheind ziua la 86,72 dolari pe baril.

{jathumbnailoff}

Prețul combustibililor a scăzut considerabil în ultimele două săptămâni, companiile petroliere de pe piața autohtonă aliniindu-se mișcărilor de pe piața internațională, unde Brent-ul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni, amenințând pragul de 100 de dolari barilul, iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub nivelul de 90 de dolari pe baril. Trend-ul descendent al petrolului din ultima lună și jumătate a făcut ca Petrom de exemplu să efectueze numai puțin de trei reduceri a câte nouă bani pe litru la benzină în ultimele două săptămâni. Ultima cea din această noapte, când, începând cu miezul nopții, atât benzina, cât și motorina se vor ieftini cu alți 9 bani pe litru. Iar ieftinirile au toate fundamentele pentru a continua și în perioada următoare.

Evoluția confirmă anticipațiile energyreport.ro, care în urmă cu o săptămână titra: Vești bune pentru șoferi, vești proaste pentru rafinării: benzina și Brent-ul urmează o evoluție descendentă. În text se preciza că "după ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trebui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului". Iar tendința de ieftinire a combustibililor va continua probabil după cum arată ultimele știri de pe piața internațională. 

Creștere economică sub așteptări a Chinei

Iar piața pare să-și continue evoluția descendentă. Astăzi, Brent-ul a pierdut numai puțin de 2,5%, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 13 iulie 2012. Unul dintre motive: datele dezamăgitoare privind evoluția Chinei care a crescut cu doar 7,7% în primul trimestru al acestui an față de perioada similară a anului trecut, rezultat sun estimările de 8% ale pieței și sub ritmul de creștere din ultimul trimestru al anului trecut de 7,9%.

Brent-ul cu livrare în mai, a pierdut 2,56 dolari, ajungând la 100,55 dolari pe baril, pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Brent-ul cu livrare în iunie, mai tranzacționat, a pierdut doar 1,48 dolari, ajungând 101,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare față de WTI a fost de 11,76 dolari.

Țițeiul WTI cu livrare în mai a pierdut 3,24 dolari, ajungând la 88,05 dolari pe baril, pe NYMEX, cel mai scăzut nivel din 21 decembrie 2011. Volumul tranzacționat a fost unul considerabil, cu 233% peste media ultimei sute de zile.

Iran cere convocarea de urgență a OPEC

Interesant este că Iran a solicitat convocarea de urgență a unei ședințe OPEC, în cazul în care prețul țițeiului coboară sub 100 de dolari pe baril, susține agenția de presă Mehr, citând surse din ministerul Petrolului iranian. 

Morgan Stanley este însă mai optimistă, estimând că Brent-ul se va tranzacționa la un nivel cuprins între 1010 și 115 de dolari pe baril, în cea de-a doua jumătate a anului. Piața însă pare de altă părere, cel puțin fondurile de hedging și cele de investiții. Aceștia și-au redus pozițiile deținute pe termen lung pe contractele futures și de opțiuni cu WTI cu 17%. Indicii futures pe benzină pentru mai au scăzut cu 5,62 cenți, sau 2%, ajungând la 2,745 dolari pe galon.

{jathumbnailoff}

Bătălia dintre reprezentanții industriei "regenerabile" și cei ai celei tradiționale, de petrol și gaze, s-a amplificat în ultimul timp, atât în Europa, care pare din ce în ce mai decisă să limiteze subvențiile acordate verzilor pentru a nu pune în pericol revenirea economică și a nu majora artificial prețurile energiei, cât și în SUA, unde principala problemă rămâne prețul benzinei. Două proiecte de lege menite a abroga Legea Combustibililor Regenerabili, adoptată în 2007, au fost introduse în Camera Reprezentanților, având drept inițiatori parlamentari din ambele partide, atât cel Democrat, cât și cel Republican.  

Republicanul Bob Goodlatte, din Virginia, și un grup de inițiatori transpartinic, a introdus nu un proiect, ci două proiecte de lege. Primul este menit a elimina obligativitatea introducerii de etanol în benzina comercializată pe piața americană, cel de-al doilea ar urma să redefinească combustibilii regenerabili, prin păstrarea în rândul acestora numai a celor cu un grad avansat de eficiență și eliminare etanolului produs din cereale de pe listă.

Peter Welch, democrat din Vermont, unul dintre susținători, a declarat la rândul său, că Legea combustibililor regenerabili a fost adoptată în 2007 cu bune intenții, însă s-a dovedit în timp "o idee proastă", crescând costurile de funcționare a fermelor de lapte din statul pe care îl reprezintă.

Reprezentanții industriei etanolului, precum Jeff Broin, președinte al Poet LLC, nu a ezitat să acuze lobby-ul industriei petroliere ca fiind responsabil pentru noua tentativă de a abroga actul normativ, care obligă rafinăriile americane să utilizeze 13,8 milioane de galoane de etanol în acest an și 15 milioane de galoane în 2015, în benzina comercializată pe teritoriul SUA. Broin a calificat introducerea celor două proiecte drept o tentativă disperată a industriei tradiționale de a elimina un combustibil competitiv de pe piață.

"Avem de-a face cu o nouă perdea de fum menită a ataca un combustibil alternativ și o politică care a afectat controlul industriei petrolului asupra pieței carburanților, și care a dus micșorarea prețurilor la pompă în favoarea consumatorilor", susține și Bob Dinneen, președinte al Asociației Combustibililor Regenerabili.

Goldman Sachs: Certificatele cresc prima de tranzacționare a benzinei în raport cu țițeiul

Dezbaterea din SUA seamănă cu cea din România, referitoare la efectul acordării de subvenții industriei regenerabile asupra facturii la energie electrică plătită de populație. Industria grea susține că acestea majorează prețurile, noua industrie verde invocă evoluția prețului pe OPCOM, invocând ieftinirea energiei electrice.

În SUA, atât industria petrolieră, cât și cea alimentară au atras atenția asupra efectului inflaționist al certificatelor verzi (Renewable Identification Numbers - RIN) asupra prețului combustibililor și al alimentelor. RIN-urile sunt atașate fiecărui galon de biocombustibil produs sau importat. În momentul în care rafinăriile amestecă biocombustibilul cu petrolul, pentru a produce benzină, ei pot păstra certificatul sau în pot vinde unei alte companii. Valoarea unui RIN în cazul biocombustibililor pe bază de etanol produs din cereale a coborât ieri la 75 de cenți, o scădere de numai puțin de 11,5 cenți. Și RIN-urile biocombustibililor cu eficiență mai ridicată au scăzut cu 10 cenți, până la un nivel de 80 de cenți.

Ambele tipuri de certificate au atins maximul pe 8 martie, când se tranzacționau la un nivel mult superior, de peste un dolar.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, există aproximativ 2,1 milioane de certificate din 2012 care pot fi folosite în acest an, cu jumătate de milion mai puțin decât estimările Agenției de Protecție a Mediului din SUA, de 2,6 milioane. Prețul mai ridicat al acestor certificate ar putea afecta prețurile benzinei, majorând prima de tranzacționare a acesteia în raport cu țițeiul, este concluzia Goldman Sachs.

De altfel, prețul benzinei la pompă s-a majorat considerabil în acest an, cu aproximativ 10%, în pofida faptului că țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon în SUA, a rămas relativ constant de la începutul anului, când se tranzacționa cu 93,12 dolari pe baril, față de nivelul de 94 de dolari cât este cel de tranzacționare din aceste zile. Ca să nu mai vorbim de 2012, an în care prețul țițeiului s-a micșorat cu 10%. Sunt certificatele singura explicație pentru această evoluție? Nu, însă sunt cel mai important element de creștere a prețului, cel puțin pe termen scurt.

Reglementările și infrastructura de transport defectuoase, cauzele creșterii prețului benzinei în SUA

Interesant este că prețul benzinei în SUA se majorează cu peste 9% în contextul în care 2013 va fi probabil primul an din 1995 încoace în care americanii vor produce mai mult petrol decât importă, ca urmare a majorării producției în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma. Cu efecte benefice asupra balanței comerciale a SUA. Însă la pompă, în pofida nivelului record al producției și stocurilor, dar și a diminuării consumului de benzină cu 16% față de nivelul record înregistrat în 2007, prețul benzinei este cu un dolar peste prețul mediu înregistrat în ultimul deceniu.

Teoria economică sugerează că o producție mai mare și o cerere mai mică nu pot conduce decât la un singur rezultat: micșorarea prețurilor. Nu și în acest caz. BusinessWeek a identificat cauzele pentru care teoria economică nu se aplică în cazul prețului benzinei: reglementările și infrastructura de transport defectuoase.

Protecționismul duce la costuri de transport mai ridicate

Primul motiv pe termen lung este reprezentat de faptul că majorarea producției a avut loc în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma, state aflate la o depărtare considerabilă de zonele cu capacitate de rafinare ridicată sau de marile centre urbane. Competiția acerbă în ceea ce privește transportul prin rețeaua de conducte i-a determinat pe producători să prefere transportul țițeiului pe cale feroviară maritimă sau fluvială, mai scumpe. Acestea au majorat prețul țițeiului autohton cu 17 dolari pe baril, cost ce inevitabil a fost transformat în mare parte prețului la pompă al benzinei, în funcție de elasticitatea cererii.

Ecuația este complicată de o altă reglementare protecționistă, Legea Jones, din 1920, care prevede ca orice transport între porturi americane să fie efectuat de către vase sub pavilion SUA, fabricate în SUA, cu echipaj format în majoritate de cetățeni americani. Potrivit lui Ed Morse, analist sef la Citigroup, această reglementare protecționistă majorează cu 6 până la 8 dolari costurile de transport ale unui baril de petrol. Rezultatul pervers al acesteia: pentru o rafinărie din Golful Mexic este mai ieftin să transporte benzină în Brazilia decât să o trimită la New York.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la finalul anului 2011, SUA a depășit Rusia, și a devenit cel mai mare exportator de produse petroliere finite, precum benzina și motorina. Importurile canadiene din SUA s-au majorat cu 15% în 2012, cele braziliene cu 6%, cele chineze cu 17%, iar cele indiene sau venezuelene s-au dublat practic. Astfel consumatorii americani concurează nu numai între ei, ci și cu cei de pe alte continente, cu cei din America Latină sau Asia.

Iar exporturile de produse petroliere rafinate au continuat să se majoreze în 2013, când au atins un nivel record de 3,2 milioane de barili pe zi.

Certificatele verzi "stimulează" exporturile de benzină și motorină

Cu toate aceste costuri de transport suplimentare, rafinăriile din SUA beneficiază în continuare de un avantaj în ceea ce privește prețul țițeiului față de competitorii lor din Europa sau America Latină, ca urmare a prețului mai mic al WTI fașă de celelalte tipuri de petrol utilizate în acele zone. drept urmare, marjele de rafinare ale acestora au fost unele destul de frumoase, atingând în ianuarie un record. Asta până să intervină majorarea prețurilor certificatelor RIN.

Interesant este că, deși consumul de benzină s-a restrâns în ultimii ani, proces ce probabil va continua și în acest an, congressmen-ii americani, la presiunea lobby-ului "industriei regenerabile", dar și a președinției Obama, cunoscută pentru dărnicia cu care a sponsorizat proiecte "verzi" falimentare, a majorat cu 10% cantitatea de etanol pe care rafinăriile ar trebui să o achiziționeze și să includă în carburanți. Problema e aceea că șoferii consumă mai puțină, nu mai multă benzină, ca urmare a reducerii milelor parcurse, dar și a achiziționării de autoturisme mai eficiente din punct de vedere al consumului. Astfel, rafinăriile nu vor putea utiliza tot etanolul pe care guvernul le obligă să-l achiziționeze. Pentru a compensa diferența de 400 de milioane de galoane de etanol dintre nevoile practice ale industriei și cantitatea obligatorie instituită de oficialități, rafinăriile trebuie să achiziționeze certificate RIN. Cererea pentru acestea a crescut atât de mult încât prețul lor a evoluat mai mult decât spectaculos de la începutul anului, de la 7 cenți pe galon la mai mult de un dolar pe galon pe data de 8 martie. Efectul acestei evoluții asupra prețului benzinei este estimat, la actualul nivel de 70 de cenți RIN-ul, de Bill Klesse, CEO al Valero Energy (VLO), cel mai mare procesator independent din lume, la 10 cenți pe galonul de benzină. Iar principalul efect va fi stimularea procesatorilor în vederea exportului de produse rafinate, care devine mai ieftin ca urmare a neobligativității achiziționării de certificate RIN.

{jathumbnail off}

Indicele futures al țițeiului West Texas Intermediate (WTI) a căzut astăzi sub nivelul de 94 de dolari pe baril, după ce ieri înregistrase maximul ultimelor cinci zile. Brent-ul și-a continuat evoluția descendentă, însă într-un ritm mai puțin accelerat decât WTI, ceea ce a făcut ca prima de tranzacționare a acestuia în raport cu WTI să se mărească la 12,03 dolari. Motivele: stocurile de petrol ale SUA au atins maximul ultimilor 32 de ani și micăorarea importurilor chineze de petrol de luna trecută.

Indicii futures ai WTI au pierdut în această dimineață 0,5% după ce Institutul American al Petrolului (API) a anunțat o majorare a stocurilor cu 5,1 milioane de barili în ultima săptămână. Astăzi, Departamentul de Energie al SUA urmează să anunțe datele privind producția de țiței, care potrivit analiștilor contactați de Bloomberg, ar putea fi una în ascensiune cu 1,5 milioane de barili, urmând a ajunge la maximul ultimilor 22 de ani, de 391 milioane de barili.

"Cerea din SUA este în continuare extrem de slabă și nu vedem cum se va putea schimba această stare de fapt", susține David Lennox, analist la Fat Prophets din Sydney. "Asta ca urmare a activității economice scăzute și a șomajului ridicat. Nu cred că datele Departamentului de Energie vor fi diferite de cele ale API", susține acesta.

WTI cu livrare în mai a pierdut numai puțin de 44 de cenți, ajungând la 93,76 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 50% față de media ultimei sute de zile. Ieri acesta crescuse cu numai puțin de 84 de cenți, cea mai spectaculoasă evoluție din 26 martie încoace.

Brent-ul cu livrare în mai a pierdut 15 cenți, ajungând la 106,08 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. 

Importurile chineze, la minimul ultimelor șase luni

Importurile nete de petrol ale Chinei au scăzut la minimul ultimelor șase luni ân luna martie, China importând cu 22,78 milioane de tone metrice mai mult decât a exportat, potrivit datelor prezentate de autoritatea vamală de la Beijing. Acesta este echivalentul unui import net de 5,39 de milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel înregistrat din septembrie 2012.

Producția de benzină din SUA s-a majorat cu 1,96 milioane de barili săptămâna trecută, arată datele API. În raportul Departamentului de Energie, analiștii estimează o tendință contrară, de scădere cu 1,3 milioane de barili. Cifre diferite sunt prezentate și la în ceea ce privește stocurile de produse distilate (inclusiv motorină): API estimează o scădere cu 1,4 milioane de barili a acestora, în timp ce analiștii chestionați de Bloomberg anticipează că Dartamentul de Energie va anunța o reducere cu 1,5 milioane de barili.

API colectează datele de la actorii din domeniu (producători, rafinării etc) care vor să răspundă voluntar la chestionarul Institutului, în timp ce Departamentul de Energie îi obligă pe toți să comunice datele Comisiei de Statistică a Departamentului.

Șoferii, inclusiv cei români, se vor bucura, cel puțin pe termen scurt, de prețuri mai reduse la combustibili (în special la benzină) ca urmare a evoluției internaționale a piețelor materiilor prime. Deja efectele se simt, americanii plătind pe benzină cel mai redus preț sezonier înregistrat în ultimii 3 ani. Pe termen lung însă, retragerea fondurilor de hedging de pe aceste piețe, care au condus la ce mai mare scădere a indicatorilor futures înregistrată din 2008 arată pe de o parte optimismul exagerat al piețelor în ceea ce privește revenirea economiei globale, iar pe de altă parte, reprezintă un șantaj la adresa băncilor centrale în vederea continuării operațiunilor de relaxare calitativă și, mai ales cantitativă, pentru a nu pune în pericol slabele șanse de creștere economică.

(Con)Tango-ul pieței cu Brent-ul

În ultima lună țițeiul a pierdut teren, după maximele înregistrate în februarie, Brent-ul fiind cel care s-a depreciat cel mai mult dintre diferitele tipuri de țiței tranzacționate pe piețe. Iar viitorul nu sună bine pentru Brent, care oricum a ajuns la cea mai redusă primă de tranzacționare în raport cu West Texas Intermediate (WTI) înregistrată din 22 iunie 2012, de doar 11,3 dolari. În plus, Brent-ul cu livrare în mai s-a tranzacționat cu un discount de 11 dolari față de cel cu livrare în luna iunie, ceea ce specialiștii numesc o piață contango, o piață cu o evoluție inversată, în care contractele pe termen mai scurt sunt mai ieftine decât cele pe termen mai lung. Este pentru prima dată în ultimul an când se înregistrează un astfel de fenomen, care semnifică fie o anticipare a reducerii cererii, fie a majorării ofertei, fie o combinație a ambelor componente.

După ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trenui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului. De altfel, vinerea trecută Petrom a aplicat cea mai mare ieftinire a benzinei și motorinei din acest an, de 9 bani pe litru.

Exportul în SUA a umflat marjele rafinăriilor europene

Potrivit Financial Times însă, cea mai proastă veste pentru Brent, dar mai ales pentru rafinăriile europene, o parte din care și așa se pregătesc să-și închidă porțile, vine de la evoluția prețului benzinei din SUA. Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni. Piața americană a benzinei este determinantă nu numai pentru rafinăriile americane, ci și pentru cele europene. Acestea sunt principala sursă a cererii de țiței Brent, și, în funcție de evoluția cererii de Brent, se stabilesc prețurile internaționale, în special pe Bătrânul Continent. Cum preferința europenilor pentru motorină a crescut considerabil (75% din combustibilii utilizați sunt diesel), șansa de supraviețuire a rafinăriilor europene, care produc benzină în exces, era exportul acesteia pe coasta de est a SUA. Închiderea rafinăriilor americane de la începutul acestui an a umflat în această iarnă profiturile rafinăriilor europene la un nivel record sezonier, de 15 dolari pe baril. Ultima dată când au mai înregistrat un profit de peste 10 dolari pe baril, a fost în iarna anului 2007, când s-au putut lăuda cu o marjă de rafinare de 11,30 dolari pe baril.

Etanolul, supraproducția și concurența irakiană și nigeriană

În ultima săptămână, însă, marginile s-au micșorat considerabil, diferența de preț dintre un baril de benzină și unul de țiței nerafinat fiind de 15 dolari. Iar țițeiul nu este nici pe departe singurul cost al unei rafinării, cu atât mai mult în suprareglementata și supraimpozitata industrie petrolieră europeană.

Unul dintre motivele pentru care a devenit mult mai scump exportul către SUA este costul certificatelor verzi al etanolului, care trebui achiziționate de rafinăriile europene pentru a-și putea comercializa producele pe acea piață. Acestea au explodat de la începutul anului în SUA. Efectul este dublu, în timp ce exportul de benzină europeană în SUA s-a scumpit, cel de benzină americană în Europa s-a ieftinit.

Alt motiv responsabil pentru evoluția descendentă a prețului Brent-ul este majorarea producție, prin repornirea producției de către francezii de la Total de pe platforma Elgin-Franklin, ca și majorarea producției în câmpul Buzzard din Marea Nordului. Exporturile mai mari din Irak și Nigeria au majorat concurența pe piața furnizării de petrol "light sweet", similar cu Brent-ul.

Cu toate acestea, unii analiști estimează că evoluția actuala a Brent-ului este de scurtă durată. “Intrarea în contango a Brent-ului sugerează o evoluție descendentă temporară la începutul curbei (cererii și ofertei - n.r.) mai degrabă decât o evoluție constată pe termen lung a pieței", susține David Wech, alnalist la  JBC din Viena, citat de Financila Times. “Prețul pe termen lung al petrolului este în continuare la un nivel susținut, de peste 100 de dolari pe baril”, consideră acesta.

Americanii plătesc cel mai redus preț sezonier la benzină din ultimii trei ani

Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni.

Prețul benzinei obișnuite la pompă a scăzut cu 3,7 cenți, sau 1%, până la 3,608 dolari pe galon, potrivit datelor prezentate ieri de Administrația pentru Informații Energetice a SUA (EIA), divizia statistică a departamentului pentru energie al guvernului american.

Prețurile cu amănuntul ale benzinei s-au contractat pentru cea de-a șasea săptămână consecutivă, înregistrând o scădere de 33,1 cenți față de nivelul înregistrat în urmă cu șapte săptămâni. Țițeiul, responsabil în SUA pentru două treimi din costul combustibililor (procent mult mai ridicat decât cel înregistrat în UE sau România, unde taxele dețin o pondere de minim 50%) a pierdut și el săptămâna trecută 4,7%, cea mai mare depreciere înregistrată din septembrie 2011.

Cea mai mare reducere a prețului la pompă a fost înregistrată ieri pe Coasta Golfului Mexic, unde scăderea a fost de 4,6 cenți, până la 3,434 dolari galonul. Prețul benzinei a crescut doar în regiunea Rocky Mountains cu 2,6 cenți, un galon costând 3,523 dolari. Motivul: rafinăria Commerce City din Colorado a celor de Suncor Energy Inc., cu o capacitate de rafinare de 98.000 de barili pe zi, s-a âînchis pentru o săptămână în vederea efectuării unor lucrări de reparații.

Încă o săptămână de ieftiniri

"Benzina va mai scădea cu 6-7% pe termen scurt ca urmare a declinului prețului țițeiului de săptămâna trecută, care ar urma să se vadă și în procesul de rafinare", susține  James Williams, președintele firmei de consultanță energetică WTRG Economics din London, Arkansas, pentru Bloomberg. Potrivit acestuia, scăderile de prețuri la benzină s-ar putea întinde pe o perioadă cuprinsă între câteva zile și o săptămână.

Indicii futures ai benzinei cu livrare în mai au câștigat ieri 4,57 cenți, ajungând la 2,9093 dolari galonul pe NYMEX.

Ieri, țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalonul de pe piața americană, cu livrare în mai s-a apreciat cu 66 de cenți, sau 0,7%, ajungând la 93,36 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Aceasta este prima zi de apreciere înregistrată după patru zile consecutive de depreciere.

Stocurile de țiței din SUA s-au majorat cu 0,7%, ajungând la 388,6 milioane de barili în ultima săptămână a lunii martie, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii 22 de ani. Și importurile nete de țiței ale SUA au bătut un record atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 22 de ani. 

Producția de benzină a scăut cu 0,3% în ultima săptămână a lunii martie, până la 220,7 milioane de barili și a mai pierdut probabil âncă 1,8 milioane de barili, sau 0,8% săptămâna trecută, rezultă dintr-un sondaj Bloomberg. Unul dintre motive: lucrările de întreținere ale rafinăriei Chalmette din Louisiana operată de Exxon Mobil Corp., cu o capacitate de 200.700 barili pe zi s-a prelungit cu o săptămână peste estimările inițiale. De asemenea, rafinăria Port Arthur din Texas, a celor de la Motiva Enterprises LLC, cea mai mare din SUA, cu o capacitate de rafinare de 600.000 de barili pe zi va păstra închisă o unitate a sa pentru încă o săptămână, în vederea efectuării unor reparații.

{jathumbnail off} 

Prețul benzinei din România este cel mai mic de la nivelul UE, în timp ce cel al motorinei se află pe locul al doilea în topul celui mai ieftin combustibil diesel din UE în pofida faptului că, de la începutul anului cele două tipuri de combustibil s-au majorat cu 5, respectiv 4%. Cu toate acestea există și nemulțumiți, precum Ziarul Financiar, care subliniază că acest lucru este valabil în contextul în care România îşi asigură din producția internă circa 40% din necesarul de petrol. Spre nemulțumirea ZF, companiile petroliere locale spun însă de fiecare dată că politica lor de prețuri nu ține cont de puterea de cumpărare din România, ci de trei factori majori: cotațiile internaționale la produsele petroliere, cursul de schimb şi sistemul de taxare.

Că ultimul element (sistemul de taxare) este de departe cel mai important element, atât timp cât jumătate din prețul la pompă ia drumul Trezoreriei (numai prin TVA și accize, fără a socoti celelalte impozite implicate de factorii de producție, inclusiv CAS și impozit pe venit) pare greu de contestat pentru oricine a studiat evoluția pieței și a prețurilor. 

Majorare de accize, de curs și TVA aplicat celor două majorări

Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Potrivit Petrom, efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%. Iar compania a efectuat majorării de 5% în cazul benzinei și de 4% în cazul motorinei.

Evoluție relativ stabilă a Brent-ului

Norocul consumatorului autohton a fost prețul relativ stabil al petrolului. În cazul țițeiul Brent a rămas relativ constant, la o valoare de aproximativ 110 dolari pe baril, în pofida unui vârf de 118 dolari înregistrat în februarie. Dn fericire, Brent-ul este cel care face legea pe piața europeană, pentru că, dacă țițeiul dominant ar fi fost West Texas Intermediate (WTI), situația ar fi fost cu totul alta. Prețul acestuia s-a majorat de la începutul anului cu numai puțin de 10,8%, de la 88 la aproximativ 97,5 dolari pe baril. Rezultatul: de la debutul anului, în SUA, benzina s-a scumpit cu 12,9%, de la 3,25 la 3,67 dolari galonul.

Curs de schimb defavorabil

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, aceasta nu a fost extrem de favorabilă. Dacă luăm în calcul cursul din prima zi a anului (3,3683 lei pentru un dolar) și cea de pe 1 aprilie (3,444 lei pentru un dolar) se poate observa o majorare de 2,25%. Dacă luăm în calcul cursul din ultima zi a lunii (3,2332 lei/dolar în ianuarie vs 3,4455 lei/dolar în martie), folosit în multe din contractele semnate de companiile românești, majorarea este de 6,56%. Iar dacă analizăm evoluția mediilor lunare, putem remarca o depreciere a leului de 2,82% în raport cu dolarul (3,3879 - martie raportat la 3,2949 - ianuarie).

Exercițiu de imaginație: Ce s-ar întâmpla dacă prețul combustibililor ar fi mai mic cu un leu?

Cazul Petrom

Dar ce s-ar întâmpla totuși dacă principalele companii de pe piață ar decide să micșoreze prețurile cu un leu, la îndemnul Ziarului Financiar? Potrivit Raportul Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale S.C. OMV PETROM S.A., în 2012 "vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2% comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piaţa internă au fost de 2.405 milioane litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut, evoluând similar cu piaţa de retail şi reflectând presiunea asupra puterii de cumpărare. Vânzările cu ridicata (comerciale) ale Grupului au fost de 1.344 mii tone, cu 13% mai scăzute comparativ cu 2011, înregistrându-se volume mai mici la toate produsele. Vânzările comerciale din România au fost de 857 mii tone, cu 12% sub nivelul anului trecut (2011: 969 mii tone) în timp ce piaţa locală a scăzut cu 7% pe segmentul comercial." Dacă luăm în calcul o densitate a benzinei de 0,77, rezultă un nivel al vânzărilor comerciale ale Petrom de 1,75 de miliarde de litri (echivalentul a 1,344 milioane tone), iar pe plan intern unul de 1,1 miliarde litri. În total, Petrom a vândut aproximativ 4,86 miliarde de litri de combustibili, din care 3,5 miliarde pe piața internă, către retail fiind alocați 2,4 miliarde. Dacă ar fi ieftinit combustibilii vânduți cu un leu pe litru, Petrom ar fi suferit o pierdere de 4,8 miliarde de lei, cu un miliard peste profitul record înregistrat în 2012. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit să vină cu bani de-acasă. Să presupunem însă că ar fi dat dovadă de naționalism și ar fi ieftinit doar combustibilii comercializați pe piața internă. Profitul său record s-ar fi evaporat, la fel și nivelul record al taxelor plătite către statul român, care nu ar fi fost de 8,87 de miliarde de lei, ci probabil de 6 miliarde și ceva (pentru că la asemenea performanțe dezastruoase probabil că ar fi trebuit să facăși restructurări de personal, deci încasări mai mici și din CAS, impozit pe venit, ca să nu mai spunem că de dividende acordate statului român și de impozit pe profit nici nu se mai pune problema). Dar, prin reducere la absurd, să presupunem că ieftinirea ar fi fost aplicată numai sectorului de retail de pe piața internă. Rezulta un minus la venituri de 2,4 miliarde de lei, cea ce ar fi însemnat că statul numai primea niciun leu divident pentru participația sa de 20% (dividendele propuse pentru 2012 sunt de 1,58 miliarde de lei). În plus, pe lângă neacordarea de dividende, Petrom ar fi trebuit să mai identifice o sursă pentru a acoperi deficitul de un miliard de lei, sursă care probabil ar fi fost identificată în sectorul de investiții. Astfel acestea n-ar mai fi fost de 1,5 miliarde de euro, peste 6,44 miliarde de lei. Un miliard de lei în minus la investiții ar echivala cu o producție mai redusă cu 2 milioane de  echivalent tone petrol, 6.000 de locuri de muncă lipsă, un PIB mai redus cu jumătate de miliard de euro și taxe și impozite colectate mai mici cu 600 de milioane de lei (fără a lua în calcul pierderile rezultate asupra încasărilor din accize și TVA a reducerii cu un leu a prețului carburanților, care s-ar ridica și ele la peste un miliard de lei).

