Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sun04212024

Last updateSun, 31 Mar 2024 10am

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Rafinare si Marketing Investitiile private - solutia pentru combatere a majorarii preturilor la energie

Investitiile private - solutia pentru combatere a majorarii preturilor la energie

bani-thomas-dan

In loc sa supraimpoziteze companiile din domeniul energetic, guvernul ar trebui sa faciliteze investitiile private.

Orice criza are tapii ei ispasitori, iar in an electoral acestia devin din ce in ce mai blamati. Pe lânga principalul suspect de serviciu, sectorul bancar, sunt vizate in special companiile din sectoarele cele mai profitabile. Populatia este iertata temporar din motive electorale, iar raspunzatoare pentru nivelul de trai din ce in ce mai scazut al cetatenilor nu sunt considerate politica fiscala, cea monetara sau cea vamala, ci companiile cele mai profitabile. România nu face exceptie de la aceasta logica, firmele din sectorul energetic fiind cele mai acuzate de politicieni in aceasta perioada. Politicieni care le ameninta totodata cu impozitarea profitului "exceptional" sau cu majorarea de redevente. Costuri pe care care companiile respective le vor transfera in mare parte consumatorilor, dat fiind caracterul inelastic al cererii.

Guvernele ignora insa ceea ce in economie poarta numele de consecinte neintentionate. Pe termen lung, dat fiind caracterul limitat al resurselor energetice, singura posibilitate de micsorare a pretului acestora sau macar de atenuare a majorarii pretului lor, este investitia in noi tehnologii, care sa majoreze oferta prin descoperirea si exploatarea de zacaminte neaccesibile la aceasta data. Iar orice majorare a poverii fiscale asupra industriei va limita considerabil capacitatea de investire a acesteia. in plus, guvernantii ignora faptul ca industria petroliera este de departe cea mai taxata si reglementata din Romania. Petrom, de exemplu, a platit, in perioada 2005-2011, taxe si impozite in valoare de 45 de miliarde de lei, in timp ce in aceeasi perioada a realizat un profit operational de doar 31 de miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, compania a achitat taxe mai mari cu 50% decat profitul operational realizat. Profit operational care, in mare parte, a fost reinvestit, din 31 de miliarde 29,6 reprezentand investitiile. De altfel, supraimpozitarea unei activitati economice are efecte extrem de perverse in special in raportul dintre cere si oferta. Iar pe partea de oferta, descurajarea investitiilor este unul dintre aceste efecte.
Taxele directe si impozitele indirecte achitate de Petrom in ultimii sase ani sunt mai mari cu 50% decat investitiile realizate de companie in acesti ani. Investitii mai ridicate ar conduce la eficientizarea operatiunii de extragere a titeiului de la o mai mare adancime, de exemplu, sau la descoperirea unor noi zacaminte.
|n urma reinvestirii profitului operational, dividendele distribuite de Petrom echivaleaza cu un procent de 8,5% din totalul darilor catre stat ale companiei. Evolutia contributiei la buget a Petrom a fost una spectaculoasa si ca urmare a alinierii la sistemul de accizare din Uniunea Europeana. Numai in 2011 Petrom a platit impozite cu 10% mai mari decat in 2010, nivelul acestora dublandu-se fata de cel din 2005.

Potential deblocat prin investitii

De altfel, OMV Petrom a investit anual in ultimii ani 1,1 miliarde de euro, aproximativ 93% din profitul operational. Iar investitiile in acest domeniu par a fi un obiectiv pe care guvernul Romaniei nu ar trebui sa-l ignore, in pofida nevoii actuale de venituri la buget. Motivul, potrivit unor calcule facute pe baza datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), Agentiei Internationale pentru Energie (IEA) sau Bancii Mondiale (BM), consumul de titei si gaze va continua sa creasca si va reprezenta aproximativ 60% din cererea de energie a României pâna in 2021. Cu alte cuvinte, cu o pondere curenta a importurilor de 20-30%, relativa independenta energetica a României este probabil sa scada. Pâna in 2030 se estimeaza o crestere a importurilor la 40-50%, ca urmare a cererii mai mari de energie primara si a declinului natural al productiei interne de hidrocarburi. Cu toate acestea, România are un potential mare de furnizare de energie, care poate fi deblocat cu investitii semnificative, din care, numai pentru deblocarea potentialului de hidrocarburi sunt necesare peste 20-35 miliarde de euro pana in 2030.

Importurile ar majora deficitul de cont curent

Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate. PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor. Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie. |n scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.

Tag Cloud