Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri07032020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse Probleme în fostul imperiu sovietic: Uzbekistanul taie gazele Kîrgîstanului, după ce acesta și-a vândut rețeaua de transport de gaze către Gazprom

Probleme în fostul imperiu sovietic: Uzbekistanul taie gazele Kîrgîstanului, după ce acesta și-a vândut rețeaua de transport de gaze către Gazprom

Kirgistan

Gigantul rus de stat Gazprom este privit, în special în Europa, ca un instrument de presiune politico-economică extrem de puternic al Kremlinului.

Însă în Asia Centrală, regiune care a făcut pe vremuri parte din imperiul rus, iar ulterior din cel sovietic, Gazprom a ajuns parte a unei dispute care este departe de a consolida imaginea de omnipotență pe care Rusia vrea să o livreze lumii, scrie The Economist.

Problemele au început în aprilie, când Gazprom a preluat rețeaua națională de transport de gaze naturale a Kîrgîstanului, angajându-se totodată să asigure stabilitatea aprovizionării cu gaze a acestui stat.

Ca parte a acordului semnat cu cei din Kîrgîstan, Gazprom s-a angajat să investească circa 580 milioane dolari în dezvoltarea industriei energetice kîrgîze și a plătit datoriile de circa 40 milioane dolari ale operatorului rețelei de transport, KyrgyzGas. În schimb, Kîrgîstanul a acceptat să-și vândă sistemul de conducte de gaze pentru suma simbolică de 1 dolar.

Însă la câteva zile după încheierea acordului de vânzare, Uzbekistanul, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale ai Kîrgîstanului, a anunțat că a oprit exporturile de gaze către sudul Kîrgîstanului. Explicația oficială a fost că compania de gaze uzbekă nu are contract de vânzare-cumpărare gaze cu Gazprom, noul proprietar al rețelei de transport kirgîze.

Oprirea furnizării de gaze a afectat grav sute de mii de locuitori din sudul Kîrgîstanului, o regiune, de altfel, extrem de instabilă din punct de vedere politic. Cei care și-au permis și-au cumpărat sobe electrice pentru gătit, însă cei mai mulți au fost nevoiți să ardă gunoaie sau chiar mobilă din case în sobe pentru a-și putea face de mâncare. Toată lumea se teme de venirea iernii, când, oricum, furnizarea de curent electric se face cu perioade mari de întrerupere.

Un locuitor al capitalei regionale Osh a declarat că a auzit că autoritățile locale au început să distribuie butelii de gaz, însă a adăugat că nu știe cât costă buteliile și nici de unde pot fi procurate. "Nimeni nu știe nimic", a spus el.

Tot mai mulți kîrgîzi se întreabă ce are de gând să facă președintele Almazbek Atambayev pentru a rezolva această problemă gravă. Momentan, președintele a cerut, literalmente, "puțintică răbdare". Din păcate, s-ar putea să fie nevoie de cantități mult mai mari de răbdare, dat fiind că vor mai trece destui ani până la eventuala finalizare a unui proiect de construire a unui gazoduct care să pornească din nordul Kîrgîstanului și să traverseze munții Tiah Shan, ocolind astfel Uzbekistanul, comentează The Economist.

Mulți locuitori ai Kîrgîstanului au criticat decizia guvernului de a vinde operatorul de transport de gaze KyrgyzGas către Gazprom, compania de stat controlată de foștii "coloniști" ai țării. Acordul de vânzare a fost parte a strategiei Rusiei de a atrage Kîrgîstanul să intre în Uniunea Economică Eurasiatică dominată de Moscova. Kîrgîstanul ar putea adera la această uniune vamală și comercială anul viitor, deși beneficiile unei astfel de aderări sunt cel puțin îndoielnice. Actuala penurie de gaze nu face decât să sporească îndoielile kîrgîzilor cu privire la întărirea relațiilor economice și politice cu Rusia.

Potrivit unor surse apropiate situației, Gazprom ar purta în prezent negocieri cu autoritarul lider al Uzbekistanului, Islam Karimov, care este departe de a fi un rusofon și se opune tentativelor Kremlinului de a-și recăpăta influența în regiune. Uzbekistanul preferă să-și vândă gazele naturale din producția proprie în China, printr-o serie de aranjamente contractuale destul de opace, pe care unele voci din Uzbekistan le acuză că ar provoca crize de aprovizionare pe plan național.

În acest timp, locuitorii din Kîrgîstan sunt prinși la mijloc în această plasă de interese divergente. Premierul kîrgîz se plânge că omologul său de la Tașkent, capitala Uzbekistanului, nu-i răspunde la telefon.

Pe măsură ce criza se agravează, unii politicieni kîrgîzi au propus, ca măsură de retaliere față de tăierea furnizării de gaze de către uzbeci, oprirea alimentării cu apă din Kîrgîstan a sistemelor de irigații agricole din Uzbekistan. Măsură care, dacă va fi adoptată, va provoca cu siguranță o replică din partea uzbecilor, una care riscă să fie la fel de explozivă ca și gazul, conchide The Economist.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud