Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri03292024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Exporturile de produse petroliere ale NIS Gazprom Neft în România au crescut cu 50% în euro anul trecut, la 64,65 milioane €

Exporturile de produse petroliere ale NIS Gazprom Neft în România au crescut cu 50% în euro anul trecut, la 64,65 milioane €

nis gazprom neft 60232200

Exporturile de produse petroliere în România ale companiei sârbe Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom prin intermediul Gazprom Neft, „brațul petrolier” al gigantului energetic de stat al Rusiei, au crescut cu 50% anul trecut în monedă unică europeană.

Potrivit raportului anual al companiei, în 2014, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România s-au ridicat la 64,65 milioane euro, în creștere cu 50% față de anul anterior (43,38 milioane euro), ținând cont de cursurile euro-dinar din 31 decembrie 2014, respectiv 2013.

La finalul anului trecut, cursul euro-dinar era cotat la 121,17 dinari/euro, moneda sârbească depreciindu-se cu 5,7% față de cea europeană comparativ cu cursul din 31 decembrie 2013, de 114,60 dinari/euro.

În monedă națională sârbă, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România au crescut anul trecut cu peste 57%, de la 4,972 la 7,833 miliarde dinari.

"În al patrulea trimestru al anului trecut, piața românească de carburanți auto a marcat o revenire, datorată reducerii prețurilor, care a compensat parțial efectele negative ale majorării accizelor începând cu luna aprilie. Cota NIS la nivelul întregii piețe de carburanți auto din România este de 0,4%, iar pe segmentul retail – de 0,5%", se precizează în raportul anual pe 2014 al companiei sârbe.

NIS Gazprom Neft operează în România prin intermediul subsidiarei locale NIS Petrol. Anul trecut, numărul de angajați al NIS Petrol a scăzut cu 31%, de la 58 la 40.

Foraje și explorări de 50 milioane dolari

Potrivit raportului anual al NIS Gazprom Neft, la 31 decembrie 2014, compania-mamă avea acordate subsidiarei românești NIS Petrol credite pe termen lung în sumă totală de 9,258 milioane euro, în creștere cu 15,4% față de finalul anului 2013, când acestea se ridicau la 8,022 milioane euro.

În document se mai precizează că, la 31 decembrie 2014, valoarea lucrărilor de foraj și explorare derulate de companie pe cele patru perimetre de hidrocarburi concesionate în vestul României era estimată la 50 milioane dolari.

În 2011, NIS Gazprom Neft a încheiat un acord de farm-out cu compania canadiană de petrol și gaze East West Petroleum, care concesionase perimetrele de hidrocarburi Tria, Băile Felix, Periam și Biled. În baza acordului de farm-out, cei de la NIS acționează ca operatori ai concesiunilor, finanțează 85% din totalul costurilor de explorare a perimetrelor și, în funcție de succesul lucrărilor, vor avea dreptul la 85% din totalul producției extrase de pe aceste concesiuni.

În decembrie anul trecut, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt NIS și firma East West Petroleum.

În martie 2014, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Nu s-a mai auzit nimic despre Pitești-Pancevo

România și Serbia au convenit în septembrie anul trecut ca, în termen de trei luni, operatorii sistemelor naționale de transport țiței din cele două țări, Conpet și Transnafta, să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii conductei petroliere Pitești-Pancevo, care să transporte țiței importat adus pe mare și depozitat în portul Constanța până la rafinăria sârbă Pancevo a companiei sârbe NIS.

"Am convenit ca, în termen de trei luni de zile, companiile Conpet și Transnafta să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin portul Constanța" declara, în septembrie 2014, ministrul de atunci al Energiei, Răzvan Nicolescu, după o întâlnire cu omologul său sârb, Aleksandar Antic.

De atunci, însă, asupra acestui subiect s-a așternut tăcerea. Pe de altă parte, în martie anul acesta, Conpet a decis să angajeze consultanți în vederea extinderii activității societății pe plan extern.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect. Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Prima pierdere în 5 ani

NIS Gazprom Neft a consemnat prima pierdere trimestrială din ultimii aproape 5 ani în T1 2015, cu un rezultat negativ de 43,6 milioane dolari, din cauza scăderii cotațiilor la țiței și a deprecierii dinarului față de dolar, această din urmă cauză având o influență negativă asupra rezultatului financiar trimestrial al companiei de 65 milioane dolari.

Anul trecut, profitul net al NIS Gazprom Neft a scăzut cu 42%, la 27,8 miliarde dinari.

Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, controlează 56,15% din acțiunile NIS, iar statul sârb – 29,87%.

În august anul trecut, ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream, proiect abandonat între timp de Gazprom.

Tag Cloud