Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon10072024

Last updateSun, 31 Mar 2024 10am

Romana English
Back Home

52 items tagged "Transgaz"

Results 1 - 52 of 52

Datoriile Gazprom către Transgaz au depăşit 100 de milioane de lei. Compania română a apelat la Curtea de Arbitraj de la Geneva

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 14 November 2023 17:32

Gazprom Export LLC, compania gigantului rus cu care Transgaz avea semnat contractul de tranzit pe firul 3 al conductei Isaccea-Negru Vodă, înregistra, la finalul lunii septembrie, o creanţă de aproximativ 23 milioane euro (114,8 milioane lei) către operatorul de transport autohton, Transgaz, care, a angajat avocaţi şi a lansat proceduri juridice la Curtea de Arbitraj de la Geneva pentru recuperarea debitelor restante. Gigantul rus este prezentat că nu şi-a mai onorat contractul şi nu a mai făcut nicio plată către Transgaz de un an.

"La 30 septembrie 2023, soldul creanţelor neachitate de către Gazprom Export a fost de 23.080.131,74 Euro (114.814.423,37 lei), provizionat integral la 30 septembrie 2023", este arătat.

Costurile cu procesul erau estimate, în momentul organizării licitaţiei, la cel puţin 300.000 dolari. Până la finalul anului, datoria Gazprom ar putea sări de 30 milioane euro, conform datelor avansate.

Potrivit unor surse din piaţă, Transgaz este reprezentat la Curtea de Arbitraj de la Geneva de o firmă de avocatură elveţiană, în parteneriat cu una din România.

Cum acordul de reziliere semnat de Transgaz şi Gazprom Export este semnat în conformitate cu legile Confederaţiei Elveţiene, compania română a fost nevoită să angajeze servicii de reprezentare externe ca urmare a faptului că în cadrul Departamentului Juridic al companiei nu există consilieri juridici specializaţi în dreptul din Ţara Cantoanelor.

Transgaz a precizat că „valorile facturate au fost în prealabil verificate şi acceptate de reprezentanţii Gazprom Export LLC. Facturile emise în perioada decembrie 2020 – septembrie 2022 au fost achitate integral, în interiorul termenului prevăzut în Acord pentru efectuarea plăţii. Facturile emise de Transgaz S.A. ulterior lunii octombrie nu au mai fost achitate de Gazprom Export LLC sau de firmele din grupul acesteia, fără însă ca aceste facturi să fie contestate”.

Dacă Gazprom refuză să plătească în continuare, suma însă se va mări considerabil, la aproximativ 30 milioane euro: „Suma maximă totală a plăţilor datorate de Gazprom Export LLC pentru perioada cuprinsă între data de la care nu a mai efectuat plăţi şi data încetării Acordului, respectiv 31.12.2023, este de 31,6 milioane dolari”, este arătat.

La sfârşitul anului 2020 a fost reziliat contractul istoric de transport pe conducta Isaccea–Negru Vodă 3 prin încheierea unui Acord de Încetare a Contractului istoric între SNTGN Transgaz SA şi Gazprom Export LLC, care a creat cadrul necesar pentru asigurarea accesului liber al terţilor la rezervarea de capacitate pe conductele de tranzit T2 şi T3.

Profit.ro anunţa la acea dată că Transgaz va mai încasa bani de la compania de export gaze a Gazprom (Gazprom Export LLC) încă 3 ani în pofida rezilierii cu 2 ani în avans a contractului de transport pe conducta Isaccea – Negru Vodă 3. Motivul: contractul semnat era de tipul “ship or pay”, ceea ce însemna că ruşii erau obligaţi să achite valoarea rezervării conductei indiferent dacă o foloseau sau nu pentru exportul de gaz în Balcani.

Acordul istoric dintre Transgaz şi Gazprom pentru conducta Isaccea-Negru Vodă 3 ar fi trebuit să expire la finalul anului 2022.

Acordurile pentru conductele Isaccea-Negru Vodă 1 şi 2 expiraseră la data punerii în funcţiune a Turkstream, cel de pe firul 3 rămânând singurul în vigoare pînă la finalul lui 2020, când a fost reziliat.

Profitul Transgaz în picaj liber, ca urmare a îngheţării tarifelor de transport

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 14 November 2023 17:28

Operatorul de transport gaze Transgaz şi-a redus profitul net cu peste 86% în primele trei trimestre ale acestui an, de la 273,5 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut la 37,5 miioane lei, ca urmare a deciziei de amânare a majorării tarifelor de transport aprobate de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru pentru perioada 1 octombrie 2022 – 30 septembrie 2023.

Veniturile din activitatea de exploatare, de 1,08 miliarde lei, au fost mai mici decât cele realizate la 30 septembrie 2022 cu 3%, înregistrând o scădere de 30 mii lei, cele din trasportul intern reducându-se chiar cu 7%, spre deosebire de cele din transportul internaţional, care s-au majorat cu 75%, la 88 mii lei.

“Prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 68 din 30.05.2023 s-a aprobat venitul reglementat corectat pentru perioada 1 octombrie 2022 – 30 septembrie 2023, în valoare de 1,364 milioane lei, cu 30,97% mai mare decât venitul aprobat prin Ordinul ANRE nr. 32/2021, în valoare de 1,041 milioane lei. Nici venitul aprobat prin Ordinul ANRE nr.68/2023 şi nici tarifele de transport aferente nu au fost aplicate în perioada 1 octombrie 2022 – 30 septembrie 2023 din cauza menţinerii nemodificate a tarifelor de transport în perioada 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2023. În cazul în care s-ar fi aplicat venitul aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 68 din 30.05.2023 pentru perioada 1 octombrie 2022 – 30 septembrie 2023 veniturile din activitatea de exploatare ar fi fost mai mari cu 274,6 milioane lei iar profitul din exploatare ar fi fost mai mare cu 273 milioane lei”, explică Transgaz scăderea profitabilităţii activităţii de exploatare.

Începând cu data de 1 octombrie 2023 sunt aplicabile tarifele de transport gaze naturale aprobate majorate, ceea ce face ca venitul reglementat aprobat aferent transportului gazelor naturale în perioada 1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024 să fie de 1,647 milioane lei lei.

Cheltuielile de exploatare au crescut cu 12% faţă de 30 septembrie 2022, nivelul acestora fiind cu 116,4 milioane lei mai mare. Cheltuielile cu personalul s-au majorat cu 56 milioane lei.

În plus, Transgaz precizează că în perioada 1 ianuarie 2023 – 30 septembrie 2023, filiala sa VESTMOLDTRANSGAZ SRL din Republica Moldova, care a preluat din data de 19 septembrie 2023 statutul de operator al întregului sistem de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, a prestat servicii de livrare a gazului natural în valoare de 19,1 milioane lei.

Profitul net la jumătatea acestui an s-a ridicat la 78 milioane de lei, în scădere cu aproape 69% faţă de cel de 185 milioane lei, raportat la jumătatea anului trecut.

Transgaz s-a listat la cota Bursei de Valori Bucureşti după o ofertă publică primară derulată în decembrie 2007 şi, la ultimul preţ de 18,9 lei/acţiune, capitalizarea de piaţă a societăţii este de 3,56 miliarde lei.

Producția din Neptun Deep - aproape sigură: OMV Petrom și Romgaz vor investi peste un miliard de lei în proiect în 2023 și constituie o garanție de 88 milioane de euro în favoarea Transgaz

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 22 February 2023 19:20

Adoptarea unei decizii finale favorabile de investiţii în Neptun Deep, cel mai important proiect din zona românească a Mării Negre, pare inevitabilă, cei doi acţionari, OMV Petrom şi Romgaz, urmând a investi până la finalul acestui an aproximativ 1,2 miliarde de lei în proiect. Totodată, cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare sistemul naţional de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, constituind totodată şi o garanţie bancară de 88 milioane euro

Operatorul proiectului, OMV Petrom, a confirmat, indirect, încă din momentul prezentării rezultatelor financiare pe ultimul trimestru al anului trecut, că va adopta o decizie de investiţie favorabilă în proiectul Neptun Deep.

Motivul: compania a anunţat, pentru anul 2023, investiţii în explorare şi producţie “de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep”.

“Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei”, a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere.

Cum OMV Petrom deţine doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investiţiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei.

În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Energy Report că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul naţional de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieşire în/din sistemul naţional de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localităţii Tuzla, judeţul Constanţa.

Odată cu depunerea ofertelor angajante, cele 2 companii sunt obligate să prezinte şi o garanţie bancară de 88 milioane euro, aflată în curs de constituire, potrivit oficialilor Transgaz. În cazul în care s-ar răzgândi, cele 2 companii ar pierde aceşti bani.

Investiţiile de 1,2 miliarde lei programate pentru acest an reprezintă aproximativ 6% din investiţiile totale în Neptun Deep estimate la acest moment la 4 miliarde de euro.

Inflaţia la nivel global din ultima perioadă şi concurenţa din domeniul achiziţionării de servicii petroliere ca urmare a exploziei activităţii de explorare (stimulată de cea a preţurilor) ar putea majora necesarul de investiţii în proiect şi este una dintre necunoscutele procesului de adoptare a deciziei finale de investiţii.

“În acest moment, nu ne-am schimbat estimarea de până la 2 miliarde euro (investiţii numai ale OMV Petrom în Neptun Deep - n.r.) din Strategia noastră 2030, însă acesta este aspectul fundamental la care lucrăm, practic, confirmarea acestui număr atunci când vom adopta decizia finală de investiţii la jumătatea anului acestui an. Aşa că vom şti mai exact care va fi valoarea investiţiilor necesare în proiect spre sfârşitul anului 2023”, a afirmat Verchere.

Declaraţia CEO-ul Petrom confirmă anunţul făcut în urmă cu un an de directorul financiar al OMV, Reinhard Florey, potrivit căruia investiţiile suplimentare în Proiectul Neptun Deep, estimate în prezent la 4 miliarde de euro, ar putea fi unele superioare ca urmare a disfuncţionalităţilor de pe lanţurile de aprovizionare şi a inflaţiei la nivelul costurilor.

„În cazul Neptun Deep va trebui să aşteptăm ajungerea la un acord pe tema modificării Legii offshore, înainte de a ne pregătirea pentru organizarea de licitaţii şi găsirea de contractori EPC (de inginerie, procurare şi construcţii - n.r.).”, afirma Florey în februarie 2022.

Cele 2 companii au depus cererile de capacitate incrementală înaintea expirării termenului stabilit de Transgaz, 23 februarie.

Procedura de testare a cererii este obligatorie, potrivit legislaţiei în vigoare, pentru ca Transgaz să poată demara lucrările de construcţie la proiectul de dezvoltare pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre, prin care acestea vor putea ajunge şi în Bulgaria, Ungaria, Austria şi Ucraina. Proiectul constă în edificarea unei conducte în lungime de peste 308 kilometri între Tuzla, locul de unde vor fi preluate la ţărm gazele din Neptun Deep, şi staţia de comprimare Podişor din judeţul Giurgiu.

Sintagma "capacitate incrementală" de transport de gaze naturale este definită de normele în vigoare drept "o posibilă creştere viitoare, prin intermediul unor proceduri bazate pe piaţă, a capacităţii tehnice existente sau o posibilă capacitate nouă creată acolo unde în prezent nu există niciuna, care poate fi oferită pe baza unor investiţii în infrastructura fizică de transport şi care poate fi alocată ulterior, sub rezerva obţinerii de rezultate pozitive la testul economic, în punctele existente de intrare/ieşire în/din sistemul naţional de transport (SNT) sau prin crearea unor noi puncte de intrare/ieşire în/din SNT".

O procedură similară angajantă a fost derulată în 2018, fiind finalizată cu succes, însă totul a trebuit anulat după ce ExxonMobil şi OMV Petrom, concesionarii de atunci ai Neptun Deep, au amânat pe termen nedefinit decizia finală de investiţie, din cauza prevederilor nefavorabile investitorilor din prima variantă a Legii offshore.

Conducta la care Transgaz va începe lucrările anul viitor va face legătura între resursele de gaze naturale disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria, astfel asigurându-se posibilitatea transportului gazelor naturale spre Bulgaria şi Ungaria prin interconectările existente Giurgiu– Ruse (cu Bulgaria) şi Nădlac–Szeged (cu Ungaria). Conducta se va interconecta şi cu conducta internaţională de transport de gaze naturale T1, legată la capete cu sistemele de gaze ale Ucrainei şi Bulgariei.Valoarea totală a investiţiei este estimată la peste 371 milioane euro, punerea în funcţiune fiind preconizată pentru 2025, cu un an înainte de demararea producţiei de gaze din Neptun Deep.

Rezervele din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la 100 miliarde metri cubi de gaze.

Profitul Transgaz, în creștere cu 67%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 16 May 2022 10:48

Transgaz, operatorul sistemului de transport gaze din România, și-a majorat profitul net în primul trimestru al acestui an cu 67%, la 258 milioane lei, în principal ca urmare a reducerii cheltuielilor pe seama diminuării ajustărilor cu deprecierea activelor curente și a creșterii veniturilor financiare pe seama înregistrării actualizării valorii activelor reglementate cu rata inflației.

Astfel, veniturile operaționale ale companiei au rămas constante, de 457 milioane lei, celei din transportul intern scăzând cu 2%, la 411 milioane lei, iar cele din transportul internațional majorându-se cu 9%, la 11,25 milioane lei.

Veniturile obținute din rezervarea de capacitate au fost mai mari cu 11,4 milioane lei, cele din componenta volumetrică mai mici cu 21,5 milioane lei, iar veniturile din transportul internațional al gazelor naturale și asimilate mai mari cu 913 mii lei. Celelalte venituri din exploatare au crescut cu 10,5 milioane lei, în principal pe seama înregistrării la venituri a fondurilor nerambursabile încasate pentru finanțarea proiectelor de investiții ca urmare a finalizării și punerii în funcțiune a acestora, mai mari cu 9 milioane lei.

Pe partea de venituri, cea mai mare influență asupra rezultatului au avut-o veniturile financiare, cu o influență pozitivă de 130 milioane lei în principal “pe seama înregistrării actualizării valorii activelor reglementate cu rata inflației pentru trimestrul I 2022 (76 milioane lei la 31 martie 2022 față de 14,25 milioane lei la 31 martie 2021) şi a veniturilor din participaţii înregistrate urmare reducerii capitalului social al Eurotransgaz cu 13,15 milioane Euro, sumă încasată de Transgaz în trimestrul I 2022”.

Cheltuielile de exploatare au scăzut cu cu 23%, nivelul acestora fiind cu 62.186 mii lei mai redus față de cel din primul trimestru al anului trecut.

Cea mai importantă a fost scăderea “altor cheltuieli de exploatare” cu 101 milioane lei, în principal pe seama diminuării ajustărilor cu deprecierea activelor curente, urmare încasării creanțelor restante de la Electrocentrale București în valoare de 116,3 milioane lei.

Cheltuielile cu consumul de gaze necesar funcționării SNT s-au majorat cu 43,3 milioane de lei, ca urmare în principal a prețul mediu de achiziție realizat mai mare față de cel realizat la 31 martie 2021 cu 25,21 lei/MWh cu o influență negativă de 7,7 milioane lei, dar și a cantității de gaze naturale destinată consumului de gaze în SNT mai mare față de 31 martie 2021 cu 45.377 MWh, cu o influență negativă de 4,9 milioane lei.

Transgaz, la care statul român este acționar majoritar, cu 58,5%, estima, în proiectul de buget, Transgaz,o înjumătățire anuală pentru 2 ani consecutivi a profitului, de la un profit net de 229,8 milioane lei în 2020 la 116,5 milione lei în 2021, pentru ca în acest an acesta să coboare la 41,4 milioane lei.

Efectele politicii de subvenționare a consumului și descurajare a producției. O criză a importurilor de gaze s-ar putea extinde iarna viitoare și pe piața de electricitate

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 June 2019 20:13

gazeRomânia ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile romțâne susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe pieța de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.

Întrebată dacă are un scenariu privind importul de gaze de iarna viitoare în eventualitatea în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina nu va fi reînnoit, iar România nu va mai putea importa gaz pe la Isaccea sau Medieșul Aurit, compania care deține monopolul sistemului de transport autohton, Transgaz, a precizat că este doar “operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. Strategia energetică a României este în sarcina Ministerului Energiei”.

Dar care este strategia Ministerului Energiei? Potrivit unui răspuns oferit parlamentarului USR, Cristina Prună, în iarna 2017-2018, consumul de gaz a fost de 81 TWh, acoperit din producția internă, care a fost de 48,6 TWh, de extracții din depozite de 19,5 TWh și de importuri, în valoare de 12,8 TWh.

Numai că între timp a mai trecut un an, caracterizat de declinul natural al producției, inclusiv o iarnă, caracterizată de o majorare a consumului. Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), consumul intern a scăzut cu 1,57% în noiembrie și cu 3,2% în februarie, însă s-a majorat cu 11,73, respectiv 11,83% în decembrie și ianuarie. Rezultă că în această iarnă consumul a fost undeva în apropierea cifrei de 83 TWh, și nu 81 TWh ca în iarna 2017-2018.

În plus, producția internă a scăzut (cu 6,8% în noiembrie, cu 4,8% în decembrie și cu 3,2% în februarie), situându-se mai degrabă în apropierea nivelului de 45-46 TWh (și nu 48,6 TWh precum în iarna precedentă.

Drept urmare, nivelul importurilor din această iarnă s-a majorat cu peste 12%, ajungând aproape la 14,5 TWh.

În condițiile în care în România se înregistrează un declin natural al producției rezultă că în iarna viitoare, chiar dacă va fi la fel de blândă ca ultima iarnă, necesarul de import ar trebui să depășească nivelul de 15 TWh, și nu 12,8 TWh cât susține Ministerul Energiei că a fost în iarna 2017-2018. Iar dacă iarna va fi una mai grea, volumul de gaz care ar trebui importat ar putea atinge niveluri record.

În plus, prin adoptarea OUG 114, care plafonează prețul gazelor pentru consumatorii casnici și pentru sistemele de încălzire centralizată, guvernul român a adoptat o politică de subvenționare a consumului și de descurajare a producției. De aceea, n-ar fi exclus nu numai ca producția să scadă, dar și ca nivelul consumului să-l depășească pe cel din această iarnă, de 83 TWh, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe importuri.

Momentul în care statul român a decis să adopte o astfel de politică este unul cum nu se poate mai nefericit, pe 31 decembrie expirând contractul de tranzit între Gazprom și Ucraina. Istoric, peste 90% din gazul importat de România, provine de pe ruta ucraineană.

În ultima iarnă, însă, acest procent s-a redus la 60%, fiind majorate importurile din Ungaria. Însă chiar dacă România ar import din Ungaria lună de lună la nivelul record din luna ianuarie din acest an (1,6 TWh), importurile din vecinii vestici n-ar acoperi decât jumătate din necesarul de import al României din iarna viitoare.

Planul Ministerului Energiei în eventualitatea stopării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina

Ministerul energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe reiația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Prima măsură e de-a dreptul hilară. După ce în ultimii ani statul român a prigonit producătorii autohtoni, ar trebui să se roage de aceștia să repornească, pe banii lor, sonde nerentabile, cu costuri de repornire ridicate. Și pentru ce? Pentru a vinde gaz scos la un cost nerentabil la un preț reglementat de 68 lei/MWh!

De altfel, și ministerul recunoaște că măsura nu are un impact major și că situaţia sondelor închise (nerentabile) se află în evidenţa ANRM, instituție recunoscută pentru relația “dificilă” pe care o are cu companiile producătoare, cărora le-a majorat artificial redevențele prin introducerea prețului de referință de pe bursa austriacă CEGH.

A doua măsură este limitată de procesul tehnologic. Romgaz, proprietarul a 7 dintre cele 8 depozite de gaze din România, nu poate face minuni peste noapte. Cel puțin pe hârtie, capacitatea maximă de extracţie la începutul ciclului de extracţie este de 29 milioane mc/zi, iar cea de la sfarsitul ciclului de extracţie, de 11,5 milioane mc/zi.

Cea de-a treia măsură este o necunoscută: accesarea de surse alternative din import. Într-un răspuns la o întrebare adresată de Profit.ro, Transgaz, operatorul de sistem din România a recunoscut că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina”. Însă este foarte puțin probabil, în condițiile în care pe rutele către Bulgaria se realizează doar un flux dintre România și nu invers, să poată fi importat vreun metru cub de gaz. În plus, de unde poate proveni gazul din Bulgaria. Doar din prelungirea TurkStream. Numai că bulgarii lucrează la prelungirea TurkStream către Serbia și nu către România!

Identic și în cazul Ungariei. În prezent ungurii se alimentează tot cu gaz rusesc via Ucraina. Probabil că anul viitor vor apela la gazele din hub-ul austrian Baumgarten, alimentat prin Nord Stream. Dacă însă Nord Stream 2 nu va fi funcțional până la începutul anului viitor, gazul de la Baumbarten s-ar putea să nu fie suficient pentru unguri, dar și pentru exportul său în România!

Singura soluție practică este ultima: trecerea producătorilor de energie electrici şi termici pe combustibili alternativi, conform Planului de urgenţă, şi activarea consumatorilor întreruptibili, conform Planului de urgenţă.

O criză a importului de gaze ar putea declanșa și o criză pe piața de electricitate

Numai că întreruperea consumatorilor industriali va crea alte probleme în sistem. Printre consumatorii interuptibili se află și centralele electrice pe gaz de la Iernut și Brazi, potrivit Planului de urgenţă, aprobat prin HG nr. 32/2019 pentru aprobarea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securitătii aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit acestuia, “Ministerul Energiei a centralizat următoarea listă cu clienți întreruptibili de siguranță: COLTERM CET Centru Timișoar, DACIA MIOVENI, CECC BRAZI, SPEE IERNUT (CET CUCI), S.C. AZOMUREȘ TÂRGU-MUREȘ, S.C.CHEMGAS SLOBOZIA. S.C. VIROMET VICTORIA, ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI, TERMOFICARE ORADEA, ELECTROCENTRALE CONSTANȚA, ELECTROCENTRALE GALAȚI. Ordinea în care va fi limitată/sistată furnizarea/distribuirea/transportul gazelor naturale este următoarea: consumatorii industriali indicați supra și apoi ceilalți consumatori, în limita combustibilului alternativ ce-l dețin în stoc sau care poate fi asigurat imediat”.

Iernut se află oricum într-un program de modernizare, ceea ce înseamnă că nu va produce prea multă electricitate. Centrala de la Brazi, în schimb, a fost unul dintre factorii stabilizatori de pe piața de electricitate din ultima iarnă. Dacă România nu va avea de unde importa gaz iarna viitoare și va ordona oprirea centralei de la Brazi, criza din sistemul de gaze se va propaga în cel de electricitate. România ar putea importa mai multă electricitate însă s-ar putea să nu aibă de unde. Jumătate din capacitățile de producție din Ungaria, țară cu care România este interconectată, sunt pe gaz. Iar Europa Centrală și de Sud Est este recunoscută drept o regiune cu un deficit de capacități de producție și în situații de normalitate.

Transgaz nu a efectuat nicio analiză cu privire la suficiența capacităților de import pe rute alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa tranzitul gazelor prin Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 11 June 2019 20:10

transgazÎn timp ce statele din jur fac toate demersurile de a-și asigura alimentarea cu gaze indiferent dacă va fi prelungit acordul de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz, autoritățile române, dar și companiile autohtone, ignoră subiectul. Ultimul exemplu: Transgaz recunoaște, într-un răspuns la o solicitare Profit.ro, că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina.

De ce este important? Gazprom a anunțat guvernul bulgar că de la 1 ianuarie 2020 va stopa orice tranzit pe coridorul transbalcanic (din care face parte Isaccea-Negru Vodă, firele 2 și 3), ceea ce pune sub semnul întrebării nu numai veniturile din tranzit internațional ale Transgaz, cât mai ales alimentarea cu gaze de import a României.

Și mai important La 31 decembrie 2019 expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, ceea ce a determinat Ungaria să negocieze pentru anul viitor un contract prin care rușii îi garantează alimentarea indiferent dacă se semnează sau nu un nou acord cu Kievul. La rândul lor, bulgarii au declanșat lucrările la construcția prelungirii TurkStream până în Serbia, ceea ce le-ar asigura alimentarea cu gaze rusești via Turcia. Autoritățile române par singurele care nu-și fac probleme în acest sens, bazându-se probabil pe declarațiile ministrului economiei, Niculae Bădălău, protrivit căruia, România este singura țară producătoare de gaz din UE.

Chestionată în urmă cu peste 2 luni în legătură cu posibilitatea ca Gazprom să stopeze tranzitul de gaze prin Ucraina, compania Transgaz, operatorul sistemul național de transport gaze, susține că nu a fost informată de Gazprom cu privire sistarea tranzitului de gaze către Balcani prin Isaccea-Negru Vodă.

Transgaz a precizat și rutele alternative prin care România ar putea importa gaz în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina: Punctul de Interconectare Csanadpalota (pe relația cu Ungaria) și Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 (pe relația cu Bulgaria).

Numai că pe Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 nu s-a importat niciun metru cub de gaz până în prezent (ci dimpotrivă s-au exportat), iar Isaccea este de departe cel mai important punct de intrare a gazelor în România, cu o capacitate de 8,6 metri cubi pe an, de peste două ori mai mare decât cea de la Medieșul Aurit și de 6 ori mai ridicată decât cele de la Csanadpalota, Ungheni sau Ruse.

La Isaccea există patru conducte, trei dedicate exclusiv exportului prin celălalt punct de ieșire, Negru Vodă, aflat la granița cu Bulgaria (1, 2 și 3). Până în toamna anului 2016, Gazprom le avea pe toate trei rezervate în exclusivitate, în baza unor acorduri interstatale datând din perioada comunistă. Atunci, exclusivitatea pentru conducta de tranzit 1 a încetat, iar capacitatea acesteia a început să fie scoasă la licitație pentru toți potențialii ofertanți, în conformitate cu legislația UE.

Numai că, deși acum se pot face rezervări pe piața liberă pe Isaccea-Negru Vodă 1, sensul este unidirecțional, din România spre Bulgaria. Deocamdată, înaintea finalizării lucrărilor de reverse flow, estimată pentru anul viitor, se poate doar exporta gaz în Bulgaria, nu și importa. În plus, Isaccea-Negru Vodă 1 (ca și 2 și 3) nu sunt nici măcar conectate la sistemul național!

Cea de-a patra conductă de la Isaccea este dedicată importului de gaze rusești. Prin aceasta din urmă, România a importat, de la începutul acestui an, volume zilnice cuprinse între 15 - 60.000 MWh de gaze rusești.

Dacă sunt adăugate și importurile prin punctul de interconectare Medieșul Aurit din această iarnă, zilnic România a importat prin Ucraina cantități cuprinse între 50.000 MWh/zi și 130.000 MWh/zi. La o medie de 60.000 MWh/zi rezultă o cantitate de 1,8 TWh/lună importați pe ruta ucraineană în această iarnă.

Poate fi importată o astfel de cantitate de gaz pe rutele alternative?

“Întrucât nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea, nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport pe rutele respective”, este răspunsul Transgaz.

Comparativ, în pofida exploziei importurilor de gaze din această iarnă, prin punctul de interconectare de la Csanadpalota au fost importați maxim 50.000 MWh/zi. La aceștia ar trebui să se adauge cei 1,8-2 TWh pe lună importați până în acest an pe ruta ucraineană.

Chiar dacă Transgaz susține că n-a primit nicio informare de la Gazprom privind stoparea tranzitului prin Isaccea-Negru Vodă, fluxurile fizice puteau să-i ridice semne de întrebare. Astfel, în acest an, volumul de gaz care a tranzitat cele trei conducte internaționale s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Și mai îngrijorător este că începând cu jumătatea lunii martie importurile României de gaze pe ruta ucraineană (prin Isaccea sau Medieșul Aurit) au fost practic zero, tot importul mutându-se pe ruta ucraineană (Csanadpalota).

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze rețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an. Dacă nu, există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

La restul întrebărilor puse de Profit.ro referitoare la relațiile cu Gazprom, Transgaz a precizat că “având în vedere faptul că aceste contracte comerciale sunt confidențiale, clauzele acestora nu pot fi făcute public”.

România a importat în ianuarie și februarie peste 20% din gazele intrate în consum, 4,25 TWh în ianuarie, respectiv 3 TWh în februarie.

Transgaz și-a bugetat aceleași venituri din tranzitul internațional chiar dacă volumul de gaze rusești care traversează Dobrogea s-a înjumătățit

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 May 2019 10:18

transgazTransgaz și-a alcătuit bugetul pe scenariul pozitiv al unei prelungiri a acordului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, estimând venituri similare din transportul internațional în pofida scăderii volumului de gaz rusesc care traversează Dobrogea în urma intrării în funcțiune a TurkStream.

În urmă cu două săptămâni, Profit.ro a adresat operatorului de transport român o serie de întrebări referitoare la situația contractuală cu Gazprom și cu planurile companiei în eventualitatea în care contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră la sfârșitul acestui an, nu va fi prelungit. Compania nu a oferit niciun răspuns până în prezent.

Anul trecut, agenția internațională de evaluare Standard&Poor’s a decis recent să modifice perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă" ca urmare a "posibilelor presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe termen lung legate de poziția afacerii de transport gaze a Transgaz, având în vedere modificările potențiale ale rutelor principale de transport gaze din Europa Centrală și de Est dacă fluxul fizic al gazelor rusești prin Ucraina este înlocuit cu noi rute”.

Între timp, Transgaz a încheiat un contract pentru servicii de rating cu Fitch Ratings, în urma expirării contractului cu S&P Global Ratings.

Potrivit proiectului de buget al Transgaz, fundamentarea valoarea serviciilor de transport internaţional gaze naturale s-a estimat “conform contractelor existente încheiate cu Gazprom Export Ltd pentru firele 2 şi 3 (ale coridorului Isaccea-Negru Vodă - n.r.)”. Ceea ce înseamnă că Transgaz fie are semnat un contract potrivit căruia Gazprom plătește indiferent dacă tranzitează vreun metru cub de gaz România sau nu (componenta de rezervare este mai importantă decât cea volumetrică), fie nu a vrut să recunoască nici o diminuare de venituri din această sursă.

Este interesant că, în ceea ce privește celălalt “fir”, Isaccea-Negru Vodă 1, care nu este subiectul unui contract cu Gazprom, iar capacitățile se alocă pe bază de licitație, Transgaz estimează o diminuare a veniturilor cu 10 milioane lei în urma conectării sale la sistemul național.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

În prima parte a acestui an, potrivit datelor Tranzgaz, traficul pe cele trei conducte Isaccea-Negru Vodă s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dacă într-o zi de martie, în 2018, pe traseul Isaccea-Negru Vodă, curgeau aproximativ 550 mii MWh, pe 19 martie de exemplu volumul de gaze rusști care a traversat Dobrogea a fost de doar 224.000 MWh.

Explicația: începând cu 1 ianuarie 2019, Gazprom a redus considerabil volumul de gaze care tranzitează Dobrogea în urma punerii în funcțiune a TurkStream 1, gazoduct care deservește piața turcă. Deja guvernul bulgar a anunțat că a primit o scrisoare oficială de la Gazprom în care a fost informat că, începând cu luna ianuarie 2020, tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, cel puțin pe relația cu Turcia.

Este de așteptat ca până la finalul anului, să fie operațional și TurkStream 2, care va deservi Europa, ceea ce ar face caduc coridorul Trans-Balcanic, implicit cele trei conducte care traversează România, mai ales că ele au un singur sens, din România în Bulgaria.

Și mai interesant este că Transgaz și-a diminuat veniturile din exploatare până la valoare de 1,42 miliarde lei, cu aproape jumătate de miliard de lei mai reduse decât cele din anul trecut.

Însă nu ca urmare a diminuare a veniturilor din transportul internațional, ci ca urmare a veniturilor din echilibrarea sistemului național cu peste 320 milioane de lei și a veniturilor din transportul intern cu peste 210 milioane lei.

Astfel, componenta volumetrică se va reduce cu cu 60 milioane lei pe seama scăderii componentei ponderii componentei volumetrice în venitul reglementat de la 35% la 30%, iar cea de rezervare de capacitate cu 151.722 mii lei, pe “seama facturării contravalorii depăşirilor de capacitate rezervată în anul 2018 în valoare de 104 milioane lei şi a scăderii cantităţilor de capacitate estimate a fi rezervate cu 5% (19.273.619 MWh)”. Scăderea capacitățolor estimate a fi rezervate corespunde declinului producției interne din ultimii ani.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Dacă această sumă de va înjumătăți, rezultatele financiare ale companiei vor fi de-a dreptul dezastruoase. Și așa, în absența acestei diminuări, Transgaz estimează că va realiza în 2019 un profit net de doar 124 milioane de lei, mai redus cu 75% față de profitul net realizat în 2018, de jumătate de miliard de lei.

Prima acțiune oficială a Ucrainei pentru importul de gaze din România: Ukrtransgaz a lansat o procedură de evaluare a cererii de piață pentru gazul transportat pe conducta Isaccea-Orlivka

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 29 March 2018 09:37

Ucraina-retea de transport gazePosibilitatea ca Ucraina să importe gaze naturale prin sistemul de transport din România, operat de Transgaz, este din ce în ce mai ridicată, operatorul de transport ucrainean, Ukrtransgaz lansând recent o procedură de evaluare a cererii de piață pentru capacitățile de intrare în Ucraina din România prin intermediul conductei trans-balcanice. Scopul acesteia: evaluarea posibilității importării de gaze din viitoarea producție din Marea Neagră, ca și a gazelor transportate în Europa prin TANAP și Turkish Stream.

De ce este important: În contextul diferendului pe care-l au cu Gazprom, care a anunțat că nu va mai furniza gaze Ucrainei, au mai existat declarații ale oficialilor ucraineni privind posibilitatea importului de gaze din România, însă aceasta este prima acțiune oficială în acest sens. Cu alte cuvinte, de la vorbe, ucrainenii au trecut și la fapte.

Ce mai este interesant: Anunțul Ukrtransgaz apare la puțin timp după o declarație importantă a reprezentanților OMV, compania-mamă a OMV Petrom, potrivit căreia nu este obligatoriu ca gazele care vor fi extrase din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil să fie exportate integral în Vest, în condițiile în care este foarte posibil ca gazoductul internațional BRUA să se oprească în Ungaria, și nu în Austria, cum era preconizat inițial.

Ukrtransgaz a precizat că termenul de depunere al cererilor va fi 30 martie-30 aprilie 2018, compania urmând a publica rezultatele evaluării până la data de 1 iunie 2018.

"Ukrtransgaz lansează procedura de evaluare fără caracter obligatoriu pentru a studia cererea actorilor de pe piața internă și ai celor din țările adiacente pentru capacitatea de transport din punctul de intrare Isaccea-Orlivka (conducta Transit 1) pe direcția România-Ucraina.

Rezultatele evaluării cererii de piață vor sta la baza unei eventuale decizii viitoare a Ukrtransgaz privind declanșarea unei proceduri de rezervare a capacității de transport fermă în punctul Isaccea-Orlivka, precizează compania ucraineană.

Potrivit Ukrtransgaz, ca urmare a dezvoltării preconizate a producției de gaze naturale offshore în România și a finalizării construcției conductelor TANAP și Turkish Stream, posibilitatea de a transporta gaze naturale de-a lungul rutei România-Ucraina va avea o importanță strategică, deoarece va crea o un coridor bi-direcțional sud-nord și va asigura securitatea aprovizionării pentru țările balcanice.

În plus, infrastructura existentă a conductelor trans-balcanice va asigura soluția cea mai rentabilă pentru transportul de gaze din regiune, susține Ukrtransgaz , într-un comunicat de presă.

Transit 1 este una dintre cele 3 conducte principale ale traseului trans-balcanic, care este utilizat în prezent pentru transportul gazelor naturale, prin România către Bulgaria.

Contractul de rezervare al conductei a expirat în 2016, însă operarea conductei în conformitate cu reglementările UE va fi posibilă numai după expirarea contractului de tranzit între Naftogaz și Gazprom la sfârșitul anului 2019.

"Atunci când conducta Transit-1 va deveni bidirecțională, aceasta va deschide posibilitatea de a transporta până la 5 miliarde de metri cub anual pentru acoperirea atât a necesităților uriașei piețe a gazelor naturale ucrainene, cât și a piețelor din statele din Europa Centrală și de Est prin sistemul de transport ucrainean.

Transgaz pare a fi pe aceeași lungime de undă cu operatorul ucrainean, și intenționează să să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro, iar termenul de punere în funcțiune, peste 7 ani, în 2025, dată care se suprapune cu estimările privind intrarea în producție a proiectului de exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Proiectul va consta în construirea unei conducte de transport gaze naturale și a instalațiilor aferente, pe direcția Gherăești – Siret, construirea unei stații de măsurare gaze transfrontalieră, precum și în amplificarea stațiilor de comprimare existente Onești și Gherăești, dacă va fi cazul.

Chiar dacă Transgaz precizează că nu a luat încă decizia finală de investiție cu privire la acest proiect, este de remarcat faptul că acesta nu este singurul proiect Transgaz legat de interconectarea cu Ucraina. Potrivit documentului citat, “Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia. Este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale.”

În România, prima tentativă de testare a cererii din partea potenţialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore concesionate în Marea Neagră de compania petrolieră Black Sea Oil & Gas s-a soldat cu un eşec, cererile de rezervare de capacitate de transport pe eventuala noua conductă care ar urma să fie construită pentru a prelua respectivele gaze de la ţărm prin viitorul punct de intrare din zona localităţii Vadu şi să le introducă în sistemul naţional nerespectând cerinţele Transgaz.

În martie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat un Regulament care prevede că producătorii şi furnizorii de gaze naturale potenţial beneficiari ai proiectelor de extindere a conductelor magistrale trebuie să garanteze operatorilor de transport că îşi vor recupera investiţiile în extindere din creşterea cantităţilor de gaze transportate şi că nu vor fi obligaţi să majoreze în acest scop tarifele de transport, ca urmare a cererii insuficiente.

Transgaz investește 125 de milioane de euro pentru construirea unei noi conducte în nordul României în vederea interconectării cu Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 19 March 2018 09:33

Transgaz investitiiTransgaz intenționează să investească 125 milioane de euro în construirea unei noi conducte de transport gaze naturale pe direcția Gherăești – Siret, în vederea realizării unei interconectări a Sistemului Național de Transport (SNT) cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina.

Punerea în funcțiune a noii conducte ar urma să aibă loc în 2025. Proiectarea este programată a fi finalizată în 2020, achizițiile publice de materiale și lucrări în 2021, iar construcția este planificată pentru 2022-2024.

Pe lângă gazoduct și instalațiile aferente, va mai fi construită o stație de măsurare gaze transfrontalieră și amplificate stațiile “stațiile de comprimare Onești și Gherăești, dacă este cazul”.

“Prin Planul de Dezvoltare al Sistemului Național de Transport Gaze Naturale, Transgaz și-a propus creșterea gradului de interconectare al rețelei naționale de transport gaze naturale la rețeaua de gaze naturale europeană. În acest sens, în completarea proiectului privind dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităţilor de transport spre/dinspre Republica Moldova, Transgaz a identificat oportunitatea realizării unei interconectări a SNT cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina, pe direcția Gherăești – Siret.”, se precizează într-un document al operatorului sistemului de transport gaze din România.

Acesta nu este singurul proiect Transgaz legat de interconectarea cu Ucraina. Potrivit documentului “Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia. Este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale.”

Transgaz scoate la licitație două capacități de rezervare transport gaze către Bulgaria la care pot participa doar companiile care s-au înregistrat la FGSZ Ltd., omologul operatorului de transport român din Ungaria

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 07 March 2018 09:23

transgazTransgaz a scos la licitație două capacități de transport gaze pentru luna aprilie a acestui an pe conductele Isaccea 1 - Negru Vodă 1 (107,5 milioane KWh) și Giurgiu Ruse (8 milioane KWh), utilizatorii de rețea urmând a avea dreptul de a participa la licitație doar dacă “au completat «Formularul de înregistrare a Utilizatorului de Rețea», a semnat și a transmis versiunea scanată la adresa de e-mail rbp@fgsz.hu și a depus două exemplare originale la sediul FGSZ Ltd.”

“Licitațiile vor începe în data de 19.03.2018 la ora 07:00 (UTC), respectiv ora 08:00 a Ungariei (CET) și ora 09:00 a României și a Bulgariei (EET)”, se precizează într-un anunț Transgaz.

Noile licitații sunt organizate în contextul în care, potrivit premierului ungar Viktor Orban, trei firme maghiare au câștigat recent o licitație de rezervare de capacitate de transport gaze de aproximativ 4 miliarde metri cubi pe an între România și Ungaria pe următorii 15 ani. Licitația a fost organizate în perioada decembrie 2017-ianuarie 2018 de Transgaz și FGSZ, pe ambele sensuri (import și export) ) atât pe sensul de export, cât și pe cel de import.

Chiar dacă, la prima vedere, este bizară implicarea FGSZ Ltd. în procesul de rezervare de capacitate pe două conducte care fac legătura între România și Bulgaria, compania ungară face acest lucru în calitate de operator al Platformei Regionale de Rezervare.

FGSZ Ltd. a obținut calitatea de operator al Platformei Regionale de Rezervare ca urmare a implementării unui proiect pilot și al unui Memorandum semnat de Transgaz și FGSZ Ltd., cu deplina susținere a Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și a organismului omolog din Ungaria, MEKH. Cine și de ce a fost preferat FGSZ Ltd. ca operator în defavoarea Transgaz, în pofida faptului că România este totuși un mare producător de gaze în raport cu Ungaria este neclar.

În noiembrie 2016, ANRE a publicat un ordin (88/2016), potrivit căruia “rezervarea capacității de transport în punctele de interconectare a Sistemului național de transport al gazelor naturale din România cu sistemele de transport al gazelor naturale din statele membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare punctele de interconectare, se va efectua prin intermediul licitațiilor organizate în cadrul Platformei Regionale de Rezervare de Capacitate, denumită în continuare PRRC, operată de "Foldgazszallito Zartkoröen Mökodo Reszvenytarsasag" - FGSZ Ltd., cu respectarea Regulilor de operare a PRRC și a calendarului de licitație publicat anual de către Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem de Gaze Naturale - ENTSOG.”

Drept urmare, participanții la licitațiile de rezervare de capacitate pentru luna aprilie pe cele două conducte care fac legătură cu Bulgaria, vor trebui să completeze și semneze și „Acordul privind afilierea Utilizatorului de Rețea în vederea utilizării Platformei de Rezervare Regională”, să transmită versiunea scanată la adresa de e-mail rbp@fgsz.hu și să depunădouă exemplare originale la sediul FGSZ Ltd. (H-8600 Siófok, Tanácsház u. 5.)”.

“Pentru clarificări privind licitațiile, nu ezitați să ne contactați la rbp@fgsz.hu (în engleză) sau la rbp@transgaz.ro. “, se mai precizează în cele două documente.

Transgaz construiește o nouă conductă de preluare a gazelor naturale din Marea Neagră în valoare de 9 milioane de euro. Pe unde va trece?

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 05 July 2017 11:40

traseu-conductaViitoarea conductă Tuzla-Podișor, proiect în valoare de 278,3 milioane de euro care ar urma să asigure preluarea gazelor din Marea Neagră, nu este singura, și nici prima, conductă prin care se va asigura preluarea gazelor din Marea Neagră în vederea conectării cu Sistemul Național de Transport (SNT). Prima conductă ar urma să fie construită între Vadu și Grădina și urmează să străbată comunele Corbu, Săcele, Cogealac și Grădina din județul Constanța. Ea va transporta gazele exploatate de Black Sea Oil & Gas S.R.L. în perimetrul Midia XV.

Potrivit unui document oficial, Trangaz intenționează extinderea SNT cu scopul creării unui punct suplimentar de preluare a gazelor naturale provenite din perimetrele de exploatare submarine ale Marii Negre. Valoarea estimată a investiției este de 9 milioane de euro, iar conducta ar urma să fie funcțională înainte celei dintre Tuzla și Podișor, în trimestrul al treilea al anului 2019. Pentru Tuzla-Podișor, termenul de începere a lucrărilor este 2020, Tranzsgaz estimând că în același an le va și finaliza. Interesant este că în legătură cu proiectul Tuzla-Podișor, Trangaz nu a luat o decizie finală de investiție, așteptând probabil decizia finală a Exxon și OMV Petrom în ceea ce privește exploatarea comercială a Neptun Deep.

“Acest proiect a devenit necesar ca urmare a discuțiilor avute/inițiate de Transgaz pe parcursul anului 2015 cu titulari de licențe de explorare și exploatare a perimetrelor din Marea Neagră”, se precizează în document.

Transgaz a finalizat deja studiul de prefezabilitate pentru o conductă de transport în lungime de 25 de km și diametru Dn500, de la țărmul Mării Negre pana la conducta existentă de transport internațional Tl . “În cadrul studiului au fost analizate două trasee ale conductei de transport gaze naturale, precum și diferite diametre ale acesteia în funcție de capacitatea de transport”, precizează documentul.

Deși nu se precizează explicit acest lucru în document, noua conductă va transporta producția de gaze offshore a Black Sea Oil & Gas S.R.L., care și-a propus ca în 2019 să demareze producția de gaze la perimetrele XV Midia și XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, pentru a deveni prima companie care exploatează rezervele offshore ale României.

În acest sens Transgaz a depus un memoriu pentru obținerea acordului de mediu: “Extindere SNT prin realizare conductă de transport gaze naturale de la punct preluare gaze Marea Neagră - zona loc. Vadu – la conducta Tranzit 1 - zona loc. Grădina, inclusiv alimentarea cu energie electrică pentru stația de protecție catodică Săcele, grupurile de robinete și montare fibră optică senzitivă comunele Corbu, Săcele, Cogealac și Grădina, jud. Constanța”.

Potrivit Memoriului, SNTGN TRANSGAZ SA a încheiat în luna decembrie 2015 un Acord de Cooperare cu companiile Black Sea Oil & Gas S.R.L., Petro Ventures Europe B.V. şi Gas Plus International B.V. cu scopul preluării în SNT a gazelor din Marea Neagră provenite din perimetrul Midia XV.

“În acest sens se impune extinderea SNT prin realizarea unei conducte de transport gaze naturale de la terminalul de gaze prevăzut a fi amplasat în zona localităţii Vadu, până la cuplarea în conducta existentă de transport gaze internaţional Tranzit 1, proiectul fiind inclus în planul de dezvoltare al SNT pentru 2016-2025”, se precizează în memoriu.

Guvernul trimite Comisiei Europene planul de urgență în caz de tăiere a gazelor la 3 ani de la expirarea termenului-limită prevăzut de legislația UE

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 07 October 2015 10:12

Gazprom PoloniaMinisterul Energiei a elaborat și va notifica autorităților de la Bruxelles un proiect de plan de urgență în situația întreruperii aprovizionării cu gaze naturale la peste 3 luni după ce Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neadoptarea planului și la aproape 3 de ani de la expirarea termenului-limită de adoptare prevăzut de legislația europeană.

Potrivit Regulamentului UE nr. 994/2010, statele membre aveau termen până pe 3 decembrie 2012 pentru a adopta, publica și comunica Comisiei Europene planurile de acțiune preventive și planurile de urgență în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale, scrie Profit.ro.

În noiembrie 2013, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pentru neadoptarea planului de urgență. După exact un an, din cauză că autoritățile de la București tot nu adoptaseră un astfel de plan, Comisia a emis un aviz motivat pe această temă.

În fine, la jumătatea lunii iunie a acestui an, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a adoptat un plan de urgență privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Planurile de urgență pe care trebuie să le adopte statele membre UE stabilesc măsurile și procedurile care intră în vigoare în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, măsuri și proceduri care trebuie bine coordonate cu statele membre vecine.

Consumatorul protejat nu e definit de legislația românească

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei este citată definiția consumatorului protejat din legislația europeană, o astfel de definiție neexistând în legislația românească privind energia.

Astfel, consumatorii protejați sunt în primul rând toți consumatorii casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale. În rândul acestei categorii mai pot intra, opțional, în funcție de decizia fiecărui stat membru, IMM-urile racordate la rețele de distribuție și serviciile esențiale conectate la o rețea de distribuție sau transport de gaze, cu condiția ca acești consumatori suplimentari să nu depășească mai mult de 20% din consumul de total de gaze.

Consumatori protejați mai pot fi considerate instalații de termoficare, în măsura în care furnizează energie consumatorilor casnici și celorlalți posibili consumatori protejați menționați mai sus și cu condiția ca aceste instalații să nu poată funcționa cu alți combustibili și să fie conectate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze.

Situația de urgență este definită ca fiind apariția unor evenimente care pot cauza cerere de gaze excepțional de mare, întrerupere semnificativă a furnizării sau afectarea semnificativă a situației livrărilor.

Apariția unei astfel de situații poate fi considerată situație de urgență doar dacă, deși toate măsurile posibile bazate pe mecanismele pieței au fost implementate, oferta de gaze a rămas insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață, în scopul de a garanta aprovizionarea cu gaze, în special pentru consumatorii protejați.

Rusia – scenariul de risc numărul unu

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei sunt luate în calcul 4 scenarii de risc. Acestea sunt limitarea sau sistarea furnizării de gaze naturale din Rusia către UE, apariția de defecțiuni tehnice la conductele magistrale ale Transgaz, cerere excepțional de mare care să nu poată fi acoperită din cantitățile cumulate reprezentând producție internă, cantități înmagazinate și gaze din import în condiții de piață și apariția de defecțiuni ale capacităților de injecție sau extracție ale depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor din România.

Proiectul prevede trei trepte de alarmare, respectiv alerta timpurie, alerta și urgența. În caz de urgență, contractele de furnizare gaze naturale ale producătorilor având ca sursă producția internă pot fi întrerupte de către producători în cazul în care cantitatea de gaze din producția internă nu poate asigura mai mult decât aprovizionarea consumatorilor protejați.

Furnizorii care nu au încheiate contracte cu consumatorii protejați și care dețin gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană vor furniza gaze naturale cu prioritate către furnizorii care au încheiate contracte cu consumatorii protejați. La rândul lor, producătorii vor sista furnizarea gazelor către furnizorii care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați.

Transgaz va sista furnizarea serviciilor de transport clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați, iar operatorii sistemului de distribuție vor sista furnizarea serviciilor de distribuție clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați. La fel vor proceda și operatorii sistemului de înmagazinare.

"Sistarea furnizării gazelor naturale, a serviciilor de transport și a serviciilor de distribuție se va face până la limita necesară asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului. Consumatorii care nu intră în categoria celor protejați au obligația de a nu consuma gaze naturale pe perioada situației de urgență, cu excepția cantităților de gaze naturale necesare asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului", se arată în proiectul de plan de urgență.

Proiect de HG rămas în aer

Interesant este că, în noiembrie 2014, după declanșarea procedurii de infringement de către CE, Guvernul a elaborat un proiect de HG privind aprobarea Regulamentului privind identificarea clienţilor întreruptibili de siguranţă şi a consumatorilor protejaţi. Potrivit proiectului, clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, companiile și instituțiile din sănătate, educație, asistență socială și turism urmau să aibă statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze.

În schimb, clienților industriali, inclusiv centralelor în cogenerare care produc pentru sistemul de încălzire centralizată și au o putere instalată mai mare de 10 MW, urma să li se asigure, în cazul apariției unei situații de urgență doar acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului.

Proiectul de HG introducea noţiunea de client întreruptibil de siguranţă, definit ca acel client final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menţinerea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale în situaţii de urgenţă. Printre clienții întreruptibili de siguranță se numărau și centralele electrice pe gaze naturale ale OMV Petrom și Romgaz, respectiv Brazi și Iernut.

Proiectul mai prevedea că că perioadele de întreruptibilitate pentru siguranță, în care poate fi instituită starea de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, pot fi cuprinse între data de 15 noiembrie a unui an și data de 31 martie a anului următor. Ministerul Energiei urma să aprobe, până pe data de 15 noiembrie a fiecărui an, lista consumatorilor protejați, întocmită de către Transgaz și de către operatorii de distribuție.

În cele din urmă, proiectul de HG nu a mai fost adoptat de Guvern. La o lună după publicarea proiectului, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, și-a dat demisia din guvernul Ponta.

Transgaz a realizat în primul semestru sub 10% din programul de lucrări pe 2015, inclusiv din cauza falimentului unor contractori și a opoziției proprietarilor de terenuri

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 13 August 2015 13:28

transgazTransgaz, operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, companie controlată de statul român cu 58,51% din acțiuni, și-a îndeplinit, în primul semestru al anului, doar 8% din programul de investiții și 9% din cel de reparații, prevăzute pentru 2015, inclusiv din cauza problemelor întâmpinate cu proprietarii ale căror terenuri sunt sau ar trebui să fie traversate de elemente de infrastructură de transport ale Transgaz, precum și ca urmare a falimentului unor companii care contractaseră lucrări pentru Transgaz.

"Față de valoarea estimată a programului de investiții în modernizare și dezvoltare pe anul 2015, de 575,1 milioane lei, valoarea totală a realizărilor pe semestrul I 2015 este de 46,027 milioane lei, ceea ce reprezintă o îndeplinire a programului în proporție de 8%", se arată în ultimul raport semestrial al Transgaz.

Compania precizează că majoritatea obiectivelor de investiții la care nu au fost înregistrate realizări în semestrul I 2015 sunt în fază de proiectare sau achiziție, realizările efective urmând a se înregistra în perioada următoare.

"De asemenea, pentru o serie de obiective aflate în faza de proiectare se întâmpină dificultăți în obținerea acordurilor de la proprietarii de terenuri, fapt pentru care nu pot fi obținute autorizațiile de construcție", se menționează în raport.

Transgaz precizează că, în cazul proprietarilor care nu și-au dat acordul pentru accesul în teren al constructorilor, s-au deschis acțiuni în instanță, iar în cazurile în care nici pe cale judecătorească nu s-a ajuns la un consens, s-au făcut demersuri pentru demararea procedurilor pentru expropriere.

Lucrări refuzate de proprietarii de terenuri

"În unele zone mai dificile din punct de vedere al obținerii acordurilor de la proprietarii de terenuri sau la solicitarea administrațiilor locale, s-a luat decizia de reproiectare a traseului conductei sau a soluțiilor tehnice de realizare a construcției", se spune în raport.

Transgaz dă mai multe exemple în acest sens, printre care cel al conductei de transport gaze Turda - Cluj, zona Turda - Copăceni – Vâlcele. "Lucrarea este contractată din anul 2012. Din cele 4 zone propuse spre înlocuire s-a executat o zonă, pentru care există autorizație de construire. Din cauza faptului că pe celelalte trei zone nu au fost obținute acordurile proprietarilor de teren afectați, se renunță la execuția acestora", se explică în raportul semestrial al companiei.

Transgaz mai arată că întâmpină încă greutăți în realizarea obiectivului de investiții de la conducta Plătărești – Bălăceanca. "Lucrarea este sistată din cauza lipsei acordurilor de la unii proprietari de terenuri, fiind necesară devierea conductei pe un alt traseu, precizează compania".

De asemenea, la conducta de transport gaze naturale Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei este în execuție etapa I a firului conductei în lungime de 9,2 km între Câmpulung Moldovenesc și Pojorâta, din acest tronson executându-se 8,2 km de fir conductă. "Au apărut probleme cu proprietarii de teren care nu permit construcția conductei prin grădinile lor, precum și la subtraversarea a 2 drumuri", se arată în raport.

Probleme din cauza falimentului unor contractori

Transgaz mai menționează că dintr-o valoare totală a programului de reparații, reabilitare și mentenanță la sistemul național de transport gaze de 129,115 milioane lei pe întreg anul 2015, în S1 s-au înregistrat realizări de doar 11,174 milioane lei, reprezentând o îndeplinire a programului în proporție de 8,65%.

Motivele au fost imposibilitatea legală a executării de lucrări care impun întreruperea alimentării cu gaze în sezonul rece, faptul că unii constructori cu care au fost încheiate contracte au intrat în faliment și a fost necesară reluarea procedurii de licitație, precum și dificultățile întâmpinate la elaborarea documentațiilor de promovare a procedurilor de achiziție și la obținerea autorizațiilor și avizelor de construire de la instituții și autorități.

De exemplu, arată compania, din 27 de lucrări aflate în proiectare, există 4 lucrări cu "situații deosebite", care au fost contractate, dar contractele sunt reziliate din cauza falimentului constructorilor.

"Este situația lucrărilor "Subtraversare râu Olt cu conducta Drăgășani - Caracal" [racord alimentare cu gaz Caracal), lucrare contractată cu SC Condmag SA, eșuată din cauza ruperii frezei de foraj, "Reabilitarea malurilor și a semnalizărilor la traversarea Dunării cu conductele de tranzit", lucrare contractată cu SC Confort SA Galați, și "Traversări aeriene la Dejuțiu, respectiv Secuieni, cu conducta Coroi - București", ambele contractate cu SC Pegamont SRL", se menționează în raportul Transgaz.

În primul semestru din 2015, Transgaz a obținut un profit net de 321,56 milioane lei, cu 9% peste rezultatul din ianuarie-iunie 2014, la o cifră de afaceri de 820,38 milioane lei, în scădere cu 3,4% față de S1 2014.

Statul permite în cele din urmă Transgaz să emită obligațiuni de până la 500 mil. lei pentru finanțarea investițiilor. Costurile emisiunii vor depăși 100 mil. lei

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 17 June 2015 10:25

Transgaz investitiiAcționarii Transgaz, operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, companie controlată de statul român cu 58,51% din acțiuni, au aprobat, în AGA extraordinară de marți, declanșarea de către societate a procedurilor necesare emiterii de obligațiuni corporative în valoare de maximum 500 milioane lei, pentru finanțarea programului de dezvoltare al Transgaz. Aceeași propunere fusese respinsă de către acționarul majoritar la o AGA similară desfășurată la finalul lunii aprilie. Banii rezultați din emisiunea de obligațiuni vor finanța construcția unui gazoduct care va interconecta sistemele de transport de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, proiect cofinanțat cu fonduri UE.

"Aprobă declanșarea procedurii privind emisiunea de obligațiuni corporative, negarantate, neconvertibile în acțiuni, în valoare de maximum 500 milioane lei, cu o dobândă de maximum 4,5%, cu maturitate de minim 5 ani, pentru finanțarea Planului de dezvoltare al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale în perioada 2014-2023", se arată în hotărârea AGEA de marți, 16 iunie.

În hotărâre se precizează că managementul și conducerea administrativă a societății "poartă întreaga responsabilitate pentru îndeplinirea demersurilor și pentru respectarea tuturor prevederilor legale incidente acestei operațiuni, astfel încât să nu se producă prejudicii societății și acționarilor săi". Precizarea a fost necesară în condițiile în care, potrivit actului constitutiv al Transgaz, emiterea de obligațiuni este de competența AGEA.

Potrivit unui referat întocmit de Consiliul de Administrație al Transgaz, durata estimativă a procesului de derulare a emisiunii de obligațiuni este estimată la 4,5 luni de la data demarării acestuia. Obligațiunile vor avea o valoare nominală de 10.000 de lei și vor fi listate la Bursa de Valori București.

Costuri de peste 100 milioane lei

Costurile pentru societate ale emisiunii vor depăși 100 milioane lei, se arată în referat. Dacă obligațiunile vor purta o dobândă fixă anuală de 4,5%, costurile cu dobânzile se vor ridica la 22,5 milioane lei pe an, respectiv 112,5 milioane lei în 5 ani, la care se adaugă costuri cu piața de capital și cu intermediarul de 1,55 milioane lei, ducând costurile totale ale emisiunii la 114,05 milioane lei.

Dacă obligațiunile vor purta o dobândă fixă anuală de 4,2%, costurile cu dobânzile se vor ridica la 21 milioane lei pe an, respectiv 105 milioane lei în 5 ani, la care se adaugă costuri cu piața de capital și cu intermediarul de 1,55 milioane lei, ducând costurile totale ale emisiunii la 114,55 milioane lei.

"Estimarea include și eventualele costuri ce pot fi organizate de organizarea de camere virtuale sau angajare de servicii ale unor consultanți", se precizează în referat.

Bani de la UE pentru interconectare

La finalul lunii aprilie,statul, ca acționar majoritar al Transgaz, a respins propunerea managementului societății de a împrumuta până la 500 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni corporative, pentru finanțarea programului de investiții în dezvoltare al companiei.

Cu o zi înainte, acționarii Transgaz aprobaseră propunerea de repartizare a peste jumătate din profitul net consemnat de societate în 2014 sub formă de dividende. Astfel, s-a aprobat un dividend brut de 21,80 lei/acțiune. În acest fel, din profitul net de 502,51 milioane lei consemnat de Transgaz anul trecut, 256,67 milioane lei vor fi distribuiți sub formă de dividende.

Ulterior, în mai, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara, pentru Bloomberg, că statul, principalul acţionar al companiei, a respins inițial planului emisiunii de obligațiuni, solicitând o analiza mai aprofundată. El a precizat că banii obținuți prin emisiunea de obligațiuni vor finanţa construcţia unui gazoduct între sudul României şi Europa Centrală.

Transgaz va solicita în iulie finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului de 560 de milioane de euro numit BRUA, care va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a afirmat Văduva. Dacă fondurile UE vor fi aprobate, Transgaz va trebui să acopere jumătate din costul proiectului din resurse proprii.

"În cazul în care va fi aprobată cofinanţarea europeană, atunci va trebui probabil să pregătim propria finanţare, cu 12 luni înainte de construcţie, aşa că am putea emite obligaţiuni în toamnă, pentru a folosi banii în martie", a arătat Văduva.

Transgaz ar extinde ulterior conducta de gaze până la Marea Neagră, costul proiectului urmând să crească astfel la 1,1 miliarde de euro, a precizat Văduva. România anticipează că activităţile de explorare din Marea Neagră ale Exxon Mobil şi OMV Petrom ar putea duce la descoperirea unor noi rezerve de gaze.

Gazoductul BRUA, cu o lungime de 550 de kilometri, ar conecta oraşul Giurgiu de localitatea Csanadpalota din Ungaria şi ar trebui să fie finalizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă.

Acord cu OMV Petrom și Exxon

Potrivit raportul anual al Transgaz pe 2014, anul trecut, compania a încheiat un acord cu OMV Petrom și Exxon privind conectarea dezvoltării de gaze naturale din perimetrul offshore din Marea Neagră Neptun Deepwater, concesionat de cele două companii, la sistemul național de transport de gaze naturale operat de Transgaz.

"În baza acordului de cooperare, a fost înființat un comitet de conducere și două grupuri comune de lucru pe probleme tehnice și comerciale/reglementare. De asemenea, sunt în curs de elaborare și negociere acorduri de cooperare și cu alți concesionari care dețin licențe de explorare în Marea Neagră", se arată în documentul citat.

Prin acordul cu OMV Petrom și Exxon, Transgaz și-a asumat proiectarea și dezvoltarea unui program de investiții de aproximativ 1,5 miliarde euro în mai puțin de 4 ani, precizează administratorii societății.

"Confirmarea capacității companiei de a proiecta și finanța acest complex program de dezvoltare a fost și va fi esențială pentru a asigura încrederea investitorilor străini în perimetrele din Marea Neagră, investitori care vor aduce peste 5 miliarde de dolari în capital pentru aceste dezvoltări. Îndeplinirea acestor cerințe a fost cu atât mai importantă cu cât aceste dezvoltări concurau în paralel cu concepte extrem de periculoase strategic pentru România, cum era proiectul South Stream. Din fericire, compania și-a îndeplinit cu succes toate cerințele și nu a deschis o breșă în stabilitatea strategiei de dezvoltare energetică a țării", se afirmă în raport.

În document se precizează că proiectele de investiții prin care gazele din Marea Neagră ar urma să fie transportate pe teritoriul României sunt în stadiile finale de proiectare.

"În acest moment, compania a dovedit că își va putea îndeplini toate obligațiile asumate față de partenerii străini și așteaptă confirmarea resurselor pentru a putea demara proiectele de dezvoltare. Aceste proiecte sunt în stadii finale de proiectare și cererile pentru fonduri europene au fost înaintate în anticiparea deschiderii primului call în iunie 2015. În așteptarea confirmării finanțării europene și angajării contractuale a producătorilor din Marea Neagra, anul 2014 a fost un an al controlului cheltuielilor investiționale, pentru a evita creșterea nesustenabilă a tarifelor și pentru a realiza economiile necesare pentru investițiile programate odată ce fie primim granturi europene dedicate dezvoltărilor viitoare, fie avem o angajare fermă a producătorilor din Marea Neagră", se spune în raport.

Astfel, investițiile Transgaz au scăzut cu 25,5% anul trecut, comparativ cu 2013, de la 203,6 la 151,7 milioane lei.

Profitul net al companiei s-a majorat cu 52% anul trecut, dar a fost cu 122 milioane de lei mai mic decât suma totală a taxelor și impozitelor plătite statului, în valoare de 629,7 milioane de lei. Din acestea, TVA a reprezentat 254,788 milioane lei, impozitul pe profit - 106,4 milioane lei, redevențele petroliere - 163,5 milioane lei, impozitul pe venituri din salarii – 37,66 milioane lei, iar impozitul pe construcții speciale - 1,922 milioane lei.

Administratorul Fondului Proprietatea împrumută 500 mil. lei de la Citibank, inclusiv pentru răscumpărări de acțiuni FP în vederea lichidării Fondului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 06 May 2015 12:04

Mark MobiusFranklin Templeton Investment Management, în calitate de administrator unic şi societate de administrare a investiţiilor Fondul Proprietatea, a contractat un credit în valoare de 500 milioane lei de la sucursala românească a Citibank, banii urmând să fie folosiți în "scopuri corporative", inclusiv răscumpărări de acțiuni FP

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti în calitate de administrator unic şi societate de administrare a investiţiilor Fondul Proprietatea S.A. („Fondul”), dorește să informeze acționarii și investitorii că în data de 4 mai 2015 a încheiat un contract de credit de tip “revolving” în valoare de 500 milioane lei cu Citibank Europe PLC Dublin – Sucursala din România", se arată într-un comunicat al Franklin Templeton.

Sumele ce vor fi trase conform contractului de credit vor fi folosite în scopuri corporative, inclusiv pentru programe de răscumpărare, excluzând însă scopuri investiționale, precizează administratorul FP.

"Perioada de disponibilitate a contractului de credit expiră la data de 27 noiembrie 2015, iar rambursarea finală ar trebui să aibă loc la data de 31 decembrie 2015, cel mai târziu", se mai afirmă în comunicat.

Fondul Proprietatea a iniţiat, în februarie anul acesta, al cincilea program de răscumpărare de titluri proprii, care vizează achiziţia a 227,57 milioane de acţiuni. Până la finele lunii martie, au fost achiziţionate în cadrul programului 61,15 milioane de titluri, pentru 52,8 milioane de lei.

Perlele energetice ale FP

Aproape 91% din activele nete ale Fondului Proprietatea reprezintă dețineri de acțiuni de companii majore din sectorul energetic românesc, din care 42,01% în petrol și gaze, 27,37% în furnizarea și distribuția de electricitate și gaze naturale și 19,73% în producția de energie electrică, potrivit ultimelor informații publicate de Fond, valabile la finalul lunii martie 2015. La data respectivă, valoare activului net al FP se cifra la 12,6 miliarde de lei (2,86 miliarde de euro).

Nouă dintre cele mai mari zece dețineri de acțiuni de companii individuale ale Fondului Proprietatea sunt în sectorul energetic, respectiv OMV Petrom (31,01% din activele nete ale Fondului), Hidroelectrica (17,26%), Romgaz (10,72%), Enel Distribuție Banat (5,08%), Enel Distribuție Muntenia (3,70%), GDF Suez Energy Romania (3,66%), E.ON Distribuție (3,50%), Enel Distribuție Dobrogea (3,15%) și Enel Distribuție Muntenia Nord (1,87%).

Recent, Electrica SA și Fondul Proprietatea au decis să înceteze negocierile privind preluarea de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de către Fond la filialele regionale de distribuție ale Electrica, cele două părți neajungând la un acord cu privire la prețul tranzacției. Participațiile minoritare deținute de FP la cele patru filiale ale Electrica erau evaluate, la finalul anului trecut, la o valoare totală de 770,1 milioane lei.

De altfel, din 2013, Fondul Proprietatea a început să-și lichideze sistematic participațiile deținute la companii energetice românești. În decembrie 2013, Fondul și-a vândut toate acțiunile deținute la operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz, reprezentând 15% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 303,4 milioane lei.

În iunie 2014, Fondul Proprietatea a vândut o participație de 4,99% din acțiunile producătorului de gaze Romgaz contra sumei totale de 645 milioane lei, rămânând cu un pachet de 10% din titlurile companiei.

În iulie 2014, Fondul și-a lichidat participația la operatorul de transport de energie Transelectrica, reprezentând 13,5% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 212,74 milioane lei.

În noiembrie 2014, Fondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile societății Conpet SA, contra sumei de aproape 100 milioane lei.

Potrivit unor surse din piață, Fondul Proprietatea ar intenționa să-și lichideze și participația deținută la OMV Petrom, reprezentând aproape 19% din capitalul social al celei mai mari companii din România.

Strategie de lichidare

În aprilie 2012, acționarii FP au aprobat propunerea celui mai mare acţionar, fondul american de hedging Elliott Associates, controlat de miliardarul Paul Singer, de vânzare de active, banii obţinuţi urmând să fie distribuiţi investitorilor.

Astfel, acționarii au aprobat introducerea unui comision suplimentar pe care Franklin Templeton ar urma să îl încaseze pentru distribuţii suplimentare, realizate în urma unor vânzări de active şi acordarea banilor către acţionari, prin programe de răscumpărare de acţiuni sau prin reduceri ale capitalului social şi distribuirea diferenţei către acţionari. Pentru 2012 şi 2013 comisionul suplimentar este de 1,5% din banii obţinuţi din vânzarea de active, iar după 2013 comisionul scade la 1%.

"Din punctul nostru de vedere, această decizie aliniază interesele noastre cu cele ale acţionarilor. Ne dă noi instrumente şi modalităţi de a atinge obiectivul de reducere a discountului dintre activul net şi preţ. Nu suntem forţaţi să vindem active şi nici nu o vom face decât dacă obţinem un preţ pe care îl considerăm corect. Nu suntem lichidatorii Fondului, suntem aici ca să administrăm Fondul în interesele acţionarilor şi intenţionăm să schimbăm portofoliul şi să cumpărăm noi participaţii, dar acum discountul dintre activul net şi preţ este excesiv şi este foarte dificil pentru noi să găsim noi investiţii mai atractive decât propriile noastre acţiuni. Acţiunile pe care le răscumpărăm acum ne oferă nouă şi acţionarilor profit de 100% pentru că discountul este de 50%", a declarat atunci managerul Fondului, Greg Konieczny, într-o conferinţă de presă.

În ianuarie 2013, însă, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a respins modificarea contractului de administrare a Fondului Proprietatea, modificare potrivit căreia administratorul Fondului, Franklin Templeton, ar fi fost mandatat să vândă activele FP, urmând ca banii obținuți să fie distribuiți acționarilor sub formă de dividende speciale, iar administratorul să primească un comision suplimentar, de 1,5% din sumele încasate.

Strategia din prezent a Fondului Proprietatea este de a-și vinde din participații și de a utiliza lichiditățile obținute la răscumpărarea acțiunilor proprii, iar ulterior de a-și reduce capitalul social în mod corespunzător, proces prin care acționarilor li se distribuie numerar.

Statul nu permite Transgaz să emită obligațiuni de 500 mil. lei pentru dezvoltare. Compania s-a angajat la investiții de 1,5 mld. € pentru transportul gazelor din Marea Neagră

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 28 April 2015 14:54

Transgaz investitiiAcționarii Transgaz, operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, companie controlată de statul român cu 58,51% din acțiuni, au respins propunerea managementului societății de a împrumuta până la 500 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni corporative, pentru finanțarea programului de investiții în dezvoltare al companiei.

"Nu aprobă o emisiune de obligațiuni corporative, negarantate, în valoare de maxim 500 milioane lei, cu maturitate de minim 5 ani, cu dobândă fixă, pentru finanțarea Planului de dezvoltare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale în perioada 2014 - 2023", se arată în hotărârea AGEA de la Transgaz de marți.

Cu o zi înainte, în cadrul AGOA, acționarii Transgaz au aprobat propunerea de repartizare a peste jumătate din profitul net consemnat de societate în 2014 sub formă de dividende. Astfel, s-a aprobat un dividend brut de 21,80 lei/acțiune. În acest fel, din profitul net de 502,51 milioane lei consemnat de Transgaz anul trecut, 256,67 milioane lei vor fi distribuiți sub formă de dividende.

Potrivit raportul anual al Transgaz pe 2014, anul trecut, compania a încheiat un acord cu OMV Petrom și Exxon privind conectarea dezvoltării de gaze naturale din perimetrul offshore din Marea Neagră Neptun Deepwater, concesionat de cele două companii, la sistemul național de transport de gaze naturale operat de Transgaz.

"În baza acordului de cooperare, a fost înființat un comitet de conducere și două grupuri comune de lucru pe probleme tehnice și comerciale/reglementare. De asemenea, sunt în curs de elaborare și negociere acorduri de cooperare și cu alți concesionari care dețin licențe de explorare în Marea Neagră", se arată în documentul citat.

Prin acordul cu OMV Petrom și Exxon, Transgaz și-a asumat proiectarea și dezvoltarea unui program de investiții de aproximativ 1,5 miliarde euro în mai puțin de 4 ani, precizează administratorii societății.

"Confirmarea capacității companiei de a proiecta și finanța acest complex program de dezvoltare a fost și va fi esențială pentru a asigura încrederea investitorilor străini în perimetrele din Marea Neagră, investitori care vor aduce peste 5 miliarde de dolari în capital pentru aceste dezvoltări. Îndeplinirea acestor cerințe a fost cu atât mai importantă cu cât aceste dezvoltări concurau în paralel cu concepte extrem de periculoase strategic pentru România, cum era proiectul South Stream. Din fericire, compania și-a îndeplinit cu succes toate cerințele și nu a deschis o breșă în stabilitatea strategiei de dezvoltare energetică a țării", se afirmă în raport.

În document se precizează că proiectele de investiții prin care gazele din Marea Neagră ar urma să fie transportate pe teritoriul României sunt în stadiile finale de proiectare.

"În acest moment, compania a dovedit că își va putea îndeplini toate obligațiile asumate față de partenerii străini și așteaptă confirmarea resurselor pentru a putea demara proiectele de dezvoltare. Aceste proiecte sunt în stadii finale de proiectare și cererile pentru fonduri europene au fost înaintate în anticiparea deschiderii primului call în iunie 2015. În așteptarea confirmării finanțării europene și angajării contractuale a producătorilor din Marea Neagra, anul 2014 a fost un an al controlului cheltuielilor investiționale, pentru a evita creșterea nesustenabilă a tarifelor și pentru a realiza economiile necesare pentru investițiile programate odată ce fie primim granturi europene dedicate dezvoltărilor viitoare, fie avem o angajare fermă a producătorilor din Marea Neagră", se spune în raport.

Astfel, investițiile Transgaz au scăzut cu 25,5% anul trecut, comparativ cu 2013, de la 203,6 la 151,7 milioane lei.

Profitul net al companiei s-a majorat cu 52% anul trecut, dar a fost cu 122 milioane de lei mai mic decât suma totală a taxelor și impozitelor plătite statului, în valoare de 629,7 milioane de lei. Din acestea, TVA a reprezentat 254,788 milioane lei, impozitul pe profit - 106,4 milioane lei, redevențele petroliere - 163,5 milioane lei, impozitul pe venituri din salarii – 37,66 milioane lei, iar impozitul pe construcții speciale - 1,922 milioane lei.

Miliardarul american Paul Singer a ajuns să controleze peste 20% din drepturile de vot la Fondul Proprietatea

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 15 April 2015 13:35

Paul SingerVehiculele de investiții Manchester Securities și Beresford Energy, care fac parte din holdingul Elliott Associates, controlat de miliardarul american Paul Singer, au ajuns să dețină, cumulat, 20,01% din drepturile de vot și 17,67% din acțiunile Fondului Proprietatea, ca urmare a răscumpărării de acțiuni proprii de către FP.

"Nu a avut loc nici o tranzacție de vânzare-cumpărare de acțiuni de la ultima notificare în acest sens. Depășirea pragului de 20% din numărul total de drepturi de vot este un efect al răscumpărării de acțiuni proprii de către Fondul Proprietatea SA", se arată într-o informare remisă Bursei de Valori București.

Prin Elliott Associates, Paul Singer este și unul dintre principalii acționari al Gabriel Resources, proprietarul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

Fondul Proprietatea a iniţiat, în februarie anul acesta, al cincilea program de răscumpărare de titluri proprii, care vizează achiziţia a 227,57 milioane de acţiuni. Până la finele lunii martie, au fost achiziţionate în cadrul programului 61,15 milioane de titluri, pentru 52,8 milioane de lei.

Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi confiscate abuziv de statul comunist sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2011.

Perlele energetice ale FP

Aproape 91% din activele nete ale Fondului Proprietatea reprezintă dețineri de acțiuni de companii majore din sectorul energetic românesc, din care 42,01% în petrol și gaze, 27,37% în furnizarea și distribuția de electricitate și gaze naturale și 19,73% în producția de energie electrică, potrivit ultimelor informații publicate de Fond, valabile la finalul lunii martie 2015. La data respectivă, valoare activului net al FP se cifra la 12,6 miliarde de lei (2,86 miliarde de euro).

Nouă dintre cele mai mari zece dețineri de acțiuni de companii individuale ale Fondului Proprietatea sunt în sectorul energetic, respectiv OMV Petrom (31,01% din activele nete ale Fondului), Hidroelectrica (17,26%), Romgaz (10,72%), Enel Distribuție Banat (5,08%), Enel Distribuție Muntenia (3,70%), GDF Suez Energy Romania (3,66%), E.ON Distribuție (3,50%), Enel Distribuție Dobrogea (3,15%) și Enel Distribuție Muntenia Nord (1,87%).

Recent, Electrica SA și Fondul Proprietatea au decis să înceteze negocierile privind preluarea de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de către Fond la filialele regionale de distribuție ale Electrica, cele două părți neajungând la un acord cu privire la prețul tranzacției. Participațiile minoritare deținute de FP la cele patru filiale ale Electrica erau evaluate, la finalul anului trecut, la o valoare totală de 770,1 milioane lei.

De altfel, din 2013, Fondul Proprietatea a început să-și lichideze sistematic participațiile deținute la companii energetice românești. În decembrie 2013, Fondul și-a vândut toate acțiunile deținute la operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz, reprezentând 15% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 303,4 milioane lei.

În iunie 2014, Fondul Proprietatea a vândut o participație de 4,99% din acțiunile producătorului de gaze Romgaz contra sumei totale de 645 milioane lei, rămânând cu un pachet de 10% din titlurile companiei.

În iulie 2014, Fondul și-a lichidat participația la operatorul de transport de energie Transelectrica, reprezentând 13,5% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 212,74 milioane lei.

În noiembrie 2014, Fondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile societății Conpet SA, contra sumei de aproape 100 milioane lei.

Potrivit unor surse din piață, Fondul Proprietatea ar intenționa să-și lichideze și participația deținută la OMV Petrom, reprezentând aproape 19% din capitalul social al celei mai mari companii din România.

Strategie de lichidare

În aprilie 2012, acționarii FP au aprobat propunerea celui mai mare acţionar, fondul american de hedging Elliott Associates, controlat de miliardarul Paul Singer, de vânzare de active, banii obţinuţi urmând să fie distribuiţi investitorilor.

Astfel, acționarii au aprobat introducerea unui comision suplimentar pe care Franklin Templeton ar urma să îl încaseze pentru distribuţii suplimentare, realizate în urma unor vânzări de active şi acordarea banilor către acţionari, prin programe de răscumpărare de acţiuni sau prin reduceri ale capitalului social şi distribuirea diferenţei către acţionari. Pentru 2012 şi 2013 comisionul suplimentar este de 1,5% din banii obţinuţi din vânzarea de active, iar după 2013 comisionul scade la 1%.

"Din punctul nostru de vedere, această decizie aliniază interesele noastre cu cele ale acţionarilor. Ne dă noi instrumente şi modalităţi de a atinge obiectivul de reducere a discountului dintre activul net şi preţ. Nu suntem forţaţi să vindem active şi nici nu o vom face decât dacă obţinem un preţ pe care îl considerăm corect. Nu suntem lichidatorii Fondului, suntem aici ca să administrăm Fondul în interesele acţionarilor şi intenţionăm să schimbăm portofoliul şi să cumpărăm noi participaţii, dar acum discountul dintre activul net şi preţ este excesiv şi este foarte dificil pentru noi să găsim noi investiţii mai atractive decât propriile noastre acţiuni. Acţiunile pe care le răscumpărăm acum ne oferă nouă şi acţionarilor profit de 100% pentru că discountul este de 50%", a declarat atunci managerul Fondului, Greg Konieczny, într-o conferinţă de presă.

În ianuarie 2013, însă, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a respins modificarea contractului de administrare a Fondului Proprietatea, modificare potrivit căreia administratorul Fondului, Franklin Templeton, ar fi fost mandatat să vândă activele FP, urmând ca banii obținuți să fie distribuiți acționarilor sub formă de dividende speciale, iar administratorul să primească un comision suplimentar, de 1,5% din sumele încasate.

Strategia din prezent a Fondului Proprietatea este de a-și vinde din participații și de a utiliza lichiditățile obținute la răscumpărarea acțiunilor proprii, iar ulterior de a-și reduce capitalul social în mod corespunzător, proces prin care acționarilor li se distribuie numerar.

ANRE reduce cu 20% tariful perceput de Depomureș, compania de înmagazinare subterană a gazelor controlată de francezii de la GDF Suez

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 09 April 2015 10:39

DepomuresAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale perceput de compania Depomureș, controlată de francezii de la GDF Suez, cu 20%, după ce, anul trecut, ANRE decisese scăderea respectivului tarif cu 5,16%.

Astfel, tariful total pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Depomureș a fost redus cu 19,84%, de la 11,74 lei/MWh în ciclul de înmagazinare 2014-2015 la 9,41 lei/MWh în ciclul de înmagazinare 2015-2016, potrivit unui ordin al ANRE publicat miercuri în Monitorul Oficial.

Defalcat, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost redusă cu 17,63%, de la 7,43 la 6,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componenta volumetrică pentru injecția gazelor naturale a fost redusă cu 26,11%, de la 3,14 la 2,32 lei/MWh, iar cea pentru extracția gazelor naturale, cu 17,09%, de la 1,17 la 0,97 lei/MWh.

Totodată, ANRE a decis reducerea venitului total al Depomureș pentru perioada aprilie 2015 – martie 2016, comparativ cu perioada similară anterioară, cu 17,55%, de la 35,26 la 29,07 milioane lei. Venitul reglementat total al companiei a fost redus de Autoritate cu 1,5%, de la 35,579 la 35,048 milioane lei.

Creștere de 50% în 2013

Anul trecut, ANRE a redus cu 5,16% tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale perceput de Depomureș și l-a majorat cu 1,04% pe cel perceput de Romgaz.

În 2013, însă, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce, anterior, nu mai fuseseră modificate din 2009. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale. La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Depomureș a fost înființată în 2002, fiind primul operat privat de înmagazinare gaze naturale din România. Inițial, compania era controlată de Azomureș și Romgaz. În 2007, GDF Suez a cumpărat pachetul de 59% din acțiunile Depomureș deținut de cei de la Azomureș, preluând controlul asupra companiei.

Romgaz se opune majorării de capital

În ianuarie, acționarii Romgaz au decis ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la Depomureș, unde Romgaz deține o participație de 40% din acțiuni, respingând și alternativa contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

Motivul declarat pentru care Romgaz nu vrea să bage bani în majorarea de capital a companiei controlate de francezii de la GDF Suez este acela că Romgaz nu are încredere în planul de investiții al Depomureș.

Potrivit documentelor Romgaz, planul prevede majorarea capacității de înmagazinare a depozitului Târgu Mureș de la 300 la 400 milioane metri cubi, cu posibilitate de extindere la 600 milioane metri cubi. Asta ar presupune investiții totale de aproape 283 milioane lei până în 2017, la care Romgaz ar trebui să contribuie cu 63,8 milioane lei.

Romgaz estimează, potrivit legislației în vigoare și unor situații precedente, că ANRE nu va recunoaște investițiile Romgaz în tarifele de înmagazinare practicate de companie decât în anul următor punerii în funcțiune a rezultatelor investiției, caz în care indicatorii de rentabilitate ar fi negativi pentru societate. Chiar și în cel mai optimist scenariu luat în calcul, arată Romgaz, durata de recuperare a investiției ar fi de 14 ani și asta doar în ipoteza unui grad de încărcare a depozitului de 100%.

Pe cine sponsorizează companiile energetice de stat? Gaz Metan Mediaș ia partea leului. Dotări de spitale, dar și Geoană și "Mărioară de la Gorj"

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 31 March 2015 07:58

Gaz Metan MediasCinci companii energetice controlate de statul român au acordat, anul trecut, sponsorizări totale în sumă de 13,4 milioane de lei, grosul cheltuielilor de sponsorizare ale acestora, respectiv peste 79% din total (10,6 milioane lei), mergând către finanțarea activităților sportive, în special a fotbalului.

În august anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, conducător al fostului Departament pentru Energie, actualmente Ministerul Energiei, a emis un ordin potrivit căruia companiile din subordinea instituției au căpătat obligația de a publica într-un raport anual toate sponsorizările efectuate în anul anterior.

Cinci companii, respectiv Romgaz, Transgaz, Conpet, Complexul Energetic Oltenia și Nuclearelectrica, și-au făcut deja publice situațiile sponsorizărilor acordate în 2014. Unele companii energetice de stat, cum ar fi Oil Terminal sau Complexul Energetic Hunedoara, au anunțat că nu au avut cheltuieli cu sponsorizările anul trecut, iar altele, precum Transelectrica, urmează să-și publice aceste cheltuieli odată cu raportul anual complet pe 2014.

Din documentele deja publicate, consultate și sintetizate de Energy Report, rezultă că Romgaz, Transgaz, Conpet, Complexul Energetic Oltenia și Nuclearelectrica au avut, anul trecut, cheltuieli cu sponsorizările în sumă totală de 13,4 milioane lei, din care 79% au avut ca destinație finanțarea activităților sportive.

Nu degeaba se numește Gaz Metan Mediaș

Cele mai mari cheltuieli de sponsorizare au fost fost efectuate în 2014 de către producătorul de gaze naturale Romgaz, acestea cifrându-se la 10,063 milioane lei, din care 80% (8,052 milioane lei) pentru finanțarea activităților sportive.

Principalul beneficiar al acestor sponsorizări acordate de Romgaz a fost secția de fotbal a clubului sportiv Gaz Metan Mediaș. Romgaz nu a prezentat defalcat sumele exacte cu care a sponsorizat fiecare beneficiar din domeniul sportului.

În 2014, Romgaz a mai dat sponsorizări de 972.600 lei pentru acordarea de ajutoare umanitare și sociale, 853.109 lei pentru diverse proiecte legate de învățământ, cultură, sănătate și cercetare, precum și 185.057 lei pentru sponsorizarea mai multor unități de cult.

Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, a avut, în 2014, cheltuieli totale de sponsorizare de 2.234.565 lei, din care aproape 93% au avut ca destinație finanțarea activităților sportive. Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 2,05 milioane lei, a avut ca destinație sprijinirea financiară a clubului sportiv Gaz Metan Mediaș. Potrivit raportului Transgaz, în ultimii trei ani, compania a sponsorizat Gaz Metan Mediaș cu suma totală de 4,875 milioane lei.

O altă sponsorizare semnificativă financiar a Transgaz în 2014 a fost cea de 41.765 lei acordată ONG-ului Centrul de Resurse pentru Societatea Civilă pentru lansarea la Chișinău a volumului "7 teme fundamentale pentru România", îngrijit de Dan Dungaciu, Vasile Iuga și Marius Stoian și prefațat de fostul șef al SRI, George Maior.

În rest, Transgaz a mai acordat sponsorizări de maxim 10.000 de lei per beneficiar sau proiect, pentru unități de cult, ajutoare umanitare și sociale, învățământ, cultură, sănătate și cercetare.

Fotbal și piese de schimb pentru Jandarmerie

Conpet SA, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, a avut, în 2014, cheltuieli totale de sponsorizare de 589.373 lei, din care 67% (397.000 lei) pentru finanțarea activităților sportive. Cei mai mulți bani i-au primit echipa de fotbal de Liga a III-a FC Conpet – 160.000 lei, precum și echipele de popice, karate, ciclism și box de la clubul CS Conpet – în total 100.000 lei.

Conpet a mai sponsorizat Jandarmeria Română cu piese de schimb pentru mașini în valoare totală de 87.953 lei, precum și Comitetul Național Român al Consiliulului Mondial al Energiei, pentru organizarea Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrala și de Est FOREN 2014, cu 30.000 lei.

Pentru sponsorizarea unităților de cult, Conpet a cheltuit 10.000 de lei, iar pentru ajutoare umanitare și sociale – 7.500 lei. Alte cheltuieli de sponsorizare au vizat organizarea de diferite evenimente, conferințe și simpozioane din domeniile antreprenorat, cultură, social etc.

Teatru și "Mărioară de la Gorj"

Un caz atipic este Complexul Energetic Oltenia. Din cheltuielile totale de sponsorizare declarate de companie în 2014, cifrate la 413.751 lei, cea mai mare parte, respectiv 145.000 lei (35%), a mers către Teatrul Elvira Godeanu din Târgu-Jiu, pentru pregătirea stagiunii 2014.

Dintre sponsorizările importante ale CE Oltenia de anul trecut mai menționăm finanțarea acordată Federației Române de Handbal – 50.000 lei, sprijinul acordat pentru continuarea studiilor unei persoane cu venituri mici – 25.560 lei, finanțarea amenajării și dotării Parohiei Sfânta Varvara – 22.000 lei, premierea elevilor olimpici din județul Gorj – 20.000 lei, dotarea Spitalului de Pneumofiziologie "Marius Nasta" – 14.968 lei, dotarea Spitalului de Urgență Târgu-Jiu – 12.096 lei sau organizarea de către Primăria Târgu-Jiu a spectacolului de muzică lăutărească "Mărioară de la Gorj" – 10.000 lei.

Vedeta Geoană

La Nuclearelectrica, din totalul cheltuielilor de sponsorizare consemnate în 2014, cifrate la 106.951 lei, cea mai mare parte, respectiv 40.000 lei (37%), a mers către finanțarea refacerii instalației interioare de încălzire a Centrului de îngrijire și tratament "Sfântul Laurențiu" din Cernavodă.

Nuclearelectrica a mai acordat o sponsorizare de aproape 22.000 lei Institutului Aspen condus de Mircea Geoană, pentru organizarea conferinței internaționale Bucharest Forum Energy 2014.

Compania a mai dat 15.000 lei Comitetului Național Român al Consiliulului Mondial al Energiei, pentru organizarea mesei rotunde cu tema "Energia nucleară în contextul politicii europene pentru energie 2030", 13.000 lei pentru organizarea conferinței internaționale a tinerilor din domeniul energiei nucleare IYNC 2014 sau 4.416 lei pentru lansarea la Chișinău a volumului "7 teme fundamentale pentru România", îngrijit de Dan Dungaciu, Vasile Iuga și Marius Stoian și prefațat de fostul șef al SRI, George Maior.

Sponsorizări "cu cântec"

În septembrie anul trecut, ANI a cerut Parchetului să îl verifice pentru conflict de interese pe fostul director al Romgaz Mediaş Marcel Piteiu, care ar fi semnat opt contracte de sponsorizare, în valoare de aproximativ 2,8 milioane de euro, între companie şi CS "Gaz Metan", unde era membru al Consiliului Director.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Marcel Adrian Piteiu a fost în conflict de interese în 2009-2011, perioadă în care a fost director general al Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" Mediaş.

"În calitate de director general şi reprezentant al SNGN «Romgaz» SA Mediaş, Piteiu Marcel Adrian a încheiat şi semnat, în perioada 2009 - 2011, un număr de opt contracte de sponsorizare în valoare totală de 12.069.000 lei (aprox. 2.850.000 euro), între SNGN «Romgaz» SA Mediaş (în calitate de sponsor, reprezentat de persoana evaluată - director general) şi Clubul Sportiv «Gaz Metan» Mediaş (în calitate de beneficiar, în cadrul căruia persoana evaluată deţine calitatea de membru al Consiliului Director)", se arăta într-un comunicat de presă al ANI.

Astfel, ANI a sesizat Parchetul Judecătoriei Mediaş, solicitând să facă verificări pentru conflict de interese în cazul lui Marcel Piteiu.

Curtea de Conturi se implică

În septembrie 2013, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, declara că Curtea de Conturi impută Complexului o sumă de cinci milioane de lei, reprezentând o parte din finanţarea pe care fostele complexe energetice Turceni şi Rovinari au acordat-o în perioada 2009 - 2012 echipei de fotbal Pandurii Târgu Jiu, sub formă de sponsorizare.

Ciurel spunea atunci că suma a fost descoperită în urma unui control al Curţii de Conturi la unităţile miniere din complex, unităţi care, până în 2012, aparţineau fostei Societăţi Naţionale a Lignitului şi fostelor complexe energetice de la Turceni şi Rovinari.

"Banii nu erau prevăzuţi în buget pentru aşa ceva, s-au dat pe sponsorizare, aşa cum am plătit şi eu când eram director la Rovinari în 2007-2008. Numai că atunci aveam profit. Legea pune anumite condiţii, iar din 2009 nu a mai fost nici profit, şi nici cifra de afaceri nu corespundea criteriilor prevăzute de lege. Trebuia găsită o altă cale", a spus Ciurel. Managerul privat al CE Oltenia susţinea că are obligaţia să recupereze banii respectivi, el intenţionând însă mai întâi să conteste în instanţă decizia Curţii de Conturi.

"Curtea spune că am prejudiciat bugetul cu peste cinci milioane de lei, care reprezintă impozit pe profit. Contestăm, dar nu avem nicio şansă aici. Vin din urmă lucruri care dacă rămân aşa, că tot descoperim scheleţi din ăştia, nu ne va fi probabil uşor în viitor. Bugetul de acum nu poate suporta aceste multe milioane care trebuie date înapoi", a spus Ciurel.

Anterior, Curtea de Conturi a imputat CE Oltenia alte aproximativ 18,8 milioane de lei pe care unităţile din componenţă, respectiv fostele complexe de la Turceni şi Rovinari, împreună cu SNL Oltenia, au acordat-o clubului Pandurii în perioada 2009-2012. CE Oltenia a solicitat banii la Clubul Pandurii, iar echipa a contestat în instanţă acest lucru, procesul fiind pe rol la Tribunalul Gorj.

Gala Bute

În februarie anul acesta, senatorul Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost pus sub control judiciar de către DNA până în aprilie, fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

Potrivit procurorilor anticorupție, Ariton i-ar fi determinat pe reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

"În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute", arăta DNA în referatul cauzei, transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.

Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea 32/1994. Potrivit articolului 3 alineatul 2 din actul normativ, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

Probleme și la Petrolul Ploiești

În 3 martie anul acesta, primarul municipiului Ploiești, Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară "Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

"Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale", se arăta în comunicatul citat.

Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare "Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie - februarie 2013, respectiv ianuarie - februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

Fără importuri de gaze rusești în aprilie. Consumul scade cu peste 6%, apar primele date despre exportul de gaze naturale în Republica Moldova

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 25 March 2015 10:24

Gazprom PoloniaRomânia nu va importa nici un metru cub de gaze rusești luna viitoare, iar producția internă curentă de gaze naturale va depăși cererea totală de gaze, inclusiv consumul tehnologic și cantitățile destinate înmagazinării în depozite subterane, o cantitate de 131,775 MWh fiind destinată exportului în Republica Moldova, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Din estimările operatorului sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz, publicate de ANRE, în aprilie 2015, consumul total de gaze naturale, incluzând consumul clienților reglementați și al celor eligibili, plus consumul tehnologic, va fi cu peste 6% mai mic decât în aprilie 2014.

Luna viitoare, potrivit estimărilor Transgaz, cererea totală de gaze naturale, care include consumurile clienților, consumul tehnologic și cantitățile destinate înmagazinării în depozite subterane, va fi de 10,028 milioane MWh, cu 0,2% mai mică decât producția internă curentă de gaze naturale, estimată la 10,048 milioane MWh.

În aprilie, cererea totală de gaze naturale va fi acoperită în proporție de doar 0,007% din import, însă nu este vorba de import curent, ci de gaze importate anterior și stocate, care vor fi extrase din depozitele subterane de înmagazinare, în cantitate de 741,181 MWh.

Prin comparație, în aprilie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 95,54% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de 4,46% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În documentul estimativ întocmit de Transgaz și publicat de ANRE figurează și o cantitate de 131,775 MWh de gaze naturale destinată "comercializării în state non-UE". Republica Moldova a început pe 4 martie importul de gaze naturale din România prin gazoductul Iași-Ungheni. Conform contractului semnat în decembrie 2014, Republica Moldova va primi pe parcursul anului 2015 circa 11.000 MWh de gaze naturale din România.

Cele mai recente date definitive publicate de ANRE, aferente lunii noiembrie 2014, arată că, în respectiva lună, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 98,14% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de doar 1,86% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În noiembrie 2014, prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost de 378 dolari/mia de metri cubi, în scădere cu 5% față de noiembrie 2013, când s-a ridicat la 398 dolari/mia de metri cubi.

FMI compensează dispariția Gazprom

Potrivit Mediafax, valoarea facturii la gaze naturale ar putea să scadă cu 1-3% la 1 aprilie, ca urmare a eliminării importului de gaze ruseşti, însă preţul gazelor din producţia internă poate creşte cu 6-7% în 1 iulie, în funcţie de rezultatul discuţiilor dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

"Din 1 aprilie nu mai impunem import nimănui, iar din 1 ianuarie oricum nu mai există coşul de gaze pentru industrie, ci doar pentru consumatorii casnicici. Anul acesta considerăm că nu vom mai depinde de import, dar asta nu înseamnă că acordurile de import ale firmelor nu rămân în vigoare", a declarat recent, pentru Mediafax, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

FMI şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.

Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015. Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

Havrileţ a adăugat că ANRE a propus FMI ca preţul gazelor să fie ajustat o singură dată pe an, la sfârşitul perioadei reci, iar nu de două-trei ori pe an ca până acum. De asemea, se mai discută cu FMI şi varianta ca preţul gazelor din producţia internă să fie fixat în 1 iulie la 62 lei pe MWh şi să nu mai fie modificat până cel puţin în 1 aprilie 2016.

"ANRE a cerut FMI să nu mai fie creşteri de preţ de două-trei ori pe an, ci o singură dată pe an. FMI este de acord cu asta", a spus Havrileţ.

Potrivit calendarului de creştere a preţului gazelor din producţia internă, în 2018 preţul ar urma să fie 119 lei pe MWh, însă este necesară revizuirea acestui plan, din cauza schimbării situaţiei din piaţă şi a scăderii consumului.

"Conform calendarului, preţul ar urma să fie 119 lei în 2018. Vrem să închidem calendarul la preţul pieţei, care acum este de 90 lei pe MWh. Împreună cu Ministerul Energiei, ANRE va face un alt calendar, valabil tot până în 2018, dar, dacă vor fi dezechilibre între calendar şi situaţia din piaţă, cu posibilitatea extinderii până în 2021. În noul calendar vom merge pe preţul de închidere de 90 lei, în loc de 119. Posibil să fie însă mai mic, în jur de 72-75 de lei pe MWh", a spus Havrileţ.

El a adăugat că, teoretic, calendarul de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă ar putea fi închis şi acum, dar creşterea preţului ar fi "abruptă".

Transgaz vrea să emită obligațiuni de până la 500 milioane lei pentru a-și finanța investițiile. Peste jumătate din profit merge în dividende

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 24 March 2015 10:41

Transgaz investitiiTransgaz, operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, companie controlată de statul român, vrea să se împrumute pe piețele financiare printr-o emisiune de obligațiuni corporative negarantate de până la 500 milioane lei, cu maturitate de minim 5 ani și cu dobândă fixă, pentru a-și finanța investițiile în dezvoltarea sistemului de conducte de gaze, în condițiile în care peste jumătate din profitul net de anul trecut, de 502,51 milioane lei, va fi distribuit acționarilor sub formă de dividende.

Astfel, acționarii Transgaz vor lua în discuție, în AGA din 27 aprilie, "aprobarea unei emisiuni de obligațiuni corporative, negarantate, în valoare de maxim 500 milioane lei, cu maturitate de minim 5 ani, cu dobândă fixă, pentru finanțarea Planului de dezvoltare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale în perioada 2014 - 2023".

La aceeași AGA va fi luată în discuție propunerea de repartizare a profitului net consemnat de societate în 2014, în sumă de 502.516.063 lei. Astfel, din această sumă, se propune ca 256.669.799,20 lei să fie distribuiți acționarilor sub formă de dividende.

Pentru constituirea surselor proprii de finanțare ale Transgaz se propune distribuirea din profit a sumei de 219.923.567,20 lei, iar pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți – suma de 25.922.696,60 lei.

Planul de dezvoltare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale în perioada 2014 – 2023 prevede un număr de 5 proiecte majore de investiții, evaluate la un cost total de circa 1,5 miliarde de euro.

"Valoarea Planului de dezvoltare al SNT în perioada 2014-2023, estimată la 1,5 miliarde euro, va fi acoperită în procent de 35% din surse proprii, ceea ce înseamnă aproximativ 525 milioane euro, iar 65%, respectiv 975 milioane euro, va fi acoperită din surse atrase. Sursele proprii vor fi constituite în principal din amortismente şi profit net repartizat pentru investiţii. Sursele atrase vor fi constituite din sume reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă, fonduri împrumutate de la instituții financiar-bancare și emisiuni de obligațiuni", se arată în planul citat.

Proiectele propuse în plan sunt:

• Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (559,7 milioane euro, termen finalizare 2019);
• Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre (262,4 milioane euro, termen finalizare 2019);
• Interconectarea sistemului naţional de transport cu conductele de transport internaţional al gazelor naturale (65 milioane euro, termen finalizare 2018); 
• Dezvoltări ale SNT în zona de Nord –Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţilor de transport spre Republica Moldova (110 milioane euro, termen finalizare 2017); 
• Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Central de transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre (544 milioane euro, termen finalizare 2023).

"Proiectul privind dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria – România – Ungaria - Austria, estimat la 560 milioane euro, este cuprins în lista Proiectelor de Interes Comun (PCI) şi avut în vedere pentru potenţială finanţare prin aplicarea la programul de finanţare Connecting Europe Facility 2014-2020. Proiectul privind dezvoltări ale SNT în zona de Nord–Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităţilor de transport spre Republica Moldova, estimat la o valoare de 110 milioane euro, este propus de Transgaz pentru finanţare prin fonduri europene din exerciţiul financiar 2014-2020", precizează Transgaz.

Statul român controlează 58,51% din acțiunile Transgaz.

Profitul net al companiei s-a majorat cu 52% anul trecut, dar a fost cu 122 milioane de lei mai mic decât suma totală a taxelor și impozitelor plătite statului, în valoare de 629,7 milioane de lei. Din acestea, TVA a reprezentat 254,788 milioane lei, impozitul pe profit - 106,4 milioane lei, redevențele petroliere - 163,5 milioane lei, impozitul pe venituri din salarii – 37,66 milioane lei, iar impozitul pe construcții speciale - 1,922 milioane lei.

Ungaria acuză România că îi blochează alimentarea cu gaze prin neconectarea conductelor. Transgaz: Interconectarea va fi gata doar în 2019

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 25 February 2015 16:16

Screenshot 2015-02-25 15.55.58Premierul ungar Viktor Orban a declarat că alimentarea cu gaze naturale a Ungariei este "blocată" de România şi Croaţia, întrucât acestea nu au încheiat interconectarea reţelelor.

"Ungaria este practic blocată. Rusia a decis să transporte gazul prin Turcia", a afirmat Orban, subliniind că, în aceste condiţii, Ungaria nu are alte opţiuni decât să folosească gazoductul pe care Rusia intenţionează să-l construiască prin Turcia, relatează The Budapest Business Journal.

În cadrul unei conferinţe de presă la care a participat alături de premierul turc Ahmet Davutoglu, premierul ungar a cerut intensificarea eforturilor pentru asigurarea transportului gazelor naturale către Europa Centrală prin Turcia.

"Trebuie să lucrăm pentru a transporta gazul din Turcia către Europa Centrală şi Ungaria" prin Serbia şi alte ţări, a declarat Orban.

Orban a precizat că această soluţie ar asigura necesarul de gaz al Ungariei după 2019-2020, în condiţiile în care Rusia a abandonat construirea gazoductului South Stream şi a anunţat că va renunţa la transportarea gazelor naturale prin conductele aflate pe teritoriul Ucrainei peste câţiva ani.

În luna decembrie a anului trecut, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat că Rusia abandonează proiectul South Stream, care presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina către ţările din sudul şi centrul Europei. Ulterior, în urma unor negocieri cu oficiali din Turcia, Rusia a decis că se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

În prezent, prin conducta Arad-Szeged, care conectează sistemele de transport de gaze naturale din România și Ungaria, România poate doar primi gaze naturale din țara vecină, nu și livra. Capacitatea conductei este de 1,75 miliarde de metri cubi pe an.

Vom putea livra gaze în Ungaria doar din 2019

Planul de dezvoltare al sistemului național de transport al gazelor 2014-2023, elaborat de Transgaz și publicat în decembrie 2014, prevede asigurarea posibilității fizice de curgere bidirecțională permanentă a gazelor între interconectările cu Bulgaria și cu Ungaria.

La finalizarea proiectului, capacitate de transport spre Ungaria și Bulgaria ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde, respectiv 1,5 miliarde metri cubi pe an. Însă planul Transgaz prevede că interconectările vor fi finalizate și puse în funcțiune doar în aprilie 2019.

Valoarea totală a investiţiei, rezultată din studiile efectuate de Transgaz, este estimată la suma de 560 milioane euro, din care 414 milioane euro reprezintă investiții în conducte noi de transport, iar 146 milioane euro – investiții în stații de comprimare.

"Având în vedere statutul de proiect de interes comun, Transgaz intenționează atragerea de finanțare nerambursabilă prin programul Connecting Europe Facility. În acest sens a fost depusă o aplicaţie în cadrul primei sesiuni de depunere a cererilor de finanţare în vederea obţinerii unui grant pentru studiile de proiectare ale celor trei staţii de comprimare incluse în proiect. Valoarea estimată a acestor studii este de aproximativ 3 milioane euro, valoarea grantului putând să ajungă la 50% din această sumă. În continuare se va încerca atragerea de fonduri CEF nerambursabile şi pentru lucrări, în cursul sesiunii de depunere a aplicaţiilor ce se va derula în 2015. În acest scop se analizează de asemenea, posibilitatea alocării transfrontaliere a costurilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 347/2013", se arată în planul de dezvoltare al Transgaz.

Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale mai arată că realizarea proiectului de reversibilitate a interconectării Szeged – Arad răspunde cerinţelor de integrare a pieţelor regionale cu piaţa europeană, deschizând posibilitatea alimentării Europei Centrale şi de Vest cu gaze naturale din Estul şi Sudul Europei. Transgaz mai are în vedere asigurarea transportului fizic bidirecţional al gazelor de la zăcămintele de gaze din Marea Neagră spre zonele de consum interne şi spre punctele de interconectare transfrontalieră.

Potrivit unui plan de administrare al Transgaz din urmă cu doi ani, România ar fi trebuit să înceapă să exporte cantităţi reduse de gaze naturale spre Ungaria, prin gazoductul Arad-Szeged, în luna decembrie 2013, iar pentru atingerea capacităţii maxime de transport prin această conductă se estima că sunt necesare investiţii de 120 milioane de euro.

Trebuie transportate gazele din Marea Neagră

Într-un referat de anul trecut referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie 2014, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră.

Infringement pentru bariere la export

Tot în iulie 2014, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Ulterior, în august, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

Transgaz și-a majorat cu 52% profitul în 2014, efect al provizionului constituit în 2013 pentru deprecierea participației Transgaz la capitalul social al Nabucco

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 13 February 2015 11:59

 

transgazTRANSGAZ SA MEDIAS a obținut anul trecut un profit net în valoare de 507, 4 milioane de lei, cu 52% mai mare decât cel înregistrat în 2013, când compania de stat a realizat un profit net de 334,49 milioane de lei, rezultă din situația financiară preliminară neauditată a companiei, publicată astăzi.

Peste 76% din acest profit poate fi pus pe seama reducerii cheltuielilor financiare cu 133 milioane lei pe seama provizionului de 132 milioane lei constituit în anul 2013 pentru deprecierea participației Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, consecință a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale.

Profitul realizat este însă mai mic cu 122 de milioane de lei decât suma totală a taxelor și impozitelor plătită statului, în valoare de 629,7 milioane de lei. Din acestea, TVA a reprezentat 254,788 mil lei, impozitul pe profit: 106,4 mil lei, redevența petrolieră: 163,5 mil lei, impozit pe venituri din salarii: 37.66 mil lei, iar impozitul pe construcții speciale: 1,922 mil lei.

Și profitul brut preliminat pe anul 2014 este mai mare cu 44%, respectiv cu 187.971 mii lei, decât cel înregistrat în 2013.

Veniturile totale ale Transgaz au crescut cu 137,7 milioane de lei sau 9% față de cele din 2013, fiind influențate pozitiv de tariful de rezervare capacitate mai mare față de cel din anul precedent cu 0,25 lei/MWh, cu o influenta pozitiva de 98.146 mii lei și de capacitatea rezervată mai mare cu 74.640.329 MWh datorită introducerii începând cu data de 1 august 2014 a rezervării de capacitate pe puncte de intrare-ieșire cu o influență pozitivă de 77.029 mii lei. Și cantitatea de gaze facturată mai mare cu 6,961 milioane MWh/624.772 mii mc (6%) pe seama gazelor transportate în vederea înmagazinării a avut o influență pozitiva de 51.681 mii lei.

Componenta volumetrică a tarifului de transport mai mică cu 0,76 lei/MWh a influențat negativ rezultatele companie, cu 96.484 mii lei.

În plus, eșecul Nabucco și-a spus la rândul său cuvântul și pe partea de venituri, veniturile financiare influențând negativ rezultatele cu 7,346 milioane de lei, din cauza faptului că în 2013 societatea a beneficiat de finanțarea unei majorări de capital NABUCCO echivalentul a 5 milioane euro.

Cheltuielile totale au scăzut cu 4%, în pofida faptului că cele de exploatare au fost mai ridicate cu 8%, respectiv 83,229 milioane de lei, față de cele din 2013.

Printre principalele cheltuieli care au afectat negativ cifra de afaceri se numără redevența pentru concesionarea SNT: 13.560 mii lei, impozitul pe monopolul deținut: 14.518 mii lei, cheltuielile cu personalul: 7.192 mii lei, taxa de acordare licență: 6.722 mii lei, amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale: 4.403 mii lei, ajustările pentru deprecierea activelor curente: 44.908 mii lei.

 

 

Romgaz refuză să vină cu bani în plus la majorarea de capital a Depomureș, compania de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 26 January 2015 19:21

DepomuresAcționarii Romgaz au decis, luni, ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la firma specializată de înmagazinare subterană de gaze naturale Depomureș, controlată de francezii de la GDF Suez și la care Romgaz deține o participație de 40% din acțiuni, respingând și alternativa contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

Majorarea de capital va fi discutată în AGA de la Depomureș de marți, 27 ianuarie. Compania este controlată de francezii de la GDF Suez, cu 59% din acțiuni. Gazprom deține 40% din acțiunile Depomureș, restul titlurilor aflându-se în posesia firmelor MIF SA și Foraj Sonde SA (câte 0,5%). Depomureș operează depozitul de înmagazinare de gaze naturale Târgu Mureș, cu o capacitate de 300 milioane metri cubi.

Potrivit actului constitutiv al Depomureș, decizia de majorare a capitalului social nu poate fi luată decât cu votul a două treimi din acționari, ceea ce înseamnă că, fără aprobarea Romgaz, decizia nu poate fi luată. Pe de altă parte, dacă majorarea de capital ar fi aprobată în forma propusă de GDF Suez, iar Romgaz nu ar participa la ea, producătorul de gaze controlat de statul român ar rămâne cu doar 0,84% din acțiunile Depomureș, în cazul în care toți ceilalți acționari ar subscrie la majorarea de capital proporțional cu numărul de acțiuni deținute.

În consecință, acționarii Romgaz au decis ca reprezentanții companiei să voteze împotriva unei majorări de capital prin emiterea de acțiuni noi în valoare de 23,2 milioane lei la Depomureș și să respingă și varianta contractării de către Depomureș a unui credit în cuantumul aceleiași sume, în caz de respingere a majorării de capital.

În schimb, Romgaz va propune în AGA de la Depomureș majorarea capitalului social al companiei de înmagazinare de gaze naturale fie prin încorporarea în capitalul social a sumelor din contul "Alte rezerve", în valoare de 31,6 milioane lei la finalul anului 2013, fie cu primă de emisiune, pentru a menține valoarea actuală a acțiunii și a rezervelor constituite de actualii acționari, dacă prima de emisiune va fi transferată la "Alte rezerve". Romgaz precizează că Depomureș a respins deja ambele variante.

Motivul declarat pentru care Romgaz nu vrea să bage bani în majorarea de capital a companiei controlate de francezii de la GDF Suez este acela că Romgaz nu are încredere în planul de investiții al Depomureș.

Potrivit documentelor Romgaz, planul prevede majorarea capacității de înmagazinare a depozitului Târgu Mureș de la 300 la 400 milioane metri cubi, cu posibilitate de extindere la 600 milioane metri cubi. Asta ar presupune investiții totale de aproape 283 milioane lei până în 2017, la care Romgaz ar trebui să contribuie cu 63,8 milioane lei.

Romgaz estimează, potrivit legislației în vigoare și unor situații precedente, că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu va recunoaște investițiile Romgaz în tarifele de înmagazinare practicate de companie decât în anul următor punerii în funcțiune a rezultatelor investiției, caz în care indicatorii de rentabilitate ar fi negativi pentru societate. Chiar și în cel mai optimist scenariu luat în calcul, arată Romgaz, durata de recuperare a investiției ar fi de 14 ani și asta doar în ipoteza unui grad de încărcare a depozitului de 100%.

Anul trecut, tariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz a fost majorat cu 1,04%, în timp ce tariful similar la Depomureș a fost redus cu 5,17%, față de 2013, potrivit dispozițiilor ANRE. Anterior, în 2013, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce nu mai fuseseră modificate din 2009 încoace. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Depomureș a fost înființată în 2002, fiind primul operat privat de înmagazinare gaze naturale din România. Inițial, compania era controlată de Azomureș și Romgaz. În 2007, GDF Suez a cumpărat pachetul de 59% din acțiunile Depomureș deținut de cei de la Azomureș, preluând controlul asupra companiei.

Proiect de gazoduct Dobrogea-Giurgiu de 230 mil. € pentru tranzitul gazelor din Marea Neagră, România speră să contribuie și Bruxelles-ul cu bani

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 02 December 2014 13:32

Transgaz investitiiRomânia se va concentra pe construcţia unei conducte de gaze de 230 milioane de euro al cărei scop este transportul gazelor din perimetrele din Marea Neagră până la Podişor, judeţul Giurgiu, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, citat de Mediafax.

"Pentru România, cel mai important proiect de infrastructură în domeniul gazelor naturale este conducta Dobrogea-Podişor, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul românesc de transport. Este un proiect de 230 milioane de euro pe care sperăm să îl finalizăm cu sprijinul financiar al Comisiei Europene", a declarat Nicolescu, pentru Mediafax, întrebat ce opţiuni are România pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul în care Rusia a anunţat că stopează construcţia gazoductului de 40 miliarde de euro South Stream.

Companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit, în 2012, un zăcămînt de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze. Producţia gazelor este estimată să înceapă abia spre sfârşitul acestui deceniu.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat luni că Rusia nu poate continua construcţia proiectului South Stream, din cauza opoziţiei, adăugând că gazele care ar fi urmat să ajungă prin această conductă în Italia vor fi redirecţionate spre alte pieţe. Uniunea Europeană s-a opus construcţiei South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar contribui la consolidarea influenţei Rusiei în Estul Europei.

Adio South Stream?

Pe de altă parte, există voci care susțin că anunțul lui Putin este "o cacialma" și că Rusia nu va renunța la proiectul gazoductului South Stream,fiind vorba de o mișcare tactică pentru a pune presiune pe Bulgaria și Comisia Europeană și Bruxelles pentru a aproba construirea South Stream.

România nu a făcut parte dintre statele implicate în realizarea South Stream, chiar dacă Bucureştiul şi Moscova au avut unele discuţii pe această temă în urmă cu câţiva ani.

De asemenea, la sfârşitul săptămânii trecute Slovacia a lansat ideea construcţiei unei noi rute de transport al gazelor naturale către Sud-Estul Europei, ca alternativă la South Stream. Proiectul propus de Slovacia, denumit Eastring, ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi, mai mare decât nevesarul anual al României, de circa 14 miliarde metri cubi.

Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România şi Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiţia s-ar ridica la 750 milioane de euro.

România a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cazuă că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze.

Discuție în CSAT

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, recent, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.
Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Băsescu a cerut în CSAT ca gazele din Marea Neagră să aprovizioneze cu prioritate România. Comisia Europeană e de altă părere

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 25 November 2014 19:41

Transgaz investitiiPreşedintele Traian Băsescu a solicitat, marţi, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

"(...) membrii Consiliului au analizat şi aprobat orientările strategice ale României în planul dezvoltării infrastructurii energetice, în contextul evoluţiilor europene în domeniu. S-a apreciat că scenariile privind implicarea ţării noastre în proiecte de infrastructură energetică trebuie să aibă în vedere, dincolo de raţiuni comerciale, dimensiunea strategică şi contribuţia la asigurarea securităţii energetice naţionale şi regionale. Cu acest prilej, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a solicitat Guvernului României să gândească şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export", se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, emis după ședința CSAT.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

Luni, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

În replică, Departamentul pentru Energie a spus că, pentru luarea unei astfel de decizii, este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

Fără obligații de import

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.

Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Profitul Transgaz a crescut de 2,3 ori, la 374 milioane lei, după majorarea tarifului de rezervare de capacitate și dispariția pagubei Nabucco

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 13 November 2014 00:28

Naftogaz Gazprom datoriiProfitul net al operatorului sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz, a crescut de 2,3 ori în primele nouă luni ale anului, la 374,037 milioane lei, ca urmare a majorării tarifului de rezervare de capacitate practicate de companie, a dispariției influenței negative exercitate de costurile de lichidare ale consorțiului care urma să construiască defunctul gazoduct Nabucco, la care a participat și Transgaz, precum și a reducerii cheltuielilor cu achiziția gazelor pentru consum tehnologic propriu și a celor cu achiziția de lucrări și servicii de la terți.

Veniturile totale ale Transgaz au crescut cu 15% în intervalul ianuarie-septembrie 2014, față de perioada similară din 2013, la 1,230 miliarde lei, în principal grație creșterii tarifului de rezervare de capacitate practicat de companie, se arată în raportul la nouă luni al Transgaz.

Veniturile din exploatare au crescut cu 15%, la 1,206 miliarde lei, iar veniturile financiare – cu 55%, ca urmare a încasării unui avans din lichidarea companiei de proiect pentru defunctul gazoduct Nabucco, la care Transgaz era acționar, precum și reconcilierii sumelor virate într-un cont escrow de către consorțiul Shah Deniz, care ar fi urmat să livreze gaze prin conducta Nabucco.

Tariful mediu de transport al gazelor naturale de către Transgaz Mediaș pentru perioada 1 iulie 2013 – 30 iunie 2014, aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a fost stabilit la 11,20 lei/MWh, ceea ce reprezintă o majorare cu 17,4% față de tariful aferent perioadei 1 aprilie – 20 iunie 2013. Cel mai important, în cadrul tarifului, ponderea componentei fixe pentru rezervarea capacității a crescut masiv, de la doar 6% la 35%.

Pe de altă parte, cheltuielile totale ale companiei au scăzut cu 6%, la 775,6 milioane lei, în principal pe seama diminuării cheltuielilor financiare față de primele trei trimestre ale anului trecut, când Transgaz a fost nevoită să constituie un provizion de 110,671 milioane lei pentru deprecierea participației la compania de proiect care ar fi trebuit să construiască gazoductul Nabucco, Nabucco Gas Pipeline International GmbH.

În plus, compania a redus cheltuielile cu achiziția gazelor pentru consum tehnologic propriu, precum și pe cele cu achiziția de lucrări și servicii de la terți.

UPDATE: Fondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile transportatorului de țiței Conpet SA, încasând aproape 100 milioane lei

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 12 November 2014 13:07

conpetFondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile societății Conpet SA, controlată majoritar de statul român și care este concesionara Sistemului Național de Transport al țițeiului, printr-un plasament privat accelerat de acțiuni la care au putut participa doar investitorii calificați și în urma căruia FP a obținut suma de 99,8 milioane lei, a anunțat, joi, Fondul.

"În urma finalizării procedurii de plasament privat pe Bursa de Valori Bucureşti a acţiunilor ordinare deţinute de Fond în Conpet SA anunţată ieri, numărul final al acţiunilor oferite este de 2.047.095 acţiuni ordinare emise de societate, iar preţul per acţiune este de 48,75 lei. În urma finalizării tranzacţiei, Fondul va deţine 524.366 acţiuni în cadrul Conpet, reprezentând aproximativ 6,1% din capitalul social al societăţii", se arată într-un comunicat al Fondului Proprietatea.

Potrivit legislației europene și americane, investitori calificați sunt instituțiile de credit, societățile de investiții financiare, asigurătorii, fondurile de pensii, organismele de plasament colectiv, autoritățile de stat, instituțiile financiare internaționale precum FMI, precum și alte persoane juridice și fizice, cu condiția să dețină un anumit nivel de active financiare și să efectueze tranzacții la bursă care să depășească un anumit prag.

Anterior tranzacției, Fondul Proprietatea deținea 29,70% din acțiunile Conpet. Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, care deține 58,74% din acțiunile Conpet.

Profit din majorare/scutire de tarife

Societatea Conpet a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

În primele nouă luni ale acestui an, Conpet a obținut un profit net de 47,95 milioane lei, în creștere cu 21% față de perioada corespunzătoare din 2013. Rezultatul a fost obținut în pofida faptului că, potrivit documentelor companiei, gradul de utilizare al sistemului de transport a scăzut, în intervalul menționat, de la 28,8% la 27,12%, ca urmare a scăderii volumelor transportate de Rompetrol, care și-a construit propriul terminal marin.

În schimb, la finalul anului trecut, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat majorarea cu 5,44% a tarifelor percepute de Conpet pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului. Anterior, în perioada 2010-2012, tarifele respective fuseseră majorate cu 11,7%. Pe de altă parte, arată compania, tarifele pentru subsistemul import-bazinul Ploiești, compus din rafinăriile Petrobrazi a OMV Petrom și Petrotel a Lukoil, nu au fost ajustate în același mod, fiind înghețate de către autoritatea competentă la nivelul anului 2010.

Anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona drumurilor publice, Executivul invocând faptul că, din această cauză, în prezent sunt blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

Guvernul mai menționa că refuzul Conpet de a plăti tarif pentru ocuparea zonei drumului a condus, cu titlu de sancțiune, la refuzul administratorilor drumurilor publice din unele județe de a elibera autorizațiile necesare executării lucrărilor de reabilitare și modernizare a conductelor magistrale respective.

Exit-uri din energie

De anul trecut, Fondul Proprietatea a început să-și lichideze sistematic participațiile deținute la companii energetice românești. În decembrie 2013, Fondul și-a vândut toate acțiunile deținute la operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz, reprezentând 15% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 303,4 milioane lei.

În iunie anul acesta, Fondul Proprietatea a vândut o participație de 4,99% din acțiunile producătorului de gaze Romgaz contra sumei totale de 645 milioane lei, rămânând cu un pachet de 10% din titlurile companiei.

În iulie 2014, Fondul și-a lichidat participația la operatorul de transport de energie Transelectrica, reprezentând 13,5% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 212,74 milioane lei.

Potrivit unor surse din piață, Fondul Proprietatea ar intenționa să-și lichideze și participația deținută la OMV Petrom, reprezentând aproape 19% din capitalul social al celei mai mari companii din România.

Strategie de lichidare

În aprilie 2012, acționarii FP au aprobat propunerea celui mai mare acţionar, fondul american de hedging Elliott Associates, de vânzare de active, banii obţinuţi urmând să fie distribuiţi investitorilor.

Astfel, acționarii au aprobat introducerea unui comision suplimentar pe care Franklin Templeton ar urma să îl încaseze pentru distribuţii suplimentare, realizate în urma unor vânzări de active şi acordarea banilor către acţionari, prin programe de răscumpărare de acţiuni sau prin reduceri ale capitalului social şi distribuirea diferenţei către acţionari. Pentru 2012 şi 2013 comisionul suplimentar este de 1,5% din banii obţinuţi din vânzarea de active, iar după 2013 comisionul scade la 1%.

"Din punctul nostru de vedere, această decizie aliniază interesele noastre cu cele ale acţionarilor. Ne dă noi instrumente şi modalităţi de a atinge obiectivul de reducere a discountului dintre activul net şi preţ. Nu suntem forţaţi să vindem active şi nici nu o vom face decât dacă obţinem un preţ pe care îl considerăm corect. Nu suntem lichidatorii Fondului, suntem aici ca să administrăm Fondul în interesele acţionarilor şi intenţionăm să schimbăm portofoliul şi să cumpărăm noi participaţii, dar acum discountul dintre activul net şi preţ este excesiv şi este foarte dificil pentru noi să găsim noi investiţii mai atractive decât propriile noastre acţiuni. Acţiunile pe care le răscumpărăm acum ne oferă nouă şi acţionarilor profit de 100% pentru că discountul este de 50%", a declarat atunci managerul Fondului, Greg Konieczny, într-o conferinţă de presă.

În ianuarie 2013, însă, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a respins modificarea contractului de administrare a Fondului Proprietatea, modificare potrivit căreia administratorul Fondului, Franklin Templeton, ar fi fost mandatat să vândă activele FP, urmând ca banii obținuți să fie distribuiți acționarilor sub formă de dividende speciale, iar administratorul să primească un comision suplimentar, de 1,5% din sumele încasate.

Strategia din prezent a Fondului Proprietatea este de a-și vinde din participații și de a utiliza lichiditățile obținute la răscumpărarea acțiunilor proprii, iar ulterior de a-și reduce capitalul social în mod corespunzător, proces prin care acționarilor li se distribuie numerar.

Cine va fi protejat și cui i se vor tăia gazele în situații de urgență

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 03 November 2014 19:14

Gazprom PoloniaClienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice de drept public sau privat care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale, hotelier şi alte facilităţi de cazare vor avea statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, Serviciul Autoritate Competentă pentru asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale din cadrul Departamentului pentru Energie urmând să aprobe, până pe 15 noiembrie, lista consumatorilor protejați, întocmită de către Transgaz și de către operatorii de distribuție.

În schimb, clienților industriali, inclusiv centralelor în cogenerare care produc pentru sistemul de încălzire centralizată și au o putere instalată mai mare de 10 MW, li se va asigura, în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, doar acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea clienţilor întreruptibili de siguranţă şi a consumatorilor protejaţi.

Clienți întreruptibili de siguranță sunt și centralele electrice pe gaze naturale ale OMV Petrom și Romgaz, respectiv Brazi și Iernut.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG, prin Legea nr. 127/2014 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a Legii petrolului nr. 238/2004 a fost introdusă noţiunea de client întreruptibil de siguranţă, definit ca acel client final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menţinerea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale în situaţie de urgenţă.

Legea prevede că reglementarea regimului juridic aplicabil clientului întreruptibil de siguranţă, precum şi orice alte măsuri de realizare a implementării Regulamentul UE nr. 994/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale.

Proiectul de regulament prevede măsurile de determinare a clienţilor întreruptibili de siguranţă, a consumatorilor protejaţi în situaţii de urgenţă şi se stabileşte perioada de întreruptibilitate pentru siguranţă, perioada situaţiei de urgenţă, precum şi principiile de lucru pentru situaţii de urgenţă.

Astfel, clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice de drept public sau privat care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale, hotelier şi alte facilităţi de cazare vor avea statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze.

În schimb, clienților industriali li se va asigura, în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, doar acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului. Clienții industriali sunt acei clienți finali noncasnici al căror consum anual de gaze naturale estimat la locul de consum, în baza tipului şi debitelor aparatelor de utilizare a gazelor instalate, este de cel puţin 450.000 MWh.

În plus, centralele în cogenerare de înaltă eficienţă cu o putere instalată mai mare de 10 MW, care produc energie termică destinată sistemului centralizat de încălzire, sunt considerate clienţi industriali indiferent de nivelul consumului lor.

Potrivit documentului citat, producătorii de energie electrică care, potrivit prevederilor legale, sunt exceptaţi in perioada de întreruptibilitate pentru siguranţă de la respectarea structurilor de gaze naturale stabilite/avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, sunt consideraţi clienţi întreruptibili de siguranţă pe perioada de întreruptibilitate pentru siguranţă.

Potrivit HG nr. 870/2012, sunt exceptate de la respectarea structurilor menționate mai sus cantităţile de gaze naturale din producţia internă utilizate de către producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze naturale, aceste centrale fiind declarate clienți întreruptibili de gaze naturale. Este vorba de centralele electrice Brazi și Iernut, aparținând OMV Petrom și Romgaz.

Proiectul de regulament prevede că perioadele de întreruptibilitate pentru siguranță, în care poate fi instituită starea de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, pot fi cuprinse între data de 15 noiembrie a unui an și data de 31 martie a anului următor.

Până la 15 noiembrie a fiecarui an, Transgaz, operatorul sistemului de transport (OST) și operatorii de distribuție (OSD) vor întocmi proceduri de lucru privind limitarea şi/sau întreruperea distribuţiei/transportului către clienţii întreruptibili de siguranţă racordaţi la reţelele operate de aceştia, care vor fi supuse aprobării Serviciului Autoritate Competentă (AC) pentru asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale din cadrul Departamentului pentru Energie şi care după aprobare se vor publica pe paginile de internet ale acestora.

OTS şi OSD au obligaţia de a monitoriza parametrii operativi de funcţionare ai sistemului național de transport, respectiv ai sistemului de distribuție şi de a-i corela cu informaţiile referitoare la factorii care determină situaţiile de urgenţă, în conformitate cu planul de urgenţă.

AC verifică dacă sunt îndeplinite conditiile şi hotărăşte asupra declarării situaţiei de urgenţă.

Declararea apariţiei şi încetării situaţiei de urgenţă se realizează prin ordin al ministrului delegat pentru Energie. Ordinul va fi publicat pe site-ul Departamentului pentru Energieşi pe site-urile OTS şi OSD.

Pe perioada situatiei de urgenţă, furnizorii, OSD şi OST au obligaţia ca, la instrucţiunile AC, să limiteze şi/sau să întrerupă distribuţia/transportul gazelor naturale către clienţii întreruptibili de siguranţă.

În cel mult 12 ore de la intrarea în vigoare a ordinului ministrului delegat pentru Energie, OTS şi OSD vor notifica fiecărui client întreruptibil de siguranţă racordat la reţele operate de aceştia asupra declarării apariţiei situaţiei de urgenţă. Prin notificare, clienţilor întreruptibili de siguranţă li se comunică şi măsurile ce vor fi aplicate în această situaţie.

Notificările transmise de către OTS şi OSD trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: 
i) denumirea clientului întreruptibil de siguranţă; 
ii) punctul de ieşire din SNT/SD la care va opera limitarea/întreruperea/sistarea; 
iii) locul de consum; 
iv) capacitatea limitată/întreruptă; 
v) cantitatea de gaze naturale care va fi limitată/sistată; 
vi) ziua gazieră şi ora la care limitarea/întreruperea/sistarea va deveni efectivă; 
vii) estimarea neangajantă a OTS şi a OSD cu privire la data probabilă a încetării situaţiei de urgenţă.

După primirea notificării, clienţii întreruptibili de siguranţă au obligaţia reconsiderării în consecinţă a cererilor de consum către furnizorii lor.

Tranzacţiile cu gaze naturale pe perioada situaţiei de urgenţă se vor baza pe mecanismele pieţei, cu excepţia situaţiei în care planul de urgenţă impune aplicarea în plus a unor măsuri care nu sunt bazate pe mecanisme de piaţă, în scopul garantării aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor protejaţi.

OST şi OSD vor monitoriza consumurile pe perioada Situaţiei de urgenţă şi vor informa operativ AC asupra situaţiei curente.

În termen de maximum 12 de ore de la intrarea în vigoare a ordinului ministrului delegat pentru Energie privind incetarea situaţei de urgență, OTS siOSD vor informa clienţii întreruptibili de siguranţă cu privire la momentul reluării prestării serviciului de transport/distribuţie în condiţii normale, cu respectarea procedurilor şi a termenelor prevăzute în Codul reţelei.

Ponta a săltat acțiunile Transgaz cu peste 3% anunțând că statul e dispus să cedeze controlul la companie. Marea Neagră cere investiții

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 23 October 2014 22:41

Transgaz investitiiAcțiunile operatorului național de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) s-au apreciat, joi, cu 3,09%, iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%, după ce premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra companiei în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile companiei, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

Ponta a participat, la Transgaz Mediaş, judeţul Sibiu, la evenimentele desfăşurate cu ocazia împlinirii a o sută de ani de transport al gazelor pe teritoriul României.

"Ca acţionar majoritar, nu pot decât să vă spun să continuaţi să fiţi o societate care să funcţioneze după cele mai înalte standarde de competitivitate, de performanţă, să investiţi, să vă dezvoltaţi, să înţelegeţi că Europa înseamnă oportunităţi, dar înseamnă şi foarte mare competiţie. Vă spun că ne vom comporta ca orice acţionar privat şi anume: aşteptăm performanţă, aşteptăm profituri dacă se poate, nu ne lăcomim, nu vrem imediat profiturile să le încasăm, atâta timp cât dumneavoastră reinvestiţi şi în felul ăsta consolidaţi compania, şi nu veţi avea niciodată, cum nici nu aţi avut până acum, vă garantăm, niciun fel de influenţă politică şi faceţi tot ce puteţi să scoateţi de tot politica din conducerea companiei, e valabil şi pentru vecinii de la Romgaz", a spus premierul, citat de Mediafax.

Piața a reacționat pozitiv

El a afirmat că ar fi de acord cu micşorarea pachetului de acţiuni pe care îl deţine Guvernul la Transgaz în vederea atragerii de investitori care să permită dezvoltarea companiei.

"Dacă va fi bine pentru companie, în viitor, să vă dezvoltaţi, nu cred că Guvernul României trebuie să rămână cu 58%, poate să-şi reducă participaţia, putem să atragem noi investitori privaţi care să vă permită să vă dezvoltaţi în continuare. Până la urmă sunt multe guverne care deţin pachete minoritare la companii, acele companii se dezvoltă foarte bine, cu management performant, cu toate standardele pe care le aplică o companie transparentă şi performantă în Europa anului 2014", a spus premierul.

Guvernul deţine 58,51% din acţiunile Transgaz, restul acţiunilor fiind deţinute de persoane fizice şi juridice atât din România, cât şi din străinătate.

Acțiunile Transgaz listate la BVB au încheiat ședința de tranzacționare de joi în creștere cu 3,09%, iar iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%. Titlurile producătorului de gaze naturale controlat de statul român, Romgaz, s-au apreciat cu 2,92%, iar cele ale operatorului de transport din sistemul energetic național, Transelectrica – cu 2,31%.

Riscă să piardă Marea Neagră

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Nevoie mare de bani

Încă din 2013 Transgaz anunța că ia în calcul realizarea unor emisiuni de obligaţiuni sau împrumuturi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau Banca Mondială pentru finanţarea investiţiilor, întrucât nu reuşeşte să atragă fonduri nerambursabile suficiente.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Câți bani s-ar mai putea obține din privatizări

România ar obţine 8,4 miliarde euro din vânzarea acţiunilor deţinute la cele mai importante companii de stat, acoperind, astfel, 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu realizat de Institutul de cercetare Economica din Austria.

Vânzarea de titluri la companiile de stat listate pe bursă ar aduce 4,6 miliarde de euro, conform sursei citate, care ia în calcul Romgaz, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Transgaz, Rompetrol, Transelectrica, Conpet şi Oil Terminal.

În plus, potenţiala privatizare a companiilor nelistate Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare şi Societatea Naţională a Sării va aduce României venituri de 3,8 miliarde de euro.

Dacă statul român şi-ar păstra o participaţie de 25% la aceste companii, acolo unde există această posibilitate, veniturile din privatizare ar însuma 5 miliarde de euro.

Companiile de stat din România au cheltuit anul trecut până la 900.000 euro pe activități de lobby la UE. Chevron și RMGC au cheltuit 1,2 milioane euro

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 02 October 2014 08:10

LobbyCompaniile de stat din România, individual sau în cadrul unor organizații profesionale naționale, au cheltuit, anul trecut, în total, până la 900.000 euro pentru finanțarea de activități de lobby pe lângă instituțiile Uniunii Europene, prin intermediul a 49 de lobbyști, potrivit estimărilor din Registrul de Transparență al UE, gestionat de Comisia Europeană și Parlamentul European. Chevron și Gabriel Resources, companii private cu interese și în România, au cheltuit, în același scop, o sumă totală estimată la 1,2 milioane euro.

Companiile și organizațiile care fac lobby la Bruxelles și Strasbourg se înscriu în mod voluntar în Registrul de Transparență al UE și își estimează costurile de reprezentare a intereselor pe lângă instituțiile europene potrivit unui set de îndrumări elaborat de Comisia Europeană. Unul din obiectivele declarate ale noii președinții a Comisiei Europene este ca înscrierea în și raportările către Registrul de Transparență să devină general obligatorii.

Astfel, potrivit datelor din Registrul de Transparență, Asociația Aeroporturilor din România (AAR) a raportat, anul trecut, cheltuieli pe activități de lobby pe lângă UE de până la 400.000 de euro, Asociația utilizând serviciile a 11 lobbyști. AAR nu precizează care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

Lobby energetic

Centrul Român al Energiei (CRE), organizație din care fac parte companiile energetice de stat Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Termoelectrica și Transgaz, precum și mai multe companii private, estimează că a cheltuit anul trecut pentru lobby la UE suma de 200.000 de euro, utilizând serviciile a 2 lobbyști, respectiv președintele organizației, Stelian Gal, fost director general al Transelectrica, și Costin-Mihai Păun, secretar general al CRE și fost membru în Consiliul de Administrație al Electrica.

Activitățile de lobby ale CRE de anul trecut de la UE au acoperit tematici precum Directiva privind eficiența energetică, Direcții privind infrastructura energetică europeană, rețele inteligente, orașe inteligente energetic, coduri de rețea sau mecanismul european de compensare.

La rândul său, Asociația pentru Servicii Energetice din România (ASER), care grupează producători și distribuitori locali de energie termică, căldură și servicii de apă din România, a cheltuit, în 2013, o sumă estimativă de până la 100.000 de euro pe activități de lobby la UE, prin intermediul a 10 lobbyști. Subiectul principal de interes a fost Directiva UE privind eficiența energetică, transpusă anul acesta în legislația românească prin Legea 121/2014.

ASER a mai avut ca interes obținerea de sprijin de la UE pentru promovarea în rândul consumatorilor a avantajelor folosirii contractelor de tip ESCO, bazate pe îmbunătățirea eficienței energetice.

Poșta Română nu spune pentru ce face lobby

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA a cheltuit anul trecut pe lobby la UE o sumă estimată de până la 100.000 de euro, prin intermediul a 3 lobbyști, principalul punct de interes al ROMATSA fiind implementarea legislației europene privind spațiul aerian unic al UE.

Poșta Română a avut cheltuieli estimative de lobby la UE, anul trecut, de 50.000 de euro, prin intermediul a 6 lobbyști, fără să raporteze care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

În fine, Romtelecom a cheltuit estimativ tot 50.000 de euro, dar prin intermediul a 17 lobbyști, interesul companiei fiind legat de proiectele UE cu privire la societatea informatică.

Top 10 – dominat de companiile energetice

Pe de altă parte, din Registrul de Transparență rezultă că, anul trecut, compania americană de petrol și gaze Chevron, cu activități și în România, a avut cheltuieli estimative de lobby de până la 1 milion de euro, prin 3 lobbyști. Aici intră inclusiv costurile birourilor închiriate de companie în acest scop. Interesele de lobby ale Chevron au fost legate de reglementările UE privind energia, mediul, schimbările climatice și piața internă.

Rușii de la Gazprom au cheltuit 1,25 milioane euro, prin 5 lobbyști, pentru a monitoriza evoluția legislației UE din domeniul energetic, potrivit propriilor declarații din Registrul de Transparență.

Grupul german E.ON a cheltuit 2,2 milioane de euro pe lobby la UE, prin 4 lobbyști, pe subiecte energetice și de protecția mediului. 

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au cheltuit până la 300.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte precum calitatea combustibililor, infrastructură energetică, coridorul sudic de gaze, gaze de șist, siguranța activităților petroliere offshore, precum și politici energetice, de climă și de mediu.

Italienii de la Enel au cheltuit în total o sumă estimativă de până la 600.000 euro, pe subiecte legate de energie și climă, iar cehii de la CEZ - 300.000 de euro prin 3 lobbyști, oe teme similare. .

La rândul lor, canadienii de la Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation, operatorul concesiunii aurifere de la Roșia Montană, au raportat cheltuieli estimative de lobby la UE pe 2013 de până la 200.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte legate de legislația minieră europeană, precum și de cea a protecției mediului și a apei.

Potrivit datelor din Registrul de Transparență sintetizate de site-ul LobbyFacts, un proiect comun al ONG-urilor europene Friends of Earth Europe, Corporate Europe Observatory și LobbyControl, top 10 de anul trecut al cheltuielilor corporatiste de lobby la UE este dominat de companiile energetice și arată în felul următor:

Phillip Morris – 5,25 milioane euro
ExxonMobil – 5 milioane euro
Microsoft – 4,75 milioane euro
Shell – 4,5 milioane euro
Siemens – 4,35 milioane euro
GDF Suez – 4 milioane euro
General Electric – 3,5 milioane euro
Huawei Technologies – 3 milioane euro
Bayer AG – 2,76 milioane euro
Telekom Austria Group – 2,75 milioane euro

Transgaz a scăpat de efectul Nabucco și și-a dublat profitul

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 14 August 2014 06:42

transgazTransgaz și-a majorat în primul semestru al acestui an profitul net cu 119% față de perioada similară a anului trecut, acesta ajungând la 294,3 milioane delei, față de 134 milioane de lei cât a fost înregistrat în prima jumătate a anului 2013. Explicația acestei evoluții spectaculoase nu ține în primul rând de îmbunătățirea activității companiei, ci de faptul că profitul pe primul semestru al anului trecut a fost afectat de provizioanele de 110 milioane de lei constituite în urma eșecului proiectului Nabucco.

Profitul brut s-a dublat la rândul său, ajungând la 358,7 milioane de lei.

Veniturile totale ale Transgaz s-au majorat cu 14%, atingând nivelul de 873,14 milioane de lei.

Creșterea cifrei de afaceri s-a bazat în special pe majorarea cu 114 milioane lei a veniturilor din activitatea de trasport intern, care au ajuns la 714 milioane lei.

Creșterea spectaculoasă a profitului Transgaz are la bază constituirea în anul fiscal precedent a provizioanelor impuse ca urmare a eșecului Nabucco. Anul trecut, cheltuielile financiare au înregistrat o depășire de 102.317.320 lei pe seama provizionului pentru deprecierea activelor financiare ( 110,67 milioane de lei) reprezentând contribuția Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, constituit ca urmare a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale provenite din Marea Caspică, în favoarea TAP.

Livrările de gaze din Iran ar putea reactiva Nabucco. Opoziția americană la implicarea Teheranului – una din cauzele eșecului proiectului de gazoduct

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 12 August 2014 19:17

IranIranul este dispus să livreze gaze Europei prin gazoductul Nabucco, al cărui proiect de construcţie a eşuat din lipsă de furnizori, un oficial din Ministerul Petrolului însărcinat cu afacerile internaţionale anunţând că două state europene şi-au exprimat deja interesul în acest sens.

Un secretar de stat în Ministerul iranian al Petrolului, Ali Majedi, citat de Itar-Tass, a sugerat că Iranul, ţară care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaze la nivel mondial, ar putea susţine eforturile Europei de diversificare a furnizorilor de energie, prin acoperirea unei părţi din necesar, relatează Novinite, preluată de Mediafax.

El a adăugat că autorităţile iraniene au discutat despre posibilele rute de aprovizionare cu delegaţii din două state europene.

Majedi a arătat că există o un număr mare de posibile rute de furnizare a gazelor iraniene în Europa, respectiv prin Turcia, Irak, Siria, Caucaz şi Marea Neagră, insistând totuşi că cea mai bună rută pentru o astfel de conductă de gaze este ca aceasta să treacă prin Turcia.

Oficialul susţine că realizarea gazoductului Nabucco ar fi inutilă fără gazele iraniene, adăugând că Turcia şi-a exprimat deja interesul pentru exportul gazelor iraniene în Europa.

Acţionarii Nabucco erau OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria), BOTAS (Turcia) şi RWE (Germania). Consorţiul format de aceste companii spera să convingă consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest, o variantă scurtată a proiectului iniţial, ca rută de transport al gazelor spre Europa.

Un mare eșec

Proiectul Nabucco Vest viza transportarea gazelor azere către Europa printr-un gazoduct care avea să traverseze şi teritoriul României, cu destinaţie finală în Austria. Anul trecut, consorţiul Şah Deniz II a ales însă o altă conductă, respectiv Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa, astfel că proiectul Nabucco a eşuat.

Încă de la jumătatea deceniului trecut, mai multe studii privind fezabilitatea economică a proiectului Nabucco arătau că acesta nu are șanse să funcționeze în mod optim fără cooptarea Iranului ca furnizor, în condițiile în care această țară deține cea de-a doua rezervă de gaze naturale a lumii ca dimensiuni, după Rusia.

La acel moment, însă, Iranul se afla sub un extrem de dur embargo economic din partea Statelor Unite, iar Uniunea Europeană se alăturase și ea sancțiunilor față de regimul de la Teheran, menite să „frâneze” pretinsele proiecte militare nucleare ale iranienilor. În aceste condiții, participarea Iranului la proiectul Nabucco era cu totul exclusă.

În 2009, pentru americani, Iranul era răul absolut, nu Rusia

Problema cooptării Iranului în proiectul Nabucco s-a pus încă de la semnarea primului pact referitor la gazoduct, în 2009. Cu toate că Iranul a dorit să se alăture proiectului, iar o bună parte dintre statele europene interesate de Nabucco au militat pentru cooptarea iranienilor, presiunile regimului de la Washington au lăsat Iranul în afara Nabucco.

La acea dată, însărcinatul special al Statelor Unite pentru probleme energetice eurasiatice, Richard Morningstar, a declarat că SUA se opune implicării Iranului în proiectul Nabucco, întrucât acest lucru ar contraveni sancțiunilor internaționale dictate împotriva regimului de la Teheran și ar avea un efect negativ asupra demersurilor de blocare a planurilor nucleare iraniene.

Mai mult, Morningstar a afirmat că SUA nu ar avea nimic împotriva unui eventual scenariu în care chiar și Rusia să devină furnizor de gaze pentru Nabucco, dar că ipoteza cooptării Iranului este cu totul exclusă. Din primăvara lui 2012, Morningstar fost numit ambasador al Statelor Unite în Azerbaidjan, stat-cheie pentru succesul proiectului Nabucco.

Rușii au profitat

Stagnarea, iar ulterior eșecul proiectului Nabucco au convenit de minune Rusiei și proiectului concurent de gazoduct al acesteia, South Stream.

Practic, în raport cu Iranul, Rusia a făcut un joc dublu care i-a adus beneficii atât economice, cât și geostrategice. Susținând Iranul în conflictele sale diplomatice cu SUA și Israelul, rușii au întărit determinarea americanilor în a menține și chiar a înăspri sancțiunile economice împotriva Teheranului. Una din consecințe a fost eliminarea, cel puțin temporară, a unicului concurent potențial serios la dominația regională a Rusiei în domeniul exportului de gaze naturale.

Astfel, încă din 2012, Turcia, confruntată cu o cerere internă aflată în plină ascensiune și neputând să se aprovizioneze din Iran decât într-o foarte mică măsură, pe baza unei excepții de la embargo acordate de americani, a fost nevoită să se adreseze Rusiei pentru a-și satisface nevoile de gaze naturale. Iar în pofida anumitor probleme diplomatice, legate în special de raporturile cu Siria, Rusia s-a oferit să-și suplimenteze livrările de gaze naturale către Turcia cu 3 miliarde de metri cubi pe an.

Guvernul Ponta își propune să încaseze de 2,5 ori mai mult din supraimpozitarea Romgaz și OMV Petrom – rectificare bugetară

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 31 July 2014 14:00

Ponta TavanÎncasările bugetului de stat pe anul acesta din taxa pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale au fost majorate de 2,5 ori la recenta rectificare bugetară, de la 290,93 milioane lei, cât prevedea forma inițială a legii bugetului de stat pe 2014, la 725,05 milioane lei, reprezentând o influență pozitivă de 434,12 milioane lei.

Forma inițială a legii bugetului de stat pe anul 2014 prevedea încasări de 290,93 milioane lei din taxa pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. La rectificare, aceste venituri au fost majorate cu 434,12 milioane lei, la 725,05 milioane lei.

Romgaz și OMV Petrom asigură împreună peste 97% din producția internă de gaze naturale.

Anul trecut, bugetul de stat a încasat 243,07 milioane lei din noul impozit pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu 3,4% mai mult decât preconiza prin prevederile bugetare definitive, potrivit execuției bugetare pe 2013. Suma încasată este însă cu peste 11% mai mică decât prevederile bugetare inițiale, care estimau încasări de 273,5 milioane lei.

Noul impozit a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 și este în cotă de 60%. Pentru stabilirea bazei impozabile, din veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze ca urmare a liberalizării prețurilor se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din gaze naturale reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil al producătorilor de gaze naturale.

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței prin care se introduce impozitul, Guvernul intenționa „direcţionarea acestei taxe către bugetul de stat, în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar”.

Mai puțini bani din prospecțiuni, explorări și exploatări

Rectificarea bugetară prevede, de asemenea, venituri în scădere cu 6,17% (1,273 milioane lei) din taxe speciale pe activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, de la 21,895 milioane lei la 20,622 milioane lei.

Bugetul de stat a încasat, în 2013, din taxe speciale pe activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, suma de 22,065 milioane lei, cu 14,2% mai mult decât în 2012 (19,322 milioane lei), potrivit execuțiilor bugetare pe anii respectivi, după ce, anul trecut, Guvernul a majorat respectivele taxe cu 28%, indexându-le cu inflația consemnată între octombrie 2007, când a survenit ultima lor actualizare, și iunie 2012.

Taxele pe activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale sunt stabilite în sume fixe pe kilometrul pătrat de concesiune, sunt anuale și se plătesc anticipat pentru anul viitor, până la data de 31 decembrie a anului în curs, potrivit Legii minelor nr. 85/2003. Valoarea taxelor se reactualizează în funcție de rata inflației, la propunerea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), reactualizarea fiind aprobată prin hotărâre de Guvern.

Taxa este datorată de către titularii licențelor și permiselor de prospecțiune, explorare și exploatare minieră, pentru resursele reglementate de Legea minelor, respectiv cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, săruri haloide, substanţe utile nemetalifere, roci utile, pietre preţioase şi semipreţioase, turbă, nămoluri şi turbe terapeutice, roci bituminoase, gaze necombustibile, ape geotermale, gaze care le însoţesc, ape minerale naturale (gazoase şi plate), ape minerale terapeutice, precum şi produsul rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare.

Scăderi și la taxarea monopolurilor energetice și a producției interne de hidrocarburi

Rectificarea bugetară prevede, de asemenea, venituri în scădere și din taxa pe monopolul din sectorul energiei electrice și a gazului metan, precum și din impozitul pe țițeiul și gazele naturale din producția internă.

Astfel, veniturile din taxa pe monopolul din electricitate și gaze au fost revizuite în scădere cu 900.000 lei, de la 240,51 milioane lei la 239,61 milioane lei. După rectificare, Guvernul estimează că va încasa, anul acesta, din impozitul pe țițeiul și gazele naturale din producția internă, suma de 16,6 milioane lei, cu 800.000 lei mai puțin decât prevedea forma inițială a legii bugetului de stat pe 2014, respectiv 17,4 milioane lei.

De la 1 februarie 2013 s-a introdus un impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, datorat de operatorii de transport de energie electrică și gaze naturale (Transelectrica și Transgaz), precum și de unii distribuitori de energie electrică și gaze naturale, titulari ai unor contracte de concesiune încheiate cu Ministerul Economiei sau cu autorități locale. Din acest impozit s-au încasat anul trecut 103,42 milioane lei, reprezentând doar 55,4% din prevederile bugetare definitive (186,6 milioane lei) și cu 60% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (255,5 milioane lei). Cotele de impozitare merg de la 0,1 la 0,85 lei/MWh și se aplică veniturile rezultate din transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.

Impozitul pe țițeiul și gazele naturale din producția internă este de 4 euro/tonă și se datorează în momentul livrării.

Tot de la 1 februarie 2013 a fost introdus un nou impozit pe exploatarea resurselor naturale, în cotă de 0,5%, aplicată asupra veniturilor rezultate din extracția petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase și neferoase, precum și din exploatarea forestieră. Din acest impozit, bugetul de stat a încasat anul trecut 66,84 milioane lei, cu 26% mai puțin decât prevederile bugetare finale (90,25 milioane lei) și cu 37,5% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (106,88 milioane lei).

Rectificarea bugetară nu menționează influențe în plus sau în minus asupra încasărilor din acest impozit. Forma inițială a legii bugetului de stat pe 2014 prevede încasări de 111,80 milioane lei.

 

ANI sesizează un conflict de interese la Transgaz: un director din companie a fost auditor pentru două firme contractoare ale transportatorului de gaze

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 14 July 2014 10:45

transgazAgenţia Naţională de Integritate (ANI) cere procurorilor să facă verificări în cazul directorului Direcţiei Organizare de la Transgaz Mediaş, Angela Mateş, pentru conflict de interese, întrucât a avizat documente privind operaţiuni economico-financiare din contracte încheiate cu două firme la care aceasta a fost auditor.

Potrivit unui comunicat al Agenției, în perioada 16 august 2007 - 01 decembrie 2011, Angela Mateș a exercitat controlul financiar preventiv propriu, la nivelul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaș, și a acordat viză asupra unor operațiuni economico-financiare (chirii, furnizări de bunuri materiale și servicii), consemnate în documente justificative (81 facturi fiscale), ce atestă relațiile contractuale -comerciale dintre S.N.T.G.N. ”TRANSGAZ” S.A. Mediaș și S.C. APROV S.A. Mediaș și S.C. DAFORA TURISM S.A. Mediaș, societăți comerciale cu care persoana evaluată s-a aflat în raporturi comerciale atât în perioada 2008 - 2011, cât și în ultimii 5 ani.

"După exercitarea controlului financiar preventiv propriu și acordarea vizei de către Mateș Angela Aneta asupra operațiunilor patrimoniale cuprinse în documentele justificative, conducerea S.N.T.G.N.”TRANSGAZ” S.A. Mediaș a aprobat efectuarea plăților contravalorii bunurilor și serviciilor furnizate de către cele două societăți comerciale, acestea beneficiind de încasări, în perioada 2008 - 2011, în valoare cumulată de 269.516,18 lei", se arată în comunicat.

Persoana evaluată a deținut funcția de auditor atât în cadrul S.C. APROV S.A., cât și în cadrul S.C. DAFORA TURISM S.A. (perioada 27 septembrie 2005 - 07 martie 2008).

În perioada 2008 - 2011, în baza contractelor de servicii și a actelor adiționale, încheiate între S.C. APROV S.A. Mediaș și S.C. ADINA MED S.R.L. Mediaș (prin reprezentant MATEȘ ANGELA ANETA, în calitate de asociat unic), societatea deținută și administrată de persoana evaluată a încasat de la S.C. APROV S.A. Mediaș venituri în sumă totală de 76.960 lei, conform facturilor fiscale emise și achitate.

În consecință, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către Angela Mateș a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României, potrivit căruia „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Angela Mateș a deținut, în cadrul Societății Naționale de Transport Gaze Naturale”TRANSGAZ” S.A. Mediaș, funcțiile de Contabil șef în cadrul Sucursalei de Cercetare și Proiectare pentru Transport Gaze Naturale Mediaș (în perioada 24 iulie 2000 - 16 august 2007), Director al Direcției Contabilitate din cadrul Departamentului Economic (16 august 2007 - 01 decembrie 2011), precum și Director al Direcției Organizare, Resurse Umane (începând cu data de 01 decembrie 2011).

Licitații trucate

Recent, Consiliul Concurenţei a derulat inspecţii inopinate la sediile a 13 companii care au participat la proceduri de achiziţie publică organizate de Transgaz Mediaş în 2011, ca parte a unei investigaţii privind o posibilă înţelegere între firmele respective de a participa cu oferte trucate la licitaţii.

"Inspecţiile inopinate au avut loc în cadrul investigaţiei, declanşate de Consiliul Concurenţei, privind o posibilă înţelegere între întreprinderi de a participa cu oferte trucate, la zece licitaţii organizate de Ttransgaz Mediaş în anul 2011", potrivit unui comunicat al Consiliului.

Cele 13 companii investigate sunt Inspet, Condmag Braşov, Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti (TMUCB), Rominsta, Moldocor, CIS GAZ, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecrpod, Amarad, Posada Med şi Staza Invest.

Valoarea totală a celor zece contracte încheiate de Transgaz cu companiile câştigătoare ale licitaţiilor este de aproximativ 8 milioane euro.

Comunicatul precizează că Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei, în special cele care privesc participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Firmele care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor, se mai spune în comunicat.

În 2012, Consiliul Concurenţei a amendat firmele Condmag, Inspet, Moldocor şi TMUCB cu amenzi în valoare totală de 25,5 milioane de lei (circa 5,6 milioane de euro) pentru trucarea a două licitaţii organizate de Transgaz în vederea atribuirii unor contracte de racorduri de gaze în perioada 2009-2011.

Sancţiunile au fost aplicate în cadrul unei investigaţii privind o posibilă înţelegere între companii de a participa cu oferte trucate la licitaţiile organizate de Transgaz în perioada 2009-2011, în vederea atribuirii unor contracte de racorduri de gaze naturale.

Astfel, firmele Condmag şi Inspet au fost amendate cu 4.548.658 lei (1 milion euro) şi, respectiv, 7.296.204 lei (1,6 milioane euro) pentru realizarea unei înţelegeri privind participarea cu oferte trucate la procedura de achiziţie publică "Racord gaze naturale Butimanu-Brazi pentru alimentarea cu gaze a centralei de Cogenerare Brazi" organizată în anul 2009.

Cât a încasat statul anul trecut din supraimpozitarea sectorului energetic și extractiv

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 24 June 2014 13:06

supraimpozitare energieBugetul de stat a încasat în total 413,34 milioane lei anul trecut de pe urma noilor impozite impuse sectorului energetic și extractiv, cu 19,2% mai puțin decât suma preconizată prin prevederile bugetare definitive, de 511,85 milioane lei, și cu 35% sub nivelul estimat prin prevederile bugetare inițiale, de 635,88 milioane lei.

Execuția bugetară pe 2013 arată că statul și-a depășit cu 3% planul de încasări în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, comparativ cu prevederile bugetare definitive. În schimb, în ceea ce privește impozitul pe exploatarea resurselor naturale și cel pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural, statul a încasat doar 74%, respectiv 55,4% din cât preconiza.

Anul trecut, bugetul de stat a încasat 243,07 milioane lei din noul impozit pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu 3,4% mai mult decât preconiza prin prevederile bugetare definitive, potrivit execuției bugetare pe 2013. Suma încasată este însă cu peste 11% mai mică decât prevederile bugetare inițiale, care estimau încasări de 273,5 milioane lei.

Noul impozit a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 și este în cotă de 60%. Pentru stabilirea bazei impozabile, din veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze ca urmare a liberalizării prețurilor se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din gaze naturale reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil al producătorilor de gaze naturale.

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței prin care se introduce impozitul, Guvernul intenționa „direcţionarea acestei taxe către bugetul de stat, în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar”.

Tot de la 1 februarie anul trecut a fost introdus un nou impozit pe exploatarea resurselor naturale, în cotă de 0,5%, aplicată asupra veniturilor rezultate din extracția petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase și neferoase, precum și din exploatarea forestieră.

Din acest impozit, bugetul de stat a încasat anul trecut 66,84 milioane lei, cu 26% mai puțin decât prevederile bugetare finale (90,25 milioane lei) și cu 37,5% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (106,88 milioane lei).

De asemenea, de la 1 februarie 2013, s-a introdus un impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, datorat de operatorii de transport de energie electrică și gaze naturale (Transelectrica și Transgaz), precum și de unii distribuitori de energie electrică și gaze naturale, titulari ai unor contracte de concesiune încheiate cu Ministerul Economiei sau cu autorități locale.

Din acest impozit s-au încasat anul trecut 103,42 milioane lei, reprezentând doar 55,4% din prevederile bugetare definitive (186,6 milioane lei) și cu 60% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (255,5 milioane lei).

Cotele de impozitare merg de la 0,1 la 0,85 lei/MWh și se aplică veniturile rezultate din transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.

Transgaz convoacă AGEA pentru aprobarea Acordului de distribuție a sumelor alocate Nabucco

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 10 June 2014 09:57

transgaz-si-omv-imprumuta-nabucco-pentru-a-evita-intrarea-companiei-in-insolventa size9Transgaz a anunțat convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA), dar și a celei Extraordinare (AGEA), pentru data de 18 iulie. Pe ordinea de zi a AGEA figurează Aprobarea încheierii Acordului de reglementare a distribuției sumelor din contul escrow între asociatii Nabucco și asociați ai Shah Deniz.

Valoarea acestui cont este de 13,5 milioane de euro. În cursul anului 2013, înainte de a se anunța decizia Shah Deniz de a prefera proiectul alternativ, TAP, în defavoarea Nabucco, potențialii investitori din consorțiul Shah Deniz au contribuit la finanţarea costurilor de dezvoltare ale proiectului în procentele prevăzute: 50% pentru prima perioadă de finanțare (01.07.2012-31.12.2012), 70% pentru cea de-a doua perioadă de finanţare (01.01.2013-31.03.2013) şi 80% pentru cea de-a treia perioadă de finațare (01.04.2013-30.06.2013).

Cu o parte din aceste sume s-a realizat majorarea capitalului social NIC (25 miloane de euro) în numele asociaților Nabucco, restul (13,5 milioane de euro) ramânând într-un cont escrow la dispoziția tuturor părţilor, urmând a se distribui la momentul reconcilierii, moment declanșat fie de o decizie pozitivă de selectare, fie de una negativă, ceea ce s-a și întâmplat.

1,338 milioane de euro: contribuția Tranzgaz la costurile de lichidare voluntară

Potrivit ultimului raport al administratorilor Transgaz, lipsa de perspectivă a proiectului Nabucco în contextul deselectării acestuia de către Consorţiul Shah Deniz şi a incertitudinii punerii în operă a unor zăcăminte noi de gaze în viitorul previzibil în zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu a determinat asociaţii Nabucco să ia decizia lichidării companiei de proiect şi a Companiilor Naţionale Nabucco (NNC-uri), lichidare voluntară şi controlată de asociaţii NIC realizată prin intermediul unui lichidator.

În vederea realizării acestui deziderat şi pentru a asigura cash-ul necesar lichidării Companiilor Nabucco, NIC a transmis asociaţilor o solicitare de numerar în valoare de 6.694.174,67 euro, din care cota parte care revenea Transgaz 1.338.834,93 euro.

FGSZ Ungaria nu a participat la finanţare. Această solicitare de numerar a fost onorată până la sfârşitul lunii august 2013 şi a fost urmată de o majorare echivalentă a capitalului social.

Screen Shot 2014-06-10 at 09.25.30

Rezolvare pe cale amiabilă

Potrivit raportului Transgaz, reconcilierea sumelor din contul escrow este în curs de negociere, întrevăzându-se o  rezolvare pe cale amiabilă a acestui proces, în vederea evitării arbitrajului care implică costuri suplimentare, durată nedefinită și rezultate incerte.

Potrivit Transgaz, distribuirea activelor este în curs de finalizare. Asociaţii NIC au elaborat "Lista cuprinzând documente NIC cu/fără valoare comercială". Odată ce lichidatorul va stabili legalitatea distribuirii documentelor fără valoare comercială, acestea urmează să fie imediat distribuite asociaţilor pe benzi magnetice (fiecare asociat primind un set complet). Activele considerate cu valoare comercială vor putea fi distribuite către asociaţi doar la finele perioadelor de blocaj.

Pe ordinea de zi a Adunării Ordinare figurează Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe 2014 și aprobarea mandatării Directorului General al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. în vederea negocierii și încheierii acordurilor de cooperare cu concesionarii perimetrelor din zona Mării Negre. {jathumbnailoff}

Profitul net al Transgaz pe primul trimestru, în creștere cu 37%

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 15 May 2014 07:53

transgazTransgaz a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net în valoare de 248,8 milioane de lei, cu 37% (67.24 milioane lei) peste nivelul profitului net înregistrat în perioada similară a anului trecut. Profitul brut pe primul trimestru a fost de 273,34 milioane lei, mai mare cu 29% (62.2 milioane lei) față de cel obținut în același interval al anului trecut.

Față de majoritatea companiilor care activează în sectorul energetic, impactul nou introdusului impozit pe construcțiile speciale, popular cunoscut sub numele de taxa de stâlp, a fost unul redus, de doar 3,28 milioane de lei.

Veniturile Transgaz s-au majorat în primul trimestru al anului cu 15% (un plus de 70,35 milioane de lei) față de perioada similară a anului trecut. Printre cauzele majorăririi veniturilor companiei se numără majorarea tarifului de rezervare capacitate cu 1,22 lei/MWh (influență pozitivă de 91.5 milioane lei) și majorarea componenței volumetrice a tarifului de transport cu 0,111 lei/MWh, (influență pozitivă de 4,96 milioane lei). O influență negativă asupra veniturilor a venit din partea reducerii cantității de gaze naturale cu 6% sau 2.730.745 MWh sau 260.598 mii metri cubi (influență negativă de 20,481 milioane lei), a micșorării componentei de rezervare cu 11% sau 4.433,78 MWh/h (influență negativă de 2,085 milioane lei) și a scăderii veniturilor din serviciile de transport internațional de gaze naturale cu 184 mii lei datorată evoluției cursurilor medii de schimb leu/dolar.

Cheltuielile Transgaz s-au majorat cu 3% (sau 8,14 milioane de lei), din care impozitul pe construcțiile speciale a reprezentat 3,281 milioane lei. Redevența pentru concesionarea sistemului de transport s-a majorat și ea cu 7,371 milioane lei, ca urmare a creșterii veniturilor din activitatea de transport, ca și impozitul pe monopolul natural, cu 7,257 milioane lei.

Transgaz a compensat în mare parte acest impact negativ prin economii de 19,295 milioane lei ca urmare a unei cantități de gaze naturale destinată consumului tehnologic mai mică cu 452.630 MWh/43.678 mii mc (63%).

 

ANRE a majorat cu 1,04% tariful de înmagazinare subterană a gazelor la Romgaz și l-a redus cu 5,17% la Depomureș

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 15 April 2014 22:41

Inmagazinare gazeTariful reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz a fost majorat cu 1,04%, în timp ce tariful similar la Depomureș a fost redus cu 5,17%, față de 2013, potrivit dispozițiilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Anul trecut, tarifele de înmagazinare subterană la ambele societăți fuseseră majorate cu peste 50% comparativ cu 2012, după ce, anterior, nu mai fuseseră modificate din 2009. Aceste tarife se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Astfel, ANRE a dispus majorarea cu 1,04% a tarifului reglementat pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către Romgaz, de la 17,29 lei/MWh în ciclul de înmagazinare aprilie 2013-martie 2014 la 17,47 lei/MWh în ciclul de înmagazinare aprilie 2014-martie 2015.

Pe componentele tarifului, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost majorată de la 13,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare la 13,14 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componenta volumetrică pentru injecția gazelor a fost majorată cu 6,75%, de la 2,37 la 2,53 lei/MWh, iar cea pentru extracția gazelor a fost menținută la 1,80 lei/MWh.

Potrivit Ordinului ANRE nr. 29/2014, venitul total și venitul total reglementat al Romgaz din activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale se vor menține la nivelurile din ciclul de înmagazinare aprilie 2013-martie 2014, de 464,04 milioane lei, respectiv 356,89 milioane lei. Capacitatea operațională a Romgaz este de 29.355.360 MWh.

Reducere la divizia GDF Suez

La Depomureș, divizia de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez, tariful total de înmagazinare a fost redus de ANRE cu 5,17%, de la 12,38 lei/MWh la 11,65 lei/MWh.

Componenta pentru rezervare a fost redusă cu 7,24%%, de la 8,01 lei/MWh la 7,43 lei/MWh, cea pentru injecția de gaze a fost ușor majorată, cu 1,29%, de la 3,10 lei/MWh la 3,14 lei/MWh, iar cea pentru extracția de gaze a fost diminuată cu 7,87%, de la 1,27 lei/MWh la 1,17 lei/MWh.

Ordinul ANRE nr. 30/2014 prevede că venitul total din înmagazinarea de gaze al Depomureș va fi diminuat cu 7,23%, de la 38,01 la 35,26 milioane lei, iar venitul total reglementat va crește cu 17%, de la 30,4 la 35,57 milioane lei. Capacitatea operațională a Depomureș este de 3.154.550 MWh.

Se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale se reflectă în în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale.

Astfel, pentru ciclul 2014-2015, ANRE a stabilit pentru furnizori un stoc minim total de gaze naturale de 19,81 milioane MWh, în scădere cu 19% de la nivelul de 24,47 milioane MWh stabilit pentru ciclul anterior, din care 11,65 milioane MWh pentru piața reglementată, cu aproape 30% mai puțin față de ciclul anterior (16,54 milioane MWh) și 8,16 milioane MWh pentru segmentul concurențial, cantitate cu 3% mai mare decât cea aferentă ciclului anterior (7,92 milioane MWh). Transgaz are obligația menținerii unui stoc minim de gaze de 212.000 MWh, similar cu cel din ciclul anterior.

La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Majorări de peste 50% în 2013

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Anul trecut, tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș au fost majorate cu peste 50%, începând cu 30 aprilie 2013. La Romgaz, tariful a fost majorat cu aproape 55%, iar la Depomureș – cu peste 57%. Anterior, respectivele tarife nu mai fuseseră modificate din 2009.

Tarifele de înmagazinare ar fi trebuit majorate încă din aprilie 2012, potrivit raportului ANRE pe anul trecut privind determinarea prețurilor și tarifelor reglementate, Autoritatea precizând că veniturile nerealizate din cauza amânării majorării, între 1 aprilie 2012 și data stabilirii noilor tarife, se consideră venituri amânate.

„În noua Metodologie pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, publicată in 25 mai 2012, a fost introdusă noţiunea de venit amânat, care reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă este indreptăţit să il realizeze anual pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate intr-o manieră prudentă şi valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor şi preţurilor aprobate pe parcursul perioadei de reglementare, perioada şi modalitatea de recuperare a acestora urmand a fi agreate cu fiecare titular de licenţă in parte”, se arată în raportul citat.

 

Transgaz: profit net în creștere cu 1% pe 2013, la o cifră de afaceri majorată cu 10%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 24 March 2014 12:03

transgazSNTGN Transgaz SA a obținut anul trecut un profit net de 334,5 milioane de lei, în creștere cu 1% față de profitul net înregistrat în 2012, de 330,93 milioane lei, la o cifră de afaceri de 1,51 miliarde de lei, mai mare cu 10% decât cea înregistrată în anul precedent.

Explicația creșterii modeste a profitului raportat la cifra de afaceri constă în majorarea cu 10% a cheltuielilor în 2013, la 1,127 miliarde lei, de la 1,025 miliarde lei în 2012, și a pierderilor de 105 milioane de lei înregistrate din activitatea financiară.

Cheltuielile financiare și, implicit, pirerderile înregistrate din activitatea financiară au depășit nivelul prevazut în bugetul pentru 2013 cu 114.402 mii lei din cauza constituirii provizionului pentru deprecierea activelor financiare ca urmare a neselectării proiectului Nabucco Vest ca ruta de transport al gazelor naturale.

Profitul brut al Transgaz a evoluat direct proporțional cu veniturile, majorându-se anul trecut cu 9% față de anul precedent, de la 394 de milioane în 2012 la aproximativ 430 de milioane în 2013.

Potrivit raportului administratorilor Transgaz, pus la dispoziția acționarilor, veniturile companiei au fost influențate în principal de tariful de rezervare capacitate, mai mare față de anul 2012 cu 0,812 lei/MWh, cu o influență pozitivă de 253 milioane de lei și de cantitatea de gaze transportate, mai redusă cu 10,7 milioane MWh/1.014 milioane mc (8%), cu o influență negativă de 80.440 mii lei. Veniturile din serviciile de transport internațional de gaze naturale au fost și ele mai mici față de anul 2012 cu 7,338 milioane de lei, din cauza unui curs mediu de schimb leu/EURO, respectiv leu/USD, mai mic decât cel realizat in anul 2012. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2014-03-24 at 11.17.31

 

Transgaz intenționează să acorde dividende de 17,58 lei pe acțiune

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 24 March 2014 10:28

1364916559gazromgaztransgaz TV 61Consiliul de administrație al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" Mediaș va propune Adunării Generale a Acționarilor, convocată pentru 28 aprilie, acordarea, pentru anul 2013, a unui dividend brut pe acțiune în valoare de 17,58 lei.

Dividendul propus este determinat, potrivit unui document suplimentar convocatorului AGA, în baza prevederilor O.G. nr.64 din 30 august 2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precun și la regiile autonome în condițiile aplicării cotei de 60,02435% la repartizarea profitului sub forma de dividende. Cota prevazuta în bugetul de venituri și cheltuieli al SNTGN Transgaz SA aprobat prin HG nr. 302/20.05.2013 a fost de 50%. 

Conducerea Transgaz propune ca profitul net în sumă de 334.491.415,00 lei să fie repartizat după cum urmează:206.984.177,52 lei - Dividende cuvenite acționarilor și 127.507.237,48 lei - Profit destinat constituirii surselor proprii de finanțare.

Plata dividendelor va începe pe 29 iulie 2014 și va fi efectuată prin BRD-Groupe Societe Generale, excepție făcând dividendele cuvenite acționarului majoritar-Statul Roman prin Secretariatul General al Guvernului, pentru care plata se va face direct de către Transgaz.

Noul ministru delegat pentru Energie: legislația dispeceratelor energetice încalcă în continuare normele UE

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 11 March 2014 13:38

Transelectrica Comisia EuropeanaDepartamentul pentru Energie avertizează Parlamentul că recenta OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă în continuare normele UE în domeniu, prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat, că susţine reintegrarea totală a dispeceratelor de energie electrică şi gaze naturale în Transelectrica, respectiv în Transgaz. În acest sens, Departamentul consideră necesară eliminarea rapidă a oricăror ambiguităţi legislative în legătură cu o posibilă subordonare a activităţii dispeceratelor faţă de entitatea administrativă care gestionează interesele companiilor producătoare de energie.

„Poziţia Departamentului ţine cont şi de punctul de vedere exprimat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energie (ANRE), dar şi de o serie de discuţii avute cu reprezentaţii Comisiei Europene”, a declarat noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

„Mai specific, pe de-o parte, nu cred că este bine să existe suspiciunea că Departamentul pentru Energie poate interveni direct în activitatea operaţională a companiilor de transport. Pe de altă parte, în toată Uniunea Europeană, este foarte clar că operatorii de sistem din toate ţările membre ţin cont în activitatea lor de obiectivele generale de politică energetică”, a adăugat ministrul.

Simpla mutare de la MFP la SGG nu rezolvă problema

Poziţia Departamentului pentru Energie vine în contextul în care în Parlament se află spre dezbatere şi aprobare proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" SA şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" SA Mediaş.

„Această poziţie a fost, de altfel, deja comunicată oficial preşedinţilor celor două comisii Economice, de Industrii şi Servicii din Parlament”, se mai arată în comunicat.

OUG nr. 6/2014 stipulează că Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale rămân în coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Este vorba de aceeași OUG prin care Transelectrica și Transgaz au fost trecute de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la Secretariatul General al Guvernului (SGG), principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană (CE) a unei proceduri de infringement la adresa partea României, după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modurile de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Care erau obiecțiile CE

Una dintre motivațiile acestui refuz al CE a fost tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Comisia consideră că o astfel de dispoziţie este incompatibilă cu dispoziţiile directivei europene privind energia electrică. Comisia este de părere că activitatea de coordonare metodologică şi operaţională a Dispeceratelor energetice este o sarcină fundamentală a operatorilor de transport și sistem (OTS) şi trebuie exercitată în mod independent chiar de către OTS.

Potrivit Comisiei, reţinerea competenţei de a coordona metodologic şi operaţional Dispeceratele energetice este cu atât mai discutabilă cu cât acest departament gestionează şi interesele României în domeniul generării de energie electrică, mijloacele de furnizare şi distribuire, astfel încât ar fi puţin probabil ca OTS să poată îndeplini această sarcină principală în mod independent.

Comisia menţionează că rămâne posibil ca Departamentul pentru Energie să stabilească politica generală în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, incluzând adoptarea de legi care - în limitele stabilite de directiva privind energia electrică - pot afecta dispecerizarea.

CE concluzionează că Departamentul pentru Energie ar trebui să renunţe la coordonarea metodologică şi operaţională a Dispeceratelor energetice, coordonare care trebuie considerată o sarcină esenţială a societăţilor Transelectrica şi Transgaz și care trebuie desfăşurată în mod independent.

Legislația se tot modifică din 2012 încoace

Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale. În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile. Statul deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis că Transelectrica și Transgaz nu îndeplinesc condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificate ca operatori de sistem independenți (Independent System Operator) ai rețelei de transport al energiei electrice, respectiv al gazelor naturale din România, Comisia avizând negativ două notificări în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a celor două companii.

Comisia Europeană a acuzat mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport sunt parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că guvernul poate interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre MFP și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se află unii acționari minoritari și unii membri CA, care au legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.

Saga extrem de politizată

În februarie anul acesta, companiile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României.

Acțiunea a semănat cu cea de la finalul anului trecut, când Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de atunci, de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Transelectrica și Transgaz, companii declarate "apolitice" de premierul Ponta, și-au majorat în 2013 profiturile

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 18 February 2014 06:42

statie-transformareActualul conflict care macină USL are în egală măsură mize economice și politice. Probabil că unul dintre motivele care stau la baza nemulțumirii liberalilor este și mutarea Transelectrica și Transgaz de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru.

Transelectrica și Transgaz tocmai și-au publicat rezultatele preliminare, prima companie obținând un profit de 162,29 milioane lei, în creștere de aproape cinci faţă de anul 2012, când a raportat 34,48 milioane lei, în timp ce Transgaz s-a mulțumit doar cu o majorare de doar 2%, până la un nivel de 336,861.

În pofida evidențelor, premierul Victor Ponta susține că transferul celor două companii n-are nimic de-a face cu politica. "Abordarea unora din media că Transelectrica și Transgaz trebuie să fie ale unui partid reflectă perioada pedelistă în care totul era al partidului. Transelectrica, Transgaz nu sunt nici ale PNL, nici ale PSD, nu sunt ale niciunui partid. (...) Nu, Transelectrica și Transgaz, ca și Romgaz, ca și Hidroelectrica, din momentul în care au fost listate la bursă, din acel moment se conduc fără niciun fel de influență politică", a declarat Ponta, citat de Agerpres.

Independența politică: modelul Romgaz

Numai că "independentul" Romgaz nu e atât de apolitic precum zice premierul Ponta. Astfel cum s-ar explica faptul că Romgaz a contribuit cu jumătate de miliard de euro la finanțarea deficitului bugetului general (28% din valoarea acestuia). Folosirea Romgaz pentru “administrarea adecvată a serviciului datoriei publice” pe termen scurt este evidentă dacă analizăm evoluția titlurilor de stat cu maturitate mai mică de 3 luni. Dacă la finalul lui 2012, Romgaz deținea în bănci depozite pe termen scurt în valoare de 1,288 miliarde de lei și titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni în valoare de 281 de milioane de lei, la 31 septembrie, Romgaz mai deținea doar 2,1 milioane de lei în bănci și 1,75 miliarde de lei în titluri cu scadență mai mică de trei luni. În plus, mai avea plasați 451 de milioane de lei în certificate de trezorerie cu scadență cuprinsă între 3 luni și un an.

Motivația evitării infringement-ului

În ceea ce privește transferul Transelectrica și Transgaz, principalul motiv invocat a fost evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din partea României. Asta după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Transelectrica și-a majorat profitul net de 5 ori

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a încheiat anul 2013 cu un profit net de 162,29 milioane lei, în creştere de aproape cinci faţă de anul 2012, când a raportat 34,48 milioane lei, conform informaţiilor financiare preliminare remise luni Bursei de Valori Bucureşti.

Profitul operaţional după amortizare (EBIT) a fost de 207,8 milioane lei, de 2,5 ori mai mare faţă de cel înregistrat în 2012, susține Mediafax.

Veniturile totale obţinute în 2013 au înregistrat o diminuare de 11% faţă de anul anterior, până la 2,46 miliarde lei.

La 31 decembrie 2013, Transelectrica avea datorii de 2,59 miliarde lei, din care datorii curente - 985,18 milioane lei.

Compania avea active totale de 5,15 miliarde lei la finele lui 2013, în creştere cu 4,2% faţă de anul anterior (4,94 miliarde lei).

Transelectrica este operatorul de transport şi sistem din sectorul energetic românesc. Acţionarii companiei sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice (58,68%), Fondul Proprietatea (13,49%), SIF Oltenia (7,11%) şi alţi acţionari, pe bursă (20,70%).

Profitul net al Transgaz, superior cu 2% celui înregistrat în 2012

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale - Transgaz Mediaş a obţinut în 2013 un profit net preliminat de 336,861 milioane de lei, cu 2% mai mare faţă de cel din 2012, cifrat la 329,3 milioane lei, conform raportului transmis luni Bursei de Valori Bucureşti, citat de Agerpres. 

Veniturile totale ale companiei au crescut anul trecut cu 10%, până la la 1,55 miliarde lei, iar cheltuielile s-au majorat tot cu 10%, la 1,129 miliarde lei. Profitul brut a totalizat 427,8 milioane lei, fiind mai mare cu 9% (34,9 milioane lei) decât în 2012.

Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea veniturilor s-a datorat în principal unui tarif de rezervare capacitate mai mare faţă de perioada similară din anul anterior, iar scăderi au fost înregistrate la veniturile din serviciile de tranzit internaţional al gazelor naturale din cauza unui curs de schimb lei/euro, respectiv lei/dolar american mai mic decât cel realizat în anul 2012.

Creşterea cheltuielilor totale cu 10% în 2013 a fost influenţată, în principal, de instituirea impozitului pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural precum şi de economiile înregistrate la cheltuielile cu achiziţia gazelor pentru consum tehnologic.

Cheltuielile financiare au înregistrat o depăşire de 114,8 milioane de lei în 2013 din cauza provizionului pentru deprecierea activelor financiare, reprezentând contribuţia Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International, consecinţă a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale.

Situaţiile financiare pentru 2013 ale Transgaz nu sunt auditate şi au fost întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Ponta profită de spectrul infringementului UE pentru a trece Transelectrica și Transgaz de la PNL la PSD

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 14 February 2014 15:01

Ponta Antonescu energieCompaniile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din partea României. Asta după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Acțiunea seamănă cu cea de la finalul anului trecut, când Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Care sunt justificările Guvernului

Potrivit Mediafax, care citează surse oficiale, în ultima ședință de Guvern, la care Daniel Chiţoiu (Finanţe) şi Andrei Gerea (Economie), propuşi de PNL spre înlocuire, nu au participat, în locul lor fiind prezenţi secretari de stat, a fost aprobată o ordonanță de urgență, care nu fusese pusă în dezbatere publică sub formă de proiect, prin care Transelectrica și Transgaz au fost trecute din subordinea MFP, controlat de PNL, în cea a SGG, condus de pesedistul Ion Moraru.

"Ordonanţa a fost dată ca să putem desfăşura marile proiecte de interconectare cu Moldova şi Turcia şi să dezvoltăm infrastructura energetică. În plus, Ministerul Finanţelor urmează să promoveze Legea privind stabilirea redevenţelor, deci nu putea să fie şi cu reglementare, şi cu management. Este împotriva regulilor UE", potrivit surselor citate.

Ordonanţa de urgenţă, obţinută de Mediafax, este argumentată prin "atributul suveran al Guvernului de a administra proprietatea privată a statului, necesitatea monitorizării directe, la nivelul conducerii Guvernului, a evoluţiei agenţilor economici cu capital majoritar de stat din domeniul resurselor energetice, în consonanţă cu obiectivul naţional al asigurării independenţei energetice a României, neadoptarea măsurilor propuse fiind de natură să producă efecte negative pe termen mediu şi lung în acest domeniu fundamental al economiei, prin rolul primordial al Cancelariei premierului de a asigura suport prim-ministrului în ceea ce priveşte coordonarea procesului de elaborare a cadrului general pentru definirea priorităţilor Guvernului, în conformitate cu Programul de guvernare şi cu angajamentele internaţionale asumate de România, precum şi statutul Secretariatului General al Guvernului, care constituie elementul de legătură şi stabilitate a guvernării, precum şi prin necesitatea accelerării măsurilor de natură a evita declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României în ceea ce priveşte respectarea principiilor separării calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale, pe de o parte, de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport al electricităţii şi gazelor naturale, pe de altă parte, statuate la nivelul legislaţiei obligatorii a Uniunii Europene".

Astfel, ordonanţa stabilește că exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la Transelectrica şi Transgaz se realizează de către Guvern prin Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, iar reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor vor fi numiţi şi revocaţi prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru. Participarea acestor reprezentanţi în şedinţele adunării generale a acţionarilor se face pe baza şi în limitele mandatului primit prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru.

Ce mai prevede ordonanța

În exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, va acţiona în concordanţă cu politicile şi strategia în domeniul energiei şi gazelor naturale elaborată de ministerul de resort în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

Începând cu data exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, procedurile privind selecţia administratorilor, aflate în derulare, se preiau şi se duc la îndeplinire de către Secretariatul General al Guvernului, care se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Finanţelor Publice.

Se autorizează Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, să iniţieze şi să aprobe, după caz, toate operaţiunile şi demersurile necesare pentru trecerea acţiunilor deţinute de Transelectrica la Societatea Comercială ” Operatorul Pieţei de Energie Electrică”- S.A.-OPCOM şi la Societatea Comercială FORMENERG – S.A. în proprietatea privată a statului şi administrarea Departamentului pentru Energie, cu respectarea prevederilor legale incidente.

Dispeceratul Energetic Naţional şi Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale rămân în coordonarea metodologică şi funcţională a ministrului delegat pentru energie, post ocupat în prezent de Constantin Niţă (PSD).

Procedurile de expropriere în curs de desfăşurare se continuă de către Secretariatul General al Guvernului, cu menţinerea valabilităţii actelor şi procedurilor îndeplinite până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Care au fost obiecțiile Comisiei Europene

Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale.

În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile. Statul deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis că Transelectrica și Transgaz nu îndeplinesc condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificate ca operatori de sistem independenți (Independent System Operator) ai rețelei de transport al energiei electrice, respectiv al gazelor naturale din România, Comisia avizând negativ două notificări în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a celor două companii.

Comisia Europeană a acuzat mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport sunt parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că guvernul poate interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre MFP și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se află unii acționari minoritari și unii membri CA, care au legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.

Război PSD-PNL

În decembrie anul trecut, Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie anul trecut, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre energetice

Ulterior, în aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Nabucco West a murit, trăiască South Corridor, White Stream și Gas East!

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 16 October 2013 10:40

Cooperarea europeană în domeniul energetic este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Criteriile economice sunt de obicei pe ultimul loc atunci când se decide ce proiect alternativ urmează a fi realizat, mult mai importante fiind cele interesele "naționale" (în realitate interese de grup), cele geostrategice, șantajul diplomatic sau trocul de voturi între diferiții decidenți.

Cazul Nabucco este cel mai bun exemplu în acest sens. Un proiect european lansat în urmă cu aproape 2 decenii, a eșuat lamentabil, aducând pierderi importante principalelor firme implicate, printre care Transgaz și OMV.

Cu toate acestea tehnocrații de la Bruxelles promit să se revanșeze lansând alte proiecte ambițioase pe hârtie, cu ajutorul cărora promit să se revanșeze față de România pentru trădarea de care au dat dovadă în cazul Nabucco.

Potrivit Hotnews, România ar putea beneficia de fonduri europene pentru realizarea unor proiecte energetice, prin facilitatea Connecting Europe, care are un buget total de 5,85 miliarde de euro, după ce luni, 14 octombrie, Comisia Europeana a adoptat o lista de obiective energetice prioritare în Europa.

După Nabucco, potopul!

Dacă cele 5,85 de miliarde sunt deocamdată pe hârtie și urmează a se împărți la cele 28 de state membre, pierderile provocate de Nabucco sunt reale și sunt evidențiate în bilanțul contabil al companiilor. De exemplu, transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat, compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco. La rândul său, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.

În plus, acționarii Transgaz au aprobat, pe 23 septembrie, planul de închidere controlată a companiei de proiect Nabucco Gas Pipeline International GmbH, care ar fi trebuit să implementeze defunctul proiect de gazoduct Nabucco, plan pentru care transportatorul de gaze controlat de statul român a prevăzut un buget de cheltuieli de 20 de milioane de euro.

Mai mult, s-a aprobat acordarea de către Transgaz, împreună cu OMV, a unui credit de maxim 7,5 milioane euro (din care cota Transgaz nu va depăși 50%) către Nabucco Gas Pipeline International, cu dobândă și garantat cu active „viabile” ale companiei de proiect, destinat acoperirii nevoii de lichidități a acesteia pentru evitarea insolvenței, precum și achitării costurilor procedurilor legale aferente, inclusiv pierderea controlului în favoarea unui lichidator.

De asemenea, s-a aprobat participarea Transgaz cu maxim 1,34 milioane euro în numerar la majorarea capitalului Nabucco Gas Pipeline International. Majorarea este necesară pentru acoperirea unui deficit de lichidități al acesteia de 7,5 milioane euro și va permite (sic!) rambursarea împrumutului menționat mai sus, inclusiv accesoriile, pentru evitarea intrării în insolvență a companiei de proiect.

La începutul lunii august, Transgaz anunța că nu a luat în calcul probabilitatea de a recupera din pierderile rezultate din investițiile sale în proiectul Nabucco, ca urmare a vânzării unor active reziduale ale fostei companii de proiect, Nabucco Pipeline International GmbH, la care Transgaz deține o participație de 16,67% din acțiuni.

Mii de km de conducte pe hârtie

Dar cu ce vrea Comisia Europeană să compenseze pierderile provocate de eșecul Nabucco? În primul rând cu un fel de Nabucco 2, South Corridor - o conductă de gaze din Bulgaria către Austria, via România și Ungaria, noi conducte onshore cu lungime de 1.318 km și cu capacitate de livrare de 6,1 milioane de metri cubi pe zi în Bulgaria, 6,1 în România, 6,1 în Ungaria și 52 în Austria. Aceste proiecte se află însă, la fel ca Nabuccco, la concurență cu altele, toate având ca scop realizarea unui coridor de transport al gazelor din Marea Caspică cu o capacitate de de minimum 10 miliarde de metri cubi pe an.

Tot pe Coridorul Sudic, Comisia mai "vinde" iluzia unei conducte submarine, care să traverseze Marea Neagra din Georgia până în România, proiect cunoscut sub numele White Stream. Bine că nu White Whale! Poiectul ar urma să cuprindă conducte onshore și offshore cu lungime totală de 1.250 km (1.115 offshore și 135 onshore) si cu capacitate de transport de 46 milioane de metri cubi/zi. Si acest proiect concurează cu altele, menite a asigura accesul la resursele din Azerbaidjan și Turkmenistan.

Potrivit documentului publicat de Hotnews, alte trei proiecte vizând România sunt incluse în traseul estic al gazelor, Gas East. Unul dintre aceste proiecte care ar include România este clusterul de transmisie și tranzit pentru implementarea fluxului invers de gaze, din Roâania în exterior. Aceste proiecte vizează dezvoltarea capacităților României de a exporta gaze naturale. Proiectul prevede amplificarea puterii compresorului de la Stația Silistea și construcția unei conducte de conexiune cu capacitate de 14 milioane de metri cubi pe zi, cu posibilitatea de transport în dublu sens România-Bulgaria.

Tot pe Gas East se află și proiectul vizând dublarea capacității de depozitarea a Depomureș. 

În sfârșit, tot pe Gas East apare și proiectul AGRI - interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România. Dacă se va realiza, acesta va cuprinde, în mod sigur, pe teritoriul României terminalul de gaz lichefiat de la Constanța și conducta Constanta-Arad-Csanadpalota (Ungaria).

Pe partea de energie electrica, lista Comisiei Europene cuprinde include proiectele României în coridorul Eeast Electricity. Aici apare clusterul Bulgaria-România, pentru capacități de transport de curent electric. Acesta include pe teritoriul României 3 linii interne între Cernavodă și Stâlpu, între Gutinaș și Smârdan și între Gadalin și Suceava - toate onshore.

Un alt proiect pe electricitate este clusterul România-Serbia, incluzând interconectorul Resita-Pancevo. Pe teritorul României se vor desfășura liniile Porțile de Fier -Reșita, Reșita- Timisșara/Sacalaz, Arad -Timișoara/Sacalaz.

 

În timp ce Transgaz și OMV suportă din buzunar „funeraliile” Nabucco, Shah Deniz a semnat deja contracte de furnizare gaze către Europa prin conducta TAP

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 24 September 2013 21:06

Shah Deniz contracte BUNConsorțiul care operează zăcământul azer de gaze de la Shah Deniz a semnat, la finalul săptămânii trecute, contracte pe termen lung, de 25 de ani, începând cu 2019, de furnizare de gaze naturale din zăcământ către Europa, prin gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) cu un număr de nouă companii, care s-au angajat să cumpere în total o cantitate de 10 miliarde metri cubi de gaze pe an.

În schimb, Transgaz și OMV, principalii acționari ai proiectului rival Nabucco, care a pierdut bătălia cu TAP pentru furnizarea de gaze din Marea Caspică către Europa, trebuie acum să scoată bani serioși din buzunar pentru închiderea controlată a joint-venture-ului care ar fi trebuit să construiască respectivul gazoduct, Nabucco Gas Pipeline International GmbH.

Cele nouă companii care au semnat contracte de achiziție de gaze naturale cu consorțiul Shah Deniz sunt Axpo Trading (Elveția), Bulgargaz (Bulgaria), DEPA (Grecia), Enel (Italia), E.ON (Germania), Gas Natural Aprovisionamientos (Spania), GDF Suez (Franța), Hera Trading (Italia) și Shell Energy Europe Ltd.

Gazele vor fi aduse direct din Azerbaijan în Europa, pentru prima dată, ca parte a proiectului de exploatare Shah Deniz 2, care va include și deschiderea Coridorului Sudic de gaze. Transportul se va face, începând cu anul 2019, prin conducta Trans-Adriatic Pipeline (TAP), care va avea o lungime de peste 3.500 de kilometri și va tranzita Azerbaijanul, Georgia, Turcia, Grecia, Bulgaria și Albania, iar de aici va trece pe sub Marea Adriatică pentru a ajunge în Italia.

Traderi, consumatori industriali și centrale pe gaze

Consorțiul care dezvoltă câmpul offshore de gaze naturale de la Shah Deniz, din Marea Caspică, este format din BP (25,5%), care este și operatorul concesiunii, Statoil din Norvegia (25,5%), SOCAR din Azerbaijan (10%), francezii de la Total (10%), rușii de la Lukoil (10%), iranienii de la National Iranian Oil Company (NIOC) (10%) și turcii de la Türkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı (TPAO) (9%).

Capacitatea inițială a TAP va fi de 10 miliarde de metri cubi pe an, exact cantitatea contractată prin acordurile semnate recent cu cei 9 cumpărători menționați, și va putea fi extinsă până la 20 de miliarde de metri cubi pe an. Rezervele estimate ale câmpului offshore de la Shah Deniz sunt de 1,2 mii de miliarde de metri cubi de gaze naturale și se preconizează că cea de-a doua etapă de exploatare a sa va începe în 2018.

Constracția conductei TAP este așteptată să înceapă în 2015. Consorțiul care va construi gazoductul este format din BP (20%), SOCAR (20%), Statoil (20%), Fluxys (16%), Total (10%), E.ON (9%) și Axpo (5%).

Cele nouă companii care au semnat contracte de achiziție de gaze naturale cu consorțiul Shah Deniz sunt fie firme de trading, care vor vinde mai departe cantitățile cumpărate pe piețele europene, către diverși consumatori industriali, fie companii integrate de utilități, care vor utiliza gazele pentru a-și alimenta propriile centrale electrice.

Marile pierzătoare sunt țările din Europa de Est

Până acum nu există planuri de livrare a gazelor de la Shah Deniz către consumatorii casnici europeni”, a declarat Elshad Nazitov, vicepreședintele companiei de stat azere SOCAR.

Potrivit Financial Times, 80% din cantitățile de gaze de la Shah Deniz vor ajunge în Italia și pe piețele adiacente acesteia, iar restul în Grecia și Bulgaria, ceea ce reprezintă o mare dezamăgire pentru Comisia Europeană, care spera că învingătorul din competiția dintre proiectele de gazoducte Nabucco și TAP va avea un rol important în reducerea dependenței de importurile de gaze din Rusia a statelor din sud-estul Europei.

„Acum se poate spune că estul Europei a pierdut efectiv gazele de la Shah Deniz. Acele țări vor rămâne dependente de Rusia”, spune Thierry Bros, analiast la Societe Generale.

Momentul este unul sensibil pentru industria europeană a gazelor naturale. Resursele din Marea Nordului sunt în declin, iar țări precum Marea Britanie fac eforturi pentru a se aproviziona prin achiziția de transporturi de gaze naturale lichefiate, ceea ce permite Rusiei să recâștige o parte din cota de piață pierdută în ultimii ani.

Imperiul Gazprom contraatacă

Cei de la Societe Generale mai spun că, anul acesta, Rusia va redeveni principalul furnizor de gaze al Europei, poziție pierdută în 2012 în favoarea Norvegiei. În primele 8 luni din 2013, exporturile de gaze în Europa ale gigantului de stat Gazprom au crescut cu 10% comparativ cu perioada similară din 2012.

Recenta semnare de către consorțiul Shah Deniz a celor nouă contracte pe termen lung de furnizare de gaze azere către Europa va pune presiune pe autoritățile de la Bruxelles pentru accelerarea proiectelor de infrastructură necesare pentru ca gazele respectived să poată fi tranzacționate liber pe teritoriul Europei.

Comisia Europeană susține existența cât mai multor gazoducte pe teritoriul continentului, ceea ce ar permite companiilor de utilități să-și diversifice furnizorii de gaze, reducându-le dependența de acest tip de contracte pe termen lung.

E nevoie de interconectori, dar sunt multe obstacole

„Mă aștept ca Bruxelles-ul să sprijine dezvoltarea așa-numiților interconectori dinspre Grecia și Bulgaria către restul Europei, ceea ce ar permite gazelor din Azerbaijan să ajungă și în estul continentului. Sunt convins că statele din estul Europei și din Balcani vor fi o sursă importantă de cerere de gaze în viitor, însă momentan nu derulăm nici un fel de negocieri în acest sens”, a declarat vicepreședintele BP, Al Cook, responsabil cu chestiuni legate de Shah Deniz.

Problema este, însă, că construcția de interconectori a fost extrem de lentă, mai ales în estul Europei, iar analiștii spun că cererea slabă de gaze naturale din regiune a descurajat investițiile.

„Dacă investești în infrastructură nouă de transport de gaze în estul Europei, n-ai absolut nici o garanție că în viitor va exista suficientă cerere astfel încât să poți să-ți recuperezi investiția”, spune Jonathan Stern, șeful departamentului de gaze de la Oxford Institute for Energy Studies.

Pe de altă parte, contractele pe termen lung semnate de consorțiul Shah Deniz, estimate la o valoare totală de 100 de miliarde de dolari, vor încuraja într-o oarecare măsură comerțul cu gaze. Poate mai important, aceste venituri stabile pe termen lung vor asigura continuarea investițiilor în dezvoltarea câmpului de la Shah Deniz. În decembrie, costurile totale ale demarării celei de-a doua etape de exploatare a câmpului erau estimate la 40 de miliarde de dolari.

Bani de înmormântare pentru Nabucco

Acționarii Transgaz au aprobat, luni, planul de închidere controlată a companiei de proiect Nabucco Gas Pipeline International GmbH, care ar fi trebuit să implementeze defunctul proiect de gazoduct Nabucco, plan pentru care transportatorul de gaze controlat de statul român a prevăzut un buget de cheltuieli de 20 de milioane de euro.

Mai mult, s-a aprobat acordarea de către Transgaz, împreună cu OMV, a unui credit de maxim 7,5 milioane euro (din care cota Transgaz nu va depăși 50%) către Nabucco Gas Pipeline International, cu dobândă și garantat cu active „viabile” ale companiei de proiect, destinat acoperirii nevoii de lichidități a acesteia pentru evitarea insolvenței, precum și achitării costurilor procedurilor legale aferente, inclusiv pierderea controlului în favoarea unui lichidator.

În plus, s-a aprobat participarea Transgaz cu maxim 1,34 milioane euro în numerar la majorarea capitalului Nabucco Gas Pipeline International. Majorarea este necesară pentru acoperirea unui deficit de lichidități al acesteia de 7,5 milioane euro și va permite (sic!) rambursarea împrumutului menționat mai sus, inclusiv accesoriile, pentru evitarea intrării în insolvență a companiei de proiect.

La începutul lunii august, Transgaz anunța că nu a luat în calcul probabilitatea de a recupera din pierderile rezultate din investițiile sale în proiectul Nabucco, ca urmare a vânzării unor active reziduale ale fostei companii de proiect, Nabucco Pipeline International GmbH, la care Transgaz deține o participație de 16,67% din acțiuni.

„Având în vedere incertitudinea monetizării activelor financiare ale companiei Nabucco Pipeline International GmbH, provizionul pentru deprecierea imobilizărilor financiare a fost constituit la nivelul contribuției efective a SNTGN Transgaz SA la capitalul social al Nabucco Pipeline International GmbH și nu a luat în considerare probabilitatea unor vânzări efective de active reziduale ale companiei în care suntem asociați”, se arăta într-o informare a Transgaz, efectuată la solicitarea unor acționari ai companiei.

Ruinele unei bătălii pierdute

Transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat, compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco.

La rândul său, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.

Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

Consorţiul spera să convingă consorţiul Shah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Shah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor spre Europa. Consorţiul Shah Deniz II a ales însă o altă conductă, respectiv Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa.

Liberalizarea prețului la gaze îi arde la buzunar pe industriași… Urmează populația

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 12 August 2013 09:01

newspaper 512Politica de control a prețurilor la energie din ultimele două decenii va avea un efect negativ asupra procesului de liberalizare a prețurilor din domeniul energiei. Un proces început prea târziu, pe o piață cartelizată și supra-reglementată, ce va conduce la o majorare a prețurilor și nu la o ieftinire a acestora. Iar rezultatul este încă incert: își vor optimiza companiile din domeniu costurile, pentru ca, cel puțin pe termen lung, să beneficieze și consumatorii, sau se vor mulțumi cu veniturile suplimentare realizate și vor evita orice investiție în vederea creșterii performanței companiei și calității serviciilor furnizate? Răspunsul nu este unul simplu, în pofida faptului că deja, celelalte companii din economie contribuie la "liberalizare".

Potrivit Economica.net, gazul pentru fabrici costă deja cu circa 30% mai mult decât pentru populație. De la sfârșitul anului viitor, prețul gazului pentru industrie se va alinia la prețurile externe. Populația mai are un respiro până la finalul lui 2017. În plus, Industria se așteaptă la o mărire cu circa 30% a prețului la gazele pe care le primește, de la 260 de dolari e mia de metri cubi, cât este acum, la 360 de dolari, nivelul la care se vrea a se face convergența între prețul de intern și cel de import. Creșterea de 100 de dolari se va face până la sfârșitul anului viitor, potrivit calendarului de liberalizare convenit cu FMI, dar legea permite amânarea cu încă un an, până în 2015, a finalizării procedurilor de dereglementare, spune Nicolae Havrileț, președintele Agenției de Reglementare în Energie, citat de Economica. „Dacă la sfârșitul calendarului  se constată o diferență mare între prețul de intern și prețul de extern al gazului, se poate prelungi perioada de dereglementare până în decembrie 2015”, explică Havrileț.

Deja prețul plătit de industrie pentru gaze este mult mai mare decât cel plătit de populație. Socotind doar prețul de vânzare al gazelor, fără transport, taxe și accize, industria plătește 260 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gospodăriile plătesc doar 160 de dolari. Nivelarea prețurilor de intern cu cele de extern ar trebui să se facă , potrivit lui Havrileț, „pe la 360-380 de dolari”, însă în intervale de timp diferite: industria, până cel mai târziu în 2015, consumatorii casnici , până în 2018. Președintele ANRE spune că scumpirea gazului îi va determina pe proprietarii fabricilor să investească în retehnologizare și echipamente mai eficiente energetic. „Nu poți cere să fii competitiv pe o piață doar pe baza unui preț scăzut al materiei prime. Trebuie să te retehnologizezi”, arată Havrileț.

Transgaz și Petrom nu au putut salva Bursa, mai titrează Economica.net. Profitul pe primul semnestru a scăzut la jumătate. Profitul net al Bursei de Valori București (BVB) pe primul semestru a scăzut aproape la jumătatea celui din perioada similară a anului trecut, la 4,24 milioane de lei „aproape de nivelul bugetat pentru anul 2013“, se spune în raportul companiei. Nu au fost de ajuns banii încasați din găzduirea tranzacțiilor ofertei publice de vânzare a acțiunilor Transgaz, de către stat, și a plasamentului privat, derulat de Fondul Proprietatea cu acțiuni ale OMV Petrom, astfel încât compania care administrează Bursa de Valori București (BVB) să repete profitul din prima jumătatea a anului trecut.

Ziarul Financiar anunță că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din țară, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 771,4 milioane de lei, cu 38% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar afacerile companiei de stat au continuat să scadă pe fondul unui consum slab. „Realizarea unui profit net mai mare decât cel înregistrat în primul semestru din 2012 este generată de reducerea cheltuielilor cu amortizarea, reducerea cheltuielilor de operare și reducerea achizițiilor la gaze de import“, explică reprezentanții companiei evoluția profitului. De cealaltă parte, afacerile Romgaz au continuat să scadă, evoluție înregistrată și în primul trimestru din 2013. Astfel, compania a ajuns la un business de 1,9 miliarde de lei (432 de milioane de euro), cu 13,4% mai mic față de afacerile de aproape 2,2 miliarde de lei (500,6 milioane de euro) din primele șase luni ale anului trecut.

HotNews publică un interviu cu ministrul finanțelor Daniel Chițoiu, potrivit căruia, actualele redevențe, cuprinse în prezent între 3,5% și 13,5% din producție în funcție de tipul zăcămintelor de hidrocarburi, vor fi majorate în scopul obținerii de venituri suplimentare la buget, însă nu va fi ignorat nici necesarul de investiții din domeniu, în momentul luării deciziei. "Vrem să colectam din redevențe mai mult decât încasăm acum pentru că suntem în situația de a colecta cel mai puțin din UE la acest capitol. În același timp, nu vrem să punem un nivel prea ridicat al redevențelor care i-ar împiedica pe operatorii economici să se dezvolte sau să investească. Discutăm cu operatorii de pe fiecare  domeniu urmând să stabilim un nivel optim, în care sa fie avantajat și Statul dar și operatorii economici. Până la finele anului o să adoptăm nouă legislație privind redeventele", a declarat ministrul Finanțelor, Daniel Chitoiu, în interviul acordat HotNews.

Premieră în producția de energie: Soarele a bătut vântul

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 11 July 2013 13:34

newspaper 512Premieră în domeniul producției de energie în România: ieri a fost prima zi în care soarele a produs mai multă energie decât vântul, în pofida faptului că din punct de vedere al capacității instalate, eolianul este net superior, cu o capacitate de 20 de ori mai mare decât cea din sectorul fotovoltaic.

Economica.net anunță că ieri, la ora 16.00, fermele fotovoltaice produceau 11 MW iar cele eoliene doar 6 MW. Ponderea fotovoltaic-eolian în total producţe de energie era de 0,2% respectiv 0,1%. Cea mai mare parte a energie produsă în ţară venea din hidro – 40% şi din cărbune - 23%. În prezent, în România există circa 2.500 de MW eolieni instalaţi în România şi doar circa 100 fotovoltaici. Şi energia eoliană, şi cea fotovoltaică, sunt subvenţionate de consumatori prin sistemul certificatelor verzi.

Ziarul Financiar susține că OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, îşi pregătește terenul pentru a investi în îmbunătățirea performanțelor exploatării zăcămintele mature. Compania a scos la licitaţie un contract cu o valoare maximă de 450 de milioane de euro, pentru construcţia staţiilor prin care va trece la redezvoltarea câmpurilor. Petrom caută contractori generali care să construiască întreaga instalaţie de extrac­ţie a hidrocarburilor, inclusiv instalarea conduc­telor, echi­pa­men­telor şi sistemelor de utilităţi, „pentru a oferi o func­ţionare deplină“, potrivit anun­ţului publicat de compa­nie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). După finalizarea lucrărilor, instalaţia va fi predată Petrom.

Mediafax anunță noua componență a Consiliului de Administrație al Transgaz Mediaș, ce urmează a fi condus de Ion Sterian, administrator al companiei din 2007. Ceilalţi administatori sunt avocatul Ştefan Radu Cernov, George Bogdan Iliescu (director la BRD Corporate Finance), Ion Petru Văduva (fost CEO al Ţiriac Holdings) şi economistul Nicolae Vlad Neacşu, propus de Fondul Proprietatea. Văduva a fost numit, în luna iunie, director general al Transgaz. Cernov a fost ales în această funcţie chiar dacă la jumătatea lunii iunie a demisionat fin funcţia de administrator al Transgaz, motivul lui fiind eliminarea riscului afectării imaginii Transgaz. Cernov, specializat printre altele în energie şi infrastructură, a fost asociat cu actualul ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Şova, în cadrul firmei de avocatură Şova & Asociaţii.

Economica.net a descoperit că Alexandru Săndulescu, preşedintele Consiliului de Administraţie la Nuclearelectrica este şi consilier superior la Cabinetul Prim Ministrului Republicii Moldova, potrivit unei prezentări a membrilor CA Cernavodă făcută pe site-ul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Denumirea oficială a funcţiei lui Săndulescu în guvernul basarabean este „Consilier superior pe politica energetică la Cabinetul Prim-Ministrului Republicii Moldova, în cadrul EU High Level Advisdory Mission”.  Întrebat dacă există un conflict de interese în faptul că este simultan preşedintele uneia dintre cele mai mari companii energetice din România şi consilier pe energie într-un guvern străin, Săndulescu a răspuns că nu vede niciun fel de conflict. „Care e problema. Ce conflict de interese să fie? Până acum ne plângeam că sunt numai funcţionari în consiliile de administraţie, acum, când sunt oameni din exterior, vedem probleme”, a precizat Săndulescu.

UPDATE: OMV recunoaște înfrângerea; Die Presse: Nabucco a eșuat; New Europe: TAP a câștigat bătălia cu Nabucco pentru gazul azer

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 26 June 2013 09:07

20130626 - TAP Nabucco

Update: Nabocco a fost refuzat de Shah Deniz, fiindu-i preferat proiectul concurent, TAP. De această dată este oficial, austriecii de la OMV, acționari ai Nabucco, confirmând, într-un comunicat de presă informația apărută deja în presa internațională.

"Consorţiul Şah Deniz II a informat OMV, un acţionar al Nabucco Gas Pipeline International Gmbh (NGPI), în ceea ce priveşte decizia privind ruta preferată de transport al gazelor către Europa. Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiu", se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV.

Deși a evitat să confirme informația Ministerul Economiei din România a recunoscut că "în acest moment, autorităţile române au în derulare o analiză complexă a situaţiei energetice la nivel naţional şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre".

Proiectul Nabucco al celor de la OMV a eșuat, consorțiul TAP fiind ales drept partener de către Shah Deniz, titrează și publicația austriacă Die Presse, care nu precizează însă sursa informației și susține că oficialii OMV contactați telefonic au refuzat să facă orice comentariu pentru moment.Informația este confirmată și de agenția de presă turcă Cihan News Agency, care citează surse diplomatice ce precizează că oficialii Nabucco au fost deja înștiințați în scris de Shah Deniz în legătură cu decizia luată.

Consorțiul Trans Adriadic Pipeline (TAP) a fost ales de către Shah Deniz drept partener în viitorul proiect de transport al gazelor azere pe teritoriul UE în detrimentul Nabucco Vest, susține publicația New Europe, care citează o sursă apropiată decidenților de la Baku. Ieri, potrivit agenției de presă azere APA, cel puțin patru guverne și cei doi CEO ale celor două consorții au fost informați asupra deciziei Shah Deniz.

New Europe este o publicație print și online pro-europeană, cu sediul la Bruxelles, înființată în urmă cu 19 ani.

Potrivit unui reporter de naționalitate elenă al publicației, Kostis Geropoulos (Grecia este unul dintre cele mai implicate state, atât din cauza tranzitării de către TAP a teritoriului elen, cât și din cauza recentei achiziționări de către SOCAR a companiei de transport a gazelor DESFA), pe 28 iunie, TAP va fi anunțat de Shah Deniz (ai cărui acționari sunt Socar, BP și Total) drept câștigător în cursa de transportare a gazului azer prin Grecia, Albania și Marea Adriatică, în Italia.

Cu toate acestea, consorțiul Shah Deniz a declarat într-o declarație la 25 iunie, "nu are de gând să speculeze cu privire la alegerea opțiunii europene de livrare a gazului azer. Așa cum am mai anunțat, Shah Deniz intentionează să anunțe opțiunea selectată înainte de sfârșitul lunii iunie".

Potrivit New Europe, Uniunea Europeană, care încearcă să-și reducă dependența energetică față de Rusia și să-și diversifice sursele de aprovizionare, sprijină atât TAP, cât și Nabucco Vest, în concurența lor pentru transportul a 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan, ca parte a coridorului sudic al gazelor.

Factorul grec, decisiv

Screen Shot 2013-05-28 at 11.56.14 AM

Pe 21 iunie, cu numai patru zile în urmă ministerul Energiei și Mediului din Grecia a anunțat oficial că a ajuns la un acord cu TAP pe tema condiților de tranzitare a teritoriului Greciei de către conducta consorțiului. În aceeași zi, compania petrolieră de stat SOCAR din Azerbaidjan (întâmplător și acționar al Shah Deniz) a confirmat că a ajuns la un acord cadru cu statul grec pentru achiziționarea unui pachet de 66% al operatorului de transport a gazelor din Grecia (DESFA). Acordul dintre guvernul grec și TAP urmează a fi semnat chiar astăzi.

Acționarii TAP sunt elvețian AXPO (42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) și Germania E.ON Ruhrgas (15%). Membri consorțiului Shah Deniz au opțiunea de a deveni, la rândul lor, acționari TAP. 

Experți citați de New Europe au declarat că Nabucco și TAP ar trebui să colaboreze, indiferent de ceea ce câștigă proiectului. "Proiectul ratat" poate începe, la rândul său, operațiunile de construcție a sistemului de transport, imediat ce "proiectul câștigător" se apropie de finalizare. Potrivcit experților citați de New Europe, cele două proiecte ar trebui să fie construite împreună pentru a înlocui Rusia South Stream, care pare să domine piața aprovizionării cu gaze naturale în Balcani.

UE a trădat

Dacă sursa celor de la New Europe este bine informată, ea nu face decât să confirme o știre care plutea în aer. Așa cum scria ieri Energy Report, Nabucco pare a fi pierdut până și susținerea Bruxelles-ului. Potrivit Platts, care citează surse guvernamentale israeliene, în urmă cu două săptămâni, a avut loc o discuție între Valeria Termini, vicepreședinte al Consiliului Reglementatorilor Energiei din UE și oficiali ai ministerului israelian al Energiei și Apelor, pentru a-i convinge să se alăture proiectului TAP, pentru ca Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc. 

Propunerea UE ar permite Israelului să transporte gaz în UE prin intermediul conductei TAP și ar reduce semnificativ investițiile necesare pentru construirea de către Israel a unor costisitoare facilități de export de gaz natural lichefiat (LNG). Un terminal LNG ar costa undeva între 7 și 10 miliarde de dolari, în timp ce o conductă care să lege rețeaua națională israeliană de transport la TAP numai 2-3 miliarde de dolari. Decizia Israelului depinde de liberalizarea sau nu a exportului de gaze de către statul israelian, care urmează a se decide în următoarele săptămâni.

{jathumbnailoff}

Shah Deniz a comunicat deja către Nabucco și TAP decizia luată. Nabucco pare că a pierdut bătălia, UE negociind conectarea Israelului la TAP

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 25 June 2013 12:15

20130528 - Nabucco TAPLa sfârșitul acestei săptămâni, vineri, va fi anunțată o decizie extrem de importantă pentru guvernul României, pentru Transgaz și mai ales pentru consumatorii români, care ar putea să beneficieze de prețuri mai reduse la gaze ca urmare a unei oferte în ascensiune, cea privind soarta Nabucco Vest și a Trans Adriatic Pipeline (TAP). Potrivit presei internaționale, decizia este deja luată, iar astăzi și mâine oficiali ai Shah Deniz vizitează Roma, Tirana, Atena și Budapesta pentru a informa reprezentanții respectivelor guverne în legătură cu decizia luată referitor la traseul pe care ar urma să-l aibă gazul azer pentru a ajunge pe piața europeană.

Din păcate pentru România, semnele nu sunt deloc bune, trei dintre capitalele pomenite de agenția de presă azeră APA, aflându-se pe traseul TAP. Astăzi urmează a fi informați în legătură cu decizia luată și CEO-ul TAP, Kjetil Tungland, și directorul de management al Nabucco, Reinhard Mitschek, care însă nu vor face nicio declarație pe această temă până pe 28 iunie, data anunțului oficial.

Socar preia DESFA, iar guvernul grec a publicat acordul cu TAP

De altfel, în ultimul timp, ambele tabere au depus un efort de promovare a propriilor proiecte. Dacă Nabucco s-a bazat mai mult pe retorică, salutând declarații comune ale președinților unor state prin care ar urma să tranziteze gazul azer, printre care și cel al României, TAP a preferat să-și asigure bunăvoința unor principali actori. Astfel, vineri s-a ajuns la un acord între guvernul grec și azerii de Socar (principali acționari ai Shah Deniz, alături de Total și BP) privind preluarea de către compania azeră a unui pachet de 66% din rețeaua de distribuție a gazelor din Grecia (DESFA) pentru o sumă de 400 de milioane de euro. Faptul că Socar a inclus în oferta de preluare a DESFA și conectarea rețelei elene la TAP nu mai este o noutate. Noutatea constă în faptul că tot vineri, ministerul energiei și protecției mediului de la Atena a făcut publicității textul acordului dintre guvernul grec și TAP pentru transportul gazului azer, document care urmează a fi semnat zilele următoare. “În prezent avem semnate toate acordurile politice necesare luării unei decizii favorabile de către Shah Deniz", a declarat CEO-ul TAP Kjetil Tungland, citat de ekathimerini.com. Interesant este că, în pofida incertitudinii inițiale, guvernul grec a preferat privatizarea DESFA deși privatizarea companiei de gaze, DEPA, a eșuat, iar vineri, Gazprom a anunțat că nu va mai depune nicio ofertă pentru preluarea companiei elene. Privatizarea DESFA va îngreuna și mai mult vânzarea DEPA, ceea ce arată cât de convingători au fost azerii de Socar în negocieri. Probabil că decisivă a fost promisiunea conectării la TAP, ceea ce duce la concluzia că decizia ce urmează a fi anunțată vinei va fi favorabilă acestui consorțiu și nu Nabucco.

UE negociază deja cu israelienii conectarea la TAP

O altă veste proastă vine de la fostul mare susținător al proiectului Nabucco, Uniunea Europeană (UE), susținător care, de altfel, în ultimul timp a fost extrem de tăcut pe această temă. Potrivit Platts, care citează surse guvernamentale israeliene, în urmă cu două săptămâni, a avut loc o discuție între Valeria Termini, vicepreședinte al Consiliului Reglementatorilor Energiei din UE și oficiali ai ministerului israelian al Energiei și Apelor, pentru a-i convinge să se alăture proiectului TAP, pentru ca Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc. 

Propunerea UE ar permite Israelului să transporte gaz în UE prin intermediul conductei TAP și ar reduce semnificativ investițiile necesare pentru construirea de către Israel a unor costisitoare facilități de export de gaz natural lichefiat (LNG). Un terminal LNG ar costa undeva între 7 și 10 miliarde de dolari, în timp ce o conductă care să lege rețeaua națională israeliană de transport la TAP numai 2-3 miliarde de dolari. Decizia Israelului depinde de liberalizarea sau nu a exportului de gaze de către statul israelian, care urmează a se decide în următoarele săptămâni.

Ministrul energiei și apelor Silvan Shalom a recomandat constituirea unei rezerve de 530-540 miliarde de metri cubi de gaze pentru piața internă până în 2040, ceea ce ar reduce capacitate de export a Israelului la aproximativ 360-400 miliarde de metri cubi. În august 2012, executivul israelian a recomandat aprobarea unei capacități de export de 500 de miliarde metri cubi de gaze până în 2040.

Investițiile Transgaz, irosite?!

De altfe, în 2012, Transgaz nu a fost deloc entuziasmat să realizeze investițiile aferente proiectului Nabucco, din cele peste 80,7 de milioane de lei investiții programate, realizând 46%, și anume 39,9 milioane de lei. Adunarea Generala a Actionarilor Transgaz a aprobat pe 29 aprilie, "stabilirea unei plaje in cadrul careia sa se regaseasca nivelul participatiei Transgaz in cadrul proiectului Nabucco, coroborata cu posibilitatea de finantare a societatii, intre 15% si 20% inainte de accederea potentialilor investitori din consortiul Sah Deniz, si intre 7% si 10% dupa accederea potentialilor investitori din consortiul Sah Deniz, urmand ca procentul sa fie aprobat de AGA". Transgaz are in prezent o participatie de 16,67% din Nabucco. Ceilalti actionari ai proiectului sunt OMV (Austria), Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding, MOL (Ungaria) si RWE (Germania).

Începand cu anul 2012, asociatul MOL nu a mai contribuit, proportional cu cota parte din capitalul social NIC detinuta, la finantarea proiectului, astfel încît infuzia de capital social s-a realizat doar prin contributiile celorlalti cinci asociati (BEH, Botas, OMV, RWE, Transgaz), participarea acestora crescand de la 16,67% la 17,06% si ulterior la 17,38%, in timp ce MOL a fost diluat de la 16,67%, initial la 14,68% si apoi la 13,10%.

In situatia in care asociatul MOL isi va mentine pozitia de a nu finanta proiectul, acesta va fi diluat in continuare.

Initial proiectul Nabucco a fost definit ca un sistem de conducte pornind de la granitele Turcia/Georgia, respectiv Turcia/Irak si avand drept punct terminus nodul tehnologic de gaze de la Baumgarten, Austria (Nabucco Clasic).

Screen Shot 2013-05-28 at 11.56.14 AM

Anuntul facut de catre consortiul Shah Deniz din Azerbaidjan conform caruia punctul de livrare al gazelor naturale disponibile din zacrunantul Shah Deniz II pentru export spre Europa va fi granita dintre Turcia si Bulgaria sau granita dintre Bulgaria si Grecia (in functie de traseul ce urmeaza a fi ales) si intentia consortiului format in prezent din companiile SOCAR (Azerbaidjan) si Botas (Turcia) de a construi pe teritoriul Turciei o noua conducta de transport gaz denumita Trans Anatolian Pipeline (TANAP) au determinat asociatii NIC sa-si reconsidere pozitia prin elaborarea unei alternative la proiectul initial Nabucco concretizata prin aparitia variantei Nabucco Vest (tronsonul european), care ar urma sa aiba ca si punct de plecare granita Turcia/Bulgaria. Astfel, Nabucco Vest va transporta gazele caspice de la granita de vest a Turciei prin Bulgaria, Romania, Ungaria pana la Baumgarten, Austria.

Shah Deniz a luat in calcul, pentru transportul gazelor din zacamantul SD II spre Europa, doua trasee, primul spre Italia, cel de-al doilea spre Europa de Sud-Est.

Astfel pentru fiecare varianta de traseu consortiul Shah Deniz a selectat la mijlocul anului 2012 cate un proiect preferat: Nabucco Vest in defavoarea South East European Pipeline-SEEP pentru ruta sud-est europeana si Trans Adriatic Pipeline- TAP in defavoarea Italy Turkey Greece Interconnector-ITGI pentru ruta italiana, urmand ca pana la data de 28.06.2013 sa ia decizia finala privind proiectul preferat pentru transportul gazului natural din zacamantul Shah Deniz II.

Conform mecanismului de finantare adoptat de ditre asociati constand in majorari clasice de capital social (respectiv sumele transferate de catre asociati ca urmare a solicitărilor de numerar venite din partea NIC sunt inregistrate ca si contributii directe la capitalul social al NIC) la sfarsitul anului 2012 capitalul social al NIC s-a majorat la valoarea de 140.666.700 Euro, asa cum rezulta din extrasul constatator eliberat de Curtea Comerciala din Viena, la data de 28.11.2012.

Potrivit raportului Transgaz pe 2012, numai anul trecut valoarea serviciilor prestate si facturate de catre Departamentul de Proiectare se ridica la suma de 878.741 euro. O parte importanta a activitatii de proiectare a constituit-o Proiectarea conductei Nabucco pe teritoriul României.

Screen Shot 2013-05-28 at 11.57.19 AM

Zacamantul de gaze Sah Deniz, unul dintre cele mai mari din lume, a fost descoperit in 1999 si se afla in zona de apa adanca a Marii Caspice, la 70 kilometri de capitala Azerbaijanului, Baku. Prima faza a dezvolarii zacamantului, denumita Sah Deniz 1, a inceput in 2006. Productia estimata pentru aceasta este de 9 miliarde metri cubi de gaze. Faza a doua a exploatarii acestui zacamant este denumita Sah Deniz II. Lucrarile sunt derulate de un consortiu format din companiile BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%), Oil Industries Engineering & Construction (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Overseas Company (9%).

{jathumbnailoff}

Lovitură devastatoare pentru Nabucco: SOCAR, principal acționar al Shah Deniz, a inclus TAP în oferta de preluare a distribuției de gaze din Grecia

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 28 May 2013 12:06

20130528 - Nabucco TAPRăzboiul dintre Nabucco și TAP pentru gazele azere intră pe ultima sută de metri. În timp ce Reuters publică astăzi un articol sceptic cu privire la șansele Nabucco de a obține bunăvoința Shah Deniz, după ce a pierdut susținerea explicită a Uniunii Europene, OMV anunță că a vândut francezilor de la GDF Suez 9% din acțiunile Nabucco Vest, pachet achiziționat recent de grupul austriac de la germanii de la RWE, care s-au retras din proiect. Privatizările din Grecia vor avea și ele un cuvânt greu de spus, mai nou, azerii incluzând în oferta de preluare a companiei de distribuție de gaze elenă și conectarea la TAP.

Privatizările din sectorul energetic din Grecia s-ar putea să joace un rol la fel de important ca și considerentele geopolitice în deciderea câștigătorului concernului care va transporta gazul azer în Europa. Pentru privatizarea administratorului rețelei de distribuție a gazelor din Grecia, DESFA, au fost depuse două oferte, prima, cea a rușilor de la Sintez și cea a azerilor de SOCAR. Dacă Sintez era interesată și de compania de explorare și producție, DEPA, oferind pentru ambele companii 1,9 miliarde de euro, SOCAR a vizat încă de la început numai rețeaua de distribuție, pentru care a avansat o ofertă de 450 de milioane de euro. Între timp puși în fața concurenței gigantului Gazprom, care oferă 950 de milioane de euro pentru DEPA, Sintez și-a retras oferta pentru ambele companii, anunțând că nu mai este interesată decât de privatizarea rețelei de distribuție. Cum și oferta concurentă a grecilor de la M & M, de maxim 400 milioane de euro a fost marginalizată, Gazprom pare a avea cale liberă pentru cumpărarea DEPA.

Alianță SOCAR-Gazprom?!

Pentru Nabucco în general, și pentru România și Transgaz, în particular, mai interesantă este însă soarta privatizării DESFA. Presa elenă susține, invocând surse guvernamentale, că azerii intenționează să-și majoreze oferta pentru administratorul rețelei de distribuție a gazelor și să o ofere la pachet cu conectarea la conducta Trans-Adriatică (TAP), aflată în concurență cu Nabucco Vest pentru obținerea transportul gazelor azere pe coridorul sudic. Decizia Shah Deniz va fi anunțată în aceeași perioadă în care va fi încheiată și privatizarea distribuției de energie în Grecia. Guvernul grec susține extrem de categoric proiectul TAP, în defavoarea Nabucco, recent premierul elene Samaras efectuând o vizită de curtoazie la Baku, amintește naturalgaseurpe.com. În aceste condiții, se poate presupune cu siguranță că SOCAR are o șansă importantă de a câștiga licitația pentru DESFA, mai ales dacă Gazprom câștigă licitația pentru DEPA, Gazprom fiind extrem de interesat în construcția TAP, Nabucco având o rută parelălă cu South Stream-ul ce urmează a fi construit de ruși.

SOCAR s-a antepronunțat

Screen Shot 2013-05-28 at 11.57.19 AM

Reuters pare a fi de acord cu analiza celor de la Natural Gas Europe, într-un articol publicat astăzi, agenția de presă notând că Nabucco pare a pierde teren în ecuația complexă bazată în egală măsură pe factori politici, cât și economici. Finanțarea de către Rusia cu 39 de miliarde de euro a South Stream pare a favoriza TAP în fața Nabucco.

"Întrebarea este: E Nabucco viabil dacă se construiește South Stream?", a declarat Andrew Neff, analist principal la IHS, firmă cu sediul la Moscova. 

Decizia finală a consorțiului Shah Deniz, de alegere între TAP și Nabucco, va fi luată undeva la mijlocul verii, probabil în luna iunie. Principalii partenerii în Shah Deniz sunt BP și SOCAR. Iar prin includerea TAP în oferta de privatizare a DESFA, SOCAR pare că s-a antepronunțat, neascunzându-și preferința pentru TAP.

Uniunea Europeană nu va avea un cuvânt de spus în alegerea directă, însă modificarea poziției sale de la "susținător necondiționat" pentru Nabucco la una de "neutralitate" pare a schimba datele problemei, susține Reuters. UE susține în prezent că ar fi mulțumită cu construirea oricărei dintre cele două conducte și chiar cu construirea ambelor.

"Aceasta este o schimbare dramatică", a declarat directorul pentru afaceri externe al TAP, Michael Hoffmann, citat de Reuters, care nu uită să precizeze că purtătorul de cuvânt al Nabucco, Christian Dolezal, a declarat, la rândul său, că Nabucco se bucură în continuare de un sprijin politic puternic.

Considerațiile geo-politice: relația cu Rusia, relațiile eleno-turce și impulsionarea economiei grecești

Screen Shot 2013-05-28 at 11.56.14 AM

Planul original al UE a fost crearea unui sistem de conducte de 3.900 de km care ar fi urmat să lege Europa de Azerbaidjan, prin Balcani și Turcia. Între timp, distanța pe care urma să se întindă Nabucco a fost redusă la 1,300 de km. 

Conducta TAP are numai 800 km, incluzând o porțiune care ar urma să traverseze apele maritime. Acționarii săi sunt conduse de elvețian AXPO și Statoil. Din punct de vedere economic, cele două proiecte au costuri comparabile. Nabucco ar putea costa undeva la 8 miliarde de dolari, în timp ce TAP ar fi mai ieftin cu jumătate de miliard de dolari. "Ambele au avantaje și dezavantaje", a declarat Gulmira Rzayeva, cercetător principal la Centrul pentru Studii Strategice de pe lângă Președintele Republicii Azerbaidjan. În plus, din punct de vedere politic, azerii au tot interesul să se afle în relații bune cu UE, dar nici nu vor să-și strice relațiile cu Rusia, ceea ce face din TAP marea favorită. Traseul Nabucco Vest este paralel cu cel al conductei South Stream (de 2.500 de km), pe care Gazprom deja a început s-o construiască și care urmează a traversa Marea Neagră și apoi Bulgaria, Serbia, Ungaria și Slovenia. Rușii au renunțat totodată la planurile pentru o rută mai sudică, care ar fi concurat cu TAP, ceea ce îi creează acesteia un avantaj competitiv în fața Nabucco, mai notează Reuters. 

Alte considerente politice pe care UE le ia în calcul sunt, pe de o parte, îmbunătățirea relațiilor turco-elene, în cazul optării pentru TAP, ca și impulsul economic pe care această conductă îl va da economiei grecești, lovită dur în ultima vreme. Reuters susține că, deși Bulgaria și România sunt cele mai sărace state din UE, ele nu se confruntă cu problemele economice ale Greciei.

OMV a vândut participația preluată de la RWE francezilor de la GDF Suez

Grupul industrial francez GDF Suez, unul dintre cele mai importante grupuri energetice europene, intră în proiectul gazoductului Nabucco Vest, care urmează să lege Austria de frontiera turco-bulgară, trecând prin Ungaria, România şi Bulgaria, a anunţat grupul energetic austriac OMV într-un comunicat, preluat de AFP.

Fără să precizeze valoarea tranzacţiei, OMV a anunţat că a vândut francezilor de la GDF Suez 9% din acţiunile Nabucco Vest, proiect sprijinit de Uniunea Europeană, în timp ce grupul austriac a cumpărat recent acţiunile companiei germane RWE, care s-a retras din proiect.

"Atragerea companiei GDF Suez ca partener în cadrul Nabucco Vest constituie un progres important şi demonstrează că Nabucco este pe drumul bun pentru a aproviziona în viitor Europa în manieră sigură cu gaze naturale provenind din noi surse", a declarat CEO de la OMV, Gerhard Roiss, citat în comunicat.

În consecinţă, Nabucco Vest cuprinde la ora actuală şase investitori, şi anume OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargas (Bulgaria), Botas (Turica) şi GDF Suez (Franţa).

NABUCCO Gas Pipeline International a salutat intrarea în acționariat a grupului francez GDF Suez, tranzacție care va consolida acționariatul Nabucco și va facilita accesul companiei pe piața franceză. De asemenea, intrarea în acționariatul Nabucco a celui de-al doilea mare cumpărător de gaze din Europa va contribui la construirea unui cadru financiar solid al Nabucco.

{jathumbnailoff}

ANRE majorează cu peste 50% tarifele reglementate pentru înmagazinarea subterană a gazelor naturale în depozitele Romgaz și Depomureș

Category: Transport si Stocare
Creat în Sunday, 05 May 2013 21:20

Depozitare subterana inmagazinare gaze BUUNTarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș, care se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali, au fost majorate cu peste 50% de la 30 aprilie 2013, potrivit ordinelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Respectivele tarife nu mai fuseseră modificate din 2009.

Astfel, la Romgaz, tariful total de înmagazinare subterană a gazelor naturale pentru ciclul aprilie 2013-martie 2014 a fost stabilit la 17,29 lei/MWh, în creștere cu aproape 55% față de cel aferent ciclului anterior, de 11,17 lei/MWh.

Pe componentele tarifului, componenta fixă pentru rezervarea de capacitate a fost majorată de 2,3 ori, de la 5,65 la 13,12 lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare. Componentele volumetrice pentru injecția și extracția gazelor au fost reduse de la 2,63 la 2,37 , respectiv 1,80 lei/MWh.

De la 1 iulie 2008, consumul de gaze naturale din România a început să fie măsurat și facturat în MWh, renunțându-se la măsurarea în metri cubi. 1 MWh reprezintă echivalentul a circa 9,4 mii de metri cubi de gaze naturale. 

Creștere de peste 57% pentru francezii de la GDF Suez

Potrivit Ordinului ANRE nr. 26/2013, venitul total al Romgaz din activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale va crește cu 26% în ciclul aprilie 2013-martie 2014, față de cel anterior, de la 368,19 la 464,04 milioane lei, iar venitul total reglementat se va majora cu 4%, de la 343 la 356,89 milioane lei. Capacitatea operațională a Romgaz este de 29.355.360 MWh.

La Depomureș, divizia de înmagazinare gaze a francezilor de la GDF Suez, tariful total de înmagazinare a fost majorat cu peste 57%, de la 7,86 la 12,38 lei/MWh.

Componenta pentru rezervare a crescut cu 53%, de la 5,24 la 8,01 lei/MWh, cea pentru injecția de gaze a fost dublată, de la 1,56 la 3,10 lei/MWh, iar cea pentru extracția de gaze a fost majorată cu aproape 20%, de la 1,06 la 1,27 lei/MWh.

Ordinul ANRE nr. 25/2013 prevede că venitul total din înmagazinarea de gaze al Depomureș va crește cu aproape 32%, de la 28,85 la 38,01 la milioane lei, iar venitul total reglementat se va majora cu 4,1%, de la 29,2 la 30,4 milioane lei. Capacitatea operațională a Depomureș este de 3.154.550 MWh.

Se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali

Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale nu mai fuseseră modificate din anul 2009. Aceste tarife se reflectă în în prețurile achitate de consumatorii finali de gaze.

Potrivit legislației în vigoare, furnizorii de gaze naturale, precum și Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport de gaze, au obligația de a deține stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, pentru siguranța aprovizionării clienților finali și asigurarea echilibrului fizic al sistemului național de transport al gazelor naturale.

Astfel, pentru ciclul 2013-2014, ANRE a stabilit pentru furnizori un stoc minim total de gaze naturale de 24,47 milioane MWh, din care 16,54 milioane MWh pentru piața reglementată, iar restul pentru segmentul concurențial. Transgaz are obligația constituirii unui stoc minim de gaze de  212.000 MWh.

La depozitele subterane de gaze naturale mai au acces producătorii de gaze, furnizorii de pe piața en-gros, consumatorii eligibili, precum și companiile străine care beneficiază de tranzitul de gaze naturale pe teritoriul României.

Majorare amânată

Legislația în vigoare mai prevede că tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare firmă deținătoare de licență de înmagazinare gaze naturale, scopul fiind ca aceste tarife să acopere costurile totale aferente desfăşurării activităţii de înmagazinare.

Tarifele de înmagazinare ar fi trebuit majorate încă din aprilie 2012, potrivit raportului ANRE pe anul trecut privind determinarea prețurilor și tarifelor reglementate, Autoritatea precizând că veniturile nerealizate din cauza amânării majorării, între 1 aprilie și data stabilirii noilor tarife, se consideră venituri amânate.

„În noua Metodologie pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, publicată in 25 mai 2012, a fost introdusă noţiunea de venit amânat, care reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă este indreptăţit să il realizeze anual pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate intr-o manieră prudentă şi valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor şi preţurilor aprobate pe parcursul perioadei de reglementare, perioada şi modalitatea de recuperare a acestora urmand a fi agreate cu fiecare titular de licenţă in parte”, se arată în raportul citat.

Tag Cloud