Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon07062020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate ICSID: Statul român a încălcat unele garanții acordate prin lege Rompetrol, fără să prejudicieze material compania, și va împărți cu aceasta costurile arbitrajului

ICSID: Statul român a încălcat unele garanții acordate prin lege Rompetrol, fără să prejudicieze material compania, și va împărți cu aceasta costurile arbitrajului

Rompetrol Patriciu BUUN

Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington a respins cererea înaintată de Rompetrol la finele lui 2005, când compania, înregistrată în Olanda, era controlată de omul de afaceri Dinu Patriciu, cerere prin care au fost solicitate României daune în valoare de 185,38 milioane de dolari, pentru hărţuire din partea autorităţilor. Cu toate acestea, Curtea a constatat că statul român a încălcat unele din garanțiile de care Rompetrol se bucura în virtutea Acordului privind protejarea reciprocă a investițiilor semnat între guvernul român și cel olandez. Motivul pentru care nu au fost acordate despăgubiri este acela că, în cursul procedurii de arbitraj, Rompetrol nu a reușit să probeze că ar fi suferit prejudicii materiale ca urmare a încălcării respectivelor garanții. În consecință, Curtea a decis ca cele două părți să împartă costurile arbitrajului internațional.

Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington The Rompetrol Group N.V., companie înregistrată în Olanda, a trimis la sfârşitul anului 2005 o cerere de arbitraj către Secretariatul General al Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva României. În motivarea cererii de arbitraj se susţinea că The Rompetrol Group N.V. şi managementul său au fost ţinta unei hărţuiri din partea autorităţilor publice române, devenind victimele unui tratament ostil, discriminatoriu şi arbitrar din partea unor persoane publice (oficiale) şi instituţii publice din România, motiv pentru care investiţia sa în sectorul petrolier din România ar fi fost grav afectată.

Rompetrol a invocat la acel moment încălcarea de către România a prevederilor Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, ratificat prin Legea 114/1994, drept pentru care a cerut despăgubiri materiale de 139,38 milioane dolari şi despăgubiri morale de 46 milioane dolari.

Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii din Washington a respins cererea Rompetrol de despăgubire din partea statului român, decizia fiind pronunţată şi distribuită celor două părţi implicate la data de 6 mai, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Curtea a constatat că dovezile prezentate de Rompetrol nu susțin acuzația potrivit căreia ar fi existat o campanie de hărțuire a companiei organizată de statul român. De asemenea, Curtea a decis că autorităţile fiscale de la București nu au acţionat într-o manieră opresivă împotriva S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa, nici dacă se are în vedere o apreciere absolută, nici prin comparaţie cu alte societăţi comerciale.

Acordul cu Olanda a fost încălcat, dar nu s-a dovedit vreun prejudiciu material

În comunicatul MFP se mai afirmă doar că Tribunalul arbitral a constatat o încălcare limitată a tratamentului echitabil ce trebuia aplicat investitorului străin în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului privind modul de comportament al procurorilor.

„Deşi nu s-a reţinut că un anume act individual din cele efectuate de procurori ar fi încălcat, prin el însuşi, Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, Tribunalul Arbitral a considerat că procurorii ar fi trebuit să aibă în vedere protejarea interesului investitorului străin şi să ia măsurile necesare pentru a evita, minimiza sau atenua posibilitatea de a se aduce daune acestui investitor. Tribunalul Arbitral a reţinut însă că reclamantul nu a dovedit că ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a acestor acţiuni ale procurorilor. În consecinţă, Tribunalul Arbitral nu a acordat reclamantului nicio despăgubire”, se spune în comunicatul MFP. 

Pe de altă parte, în textul deciziei Curții și în motivarea acesteia se afirmă că pretențiile Rompetrol sunt admisibile și că, pe baza dovezilor prezentate de reclamantă, se constată că statul român a încălcat, într-o anumită măsură, punctul 1 și punctul 5 din articolul 3 al Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos. De asemenea, Curtea a decis ca statul român și Rompetrol să împartă în mod egal sarcina costurilor procedurii de arbitraj.

„Totuși, pe baza probelor prezentate Curții, rezultă că reclamanta nu a îndeplinit sarcina de a dovedi că a suferit pierderi economice sau prejudicii rezultând din respectivele încălcări”, spune Curtea.

Punctul 1 al articolului 3 din Acord stipulează că „Fiecare parte contractantă (România și Olanda – n.r.) va asigura un tratament just și echitabil investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante și nu va împiedica prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii funcționarea, conducerea, întreținerea, folosirea, fructificarea investițiilor sau dispunerea de acestea de către investitori. Fiecare parte contractantă va acorda acestor investiții siguranță și protecție depline”.

De asemenea, punctul 5 prevede că „Dacă prevederile legale ale fiecărei părți contractante sau obligațiile în baza acordurilor internaționale existente în prezent sau stabilite ulterior între părțile contractante, în plus față de prezentul acord, conțin o reglementare generală sau specifică, îndreptățind investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în prezentul acord, această reglementare, în măsura în care este mai favorabilă, va prevala asupra acestui acord”.

Ce li se reproșează procurorilor

Potrivit Curții, încălcarea de către statul român a acordului de protejare a investițiilor semnat cu autoritățile olandeze, în cazul Rompetrol, a survenit în contextul urmăririi penale derulate împotriva lui Dinu Patriciu, care controla compania la acea dată. Astfel, Curtea notează că Parchetul General și DIICOT erau la curent cu faptul că, în cadrul anchetei penale, erau amenințate direct sau indirect interesele Rompetrol.

„Trebuie asumat că această cunoaștere exista măcar din momentul celei de-a doua cereri de arestare a lui Dinu Patricu și a lui Philip Stephenson, din simplul motiv că cererea de arestare face referire directă la actuala procedură de arbitraj și la faptul că aceasta a fost inițiată de către <investitorul olandez> (Rompetrol). De la acel moment, reclamata nu mai poate nega că Parchetul Genera, ca organ responsabil al statului român, ale cărui acțiuni sau omisiuni angajează responsabilitatea internațională a României, era la curent cu faptul că investigația penală poate afecta interesele unui investitor străin protejat”, se afirmă în decizia Curții.

Potrivit deciziei Curții, nu există dovezi potrivit cărora statul român ar fi întreprins acțiuni menite a evalua, a evita, a minimiza sau a preveni posibilitatea ca interesele Rompetrol să fie afectate în cursul anchetei și, de altfel, nici nu a pretins acest lucru în pledoaria sa scrisă. 

Curtea mai spune că, pe baza neregulilor procedurale din cursul urmăririi penale împotriva lui Dinu Patriciu și a altora, incluzând conduita procurorilor, sechestrul pus asupra acțiunilor RRC și arestarea lui Patriciu și a lui Stephenson, a constatat încălcarea de către reclamată, într-o măsură limitată, a garanțiilor prevăzute la articolul 3, punctul 1 din Acordul de protejare a investițiilor, în special a garanției cu privire la „tratamentul just și echitabil”.

În context, Curtea de Arbitraj Internațional mai spune că, pe baza dovezilor pe care le are la dispoziție și aplicând ceea ce consideră a fi sarcina și standardul corect al probei, rezultă că este probabil să fi existat, în rândurile procurorilor DIICOT, animozitate și ostilitate împotriva lui Dinu Patriciu, precum și o determinare în a reuși să obțină condamnarea sa, ceea ce, în consecință, a afectat negativ, în oarecare măsură, abordarea tactică a investigației penale.

„Pe de altă parte, dacă o astfel de atitudine a existat, ea a fost strâns asociată cu procurorii Cristescu și Nastasiu, însă nu există nici o dovadă că acest lucru i-ar fi afectat și pe alți oficiali din DIICOT și Parchetul General. Cu atât mai puțin există vreo dovadă că o astfel de atitudine părtinitoare s-ar fi manifestat în comportamentul tribunalelor românești atunci când a fost vorba despre contestarea acțiunilor procurorilor”, se precizează în decizia Curții Internaționale de Arbitraj.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud