Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri03292024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home Electricitate Stiri Electricitate Energie Electrica Tribunalul Internațional de la Paris a admis solicitarea de arbitraj prin care statul român cere de la Enel peste 521 milioane euro

Tribunalul Internațional de la Paris a admis solicitarea de arbitraj prin care statul român cere de la Enel peste 521 milioane euro

Enel arbitraj

Departamentul pentru Energie a fost informat de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj în cazul Enel, a anunțat Departamentul.

"SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

SAPE este o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înfiinţată în 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

SAPE, desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis acţiune împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris în iulie, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud.

Statul își cere dividendele

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la finalul lunii august, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

Le-am comunicat celor de la Enel solicitarea statului român cu privire la clarificarea situației dividendelor în societățile de distribuție deținute de Enel în România dar și faptul că din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Incompetență, neglijență sau bună-știință?

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi. În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor. "De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

Nu e nici pe departe singurul litigiu

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Tag Cloud