Cazul Rompetrol

Un calcul similar se poate face și în cazul Rompetrol Rafinare. Potrivit unui comunicat al companiei, "vânzările de carburanți ale companiei în 2012 s-au ridicat la aproximativ 2,8 milioane tone, în creștere cu 7% faţă de volumul comercializat în 2011. Din această cantitate, aproximativ 46% au fost livraţi la export, atât către companii ale Grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia) cât şi către alţi parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale şi de Est (Turcia, Serbia sau Grecia). Volumul total de carburanți comercializat pe piața internă în 2012 a fost de peste 1,4 milioane tone, în scădere cu 4% faţă de 2011". În cazul Rompetrol Rafinare este suficient calculul impactului ieftinirii cu un leu doar a combustibililor de pe piața internă. Acesta ar produce o gaură de 1,88 miliarde de lei (1,4 milioane tone transformate în litri la o densitate a benzinei de 0,77), gaură care în niciun caz n-ar putea fi acoperită din profitul de 260 de milioane de lei al companiei. Kazahii ar trebui să vină cu bani de-acasă nu numai pentru a rezolva diferendul pe tema creanței Rompetrol ci și pentru a subvenționa prețul la combustibili, după cum ar vrea Ziarul Financiar.

Subvențiile într-o economie au darul de a destabiliza raportul dintre cerere și ofertă, afectând prețurile, profitabilitatea, cotele de piață și investițiile într-un sector economic, stabilind totodată o nouă ordine artificială a actorilor în piață. În plus, ele au marele dezavantaj ca, odată introduse, să fie foarte greu eliminate. În loc să concureze economic, prin strategii, implementare de tehnologie și politici de prețuri, comaniile din domeniu concurează politic, alocându-și o mare parte din resurse obținerii bunăvoinței legislatorului. Cine obține cele mai mari subvenții câștigă, este principiul după care se ghidează o industrie subvenționată. Subvenția pentru energia regenerabilă nu face excepție, dimpotrivă! Dovadă: Transelectrica vrea și ea să beneficieze de certificate verzi.

"Dacă investitorii în energie regenerabilă tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, ar putea să dea un certificat pentru Transelectrica, pentru investiţii în reţea, sau altora pentru investiţii în centrale. Toate sunt spre binele lor, pentru că sistemul este aproape de limită, iar investiţiile necesare se ridică la 600 de milioane de euro. Din păcate nu prea stăm bine cu programul de dezvoltare. Fără investiţii nu vom putea creşte ponderea energiei verzi preluate", a spus ieri Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica, citat de Ziarul Financiar.

În ultima săptămână, președintele Traian Băsescu și-a adus aminte că a câștigat două mandate promițând că va fi un președinte-jucător. Așa că a decis să se implice în procesul de prin care primăria Constanței ar putea deveni acționar majoritar la Portului Constanța, având în vedere importanța proiectelor energetice şi militare care presupun tranzitul prin acest port. "Mi-e greu să văd că unul care stă mai mult cu domnişoare dezbrăcate prin Mamaia, se îmbracă în tot felul de armuri, când o face pe papuaşul, când pe apaşul, mi-e foarte greu să îl văd discutând cu generalii de la NATO chestiuni serioase legate de tranzitul de armament, de muniţie, de trupe. Mi-e greu să îl văd discutând cu Exxon, dacă le spune să îl caute la Bamboo în discotecă. «Deci vedeţi că şeful e la Bamboo, e acolo cu nişte sirene ieşite din Marea Neagră». Cred că am fi noi neserioşi să trimitem Exxon, NATO... Poate eu greşesc, dumneavoastră vedeţi vreun general american mergând să discute cu el, sau în Brazilia că ăsta mai pleacă şi în Brazilia?", a afirmat Băsescu, citat de Economica.net.

Dacă în urmă cu zece zile, pentru Capital, "Motorina la români era la fel de scumpă ca la nemți!", astăzi AVEM CEA MAI IEFTINĂ BENZINĂ DIN EUROPA! Cu litere mari și semnul exclamării! Lucru adevărat de altfel, numai că în România benzina este cea mai ieftină din UE nu de ieri de azi, ci de mai mult timp. Iar responsabilă pentru acest lucru este evoluția cererii din țara noastră, care înclină balanța în favoarea motorinei. Pentru a satisface cererea, companiile sunt nevoite să importe 30% din totalul volumului de motorină comercializat pe piața internă. Ceea ce face pe de o parte ca benzina să fie cea mai ieftină din UE, iar pe de alta, motorina să se afle de-abia pe locul 6 din 27.

Antreprenorilor autohtoni protestează întotdeauna cu teamă când statul le majorează taxele, sunt însă primii care solicită tarife vamale sau alte măsuri protectoare atunci când se pune problema vreunei potențiale liberalizări a pieței. Ultimul exemplu este cel al companiilor petroliere, care, în loc să atragă un semnal în momentul majorărilor repetate de accize sau a introducerii de noi impozite, decizii menite a le șubrezi competitivitatea în fața concurenților regionali (în special a celor care nu fac parte din UE) solicită protecțiedin partea statului român împotriva importurilor mai ieftine din aceste state.

Ultimul exemplu este cel al Rompetrol, care, potrivit Hotnews, s-a plâns ieri ministrului Economiei Varujan Vosganian, de lipsa de restricții pentru importul pe piața românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerț UE- Serbia. În opinia reprezentanților companiei, țițeiul și produsele petroliere sârbești ar putea intra pe piața românească în luna aprilie sau mai cu prețuri mult mai mici. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate țări ar fi, pe lângă România, Slovenia și Bulgaria. Potrivit ministrului economiei, problema prețurilor mici, ale produselor provenite din afara Uniunii Europene, se afla deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate. Există deja unele propuneri ca trebuie fixate anumite preturi minime de intrare în spațiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca și cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerințe de natură tehnologică etc. Hotnews precizează că în Serbia, benzina Euro 95 este la un preț mediu de 1,2 euro/l, în vreme ce în România e la 1,35 euro/l.

Consumatorii români au de ce se să teamă pe viitor, în domeniul produselor accizabile existând deja precedentul tutunului, unde prin introducerea prețurilor minime au fost eliminate toate produsele ieftine de pe piață, mai nou categoria de țigări cea mai vândută devenind cea reprezentată de segmentul de lux, Kent-ul și țigările din aceeași categorie. Orice intervenție a statului (alta decât solicitarea către CE de reducere a impozitării și de relaxarea condițiilor de mediu etc, pentru creșterea competitivității industriei autohtone raportată la industriile similare din state non-membre care au graniță cu România), fie că va fi făcută prin intermediul prețului minim, fie că se va apela la reglementări stufoase de impunere a unor norme suplimentare de mediu sau de calitate, va avea un singur efect: cartelizarea suplimentară a pieței și majorarea implicită a prețurilor.

Potrivit Ziarului Financiar, consumul de energie electrică s-a redus în februarie cu peste 11% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în contextul în care în prima lună din 2012 scăderea nu a atins nici măcar valoarea de 1%. Procentul consemnat luna trecută amintește de scăderea consumului de ener­gie din 2009, an în care pe fondul crizei Ro­mânia și-a pierdut circa 10% din apetitul de consum de electricitate. Deși la o primă vedere nici acum veștile venite din sectorul industrial nu sunt bune, închiderea a două din cele patru combinate Mechel sau insolvența Oltchim fiind exemple în acest sens, Trans­electrica spu­ne că altul a fost factorul care a dus la această scădere semnificativă: temperatura. „În februarie 2013 consumul brut de energie electrică a înregistrat o scădere accentuată de circa 11,2% față de perioada similară a anului 2012. Cei mai importanți factori care au condus la această scădere au fost: temperatura, care s-a situat peste norma climatologică lunară și mult peste media temperaturilor din februarie 2012 și faptul că februarie 2012 a avut o zi în plus“, au precizat reprezentanții Transelectrica.

Tot ZF anunță că americanii de la Chevron susțin că, dacă România își dorește să dea startul extracției de gaze de șist, acesta este momentul oportun să o facă pentru că numai lucrările de explorare durează cinci ani de zile. În prezent, nicio țară europeană nu produce gaze de șist. Deși s-a spus despre Polonia, țară considerată cu un potențial semnificativ în acest domeniu, că a început pro­ducția, și acolo lucrările sunt tot în stadiu de explorare, în acest moment fiind forate 39 de sonde, potrivit Chevron.

Economica.net îl citează pe ministrul rus al al energiei, Alexander Novak, care se opune livrărilor de gaze naturale lichefiate (LNG) rusești către Europa, o piață dominată de monopolul companiei de stat Gazprom și este de părere că exporturile de LNG rusești trebuie să fie făcute cu prioritate către statele din zona Asia-Pacific. "Poziția mea este ca LNG rusesc să nu ajungă pe piața europeană" a spus Novak, care a mai anunțat și că cel mai mare producător independent de gaze din Rusia, Novatek, a discutat recent cu companii din China, Coreea de Sud și Japonia, pentru a livra LNG acolo. Totul pentru ca exporturile rusești de LNG să nu ajungă în Europa, acolo unde Gazprom face legea și prețul, prin livrările de gaze naturale prin conducte.

Românii plătesc pe motorină la fel ca nemții, a fost știrea din presa centrală care îți atrăgea atenția în această dimineață. Dacă mergeai însă la sursa citată, EC Oil Bulletin, aveai însă surpriza să constați că realitatea e cu totul alta, prețul benzinei în România, de exemplu, este cel mai mic comparat cu prețul din celelalte 26 de state membre, iar cel al motorinei se clasează pe locul șase în topul celor mai ieftini carburanți din UE. E adevărat că acest lucru este valabil numai la prețul carburanților care includ și taxele, însă la acesta se referea și Capital.

Este evident că un titlu de genul "Benzina în România, cea mai ieftină din UE" nu putea avea același număr de accesări și comentarii ca "Motorina la români, la fel de scumpă ca la nemți!" . Analiza Capital se bazează pe evoluția relativă a prețurilor din România și Germania sau Austria, unde e adevărat că prețul motorinei a avut o evoluție descendentă. "Austriecii dădeau anul trecut 1,44 euro pe un litru de motorină, iar acum dau 1,36 euro, cu un cent mai mult decât românii.  Și în Germania prețul motorinei a cunoscut o scădere semnificativă: de la peste 1,54 de euro în martie 2012, la 1,40 de euro în martie 2013", remarcă redactorii Capital. Numai că prețurile la care se face referire sunt cele cu taxe. Iar, în timp ce în România, accizele s-au majorat de la 1 ianuarie 2013, accizele din Germania se află la același nivel cu acela de pe 1 ianuarie 2003.

Cifrele publicate de EC Oil Bulletin arată că românii plătesc cel mai puțin pe litrul de benzină, 1,32 de euro, și se situează pe locul șase în ceea ce privește prețul motorinei, 1,35 de euro. Asta și pentru că, în România, în ultimul an a avut loc o realocare semnificativă a consumului, dinspre benzină înspre motorină. Modificare reflectată și în structura parcului auto. Așa se face că, în prezent, 30% din motorina comercializată pe plan intern este de import, și este mult mai sensibilă la evoluția prețurilor pe celelalte piețe europene.

Dacă ar fi vrut neapărat să sublinieze impactul asupra cheltuielilor unei gospodării, redactorii Capital s-ar fi putut raporta la puterea de cumpărare a românilor. Așa cum a arătat energyreport.ro , Romania se afla în urmă cu o lună pe locul 33 din 60 intr-un top mondial al statelor cu cea mai scumpa benzina intocmit de Bloomberg, cu un pret mediu la pompa de 6,70 dolari/galon (circa 1,77 dolari/litru), insa se situa mult mai sus in clasament, pe locul 8, atunci cand venea vorba despre ponderea pe care o are cheltuiala cu cumpararea unui galon de benzina in venitul mediu zilnic la nivel national, care este de 30%, ceea ce face ca romanii sa consume foarte putina benzina, in medie doar 0,06 galoane (circa 0,22 litri) pe zi de persoana.

În plus, ar fi putut analiza pozițiile pe care le ocupă România în clasamentul prețurilor fără taxe la combustibili. În acest top, în cazul benzinei, România nu mai ocupă primul loc, ci de-abia locul al șaptelea. Și în acest caz, într-adevăr, prețul benzinei fără taxe din Germania este mai mic decât cel din România. Însă Germania este statul european cu cea mai mare capacitate de rafinare, față de România, unde mai funcționează 3 rafinării. În cazul prețului la motorină, fără taxe, România se situează pe locul al 12-lea în UE. Preturile raportate de EC Oil Bulletin nu cuprind însă și nile taxe impuse de statul român pe 1 martie 2013, ci numai modificările de accize de pe 1 ianuarie 2013.

{jathumbnail off}

Mai toți marii conducători ai României au avut același vis, să devină lideri regionali. Nu numai la nivel politic, ci și economic. Actualul președinte, Traian Băsescu, nu face excepție și le-a cerut ieri celor de la OMV Petrom și Exxon Mobil să facă toate eforturile pentru ca România să devină un hub regional pentru operațiunile lor în zona Mării Negre.

"Având în vedere proiectele pe care ExxonMobil şi OMV le vor dezvolta în zona Mării Negre, domnul preşedinte Traian Băsescu i-a propus domnului Johnny L. Hall (vicepreşedintele executiv al ExxonMobil Exploration Company - n.r.) să ia în considerare ca România să devină un hub regional pentru operaţiunie ExxonMobil şi OMV - Petrom în zona Mării Negre", menţionează un comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, citat de Economica.net.

La întâlnire fost prezent și CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe. Compania pe care o conduce tocmai a ieftinit pentru a cincea oară consecutiv în ultimele două săptămâni carburanții comercializați. În urma procesului de ieftinire declanșat pe 26 februarie, benzina s-a ieftinit cu 23 de bani, iar motorina cu 17 bani. Ieftnirea de ieri noapte a fost una de 4 bani pe litru în cazul benzinei și de doi lei pe litru în cazul motorinei, precizează Economica.net.

Aceeași publicație electronică anunță că grupul italian de utilităţi Enel, prezent şi pe piaţa din România, are de gând să vândă active în valoare de şase miliarde de euro şi să-şi reducă costurile după ce criza economică din sudul Europei a obligat compania să-şi reducă estimările de profit. Enel estimează că în acest an profitul său operaţional va scădea până la 16 miliarde de euro, de la 16,7 miliarde de euro anul trecut, şi că va rămâne la acest nivel în 2015. În acest condiţii, Enel are de gând să-şi reducă costurile pe pieţele mature cu patru miliarde de euro şi să-şi reorienteze atenţia spre pieţele din Europa de Est şi America Latină. De asemenea, Enel şi-a propus să vândă active în valoare de şase miliarde de euro, pentru a reduce povara datoriilor până la 37 miliarde de euro în 2014, de la 42,9 miliarde de euro la finele lui 2012.

