Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri07032020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse Naftogaz, monopolul energetic al Ucrainei – o lecție clasică despre caracatița corupției politico-corporatiste din companiile de stat

Naftogaz, monopolul energetic al Ucrainei – o lecție clasică despre caracatița corupției politico-corporatiste din companiile de stat

Naftogaz coruptie

Pentru președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, monopolul energetic controlat de statul ucrainean, NAK Naftogaz Ukrainy, este un garant al independenței energetice a țării. Independența respectivă este însă mai mult cu numele, întrucât compania este înglodată în datorii la creditori externi, datorii garantate de statul ucrainean, iar aceștia o consideră tot mai mult o adevărată „gaură neagră”, după ce Naftogaz a înregistrat pierderi financiare în 6 din ultimii 8 ani.

Naftogaz este cel mai mare angajator din Ucraina, cu 175.000 de salariați, și a fost subvenționată de stat cu peste 6 miliarde de dolari în intervalul 2009 – 2012, pentru a-i compensa pierderile, datorate menținerii unor prețuri reglementate pentru livrările de gaze naturale pe piața internă, dar și importurilor energetice costisitoare din Rusia.

Subvențiile au fost acordate de stat sub forma garantării de către guvern a emisiunilor de obligațiuni ale Naftogaz, garanții incluse în bugetul de stat și din cauza cărora Ucraina a consemnat deficite ale finanțelor publice în fiecare din anii ultimului deceniu.

Potrivit Transparency International, Ucraina se află la egalitate cu Siria în clasamentul mondial al corupției.

Naftogaz sintetizează perfect corupția politică și economică din Ucraina. Câtă vreme această companie va exista, nu ne putem aștepta la nici un fel de schimbări, pentru că este direct conectată la interesele politicienilor de top”, spune Volodimir Omelcenko, șeful departamentului de energie la Institutul Razumkov din Kiev și fost responsabil cu transportul petrolier la Naftogaz între 1998 și 2003.

Presiuni din multiple direcții

La finalul lunii trecute, președinții Ucrainei și Rusiei, Viktor Ianukovici și Vladimir Putin, au purtat negocieri timp de două zile pe tema gazelor naturale, fără să consemneze nici un progres. Pe 25 iulie, FMI a anunțat că nu a mai avut convorbiri cu autoritățile de la Kiev din aprilie, atunci când au fost sistate negocierile cu privire la un pachet de ajutor financiar în valoare de 15 miliarde de dolari.

Rezervele valutare ale Ucrainei se află sub mare presiune luna aceasta, întrucât banca centrală de la Kiev are de rambursat 950 de milioane de dolari către FMI și alți 253 de milioane de dolari deținătorilor ucrainieni de obligațiuni de stat.

Cel mai mare partid de opoziție din țară, condus din închisoare de fostul premier Iulia Timoșenko, pretinde că actuala putere, mână în mână cu conducerea Naftogaz, vor să împingă intenționat compania către faliment și că „sifonează” bani prin achiziții de echipamente și gaz. În replică, guvernul a respins toate acuzațiile opoziției.

Dobânda obligațiunilor Naftogaz scadente în 2014, pe care compania le-a restructurat în 2009, a atins nivelul de 9,686% pe 2 august, cel mai mare din 17 iulie încoace.

Pentru investitori, Naftogaz este un exemplu extrem de instructiv despre felul în care Ucraina își administrează finanțele publice. Guvernul refuză să taie subvențiile pentru livrările interne de gaze naturale, motiv pentru care FMI a sistat negocierile cu executivul de la Kiev pentru un eventual ajutor financiar.

Ce vor rușii echivalează cu trădarea

Pe de altă parte, autoritățile nu au reușit să îmbunătățească nici transparența și guvernanța corporativă a Naftogaz, ceea ce a făcut ca UE să blocheze niște fonduri destinate reparării și modernizării sistemului de conducte de gaze al Ucrainei, vechi și depășite.

Producția internă de gaze naturale a Ucrainei a scăzut cu 1,1% anul trecut, la 19,3 miliarde de metri cubi. Prin conductele ucrainiene trec circa 25% din importurile anuale de gaze ale Europei.

FMI face presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să reducă subvențiile la gaze pentru gospodăriile populației, pentru a reduce deficitul bugetar al țării, cifrat la 3,8% din PIB anul trecut. Guvernul răspunde că populația nu-și poate permite să plătească mai mult.

Pentru a-și reduce costurile cu energia, Ucraina încearcă să scape de dependența de importurile din Rusia, care îi furnizează jumătate din necesarul de gaze naturale. În 2010, premierul Mikola Azarov a caracterizat termenii unui contract de furnizare semnat cu Gazprom ca fiind „înrobitori”.

La rândul ei, Rusia spune că este dispusă să reducă prețul cerut ucrainienilor dacă aceștia acceptă să îi acorde acces necondiționat la sistemul de conducte de transport al Naftogaz și dacă Ucraina se va alătura unei uniuni vamale conduse de Rusia, care ar mai include Kazahstanul și Belarusul. Opoziția i-a transmis lui Ianukovici că acceptarea acestor solicitări ar echivala cu un act de trădare.

Scene ce amintesc de Oltchim, Dan Diaconescu și „DJ” Remus Vulpescu

Unul din planurile de sporire a independenței energetice a Ucrainei, care prevedea construirea unui terminal de gaze naturale lichefiate lângă Odessa, a avut un final de-a dreptul penibil.

Vladislav Kaskiv, șeful Agenției pentru Investiții de Stat din Ucraina, a convocat o conferință de presă pe 26 noiembrie anul trecut, pentru a anunța că firma spaniolă Gas Natural SDG și alte companii europene vor construi un de gaze naturale lichefiate lângă Odessa, în valoare de 856 milioane euro. Jordi Sarda Bonhevi, care pretindea că este reprezenantul respectivului consorțiu european la ceremonia de la Kiev, la care au participat premierul Azarov și ministrul Energiei de atunci, Iuri Boyko, a venit, a zâmbit, a dat mâna cu oficialii ucraineni, după care a plecat în mare grabă.

La nu mai mult de jumătate de oră după finalul întâlnirii, spaniolii de la Gas Natural au negat oficial orice implicare în proiect. Anul acesta, pe 30 mai, compania a declarat că, în decembrie 2012, i-a intentat proces lui Bonhevi la Curtea Supremă a Spaniei, pentru fraudă și falsificare de documente oficiale.

Identitatea persoanei respective nu a fost clarificată nici până în ziua de azi. Vladislav Kaskiv, care și-a păstrat postul de președinte al Agenției pentru Investiții de Stat din Ucraina, a declarat că totul a fost o provocare menită să submineze țelul Ucrainei de a-și consolida independența energetică.

„A fost un eveniment foarte dureros pentru mulți oameni din guvern. Au fost umpluți de ridicol”, spune Nick Piazza, CEO la compania de investiții SP Advisors din Kiev.

Achiziții cu prețuri „umflate”

Acest fiasco nu a fost singurul scandal legat de Naftogaz de natură să compromită Ucraina. Partidul de opoziție al Iuliei Timoșenko, care execută o sentință de 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, susține că prețul cu care Naftogaz a achiziționat în 2011 o instalație de foraj pentru petrol a fost „umflat” artificial, pentru ca managerii să își bage în buzunar diferența față de costul real.

Poliția din Letonia, unde firma care le-a vândut celor de la Naftogaz instalația deține un cont bancar, a blocat accesul la bani companiei ucrainene și a deschis o anchetă, având suspiciuni că a fost vorba de spălare de bani. Postul ucrainean de televiziune Tvi a anunțat în decembrie că poliția letonă ar fi intrat în posesia unor probe care ar fi dovedit acuzația față de cei de la Naftogaz.

Pe de altă parte, autoritățile de la Kiev au angajat firma americană Halliburton pentru a audita achiziția Naftogaz, iar americanii au declarat că totul ar fi în regulă, diferența de prețuri explicându-se prin anumite costuri suplimentare justificate survenite, respectiv echipament și servicii suplimentare, plus transport. Guvernul ucrainean spun că acuzatorii fac parte din cercuri care și-ar dori să blocheze proiectele ucrainene de foraj pentru petrol și gaze în Marea Neagră.

Ucraina se clasează pe locul 144 din 177 în indicele corupției întocmit de Transparency International, la egalitate cu Siria și Congo. „S-au făcut progrese din punct de vedere legislativ, dar noile legi nu sunt implementate în mod consistent și coerent. De exemplu, apar multe amendamente ad-hoc la legi, precum și multe derogări, care fac ca instituțiile de stat să fie exceptate de la normele privind achizițiile publice”, spune Qimiao Fan, directorul Băncii Mondiale pentru Ucraina, Belarus și Moldova.

În 2009, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) au spus că sunt gata să finanțeze modernizarea sistemului de conducte de gaze al Ucrainei, dar nici un ban nu a fost alocat până în prezent, întrucât creditorii consideră că nu s-au făcut suficiente progrese în ceea ce privește transparența Naftogaz și nu s-a luat măsura separării activităților de extracție, transport și vânzări pe firme diferite.

Nu se vede nici o luminiță la capătul tunelului

„Naftogaz va fi divizată în mai multe companii cât mai repede posibil. Asta va atrage investitori, întrucât resursele statului sunt limitate”, a declarat președintele Viktor Ianukovici la începutul anului.

Guvernul dă vina pe opoziție pentru întârzierea tentativelor de restructurare a Naftogaz. În aprilie, guvernul Azarov a trimis în Parlament o ordonanță prin care se legaliza posibilitatea de principiu ca firma să fie vândută și ca rețeaua sa de conducte să fie închiriată.

„Este posibil ca ordonanța să fi fost mai degrabă un mijloc de a pune presiune pe Rusia în chestiunea prețului gazelor de import decât o încercare semnificativă de restructurare a companiei. Mi-ar plăcea să cred că lucrurile merg într-o direcție pozitivă, dar dacă ne uităm la dinamica a tot ceea ce s-a întâmplat în Ucraina în ultimii câțiva ani, lucrurile nu arată deloc încurajator. Nu e nici un secret că industria energetică este cea mai mare vacă de muls pentru elita politică și de business a Ucrainei”, spune Olga Shumilo-Tapiola, profesor la Carnegie Europe din Bruxelles.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud