Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat12142024

Last updateThu, 28 Nov 2024 6pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate De ce validează BNR majorarea impozitării propusă de guvernul Ponta?

De ce validează BNR majorarea impozitării propusă de guvernul Ponta?

17436 NpAdvHover

Impactul asupra inflației produs de noile taxe introduse de guvernul Ponta, cele pe construcții speciale și de infrastructură, și al indexări accizei cu rata inflației va fi limitat la 0,2%, susține Guvernatorul Mugur Isărescu.

Este dificil de descifrat cât din această declarație intră în fișa postului guvernatorului, de ancorare a anticipațiilor prin moral suasion, și cât e realitate sau măcar bună credință. 

Pentru că guvernatorul se poate înșela, așa cum a făcut-o la mijlocul anului 2009, când vorbea de creștere economică într-un an care s-a încheiat cu o scădere a PIB-ului de 7,1% (6,6% după revizuirile cauzate de “jongleriile fiscale” ale guvernanților cu deflatorul).

"Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări, impactul este limitat la 0,2% şi consecinţele unui lanţ sunt limitate. Probabil că vom schimba numai balanţa riscurilor de la o balanţă echilibrată spre o balanţă uşor superioară, uşor în creştere", a declarat Mugur Isărescu, întrebat de presă despre efectul majorărilor de taxe, adăugând că că nu vede o avalanşă de scumpiri în lanţ ca urmare a aplicării majorărilor anunţate.

Noile taxe și liberalizarea prețurilor vor scumpi inevitabil produsele energetice

Entuziasmul cu care BNR a primit măsurile guvernului este bizar. Pentru că prin acestea se majorează impozitarea, în special în industria energetică și la bunuri cu cerere mai puțin elastică. Ceea ce este logic, din punct de vedere al guvernanților și al FMI, care vor să aibe o garanție a veniturilor, numai că și transferul costului cu plata impozitelor către consumator este direct proporțional cu inelasticitatea cererii. Guvernanții, dar și oficialii BNR susțin că aceste măsuri sunt obligatorii pentru asigurarea veniturilor pentru majorarea salariilor și pensiilor, cu alte cuvinte pentru stimularea cererii interne, care “rămâne la un nivel redus, contribuind astfel la ajustarea contului curent la 1,2 la sută din PIB”, susține BNR în Declaraţia de presă făcută publică la sfârşitul vizitei FMI şi CE.

Comoditatea cu care BNR privește actuala situație este cu atât mai ciudată cu cât România va trece în perioada următoare și printr-un proces de liberalizare a prețurilor la energie și la gaze naturale, care în cazul companiilor este mult mai alert decât în cazul consumatorilor casnici. Și a fi confortabil cu o majorare a impozității la produse cu cerere mai puțin elastică și care oricum aveau un calendar de aliniere cu prețurile europene în condițiile în care te plângi de nivelul redus al cererii interne ridică semne de întrebare.

BNR merge pe mâna stagnării economice

Profesorul de economie de la Universitatea Româno-Americană Bogdan Glăvan consideră că impactul inflaționist al noilor măsuri “depinde ce face BNR. Deocamdată văd că validează politica monetară globala, scade dobânda și bagă bani. Inflația o sa sară în momentul în care se reia creditarea. Dacă BNR estimează un impact inflaționist atât de mic înseamnă că merge pe varianta neîncrederii consumatorilor/investitorilor/băncilor, adică implicit pe stagnare economică. Cred că în acest moment BNR e îngrijorată atât de creditele neperformante cât și de hot money care vin de-afară, asta e motivul pentru care scade dobânda, nu ca să crească economia. Văd ca a lăsat cursul oarecum liber, s-a apreciat ceva, dar estimez că se va aprecia mai mult pe măsura ce hot money continuă să intre. Asta are impact deflaționist. La un moment dat însă va începe sa cumpere valuta și să inflaționeze mai serios”.

Scenariul pesimist

De altfel, estimarea atât de redusă a impactului și entuziasmul cu care BNR a primit această măsură sugerează că BNR se teme mai mult de presiuni deflaționiste decât de cele inflaționiste, cea ce sugerează că în opinia tehnocraților din strada Doamnei economia lâncezește. Să nu sufere însă de ceea ce în psihanaliză se numește nevroză de destin: o eventuală majorare a prețului petrolului pe piețele internaționale ar putea conduce prețul benzinei de la 6-6,10 lei (cât va fi după implementarea noilor măsuri) undeva la 6,5 lei pe litru. Dacă majorează și redevențele la petrol și gaze - prețul benzinei ar putea sări la 6,7-7 lei. În ceea ce privește gazele și energia, ele se vor scumpi oricum ca urmare a procesului de liberalizare.

Cu alte cuvinte, numai la benzină am putea asista la o scumpire de 20-25%, ce va pune presiune pe bugetele gospodăriilor și va afecta în sens negativ cererea și implicit prețurile celorlalte bunuri. Companiile din celelalte sectoare ar putea fi prinse între ciocanul cererii în scădere (și implicit al prețurilor) și nicovala majorării costurilor de producție (prețul la energie și gaze se va liberaliza și vor urma traseul prețului petrolului - rușii leagă prețul gazelor de acesta, iar energia e un important factor de producție). Va rezulta o avalanșă de falimente! Și atunci, ori BNR își folosește la maxim (ineficient și clientelar) singurul canal de transmisie monetară (bugetul, că sistemul bancar nu mai este un astfel de canal), pentru a “salva” companiile “too big to fail”, fie vom intra într-o recesiune profundă cauzată de aceste majorări de taxe "salvatoare”.

Tag Cloud