Ziarul Financiar susține că facturile plătite de micii consumatori in­dus­triali, care încă mai primesc o parte din ener­gie la preţuri reglementate, ar putea scă­dea cu circa 2-3% din aprilie 2013 ca ur­mare a diminuării semnificative a preţurilor. Ieri, pe piaţa pentru ziua următoare a bursei de energie OPCOM preţul energiei pen­tru data de 14 martie era de 143,6 lei pe MWh. În aceeaşi zi a anului trecut preţul era de 243,5 lei pe MWh, ceea ce se traduce într-o ieftinire de 40%. Pe întreaga perioadă de la începutul anu­lui faţă de intervalul similar din 2012 oa­menii din piaţă spun că se poate vorbi despre o scădere de peste 30% a preţului mediu pe această platformă. „Sunt patru factori care au dus la această situaţie. În primul rând, avem regenerabile mai multe, iar acestea îşi spun cuvântul în preţ. În al doilea rând, centrala de la Brazi pusă în func­ţi­une de Petrom anul trecut funcţionează bine şi livrează energie la preţuri mai mici. Hidro­ele­tri­ca este acum într-o perioadă de funcţionare nor­mală. Pe lângă toate acestea, con­sumul de energie a fost mai redus în pe­rioa­da ianua­rie-fe­bruarie şi pe fondul unor tem­pera­turi mai mari“, explică Ion Lungu, pre­şedintele Aso­cia­ţiei Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER).

Capital prezintă amenințarea Iranului de sistarea totală a exporturilor de petrol. Suspendarea exporturilor de petrol iranian nu va provoca daune ţării, în timp ce vecinii noştri s-ar putea confrunta cu probleme grave', a avertizat vicepreşedintele iranian Mohammad-Reza Rahimi, subliniind că şi fără exporturile de petrol Teheranul va găsi, fără îndoială, alte surse de progres. Ministerul iranian al Petrolului a anunţat anterior că Iranul instituie o interdicţie asupra exporturilor de petrol şi gaze către toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, în replică la sancţiunile antiiraniene adoptate la nivelul UE în 2012, pentru a creşte astfel presiunea în privinţa programului nuclear iranian.

Petrom va efectua cea de-a treia ieftinire consecutivă a carburanților din ultima săptămână, aliniindu-se evoluției prețurilor internaționale ale țițeiului, aflat pe o pantă descendentă din cea de-a doua săptămână a lunii februarie, când West Texas Intermediate (WTI) se situa în apropierea a 99 de dolari barilul, iar Brent-ul la 119 dolari barilul.

Petrom va ieftini ambele tipuri de benzină și ambele tipuri de motorină comercializate cu trei bani pe litru începând din 8 martie, ora zero. După ieftinire, potrivit Economica.net, preţurile la staţia Petrom din strada Braşov din sectorul 6 al Capitalei vor fi: un litru de motorină Standard - 6,06 lei, iar un litru de motorină Extra - 6,29 lei. Benzina Standard va avea un preţ de 5,97 lei pe litru, în timp ce un litru de benzină Extra va costa 6,39 lei. Preţurile Petrom diferă de la staţie la staţie, în limita unei variaţii procentuale de 5%. 

Este a treia reducere de preţ consecutivă operată de Petrom în ultimele zece zile. Compania a mai redus preţurile la 28 februarie şi la 5 martie, după o perioadă de scumpiri. După ieftinirea de la miezul nopţii, reducerea cumulată de preţ din ultima perioadă este de 14 bani pe litru la benzina şi de 12 bani pe litru la motorina.

Țițeiul WTI a pierdut în ultimele 20 de zile aproximativ 9 dolari pe litru, o evoluție similară înregistrând și Brent-ul în pofida închiderii pentru cinci zile consecutive a întregului sistem transport al țițeiului Brent, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha, operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie se situa în dimineața aceasta la 90,35 de dolari barilul, în scădere cu 8 cenți, pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 36% mai redus decât media ultimei sute de zile. Ieri, WTI a închis ziua cu o pierdere de 39 de cenți, la 90,43 dolari, cel mai redus nivel din 4 martie încoace.

Țițeiul Brent cu livrare în aprilie tranzacționat pe piața londoneză ICE Futures Europe era cotat în această dimineață la 110,83 dolari pe baril, în scădere cu 23 cenți. Asta după ce ieri Brent-ul pierduse alți 55 de cenți, încheind ziua la 111,06 dolari barilul. Volumul tranzacționat a fost mai ridicat cu 4,6% față de media ultimei sute de zile. Ecartul Brent față de WTI s-a micșorat la 20,47 dolari, de la 20,63 de dolari, cât fusese ieri, când înregistrase prima reducere din ultimele cinci zile.

Termenul de menținere a benzinei Euro 5 pe piață va fi prelungit până în 2018, potrivit unei note prezentate ieri în guvern de ministrul pentru energie, Constantin Niță, notă aprobată de executiv. Trecerea de la Euro 5 la Euro 10 ar fi trebuit făcută, potrvit actelor normative aflate în vigoare mult mai alert, încpând chiar cu 2013. Numai că, pe lângă majorarea de preț inerentă, ea ar fi condus și la probleme de alimentare cu combustibili a majorității autovehiculelor din parcul național auto, care nu ar fi putut funcțona su ar fi funcționat extrem defectous prin alimentarea cu combustibili Euro 10.  

Prin Hotărârea Guvernului nr.928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră s-a realizat transpunerea Directivei 2009/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009. Aceasta prevedea ca ca până la 1 ianuarie 2013, să fie introdusă pe piaţă benzina cu un conţinut maxim de oxigen de 2,7% (m/m) şi cu un conţinut de etanol de maximum 5% (v/v.) Acest tip de benzină este denumit „E5”. După această dată, benzina introdusă pe piaţă trebuie să aibă un continut maxim de oxigen de 3,7% (m/m) şi un conţinut maxim de etanol de 10% (v/v), tip de benzină denumit „E10”. Numai că, între timp, guvernul a constatat "existenţa impedimentelor de natură tehnică constatate în utilizarea acestui tip de benzină de către autovehiculele aflate în circulaţie, produse în general anterior anului 2000, structura parcului auto vizat fiind însă eterogenă şi diferind funcţie de fiecare producător de autovehicule. Acest fapt reprezintă o situaţie obiectivă ale carei efecte prejudiciabile asupra consumatorilor, furnizorilor de carburanţi şi producătorilor şi importatorilor de autovehicule trebuie diminuate în mod corespunzător. Potrivit informaţiilor disponibile, dimensiunea parcului auto care poate fi afectat este semnificativă, în România circulând în acest moment cel puţin 1 milion de astfel de autovehicule."

Comercilizarea în paralel a Euro 5 și Euro 10 - nefezabilă

De asemenea, "alternativa dezvoltării şi comercializării de către furnizorii de carburanţi, simultan, începând cu data de 1 ianuarie 2013, a 2 tipuri de benzină cu conţinut diferit de biocarburanţi (unul conform cu E5 şi cel de al doilea conform cu E10), este nefezabilă din punct de vedere economic, deoarece resursele materiale şi logistice necesare susţinerii, în paralel, a celor două lanţuri de producţie, transport, depozitare şi de distribuţie separate în cadrul fiecărui furnizor de carburanţi (pe lângă circuitele distincte deja existente aferente produselor comercializate în prezent), depăşesc cu mult posibilităţile oricărui operator economic din acest domeniu, mai ales în actualul context, caracterizat prin criza sectorului de rafinare la nivel european, dificultăţile pieţei de distribuţie ca urmare a creşterii cotaţiilor de pe piaţa internaţională, puterea limitată de absorbţie a unor astfel de costuri de către piaţa naţională."

Euro 10 scumpește benzina și motorina

De altfel, recunoaște ministrul pentru energie, benzina şi motorina având minim 6% biocarburant ar putea fi obtinută cu respectarea specificaţiilor în vigoare pentru benzină şi motorină, în mod neoptimizat, prin amestecul unui procent important de bio ETBE din import (în cazul benzinei) sau al biocarburantului de tip biodiesel (în cazul motorinei), fapt ce va genera un impact semnificativ asupra creşterii preţului la consumatorul final de carburant, cu menţiunea că în ceea ce priveşte autoturismele cu motoare cu aprindere prin comprimare, prezenţa unui conţinut de biocarburant de minim 7% poate genera o serie disfuncţionalităţi ale sistemului depoluant al acestora.

Prejudicii de imagine

În opinia guvenrului, comercializarea de catre furnizori numai a benzinei cu conţinut de biocarburant de minim 6%, va lăsa deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10 fără o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi. Simpla informare a acestora cu privire la caracteristicile carburantului comercializat, inclusiv conţinutul de biocarburant, precum şi cu privire la posibilele consecinţe negative ale utilizării acestui produs, nu reprezintă o soluţie la lipsa unui carburant alternativ care să poată fi utilizat de autovehiculele incompatibile cu E10. Această stare de fapt va genera plângeri şi pretenţii ale detinătorilor de astfel de vehicule (adresate fie autorităţii competente, fie furnizorilor de carburant, fie producătorilor şi importatorilor de autovehicule), pretenţii de natură a produce prejudicii semnificative atât de imagine cât şi materiale operatorilor economici din aceste domenii.

Benzină cu etanol maxim 5%

Drept urmare, prin nota amintită și adoptată de guvern, minitrul Niță propune, pentru a nu genera un impact negativ asupra producatorilor de biocarburanţi, asigurând în acelaşi timp şi o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi pentru deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10, se propune soluţia aceptării, concomitent cu menţinerea pe piaţă a benzinei conforme E5 şi motorinei conforme B5 (motorină cu un conţinut de biocarburant de maxim 5% în volum), a introducerii pe piată a benzinei şi motorinei cu un conţinut de biocarburant mai mare de 5% în volum, ceea ce poate implica introducerea pe piaţă a benzinei conforme E10 şi a motorinei conforme B7 (motorină cu un conţinut de biocarburant mai mare de 5% în volum dar mai mic de 7% în volum). In cazul în care conţinutul de etanol din benzină depăşeşte valoarea de 5% în volum sau conţinutul de oxigen din benzină depăşeşte 2,7% m/m, informarea consumatorilor trebuie să se facă cu atenţionarea acestora de a verifica compatibilitatea motorului autovehiculului deţinut cu amestecul de carburant".

SUA: Alianță producători de mașini-companii petroliere

Problema biocombustibilor nu este de actualitate doar pe Bătrânul Continent, ci și în SUA. Dincolo de Atlantic, companiile auto americane s-au aliat cu cele petroliere intr-o campanie desfasurata impotriva utilizarii etanolului in combustibili, marti cele doua industrii publicand un raport care concluzioneaza ca procentul de etanol este responsabil pentru mai multe defectiuni suferite de masini in timpul traficului.

Producatorii de etanol, aflati oricum sub o presiune politica din ce in ce mai accentuata, au ripostat, ei sustinand, potrivit Wall Street Journal (Auto, Oil Companies Target Ethanol), ca raportul este partinitor si ca defectiunile sunt legate de componente autovehiculelor si nu de componenta combusibilului folosit.

Lobby pro-etanol

Pana in prezent, doar un numar limitat de benzinarii din SUA ofera spre comercializare E15, un tip de benzina care contine 15% etanol, cu 5% mai mult decat cantitatea standard impusa pana in prezent de legislatia federala, de 10%. Producatorii de etanol au desfasurat cu succes pana in prezent un lobby consistent, prin care au convins guvernul federal sa impuna comercializarea E15, insa in ultimul timp demersurile lor au fost intampinate cu un scepticism din ce in ce mai ridicat.

Pericol de congestionare a traficului

Un studiu realizat de un Consiliu de Cercetare coordonata, sustinut printre altii de Ford Motor Co., Honda Motor Co. si Toyota Motor Corp., a relevat faptul ca testele efectuate arata ca E15 cauzeaza erori in citirea de catre calculatorul automobilului a nivelului combustibilului din rezervor si primirea de alerte referitoare la functionalitatea motorului. Testele au fost efectuate pe cinci dintre cele mai populare modele de masini comercializate in SUA, printre are Ford Ranger si Nissan Altima.

In cel mai pesimist scenariu, aceste defectiuni pot conduce la blocarea functionalitatii autovehiculului si ar putea cauza congestionari pe drumurile si autostrazile extrem de circulate, lasand consumatorii in asteptarea service-ului pe marginea drumului, sustine Robert Greco, director al Institutului Petrolier American.

De asemenea, afirma Greco, in cel putin unul dintre teste, procentul ridicat de etanol a dus la inghetarea combustibilului in rezervor, benzina nemaiputand ajunge astfel la motor.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat ieri la un nivel apropiat de minimul ultimelor zile ca urmare a majorării stocurilor din Statele Unite ale Americii într-un ritm de cinci ori mai ridicat față de estimările analiștilor. Sistemul de transport al țițeiului Brent a rămas inoperabil pentru a cincea zi consecutivă și nu este încă destul de clar când vor fi redeschise conductele.

Indicii futures ai WTI au rămas relativ constanți, după ce au scăzut în patru din ultimele cinci zile. Oferta de țiței s-a majorat cu 2,8 milioane barili săptămâna trecută, mult peste estimările analiștilor intervievați de Bloomberg, care plasau creșterea ofertei la numai 788.000 barili.

"Majorarea stocurilor de petrol din SUA pune sub semnul întrebării capacitatea cererii de a acoperi creșterea ofertei în acest moment", susține Ric Spooner, analist șef la CMC Markets din Sydney.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie se situa în dimineața aceasta la 90,35 de dolari barilul, în scădere cu 8 cenți, pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 36% mai redus decât media ultimei sute de zile. Ieri, WTI a închis ziua cu o pierdere de 39 de cenți, la 90,43 dolari, cel mai redus nivel din 4 martie încoace.

Țițeiul Brent cu livrare în aprilie tranzacționat pe piața londoneză ICE Futures Europe era cotat în această dimineață la 110,83 dolari pe baril, în scădere cu 23 cenți. Asta după ce ieri Brent-ul pierduse alți 55 de cenți, încheind ziua la 111,06 dolari barilul. Volumul tranzacționat a fost mai ridicat cu 4,6% față de media ultimei sute de zile. Ecartul Brent față de WTI s-a micșorat la 20,47 dolari, de la 20,63 de dolari, cât fusese ieri, când înregistrase prima reducere din ultimele cinci zile.

Interesant este că, deși stocurile de țiței au crescut, cele de produse distilate s-au micșorat cu 3,8 milioane de barili. oferta de benzină a scăzut cu 616.000 de barili, sub estimările analiștilor, care se așteptau la un nivel apropiat de un milion de barili. De altfel, activitatea de procesare s-a restrâns cu 2,9% față de săptămâna trecută în pofida așteptărilor analiștilor, care estimau un avans de 0,4%.

Întregul sistem transport al țițeiului Brent a rămas închis pentru a cincea zi consecutivă, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Contractele futures pe benzină se află într-un trend descendent, ca urmare a terminării sezonului de lucrări de întreținere la rafinăriile din Statele Unite ale Americii (SUA), ce urmează a fi redeschise în cel mai scurt timp. Redeschiderea rafinăriilor va regla raportul cerere ofertă de pe continentul american, raport aflat sub presiune în ultimele luni, ceea ce a condus la o majorare a importurilor din Europa, care și așa produce benzină în cantități superioare cererii pieței de pe bătrânul continent.

Indicii futures ai benzinei au scăzut cu 0,9% ieri, după trei zile de apreciere. Prima de tranzacționare a benzinei pentru aprilie raportată la țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a diminuat cu 73 de cenți, ajungând la 39,99 dolari pe baril, iar cea raportată la țițeiul Brent, cu 98 de centi, ajungând la 20,02 dolari pe baril.

"Prețurile deja se îndepărtează rapid de vârfurile înregistrate în trecutul apropiat", consideră Andy Lipow, președinte al Lipow Oil Associates LLC din Houston, citat de Bloomberg. "Rafinăriile își închieie operațiunile de întreținere în următoarele săptămâni, ceea ce va conduce la o majorare a ofertei", crede acesta.

Benzina cu livrare în aprilie a scăzut cu 1,95 cenți, sau 0,6%, până șa 3,109 dolari pe galon, la un volum de tranzacționare cu 32% mai mare decât media ultimei sute de zile. Prima de tranzacționare a benzinei pentru aprilie raportată la contractele pentru luna mai s-a micșorat până la 3,4 cenți, după ce pe 1 martie ea era de  4 cenți.

Media națională a prețului la pompă în SUA s-a micșorat la rândul său cu 0,5 cenți, până la 3,746 dolari gonul. A fost cea de-a cincea scădere consecutivă, cea mai lungă perioadă de depreciere înregistrată din 16 ianuarie. Chiar dacă prețul benzinei s-a majorat cu 14% de la începutul anului, el se află la un nivel mai redus cu 1,8% față de prețul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Păcura cu livrare în martie a pierdut 0,5%, ajungând la un nivel de 2,9251 dolari galonul, la un volum de tranzacționare cu 11% sub media ultimei sute de zile.

Prima de tranzacționare a benzinei raportată la etanol s-a micșorat la rândul său cu 1,95 de centi, ajungând la 69,51 cenți, chiar dacă etalonul a pierdut și el teren. 

Etanolul cu livrare în aprilie a pierdut 1,1 cenți, sau 0,5%, ajungând la 2,403 dolari barilul.

Prețul materiilor prime pe bursele internaționale (ora 8, ora României)

Revista presei energetice autohtone

De la miezul acestei nopți, șoferii vor plăti mai puțin pe benzină și motorină. Pentru că Petrom a ieftinit pentru a doua oară în cinci zile carburanții, aliniindu-se trendului prețului internațional al țițeiului care a avut o evoluție descendentă în ultima lună.

Începând cu 5 martie, Petrom a ieftinit tipurile de benzină pe care le comercializează cu 6 bani, în timp ce prețul celor două variante de motorină au fost micșorate cu 5 bani pe litru, informează Economica.net.

Ziarul Financiar informează că o serie de tranzacţii de 9,6 milioane euro cu acțiuni Petrom au dus ieri rulajul bursei la maximul ultimelor trei luni. Patru deal-uri cu titluri OMV Petrom (SNP), re­pre­zentând 0,17% din acţiunile companiei în valoare to­tală de aproape 42 de milioane de lei (9,6 mil. euro), au dus lichiditatea la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. Cel mai mare pachet de acţiuni OMV Petrom a fost transferat la ora 15:50 pentru aproape 27 de milioane de lei (peste 6 milioane de euro). Ultimul deal cu acţiunile OMV Pe­trom a fost realizat la 0,4417 lei, preţ în scădere nesem­nifi­cativă cu 0,07%, iar pe piaţa principală titlurile au crescut cu 0,29%, la 0,4433 lei. Tranzacţiile de pe piaţa principală au însumat 360.000 de lei. Unii brokeri spun că acţiunile ar fi fost cumpărate de un bro­ker străin pentru unii dintre clienţii săi. Cel mai mare cum­părător de acţiuni Petrom a fost în ultimele două săp­tămâni grupul Franklin Templeton, care a cumpărat mai mult de jumătate din acţiunile SNP tranzacţionate în această pe­rioadă, investind circa 11,5 mil. lei.

Tot ZF susține că statul chinez a devenit cel mai mare importator de petrol la nivel global, potrivit datelor pentru luna decembrie, după ce a depăşit Statele Unite, care se află în această poziţie de la mijlocul anilor '70. Schimbarea de poziţii între cele două mari economii este provizorie, pentru că sunt aşteptate noi date, care ar putea arăta că importurile din decembrie au fost influenţate de calcule legate de taxe. Companiile americane obişnuiesc să reducă în decembrie achiziţiile de petrol pentru a-şi diminua stocurile şi, în consecinţă, taxele pe care trebuie să le plătească.

Capital anunță că grupul petrolier rus Lukoil, prezent şi pe piaţa din România, a semnat luni un acord privind vânzarea rafinăriei sale de la Odesa (Ucraina) către Vetek Group. Rafinăria Lukoil de la Odesa are o capacitate de procesare de 3,9 milioane tone pe an dar era în conservare de la finele lui 2010. Compania a precizat că decizia face parte din strategia sa de restructurare a activelor sale internaţionale din domeniul rafinării. Lukoil a precizat că Vetek, un trader de gaze naturale deţinut de omul de afaceri ucrainean Serghei Kurchenko, va prelua 99,6% din acţiunile rafinăriei de la Odesa, dar nu a oferit detalii referitoare la termenii financiari ai tranzacţiei.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat astăzi în apropierea celui mai redus nivel din ultimele două luni ca urmare a ritmului dezamăgitor de extindere a sectorului serviciilor în China din februarie, cel mai redus din ultimele cinci luni.

Prețul țițeiului a scăzut pentru a treia zi consecutivă, de această dată semnalul venind din partea Chinei, cea de-a doua economie mare consumatoare de petrol, după Statele Unite ale Americii.  

"Dacă și China își încetinește creșterea, aceasta nu va fi o veste bună pentru piața țițeiului", a declarat Gene McGillian, analist și broker la Tradition Energy din Stamford, Connecticut, citat de Bloomberg. “China este unul dintre principalele motoare de creștere pe partea de cerere a ecuației. Pe termen scurt, toate indiciile par a semnala o scădere pe această piață", susține acesta.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie a pierdut 12 cenți pe New York Mercantile Exchange (NYMEX), ajungând la 90,56 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost unul mai redus cu 8% decât media ultimei sute de zile. WTI a pierdut 2,6% săptămâna trecută, după ce cu o săptâmânî în urmă înregistrase tot pierderi.

Țițeiul Brent, în schimb, a câștigat 19 cenți, ajungând la 110,59 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacționat a fost cu 47% mai mare decât media ultimei sute de zile. Ecartul Brent-WTI s-a majorat pentru a treia zi consecutivă, ajungând la 20,25 dolari, ca urmare a faptului că întregul sistem transport terestru al țițeiului Brent a rămas închis pentru a treia zi, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

"Așteptăm în continuare o creștere economică mai viguroasă și nu vin semnale pozitive în acest sens", afirmă Michael Lynch, președinte al Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts. Pozițiile lungi futures și option deschise pe WTI în săptămâna care s-a sfârșit pe 26 februarie au pierdut 16%, cea mai mare pierdere înregistrată din 11 decembrie.

O evoluție similară a înregistrat și Brent-ul, fondurile de hedging și alte fonduri monetare limitându-și pariurile la un nivel nemaiînregistrat în ultimele 18 luni.

1 martie sosește cu un cadou de la Petrom, care, după mai multe săptămâni de majorare a prețurilor la carburanți, a decis să ieftinească atât benzina, cât și motorina. Mișcarea companiei românești se suprapunere pe o evoluție similară a prețului internațional al țițeiului, care, după un debut de an plin de creșteri, a început să coboare.

Petrom, liderul pieței de distribuție a carburanților, va coborî prețurile la benzină şi motorină, începând cu data de 1 martie, ora 00:00. Petrom va ieftini benzina cu 5 bani pe litru şi motorina cu 4 bani pe litru, informează Economica.net.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie s-a depreciat joi pe NYMEX cu 2 cenți, până la 92,74 dolari pe baril, la un volum de tranzacționare cu 22% mai redus decât media ultimei sute de zile.. Prețul WTI a pierdut numai puțin de 4,9% în ultima lună. Bloomberg pune această evoluție pe seama unei creșteri economice a economiei americane sub cea anticipată de specialiști.

țițeiul Brent cu livrare în aprilie a câștigat 50 de cenți, sau 0,5%, ajungând la 112,37 dolari pe baril, pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul de tranzacționare a fost cu 20% mai mare decât media ultimei sute de zile.

{jathumbnail off} {igallery id=2906|cid=3|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Revista presei energetice autohtone

Confruntați de la începutul anului cu un adevărat desant fiscal și reglementator al autorităților în domeniu, antreprenorii români din sectorul energetic au profitat de organizarea ZF Power Summit pentru a-și face auzită vocea. Din diferite motive, unele contrare chiar. Marii jucători din sectorul gazelor naturale și petrolului sunt supărați pe noile taxe și impozite impuse de actualul executiv, cei din sectorul regenerabil, de amenințarea cu înjumătățirea subvențiilor.

Pozițiile acestora sunt prezentate de Ziarul Financiar, organizatorul evenimentului, potrivit căruia antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor.

Tot ZF publică, cu o întârziere de două săptămâni față de Energy Report (care, pe 13 februarie a titrat Bloomberg: Benzina nu e scumpa in Romania, dar suntem pe locul 8 in lume la povara cheltuielilor la pompa), un articol intitulat "Suferinţa la pompe: România, pe locul opt în lume în funcţie de efortul financiar pentru a cumpăra un litru de carburant". Iar lead-ul confirmă populismul redactorilor și editorilor publicației: "România are cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană, arată statisticile publicate pe data de 11.02.2013 de către Comisia Europeană. Dar cât mai contează acest lucru dacă preţul mic este raportat la rândul său la unele dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?"

Economica.net ne anunță că Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, citat de Economica.net. 'Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili', a afirmat Borza.

Mediafax ne anunță că Ponta îi cere lui Vosganian să retragă Ordonanţa de Urgenţă pentru concedieri şi să identifice persoanele responsabile. Ieri dimineață, agenția de presă citată anunţa că Guvernul va începe un program de concediere de angajaţi din 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, salariaţii concediaţi urmând să beneficieze de plăţi compensatorii şi venit lunar de completare. Pe listă apărea şi SN Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale.

Pe aceeaşi listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Pe această listă figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.

Capital se întreabă unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv.

Romania se afla pe locul 33 din 60 intr-un top mondial al statelor cu cea mai scumpa benzina intocmit de Bloomberg, cu un pret mediu la pompa de 6,70 dolari/galon (circa 1,77 dolari/litru), insa se situeaza mult mai sus in clasament, pe locul 8, atunci cand vine vorba despre ponderea pe care o are cheltuiala cu cumpararea unui galon de benzina in venitul mediu zilnic la nivel national, care este de 30%, ceea ce face ca romanii sa consume foarte putina benzina, in medie doar 0,06 galoane (circa 0,22 litri) pe zi de persoana.

Pretul mediu al benzinei in Romania in ianuarie, calculat de Bloomberg pe baza datelor portalului energetic al Uniunii Europene, era de 6,70 dolari/galon (circa 1,77 dolari/litru), ceea ce plasa Romania putin mai jos de jumatatea clasamentului Bloomberg, adica pe locul 33.

Din punct de vedere al poverii pe care o reprezinta benzina in bugetul romanilor, Romania se situeaza mult mai sus in top, pe locul 8. Motivul este ca achizitionarea unui galon (circa 3,78 litri) de benzina scoate din buzunarul romanilor 30% din venitul lor mediu zilnic la nivel national, de 22 de dolari pe zi.

Din acest motiv, luand in considerare totalul populatiei, romanii consuma in medie foarte putina benzina, respectiv doar 0,06 galoane (circa 0,22 litri) pe zi de persoana. O alta explicatie ar fi aceea ca, raportat la numarul total al populatiei, parcul auto local este relativ restrans. De exemplu, la nivelul anului 2009, in Romania erau 197 de masini la mia de locuitori, cel mai slab scor din UE.

In clasamentul Bloomberg, tara cu cea mai scumpa benzina, in suma absoluta, este Turcia, cu un pret mediu de 9,89 dolari/galon (2,61 dolari/litru).

Cand vine insa vorba despre ponderea cheltuielilor cu benzina in venitul mediu zilnic, turcii se claseaza doar cu o pozitie inaintea Romaniei, pe locul 7. Asta pentru ca, pentru a cumpara un galon de benzina, acestia cheltuiesc o treime din venitul lor mediu zilnic, de 30 de dolari pe zi.

La acest capitol, cel mai mult sufera pakistanezii, care pentru a cumpara un galon de benzina la pretul mediu din tara lor trebuie sa munceasca mai mult de o zi, in conditiile in care venitul mediu zilnic in Pakistan este de doar 3,55 dolari. Pretul mediu al unui galon de benzina acolo este de 3,98 dolari/galon (circa 1,05 dolari/litru).

Din acest motiv, pakistanezii consuma, in medie, dor 0,01 galoane (0,03 litri) de benzina pe zi de persoana.

„Multi pakistanezi opteaza pentru masini care functioneaza cu gaz natural comprimat, mai ieftin si mai putin poluant. In Pakistan circulau in 2011 2,85 milioane de astfel de vehicule, singurul stat din lume unde erau mai multe fiind Iranul”, noteaza Bloomberg, citand un grup de lobby al producatorilor de masini pe baza de gaza naturale.

Kuweitul are unul dintre cele mai mici preturi la benzina din lume, de doar 0,81 dolari/galon (0,21 dolari/litru). Totodata, dat fiind ca venitul mediu zilnic al kuweitienilor este consistent, de 123 dolari/zi, pentru a cumpara un galon de benzina, cei din Kuweit trebuie sa cheltuiasca doar 0,7% din cat castiga in medie in fiecare zi.

Prețul benzinei a atins maximum-ul acestui an în Statele Unite ca urmare a restrângerii activității de rafinare în urma închiderii definitive sau temporare, pentru lucrări de întreținere, a unor rafinării, dar și a prețului internațional al țițeiului aflat de opt săptămâni pe un trend ascendent.

Prețul unui galon la benzinăriile de peste ocean s-a majorat cu 2,1%, o majorare de 7,3 cenți, față de nivelul înregistrat cu o săptămână în urmă, ajungând la 3,611 dolari pe galon, cel mai ridicat preț înregistrat din 22 octombrie 2012 și cel mai mare din acest an. Indicii futures ai West Texas Intermediate (WTI) au câștigat mai mult de 10 dolari pe baril din decembrie 2012, iar pe 1 februarie a depășit cea mai lungă serie de aprecieri săptămânală din ultimii opt ani. 

Benzina a urmat și a trendul WTI, rafinăriile fiind confruntate atât cu prețul ridicat al țițeiului, cât și constrânse să își reducă producția și ca urmare a majorării prețului materiei prime. Capacitatea de rafinare a SUA se află la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, mai multe rafinării, precum El Segundo a celor de la Chevron Corp., din apropierea Los Angeles-ului sau LyondellBasell Industries NV’s Houston din Texas închizându-se temporar pentru revizie. 

Phil Flynn, senior market analyst la Prices Futures Group din Chicago, este optimist. "Oferta este mult mai amplă în prezent, iar prețul țițeiului pare că se va reduce. Dacă adăugăm și reactivarea rafinăriilor în urma terminării operațiunilor de revizie, este evident că prețul benzinei ar trebui să scadă", susține acesta, citat de Bloomberg.

Și în România, Petrom a majorat astăzi prețul benzinelor şi motorinelor cu 6 bani pe litru, potrivit Economica.net. Astfel, după scumpire, un litru de benzină Standard 95 costă, la stația Petrom din strada Braşov din București, 6,08 lei, iar benzina Extra 99 a ajuns la 6,50 lei pe litru. Un litru de motorină Standard costă 6,18 lei, iar prețul unui litru de motorină Extra este de 6,41 lei.

Revista presei energetice autohtone

Românii primesc azi o veste proastă, însă nu și neașteptată: OMV Petrom a scumpit benzina și motorina. Mișcarea celei mai mari companii din domeniu nu era dificil de anticipat, dată fiind evoluția prețurilor internaționale ale țițeiului (Brent-ul apreciindu-se pentru mai mai mult luni consecutiv), dar și evoluția monedei naționale, care după un început de an încurajator, pierde teren în fața euro și dolarului.

Petrom a majorat prețul benzinelor şi motorinelor cu 6 bani pe litru, precizează Economica.net. Astfel, după scumpire, un litru de benzină Standard 95 costă, la stația Petrom din strada Braşov din București, 6,08 lei, iar benzina Extra 99 a ajuns la 6,50 lei pe litru. Un litru de motorină Standard costă 6,18 lei, iar prețul unui litru de motorină Extra este de 6,41 lei.

Economica.net amintește că, la începutul anului, compania a fost nevoită să crească prețurile la carburanți, din cauza taxelor. De la 1 ianuarie, a intrat în vigoare noul curs leu-euro, depreciat pentru moneda națională, la care se plătesc accizele şi, în plus, Guvernul a crescut şi acciza la motorină. Ca urmare a acestor costuri suplimentare impuse de stat, motorina s-a scumpit, la 1 ianuarie, cu 17 bani pe litru, iar benzina cu 9 bani.

Rusia transformă petrolul în lingouri, cu achiziții de 570 tone de aur în ultimul deceniu, informează Ziarul Financiar, citând Bloomberg. Rusia a fost cel mai mare cumpărător de aur la nivel mondial în ultimul deceniu, absorbind 570 de tone, cu 25% mai mult decât ocupanta locului secund, China, transformând "aurul negru" în lingouri pe fondul creșterii puternice a prețurilor ambelor mărfuri. 

"Cu cât o țară are mai mult aur, cu atât va avea mai multă suveranitate dacă dolarul, euro, lira sterlină sau orice altă monedă de rezervă va suferi un cataclism", comentează pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar în camera inferioară din partea partidului Rusia Unită, formațiunea politică a președintelui Vladimir Putin.

Astfel, Rusia a cumpărat în ultimii 10 ani o cantitate de aur echivalentă cu de trei ori greutatea Statuii Libertăţii.

Capital prezintă topul județelor în care mașinile cu motor DIESEL au prins viteză. Dacă în 2008, an în care s-a făcut simțită criza şi pe plan local, ponderea motoarelor Diesel era de aproape 28% din totalul autoturismelor din România, la finele anului trecut, motoarele pe motorină au ajuns la o treime din total. Chiar dacă nu există în prezent un judeţ în care numărul mașinilor cu motor Diesel să-l depășească pe cel al autoturismelor pe benzină, dacă se va menține trendul înregistrat în ultimii patru ani s-ar putea ca în 2013 sau 2014 să avem pe piaţă primul judeţ în care DIESELUL a bătut motorul pe benzină.

Impunerea unui mod de calcul diferentiat al timbrului verde in functie de combustibilul folosit, benzina sau motorina, n-are nimic de-a face cu poluarea, ci cu trendul ascendent al cererii autohtone de autovehicule diesel, in pofida ritmului mai alert de scumpire al motorinei, raportat la cel al benzinei. 

In general, intr-o economie de piata, cererea este cel mai atent supravegheata de oferta. producatorii si furnizorii find extrem de sensibili la preferintele consumatorilor. Incepand cu secolul XX, in care nivelul taxarii a explodat pur si simplu, comparabil cu celelalte perioade ale istoriei, un alt actor este extrem de reactiv la preferintele indivizilor: statul. Si nu pentru a le satisface, asa cum sustin politicienii, ci pentru a-si maximiza profitul. Rand pe rand, sectoare cu o elasticitate a cererii extrem de redusa, precum cele calificate drept vicioase (tutun sau alcool) sau cele care au fost catalogate drept producatoare de externalitati negative (sectorul energetic in special) au fost supraimpozitate, pana cand, in pofida structurii de proprietate, statele sunt cele care obtin venituri mult mai mari decat profiturile proprietarilor privati ai respectivelor companii.

Motorina e mai poluantă?!

Noul guvern Ponta a decis sa ridice aceasta politica economica de cvasi-nationalizare la nivelul de arta. Ultima gaselnita: timbrul verde de mediu  urmeaza a fi platit de proprietarii de masini in mod diferit in functie de combustibilul folosit: benzina sau motorina. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a recunoscut azi ca se discuta posibilitatea calcularii in mod diferit a timbrului de mediu care va fi platit de proprietarii de automobile cu motoare pe benzina si a celui care va reveni posesorilor de masini cu motor pe motorina. Motivul invocat pentru aceasta diferentiere: motorina este mai poluanta!.

"Fata de ceea ce am prezentat pe site-ul Ministerului Mediului ca propunere, in momentul de fata luam in calcul o formula de calcul separata pentru motoarele care utilizeaza benzina si pentru cele care utilizeaza motorina", a spus Plumb, precizand ulterior ca formula de calcul va ramane aceeasi, dar ar putea fi cuantumuri diferite pentru cele doua tipuri de motoare, "dat fiind faptul ca motoarele diesel au un plus de particule care polueaza".

Cererea de diesel a depășit-o pe cea de autoturisme pe benzină

Dar acesta sa fie adevaratul motiv? Daca analizam evolutia cererii de autoturisme, se poate observa un trend ascendent in ceea ce priveste vehiculele diesel in pofida pretului mai mare al motorinei si al tendintei de crestere mai accelerate a acesteia in comparatie cu benzina. In primele 11 luni ale anului 2012 s-au achizitionat in Romania, potrivit Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA), 33,980 de autoturisme diesel, reprezentand 50,8% din piata, si numai 32.853 de autoturisme pe benzina (49,2% din piata). Modificarea de structura fata de 2011 este una dramatica. In 2011, romanii au cumparat numai putin de 52.992 de masini pe benzina (60% din piata) si 36.035 de vehicule diesel (40% din piata). Acest lucru arata atat o schimbare evidenta a preferintelor consumatorului autohton, dupa modelul european, cat si o elasticitate mult mai redusa a cererii de autoturisme diesel fata de cea pentru masini pe benzina (vezi grafic).

Ritmul de scumpire al motorinei, mai accelerat

Elasticitatea mai redusa a cererii de autoturisme diesel este evidenta mai ales daca luam in calcul si evolutia pretului combustibililor in aceasta perioada. Benzina s-a scumpit in perioada 09.01.2011-14.01.2013 cu 4,8% (cu 6 centi pe litru de la 1,23 euro la 1,29 euro) in timp ce motorina s-a scumpit cu 6,3% (cu 8 centi pe litru, de la 1,27 euro la 1,35 euro). In acest timp moneda nationala a pierdut 1% in fata monedei euro, cursul evoluand de la 4,34 lei la 4,38 lei pentru un euro.

Iar pe viitor, situatia nu pare a se modifica, Europa producand in continuare benzina in exces. Temporara criza de benzina de pe coasta de este a SUA s-ar putea sa ajute rafinariile europene pe termen scurt, insa pe de alta parte le va va si descuraja sa-si restructureze productia in favoarea motorinei.

Miscarea guvernului Ponta nu este una noua, ea fiind importata din politicile practicate de celelalte state, avide si ele dupa banii contribuabililor.  Majoritatea statelor europene si asiatice nu accizau sau accizau la un nivel mult mai redus motorina in comparatie cu benzina, considerand motorina un tip de combustibil mai eficient si mai putin poluant. Drept urmare, 50% din autovehiculele nou-vandute in Europa sunt echipate cu motoare diesel, procentul fiind mult mai ridicat in cazul Asiei.

In plus, flotele comerciale sunt majoritar mari consumatoare de motorina, iar motoarele folosite in diferite industrii utilizeaza acelasi tip de combustibil. Iar in unele domenii, precum agricultura, pretul motorinei este subventionat in multe state.

Asa se face ca, potrivit secretarului general al Asociatiei Industriei Peroliere Europene, Isabelle Muller, modificarea structurii consumului de combustibil de la benzina catre motorina va fi extrem de provocatoare pentru rafinarii. In 2007, ponderea benzinei in totalul cererii europene de combustibili era de 22% si urmeaza sa scada pana la 8,5% in viitor. In schimb, cererea de motorina va avea un trend opus, sustinea Muller anul trecut. Ea va creste de la 40% in 2007 la 48% in viitorul apropiat.

Cererea de motorina s-a dublat în cinci ani

In Romania, piata combustibililor a evoluat spectaculos in ultimii ani. Daca in 2005 consumul de benzina era de 1.530 mii de tone, iar cel de motorina de 2.880 mii de tone, in 2010 romanii au consumat 1.480 de mii de tone de benzina si 4.100 mii de tone de motorina. Cu alte cuvinte, daca in 2005 cererea de motorina era de 1,8 ori mai mare decat cea de benzina, in 2010 aceasta a fost de 2,8 ori mai mare. Aceasta evolutie a cererii nu putea fi ignorata de piata. Cu atat mai putin de stat si agentiile sale fiscale.

Asa se face ca in aceasta perioada a avut loc o inversare a preturilor relative ale celor doua produse. Proces care probabil ca va continua, cu atat mai mult cu cat OECD, in raportul sau World Oil Report, semnalizeaza, la randul sau, existenta unui surplus de oferta pe piata benzinei si a unui deficit pe cea a motorinei. Si, in pofida opiniei comune, aceste produse nu sunt substituibile.

O rearanjare a pietei, atat a celei producatoare de autovehicule (in sensul producerii mai multor autovehicule pe benzina), cat si a celei de rafinare (in sensul schimbarii procesului tehnologic in vederea sporirii productiei de motorina) este un fenomen de lunga durata, care nu va putea corecta eroarea de estimare initiala decat pe termen lung. In actualele conditii, singura solutie pentru stabilirea unui echilibru relativ pe piata este majorarea pretului relativ la motorina, proces de urma caruia va beneficia in primul rand statul, pe de o parte ca urmare a nivelului superior de incasari din accize si TVA in urma vanzarii combustibilului, iar pe de alta, de pe urma timbrului verde mai ridicat impus autoturismelor diesel.

Țițeiul Brent a urcat joi la cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele patru luni pe bursa londoneză, majorându-și ecartul înregistrat în raport cu principalul său concurent pe piețele de materii prime, West Texas Intermediate (WTI), pentru cea de șaptea zi consecutivă.

Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vascozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf, precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Rafinăriile americane și-au majorat producția

Cotațiile futures ale Brent-ului au câștigat 0,7%, atingând cel mai înalt nivel din 14 septembrie 2012. Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol al lumii, a produs 9,05 milioane de barili pe zi în luna ianuarie, o cantitate aflată în apropierea nivelului cel mai redus înregistrat din mai 2011.

Drept urmare, rafinăriile americane au fost nevoite să își majoreze producția cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Supraproducție de țiței

“Există un sentiment pozitiv în piață și înalt apetit pentru risc”, a declarat Filip Petersson, de la SEB AB din Stockholm, citat de Bloomberg. În opinia sa, prețul petrolului a crescut peste potențial, cu atât mai mult cu cât, consideră analistul, exista o supraproducție de țiței la nivel global.

Brent-ul cu livrare în luna martie s-a apreciat cu 82 de cenți, până la 117,55 dolari pe baril. Iar volumul tranzacțiilor a fost aproape dublu față de media înregistrată în ultima sută de zile. Ecartul Brent-ului în raport cu WTI a fost de 20, 51 dolari.

WTI cu livrare în luna martie s-a tranzacționat pe NYMEX la 96,77 dolari barilul, iar volumul de tranzacționare a fost cu 21,5% mai redus decât media înregistrată în ultima sută de zile. Prețul barilului de țiței WTI este mai ridicat cu 5,4% față de cel înregistrat anul trecut.

Revista presei energetice autohtone

Stirea zilei de azi vine din prestigioasa revista Capital, care tine sa ne informeze ca se termina benzina. Numai in titlu si numai la Capital, se pare, pentru ca daca citim intreg articolul, logica, si nu redactorul revistei, ne spune spune, dimpotriva, ca daca masinile devin mai eficiente energetic la nivelul actual de rafinare, vom avea un excedent de benzina pe piata si nu un deficit.

De altfel, textul articolului e plin de contradictii. “Tinand cont de revenirea economiei si de scaderea usoara a pretului la benzina in SUA, ramane de vazut daca tendinta de cumparare a autovehiculelor cu consum redus de carburanti va continua”, sustine autorul. Se vede ca acesta n-a mai vizitat de mult SUA si nici nu prea a citit ziarele in ultimul timp, pentru ca ar sti ca o familie medie din Statele Unite a cheltuit pe benzina in 2012 aproximativ 2.912 dolari, echivalentul a 4% din veniturile gospodariei inregistrate inainte platii taxelor. Procentul de 4% este cel mai ridicat din ultimele trei decenii, cu exceptia anului 2008, cand s-a inregistrat o rata similara. Iar pretul mediu al galonului de benzina in SUA este de 3,52 dolari, in crestere cu 17 centi fata de nivelul inregistrat in urma cu o saptamana. In plus, indicii futures ai benzinei s-au majorat cu 3,5%, ca urmare a inchiderii mai multor rafinarii de pe coasta de Est, atingand cel mai inalt nivel din acest an si cel mai ridicat din octombrie 2012. De departe, cel mai import element al stirii Capital este ilustratia, insa nu putem sti daca cel care apare in poza este autorul articolului inainte de a-l scrie.

Economica.net ne informeaza ca Complexul Energetic Hunedoara (CEH) crede inca in minuni. Sau daca nu in minuni, in chinezi, dupa modelul Complexului Energetic Oltenia. CEH asteapta, intr-o luna, un investitor interesat sa construiasca la Mintia un grup energetic nou de 400 MW, pe gaze, care ar urma sa coste circa 700 de milioane de dolari. Investitia ar urma sa se desfasoare de catre o firma mixta in care CEH sa vina cu aportul in natura, reprezentand activele aferente Complexului, iar investitorul selectat cu lichiditatile care sa asigure integral costurile de constructie a noului grup.

