Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed02282024

Last updateFri, 02 Feb 2024 10am

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Transport si Stocare Bulgaria și-a majorat importurile de petrol non-rusesc în octombrie, dorind într-un an rafinăria Lukoil de la Burgas să nu mai proceseze țiței exportat de Moscova

Bulgaria și-a majorat importurile de petrol non-rusesc în octombrie, dorind într-un an rafinăria Lukoil de la Burgas să nu mai proceseze țiței exportat de Moscova

 

Bulgaria, singura ţară din UE exceptată de la embargoul impus importului maritim de petrol rusesc, şi-a majorat importurile de ţiţei din alte surse în luna octombrie, pregătindu-se pentru momentul în care va fi obligată să proceseze ţiţei non-rusesc la rafinăria Burgas pe care gigantul rus Lukoil o deţine în statul balcanic.

De ce este important: În prezent, rafinăria Lukoil de la Burgas, singura din ţară, se alimentează cu ţiţei rusesc din terminalele din portul Novorosisk, de unde este transportat şi ţiţeiul kazah furnizat celor mai importante rafinării din România. În România funcţionează 4 rafinării: Petrobrazi (OMV Petrom - cu o capacitate anuală totală de 4,5 milioane tone), Petrotel (Lukoil - 2,5 milioane tone), Petromidia (Rompetrol - 6 milioane tone) şi Vega (Rompetrol - 0,35 milioane tone). Cu excepţia Petrobrazi, care procesează două treimi ţiţei din producţie internă şi o treime din import, celelalte rafinării procesează petrol importat. Iar majoritatea importurilor, fie că e vorba de ţiţei kazah sau rusesc, erau efectuate prin portul rusesc Novorosisk.

Mai este important: Dacă rafinăriile din România ar funcţiona la capacitate totală, aproximativ 850 mii tone, din cele 2,18 milioane tone exportate în ianuarie prin Novorosisk, ar trebui să ajungă în terminalele Midia şi Oil Terminal. O cantitate similară ar trebui să fie livrată şi către cea mai mare rafinărie din regiune, cea de la Burgas, deţinută de Lukoil, scutită de la embargoul impus de UE importului de ţiţei rusesc. Autorităţile de la Sofia pregătesc de mult terenul pentru o eventuală preluare a rafinăriei, interzicând totodată exportul de produse procesate de Lukoil în Bulgaria, cu excepţia celor destinate Ucrainei. Aproximativ 50% din producţia de la Burgas era exportată de Lukoil, inclusiv în România.

Conducerea Lukoil Bulgaria a anunţat luna trecută că se pregăteşte să renunţe complet la procesarea petrolului rusesc până în octombrie 2024 şi că intenţionează să reducă cota de importuri de ţiţei rusesc la 80% până la sfârşitul acestui an.

În octombrie, Bulgaria a importat aproape 200.000 de tone de petrol de provenienţă non-rusă, printre sortimente norvegiene şi egiptene, potrivit Reuters. Este cel mai mare volum de petrol non-rusesc importat lunar până acum în acest an.

În 2023, Bulgaria a procesat aproape exclusiv petrol rusesc, care a reprezentat 92% din importurile efectuate în perioada ianuarie-septembrie, reprezentând cea mai mare pondere din totalul importurilor de petrol din ultimii ani. În 2021, importurile de petrol ruseşti au reprezentat mai puţin de 70% din totalul importurilor efectuate de Sofia.

Printre sortimentele de ţiţei importate în octombrie se numără Sverdrup, Western Desert, Kirkuk din Kurdistan şi Azeri BTC din Azerbaidjan, care au reprezentat doar 8% din importurile efectuate în ianuarie-septembrie.

Importurile mari de petrol rusesc ale Bulgariei din 2023 au ca explicaţie principală necvoia gigantului rus Lukoil, deţinătorul rafinăriei cu o capacitate de de 196 de mii de barili pe zi, de a-şi vinde o parte din ţiţei în Europa. Iar Bulgaria este singura ţară europeană exceptată de la embargoul importurilor maritime impus de UE.

Pentru a-şi asigura o sursă de ţiţei alternativă, Bulgaria intenţionează să relanseze proiectul unui oleoduct transbalcanic de 300 kilometri, abandonat în 2011, care ar urma să pornească din Grecia, pentru a asigura aprovizionarea cu ţiţei non-rusesc a singurei sale rafinării, cea de la Burgas.

În 2011, Bulgaria a abandonat proiectul oleoductului, estimat la acea vreme la 1 miliard de euro.

Interesant este că, în 2016, chiar Rusia, prin vocea directorului general al operatorului rus de conducte Transneft, Nikolai Tokarev, era cea care avansa ideea reactivării proiectul oleoductului Burgas-Alexandroupolis, în eventualitatea unor dificultăţi de navigaţie în strâmtorile Mării Negre.

La acea vreme, acţionarii proiectului erau un consorţiu rus, format din Transneft, Rosneft şi Gazprom Neft, care deţinea o participaţie de 51%, unul bulgar, format din Bulgargaz and Technoexportstroi, cu o cotă de 24,5%, şi unul elen, format din Helpe Thraki, cu 23,5%, şi Guvernul grec, cu 1%.

Actuala conducere a rafinăriei Lukoil de la Burgas, dar şi autorităţile sofiote trebuie să identifice până la finalul anului 2024 surse şi trasee alternative importului de petrol rusesc.

Livrările de petrol non-rusesc spre rafinăriile din Marea Neagră ar putea fi îngreunate de aglomeraţia din strâmtoarea Bosfor, făcând din proiectul conductei cu Grecia o opţiune atractivă şi mai rentabilă, susţin oficialii bulgari, citaţi de Reuters.

Proiectul conductei de petrol din portul grecesc Alexandroupoli până în portul bulgăresc Burgas se află pe agenda Bulgariei, Greciei şi României, a anuţat recent şi publicaţia grecească Pame Evro.

 

Tag Cloud