Tot Economica.net, citand agentia Mediafax, prezinta promisiunea reprezentanţilor Chevron, care cred ca Romania ar putea deveni autonoma din punct de vedere energetic odata cu inceperea exploatarii gazelor de sist daca gigantul petrolier american va gasi suficiente resurse de gaze in cele doua zone din tara unde si-au planificat sa faca foraje de extractie.

Cititi si:

Benzina goleste buzunarele americanilor

Prețul benzinei va atinge un nou record 

O familie medie din Statele Unite ale Americii (SUA) a cheltuit pe benzina in 2012 aproximativ 2.912 dolari, echivalentul a 4% din veniturile gospodariei inregistrate inainte platii taxelor. Procentul de 4% este cel mai ridicat din ultimele trei decenii, cu exceptia anului 2008, cand s-a inregistrat o rata similara, sustine Wall Street Journal.

Iar nevoia se pare ca ii face si pe americani, recunoscuti pentru lipsa lor de preocupare cu privire la consumul de benzina, mai economi. Potrivit publicatiei americane, la benzinaria Exxon din apropierea Capitolului, unde galonul costa 4,99 dolari, soferii intervievati de reporterii WSJ sustin ca au inceput sa se intereseze care sunt cele mai ieftine benzinarii si ca isi calculeaza traseul in prealabil, in functie de consum.

Alocarea eficienta a masinilor in familie

Anne McKenna, avocat din Baltimore, sustine ca o factura saptamanala la benzina de 150 de dolari are un efect considerabil asupra economisirilor pe care le face impreuna cu sotul sau pentru scolarizarea celor trei copii ai familiei. Asa ca a decis impreuna cu sotul, ca masina familiei cea mai eficienta din punct de vedere al consumului sa fie utilizata de membrul familiei care are cele mai multe drumuri de facut in acea zi.

SUA si-a redus consumul de benzina

Pretul mediu al galonului de benzina in SUA este de 3,52 dolari, in crestere cu 17 centi fata de nivelul inregistrat in urma cu o saptamana. WSJ sustine ca cea mai importanta cauza a majorarii pretului la benzina este evolutia pretului international al titeiului crud, care a atins un nivel de 96 dolari pe baril. Publicatia americana vede si partea plina a paharului, reducerea consumului de carburanti si schimbarea preferintei americanilor in favoarea autovehiculelor mai eficiente din punct de vedere al consumului. in noiembrie 2012 SUA consuma aproximativ 8,7 milioane de barili de benzina pe zi, in scadere fata de 2010, cand consuma 9 milioane.

Criza din SUA va scumpi benzina si in UE

Ce uita sa aminteasca WSJ este ca un rol important in evolutia pretului international al benzinei il joaca si actuala penurie de pe coasta de est a SUA (vezi Prețul benzinei va atinge un nou record), unde au fost inchise mai multe rafinarii. Drept urmare, pretul unui galon in New York este mai mare cu aproape 50% decat media federala. Cum coasta de est se pregateste sa primeasca benzina in exces produsa de rafinariile din Europa, situatia din SUA va influenta si pretul benzinei de pe batranul continent.

In Romania, Petrom a efectuat deja doua scumpiri la benzina in numai o saptamana, ultima chiar astazi, in timp ce, in cazul motorinei, pretul a fost redus usor.

Deficitul de benzina cu care se confrunta cel mai important oras al Statelor Unite, New York-ul, va conduce la majorarea pretului acesteia nu numai in SUA, ci si pe Vechiul Continent. Rafinariile europene se pregatesc sa exporte capacitatea excedentara produsa ca urmare a preferintei europenilor pentru motorina pe coasta de est a SUA ceea ce va afecta si pretul benzinei din Europa.

Indicii futures ai benzinei s-au majorat cu 3,5%, ca urmare a problemelor cu care se confruntă cea de-a doua mare companie de rafinare din State, Hess, atingând cel mai înalt nivel din acest an și cel mai ridicat din octombrie 2012. Majorarea prețului benzinei a antrenat și creșterea cotațiilor petrolului: ICE Brent cu lirare în luna martie a atins un vârf de 114,49 dolar pe baril, în timp ce Nymex WTI, to cu livrare în luna martie s-a situat la 97,82 dolari pe baril.

“Inchiderea rafinăriei Hess din apropierea New York-ului și în special anunțul scurt făcut de acționari (care au comandat un audit intern împotriva managementului companiei - n.r.), a surprins piața”, a declarat Gareth Lewis-Davies, commodity strategist la BNP Paribas, citat de Financial Times.

Rafinăriile europene se pregătesc să acopere deficitul de ofertă din SUA

Efectele se văd nu numai pe continentul american, ci și pe vechiul continent. Prețul benzinei s-a majorat și în Europa, în anticiparea deciziei companiilor de rafinare europene de a aloca o parte din producție pentru acoperirea deficitului de ofertă din nord-estul Statelor Unite ale Americii.

Inchiderea rafinăriei Hess Port Reading este doar ultima dintre veștile negative primite de piață de la sectorul de rafinare de pe coasta de est a SUA. Iar marii consumatori au început să-și ia măsuri de siguranță. Anul trecut, Delta Air Lines, de exemplu, a achzionat de la Phillips 66, o rafinărie în apropiere de Philadelphia, cu o capacitate de rafinare de 185.000 barili pe zi, pentru a-și face hedging pe costurile din ce în ce mai ridicate la combustibili.

Rafinăria de pe coasta de est nu este singura închisă de Hess, compania decizând și încetarea activității rafinăriei din Caraibe.

Norocul New York-ului: excedentul de benzină din Europa

Port Reading, deși nu avea o capacitate de rafinare prea mare, de numai 50.000 de barili pe zi, avea o importanță deosebită pentru furnizarea rapidă de combustibil către cel mai important oraș al SUA, New York. Iar deficitul de benzină cu care se confruntă în prezent New York-ul nu poate fi alimentat de rafinăriile din regiunea vestică și de mijloc a SUA, pentru că deja conductele care leagă această zonă de New York funcționează la capacitate maximă.

New York-ul ar putea apela la rafinăriile din Golful Mexic însă, susțin analiștii, importurile din Europa ar putea fi mai ieftine. În prezent, rafinăriile europene produc mai multă benzină decât solicită piața, ca urmare a deplasării cererii europene predominant către motorină.

In Romania, OMV Petrom a majorat deja, in urma cu doua zile, pretul benzinei, reducand in schimb, pretul motorinei.

Guvernul Ponta vrea cu orice pret sa intre in cartile de istorie drept guvernul Robin Hood. Pentru a putea majora salariul minim (mai degraba propriile venituri bugetare), dar si salariile bugetarilor sau a indexa pensiile cu rata inflatiei, actualul executiv avea nevoie de venituri suplimentare. Aflat si sub atenta supraveghere a Fondului Monetar International (FMI), care pare decis sa nu mai accepte jonglerii contabile menite a majora deficitul peste tinta programata, cum s-a intamplat in 2012, executivul a pus ochii pe singura industrie profitabila din Romania, cea energetica, pe care a atacat-o cu taxe noi din toate partile.

Cel mai important eveniment economic al acestui an este reprezentat de liberalizarea pietei energiei electrice si a gazului natural, liberalizare care ar fi trebuit sa aduca profituri considerabile companiilor din domeniu. Asta pana cand guvernul Ponta a decis ca are dreptul la o parte din aceste profituri. Invocand necesitatea protejarii consumatorilor casnici, intr-o singura sedinta de guvern, executivul a adoptat numai putin de 4 modificari normative menite a-i asigura partea leului de pe urma dereglementarii pietei si eventualelor evolutii pozitive ale pietelor internationale.

Cheltuieli electorale

Potrivit proiectului de buget, executivul a decis majorarea cheltuielilor bugetare nominale cu 15,4 miliarde de lei, din care majoritatea reprezinta cheltuieli sociale si de personal. Reintregirea salariilor bugetare necesita un efort financiar de 4,9 miliarde de lei, iar indexarea pensiilor unul de 2,9 miliarde de lei. In cheltuielile de personal aferente bugetului general consolidat pe anul 2013 este inclusa şi suma de 0,9 miliarde lei, reprezentand transa de 10% din titlurile executorii obtinute de personalul din sectorul bugetar, avand ca obiect drepturi de natura salariala. Pentru a putea efectua aceste plati executivul avea nevoie si venituri suplimentare. Aproximativ o treime din veniturile suplimentare fata de 2012 bugetate pentru 2013 este reprezentata de noile taxe tip “Robin Hood”.

Taxele Robin Hood: o treime din veniturile suplimentare, 

Potrivit guvernantilor, suprataxarea exploatatorilor de gaze va aduce direct circa 273 de milioane lei, dar totalul impozitelor suplimentare colectate de la aceste companii se va ridica la 641 de milioane lei, daca sunt calculate şi TVA şi impozitul pe profit suplimentar, rezultat din majorarea preturilor, dupa liberalizare. Satul va suprataxa cu 60% companiile care deruleaza activitati de extractie şi vanzare a gazelor naturale din Romania, inclusiv din perimetrele din Marea Neagra, taxa aplicata la veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sector. De asemenea, taxa pe monopol (transport şi distributie energie şi gaze) va aduce, potrivit calculelor MFP, venituri suplimentare de 257 milioane lei, in timp ce taxa speciala de exploatare a resurselor naturale altele decat gazele, de 0,5%, va avea un impact pozitiv de 106,9 milioane lei. Desi a invocat in repetate randuri necesitatea protejarii populatiei in urma majorarii preturilor ca urmare a liberalizarii pietelor, in realitate sumele obtinute prin suprataxarea acestui sector sunt de 8 ori mai ridicate decat necesarul subventionarii majorarilor de preturi la nivelul consumatorilor casnici.

Taxa de monopol, micsorata la presiunea pietei

Modul in care a adoptat aceste masuri au trezit o reactie virulenta din partea actorilor de pe piete. In cazul taxei de monopol aplicata distribuitorilor, aceasta a avut si succes. Astfel, taxa calculata in cazul cantitatii transportate catre sistemele de distributie a fost redusa de la 0,45 lei/Mwh, in varianta iniţiala, la doar 0,1 lei/Mwh, iar cea stabilita in cazul cantitatii distribuite a fost diminuata de la 1,25 lei/Mwh la 0,75 lei/Mwh. in acelaşi timp, taxa calculata in cazul cantitatii transportate numai prin sistemul de transport a fost scazuta de la 1,7 lei/Mwh la 0,85 lei/Mwh. Guvernul a decis totodata ca aceasta taxa, tratata drept un impozit pe "monopolul natural", sa fie perceputa tuturor operatorilor licentiati din domeniu, fara sa-i mai excepteze pe operatorii de distributie care presteaza pentru mai putin de 100.000 clienti, aşa cum intentiona initial.

A gresit executivul calculele?

In ceea ce priveste taxa speciala pentru exploatarea resurselor naturale, altele decat gazele naturale, instituita pe urmatorii doi ani, situatia a fost contrara. Ea se va aplica nu numai veniturilor obtinute din actualele exploatari, ci si a celor viitoare. Iar impactul bugetar estimat de guvern este unul subevaluat, de doar 106 milioane de lei. In 2012, statul a incasat redevente in primele zece luni in valoare de 1,5 miliarde de lei. Iar noua taxa, in realitate o redeventa mascata, echivaleaza cu o majorare de 10% a redeventelor (in prezent cuprinse intre 3,5 si 13,5%), ceea ce ar aduce in plus la buget o suma aproape dubla decat cea estimata, in valoare de 180-200 de milioane de lei.

Statul risca un proces cu OMV Petrom

In plus, statul risca si un proces cu OMV Petrom, in urma adoptarii acestei taxe, care, in realitate, asa cum arata si formula de calcul, reprezinta o majorare de redevente mascata si reprezinta o incalcare a contractului de privatizare. Iar modul in care executivul a adoptat respectiva taxa, nu il ajuta deloc. Ea a fost introdusa in Monitorul Oficial de pe o zi pe alta, fara nicio consultare prealabila. Iar consultarea trebuia facuta, in cazul tuturor acestor taxe, mai ales cu cetatenii si nu numai cu industria. Pentru ca teoria economica spune ca orice majorare de taxe este suportata atat de producatori si distribuitori, cat si de consumatorul final. Iar partea care revine consumatorului final depinde de elasticitatea cererii. Daca cererea este elastica, partea care poate fi transferata in pret consumatorului este mai redusa. Din pacate pe piata energiei, cererea este mai degraba inelastica, ceea ce va face ca aproape intreaga majorare de impozitare sa fie transferata prin pret consumatorului final.

Statul sacrifica investitiile private

Ceea ce ingrijoreaza este insa nepasarea guvernantilor cu privire la efectele majorarilor de taxe anuntate. Deja, Fondul Proprietate a anuntat ca vanzarea pachetelor minoritare detinute inca de statul roman la companiile din domeniu va fi ingreunata,daca nu imposibila. De asemenea, vor fi descurajate investitiile in domeniu. Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice, potrivit unuor calcule efectuate de OMV Petrom, nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate.

PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor. Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie.

In scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.

Guvernul creeaza presiuni inflationiste

Insa cel mai important efect negativ al actualelor majorari de taxe va fi asupra simplului cetatean, al carui interes este invocat de guvern pentru a-si justifica raid-ului de tip Robin Hood efectuat. Prin majorarea impozitarii si transferarea veniturilor suplimentare inspre cheltuielile de personal si inspre finantarea majorarii pensiilor, executivul realizeaza o performanta unica. Reuseste sa creeze doua presiuni inflationiste concomitent, una pe parte de cerere si alta pe parte de oferta

Pe de o parte, pe partea de oferta, avem efectul liberalizarii pietei. in prezent, preţul gazelor din producţia interna, atat pentru consumatorii casnici, cat şi non-casnici este de 45,71 lei/MWh. Conform unei noi hotarari de guvern, va fi declansata ancepand cu 1 februarie majorarea preţurilor pentru consumatorii non-casnici. Astfel, de la 1 februarie, preţul gazelor din producţia interna livrat acestora se majoreaza la 49 lei/MWh, de la 1 aprilie – la 55,30 lei/MWh, de la 1 iulie – la 63,40 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 68,30 lei/MWh. in 2012, consumatorii non-casnici vor plati cu aproape 50% mai mult pe gaze, in timp ce consumatorii casnici vor plati numai 9% suplimentar: de la 1 iulie preţul gazelor din producţia interna creşte la 48,50 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 49,80 lei/MWh. Procesul va continua si in 2013: preţurile pentru consumatorii non-casnici cresc cu alte 74 de procente: la 72 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 89,40 lei/MWh de la 1 aprilie, la 109 lei/MWh de la 1 iulie şi la 119 lei/MWh de la 1 octombrie. Astfel, pana la sfarşitul anului viitor, preţul gazelor din producţia interna livrat firmelor va creşte cu 260%. Pentru populaţie, preţul gazelor din producţia interna va creşte anul viitor de 4 ori: la 50,60 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 51,80 de la 1 aprilie, la 53,30 lei/MWh de la 1 iulie şi la 54,60 lei/MWh de la 1 octombrie 2014. Astfel, preţul pentru consumatorii casnici se va majora in urmatorii doi ani cu 19,5%. La acestea se adauga si transferarea noilor taxe catre consumatori in celelalte domenii.

Cea mai buna solutie de compensare a acestor majorari ar fi fost investitiile private in domeniu, menite a micsora costurile companiilor. Guvernul insa prefera sa confiste prin impozitare aceste venituri si sa le transfere catre cheltuieli de personal si pensii, ceea ce va crea o presiune inflationista suplimentara pe partea de cerere. La prudenta de care a dat dovada in ultimul timp, BNR va prefera sa acopere efectele nefaste ale politicii fiscale, protejand deprecierea monedei nationale si incercand sa-si apere tinta de inflatie prin jonglerii reglementatorii si interventii pe piata, ceea ce va sugruma si mai mult creditarea sectorului privat. Sector privat din ce in ce mai putin numeros in urma majorarii salariului minim, si a noilor prevederi privind amortizarea, care vor inchide probabil o treime din IMM-urile autohtone.{oziogallery 680}

Soferii nu vor avea un an bun in 2012, pretul combustibililor urmand a se majora, insa nu numai ca urmare a cresterii cererii de petrol in statele asiatice si in general in noile state emergente precum Rusia sau Brazilia. Doua noi evenimente vor pune presiune pe pretul petrolului, unul pe cerere, politicile monetare laxe ale Fed si BCE, iar celalalt pe oferta, embargoul impus de UE Iranului. Embargo care risca sa se transforme intr-unul impus de catre Iran statelor europene si cu aplicabilitate imediata

Statele europene nu vor mai fi nevoite sa astepte pana la 1 iulie 2012 pentru a nu mai importa petrol din Iran. "Financial Times" a anuntat saptamana trecuta ca Iranul intentioneaza sa interzica cu aplicare imediata exportul de produse petroliere in UE.

Purtatorul de cuvant al Comisiei pentru energie a Parlamentului iranian, Emad Hosseini, a anuntat finalizarea unui proiect de lege in acest sens. "Daca planul este aprobat, Guvernul va fi nevoit sa stopeze orice export catre Europa, inainte ca embargoul acesteia sa fie efectiv pus in practica", sustine oficialul iranian. Vocea sa nu este singulara, mai multi parlamentari, dar si cotidianul "Kayhan", al carui redactor-sef este numit de liderul suprem iranian, aiatolahul Ali Kameni, pledand pentru acest raspuns adresat statelor occidentale.

"De ce nu sistam imediat exporturile catre statele europene pentru a le inlocui cu numerosii consumatori dispusi sa cumpere petrolul iranian?", se intreaba retoric publicatia intr-un editorial. Numerosii consumatori la care aceasta face trimitere sunt reprezentati in special de statele asiatice, printre care Japonia si China, care au refuzat solicitarea presedintelui american Barak Obama de a pune un embargou similar Iranul.

In plus, Iranul a avertizat ca ar putea bloca Stramtoarea Ormuz, care este tranzitata de 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, din cauza sanctiunilor occidentale.

FMI: majorari de preturi cu 20-30%

Raspunsul Teheranului era, de altfel, previzibil. Lawrence Eagles, sef al departamentului de cercetare in domeniul petrolier la JPMorgan, avertizase ca probabil Iranul va prelua initiativa in razboiul comercial cu UE, sustinand ca, in acest caz, oferta se va reduce intr-un ritm mai accelerat decat cel estimat de piata si va conduce la o inflamare a spiritelor si preturilor.

In sprijinul afirmatiilor sale a venit un raport prezentat de Fondul Monetar International (FMI) reprezentatilor G-20 care s-au reunit recent la Mexico City. Potrivit FMI, pretul petrolului ar putea creste cu 20-30% daca Iranul va opri exporturile de petrol ca urmare a sanctiunilor impuse de Statele Unite si Uniunea Europeana.

Potrivit FMI, sanctiunile financiare impotriva autoritatilor de la Teheran "ar putea fi echivalente cu un embargo petrolier" si ar implica un declin al livrarilor cu aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, din partea celui de-al cincilea mare producator de titei la nivel mondial. Volumul livrarilor de petrol pierdute ar fi comparabil cu pierderile de productie inregistrate de Libia anul trecut, din cauza razboiului civil care a dus la cresterea pretului titeiului la peste 100 de dolari pe baril.

De altfel, miercurea trecuta, titeiul crud a atins un nivel de 110,89 dolari pe baril. Si alti factori au contribuit la acest lucru, precum decizia Fed de a anunta o epoca a dobanzilor "exceptional de reduse" pana in 2014.

Comentariile venite din partea FMI amplifica presiunile asupra administratiei Obama, care incearca sa convinga tari din intreaga lume sa reduca importurile de petrol iranian fara ca acest fapt sa duca la cresterea preturilor titeiului, inainte de alegerile prezidentiale din Statele Unite, din noiembrie.

Pentru Europa, nici nu putea exista un moment mai prost ales, in conditiile in care singura sansa in vederea atenuarii crizei datoriilor suverane era stimularea cresterii economice. BCE deja desfasura eforturi in acest sens, imprumutand bancile comerciale cu 500 de miliarde de euro in decembrie, pentru ca in februarie sa le mai aloce acestora alte 1.000 de miliarde. Toti acesti bani vor alimenta cererea de petrol si vor valida noile preturi in ascensiune, ca urmare a reducerii ofertei, impusa prin propriul embargo.

2011 a fost un an in care soferii romani s-au vazut confruntati cu un fenomen cu care nu erau obisnuiti: ritmul de crestere a pretului la motorina l-a devansat pe cel al benzinei, care in a doua parte a anului s-a si ieftinit cu peste doua puncte procentuale. In prezent, un litru de benzina costa in medie 5,4 lei, in timp ce unul de motorina costa 5,6 lei. Explicatiile oferite sunt diverse, de la majorarea accizei pe motorina sau majorarea anticipata a redeventelor pana la lacomia companiilor din domeniu. In realitate insa, Romania urmeaza trendul international, caracterizat de o discrepanta intre cerere si oferta pe piata produselor diesel

Primul oficial roman care a anuntat cresterea pretului la motorina a fost ministrul finantelor Gheorghe Ialomitianu. In opinia acestuia, in 2012 motorina ar urma sa se scumpeasca cu 2%, in urma deciziei Guvernului de a majora acciza aferenta acestui produs. Aceasta ar urma sa creasca cu 4,4%, de la 358 la 374 euro/tona, respectiv de la 302,51 euro/1.000 litri la 316,03 euro/1.000 litri.

"Sigur ca este si un impact estimat asupra preturilor, colegii au calculat un 2%", a explicat ministrul, adaugand cabugetul de stat va castiga 292,3 milioane de lei din aceasta majorare.

Companiile din domeniu au preluat din zbor ideea si au motivat scumpirile prin majorarile costurilor de productie cauzate de cresterile de taxe. Ca si cum nu ar fi fost suficienta majorarea de accize, in ultima sedinta de anul trecut Guvernul a decis cresterea redeventelor pentru toate resursele petroliere si minerale. Astfel, redeventa pentru operatiuni petroliere de transport si tranzit al petrolului prin sistemele nationale de transport al petrolului, precum si cea din operatiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere a crescut de la 10 la 15 procente.

Pretul nu depinde de factorii de productie

Poate fi insa explicata majorarea de pret prin cresterea costurilor de productie? Analistii economici, guvernantii si chiar reprezentantii companiilor sustin ca da. Ei aplica teoria ricardiana a preturilor (elaborata in urma cu trei secole de economistul britanic David Ricardo si preluata cu “succes” de Marx) la piata combustibililor.

Eroarea nu este noua, ea a facut cariera odata cu lansarea celebrului raport ANAF privind majorarea “nejustificata” a preturilor la combustibili, fiind preluata si de premierul Boc. Nici unele companii din domeniu nu se lasa mai prejos, sustinand ca pretul carburantilor este alcatuit din TVA, accize, costuri logistice (distributie primara si secundara - salarii, intretinere, amortizari - rovigneta, anvelope de iarna etc.), costuri de operare a retelelor de distributie (salarii, taxe, impozite locale, utilitati, investitii obligatorii), costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionarii si prelucrarii acesteia), costuri financiare (dobanzi - credite investitii, curs valutar etc.) si adaos comercial.

Numai ca aceasta este o explicatie descriptiva a pretului, nu una a formarii sale. Oficialii si managerii privati ai companiilor petroliere demonstreaza ca au studiat cu atentie economia marxista, sustinand ca pretul este alcatuit din costul factorilor de productie plus marja de profit, pe cand in realitate el reprezinta utilitatea marginala a consumatorului, adica rezultatul calculului unui cost-beneficiu pe care acesta il face. Pe o piata perfect concurentiala, pe termen lung, pretul tinde sa atinga natural costul marginal de productie.

Si asta pentru ca un randament mai mare ar atrage mai multi investitori care se vor concura intre ei, atat in ceea ce priveste investitiile in cercetare, cat si in preturi, urmand ca in final preturile sa scada, apropiindu-se de nivelul costului de productie marginal (fara a-l atinge, pentru ca si acesta se modifica permanent, ca urmare a procesului tehnologic).

Pe o piata cu caracter oligopolist (un numar mic de producatori raportat la un numar mare de consumatori), la prima vedere s-ar parea ca absenta concurentei producatorilor va duce la incalcarea legii diminuarii profitului. Numai ca formarea preturilor, nefiind o contabilitate pastrata de ANAF, are un caracter speculativ antreprenorial.

O formula mai corecta ar fi compararea preturilor cu costul marginal de productie pe termen lung. Adica valoarea pe care consumatorul o aloca unei unitati suplimentare produse cu costul de productie al unei unitati suplimentare plus costul capitalului. Cost aflat intr-o permanenta crestere in timp de criza.

Daca introducem in ecuatie si nivelul ridicat al impozitarii din domeniu (50% din pret, si nu din profit, preia statul ca accize si TVA), devine explicabila rigiditatea de pe piata combustibililor. Confruntandu-se cu o crestere a preturilor factorilor de productie (a pretului international, a taxelor si impozitelor si a cursului in cazul combustibililor), o companie isi poate pastra marja de profit fie majorand pretul, bazandu-se pe o majorare a masei monetare ca urmare a deficitelor suplimentare facute de Guvern si finantate indirect de BNR, fie investind in tehnologie in vederea obtinerii unor costuri de productie mai scazute.

In conditiile in care statul obtine o renta de 50% din pret, si nu din profit, devine neprofitabil pentru companii sa aleaga solutia a doua. Sau, daca o aleg, vor trebui sa gaseasca solutii contabile alternative pentru a diminua renta obtinuta de stat.

Ceea ce ignora oficialii si managerii este faptul ca costurile de productie, in special taxele si impozitele, nu se reflecta in pret dupa teoria marxista a costurilor de productie, ci are efecte mult mai perverse, influentand cererea si oferta, adica utilitatea marginala a consumatorului si costul marginal de productie pe termen lung. Iar majorarea impozitarii duce la stagnare tehnologica si la majorari de preturi, daca Guvernul este ajutat in acest sens si de politica monetara.

Distorsionarea cererii de catre stat

Care este explicatia reala a majorarii retului la motorina? Un indiciu in acest sens il ofera CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe. “Cererea de carburant diesel a crescut, iar preturile sunt o reflectare a cererii si ofertei. In Romania producem mai putin decat este cererea. Acesta este si trendul international (cresterea pretului motorinei peste cresterea pretului benzinei - n.a.)”, a explicat Mariana Gheorghe.

Majorarea pretului motorinei nu are drept cauza majorarea de impozite (desi si acestea contribuie, insa indirect, prin influentarea cererii si ofertei), ci existenta unei discrepante majore pe piata internationala intre cererea de motorina si oferta. In trecut, cererea de benzina pe plan international o devansa pe cea de motorina, fapt care a incurajat companiile sa investeasca in tehnologizarea rafinariilor cu procese tehnologice dedicate producerii acestui tip de combustibil.

Politica statelor a modificat insa gradual structura cererii. Majoritatea statelor europene si asiatice nu accizau sau accizau la un nivel mult mai redus motorina in comparatie cu benzina, considerand motorina un tip de combustibil mai eficient si mai putin poluant. Drept urmare, 50% din autovehiculele nou-vandute in Europa sunt echipate cu motoare diesel, procentul fiind mult mai ridicat in cazul Asiei.

In plus, flotele comerciale sunt majoritar mari consumatoare de motorina, iar motoarele folosite in diferite industrii utilizeaza acelasi tip de combustibil. Iar in unele domenii, precum agricultura, pretul motorinei este subventionat in multe state.

Asa se face ca, potrivit secretarului general al Asociatiei Industriei Peroliere Europene, Isabelle Muller, modificarea structurii consumului de combustibil de la benzina catre motorina va fi extrem de provocatoare pentru rafinarii. In 2007, ponderea benzinei in totalul cererii europene de combustibili era de 22% si urmeaza sa scada pana la 8,5% in viitor. In schimb, cererea de motorina va avea un trend opus, sustinea Muller anul trecut. Ea va creste de la 40% in 2007 la 48% in viitorul apropiat.

In Romania, piata combustibililor a evoluat spectaculos in ultimii cinci ani. Daca in 2005 consumul de benzina era de 1.530 mii de tone, iar cel de motorina de 2.880 mii de tone, in 2010 romanii au consumat 1.480 de mii de tone de benzina si 4.100 mii de tone de motorina. Cu alte cuvinte, daca in 2005 cererea de motorina era de 1,8 ori mai mare decat cea de benzina, in 2010 ceasta a fost de 2,8 ori mai mare. Aceasta evolutie a cererii nu putea fi ignorata de piata.

Asa se face ca in aceasta perioada a avut loc o inversare a preturilor relative ale celor doua produse. Proces care probabil ca va continua, cu atat mai mult cu cat OECD, in ultimul sau raport World Oil Report, semnalizeaza existenta unui surplus de oferta pe piata benzinei si a unui deficit pe cea a motorinei. Si, in pofida opiniei comune, aceste produse nu sunt substituibile.

O rearanjare a pietei, atat a celei producatoare de autovehicule (in sensul producerii mai multor autovehicule pe benzina), cat si a celei de rafinare (in sensul schimbarii procesului tehnologic in vederea sporirii productiei de motorina) este un fenomen de lunga durata, care nu va putea corecta eroarea de estimare initiala decat pe termen lung. In actualele conditii, singura solutie pentru stabilirea unui echilibru relativ pe piata este majorarea pretului relativ la motorina.

Pret care nu are de-a face cu costurile de productie, ci cu conditiile de piata, in special cu deficitul de oferta in conditiile unei cresteri specaculoase a cererii.