Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu03282024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home

39 items tagged "pret electricitate"

Results 1 - 39 of 39

Americanii de la Quintana Minerals s-au declarat interesați de privatizarea Complexului Energetic Hunedoara

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 15 December 2014 10:14

CE HunedoaraDeținătoarea celei de-a doua rezerve de cărbune ca mărime din Statele Unite, compania Quintana Minerals Corporation, a trimis Departamentului pentru Energie o scrisoare de intenție prin care își manifestă interesul pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, scrie publicația Gazeta de Dimineață din Petroșani, într-un articol postat pe Facebook și de șeful încă în funcție al Departamentului, Răzvan Nicolescu.

În luna septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor companii americane, ocazie cu care a purtat şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation.

Reprezentanţii companiei americane au solicitat date despre CEH, pentru a analiza oportunitatea și potențialul unei investiţii strategice în judeţul Huendoara, scrie publicația hunedoreană.

“Este extrem de important interesul scris manifestat de compania Quintana în privatizarea CEH. Este o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deţinător de rezerve de cărbune din SUA, după guvernul federal. Ar fi o oportunitate majoră de menţinere a locurilor de muncă din judeţul Hunedoara. Cred că e important ca CEH să devină interesant pentru o compania cu profil mai mult minier, cum e şi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datorită particularităţilor societăţii hunedorene. Sper ca Guvernul şi ministerul, împreună cu conducerea CEH, să concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean. Am crezut în acest proiect, am muncit pentru el şi cred că reprezintă salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat, duminică, pentru Gazeta de Dimineață, Răzvan Nicolescu.

Quintana Minerals Corporation face parte din holdingul energetic Quintana Capital Group, care a fost fondat de familia Robertson în 1930, sub numele de Quintana Petroleum și care, în pofida expansiunii consemnate de-a lungul timpului, a rămas un business de familie. Holdingul investește în proiecte de exploatarea de a resurselor naturale, de la petrol și gaze la cărbune și metale industriale.

“Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, scria ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe contul personal de Facebook, în data de 26 septembrie 2014, ziua în care a avut loc întâlnirea de la Houston cu reprezentanţii companiilor americane.

Avertisment pentru conducerea societății

În noiembrie, Departamentul pentru Energie a lansat un anunţ prin care invita potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului Energetic Hunediara să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Tot în noiembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Caută bani pentru contractul cu chinezii

La începutul lunii septembrie, CEH și compania chineză China National Electric Engineering Construction Corporation au semnat un contract în valoare de 271 milioane dolari pe baza căruia chinezii vor moderniza grupul 4 şi vor realiza instalaţiile de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia a CEH. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta.

La finalul lunii septembrie, publicația Ziarul Hunedoreanul scria că CEH are la dispoziție 6 luni pentru a găsi suma de 40 de milioane de dolari, necesară pentru demararea efectivă a contractului cu China National Electric Engineering Construction Corporation. Asta pentru că contractul prevede că partea română trebuie să acopere 15% din finanțarea necesară investiției.

„În momentul de faţă nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea după ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancă, pentru un credit pe trei ani, şi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

În plus, activele Termocentralei Mintia vor fi puse ca garanție la contractul încheiat cu China National Electric Engineering Construction Corporation, în lipsa garanţiilor de stat. „În momentul de faţă trebuie să constituim garanţia, sub forma activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele termocentralei Paroşeni sau de la partea minieră”, a mai spus Niculescu.

Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate de 6 luni, timp în care toate aspectele menţionate trebuie rezolvate şi, în plus, trebuie făcută evaluarea activelor şi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înţelegerea financiară cade, scrie Ziarul Hunedoreanul.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Contractul cu Transelectrica menționat mai sus este posibil ca urmare a faptului că, practic, Guvernul a impus operatorului de transport să cumpere servicii tehnologice de sistem de la CEH.

Astfel, Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem, datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare a HG prin care Executivul a impus accesul garantat la rețeaua electrică a producției CEH.

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Ce e mai rămas din "barometrul Băsescu"? PIB-ul a crescut cu 3,1%, industria cu 8,5%, dar consumul de energie în economie a scăzut cu peste 9%

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 11 December 2014 12:15

Arcelor Mittal certificate verziIndicatorul statistic care dă seama de consumul de energie electrică din economie a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele încă în funcție a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

"Îl întreb mereu pe Adriean Videanu cum stăm cu consumul de energie. Îmi spune că este scăzut, ceea ce arată că economia nu produce. I-am cerut domnului ministru Videanu să-mi transmită săptămânal evoluţiile consumului de energie comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă. Dacă te uiţi la consumul de energie la nivel naţional, îţi dai seama că ceva scârţâie. Minus 10-12% faţă de perioada anului trecut. Chiar cu fluctuaţii, dar cam pe această medie. Ei, n-am auzit de PIB care să nu aibă o minimă corelare cu consumul energetic", spunea președintele în iunie 2009, la o emisiune televizată.

De ceva timp, însă, această corelare a dispărut cu totul. Potrivit INS, în primele 10 luni din acest an, consumul de energie din economie a scăzut cu 9,41% față de perioada similară a anului trecut, de la 27.043,3 la 24.498,1 milioane KWh. În același timp, însă, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, PIB-ul total a crescut, în primele 9 luni ale anului, cu 3,1%, iar producția industrială – cu 8,5%.

De altfel, și ponderea consumului din economie în totalul consumului de energie electrică din România s-a redus semnificativ, de la 65,2% în primele 10 luni din 2013 la 59,6% în perioada similară a anului în curs.

Per total, consumul de energie electrică din România a scăzut cu 0,9% în perioada menționată, la 41.104,2 milioane KWh. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 0,7%, potrivit datelor INS.

Solarele și exportul, în plin avânt

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 52.465,5 milioane KWh, în creştere cu 4.277,4 milioane KWh (+8,9%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 4.279,9 milioane KWh (+9,0%).

Producţia din termocentrale a fost de 21.459,0 milioane KWh, în creştere cu 254,4 milioane KWh (+1,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 15.895,7 milioane KWh, în creştere cu 3.047,5 milioane kWh (+23,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9.672,6 milioane KWh, în creştere cu 72,6 milioane kWh(+0,8%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.X.2014 a fost de 3.822,4 milioane KWh, în creştere cu 86,2 milioane KWh (+2,27%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.209,8 milioane KWh, în creştere cu 819,2 milioane KWh (mai mult decât triplu) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Exportul de energie electrică a fost de 6.309,9 milioane KWh, în creştere cu 4.859,2 milioane KWh, adică de peste 4 ori.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5051,4 milioane KWh în scădere cu 210,4 milioane KWh, respectiv cu 4%.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Statul testează interesul investitorilor pentru privatizarea CE Hunedoara și dă un ultimatum conducerii societății

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 19 November 2014 13:53

CE HunedoaraDepartamentul pentru Energie, prin care statul român controlează Complexul Energetic Hunedoara, a lansat un anunţ prin care invită potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

"Potențialii investitori care și-au exprimat interesul în vederea participării la procesul de privatizare a societății vor putea obține acces la societate pentru a își forma o opinie generală asupra situației acesteia, în scopul scurtării perioadei de formare a unei decizii privind achiziționarea pachetului de acțiuni prin metoda majorării de capital social. Informațiile care vor fi puse la dispoziţie de societate vor conţine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii să poată evalua starea actuală a societăţii, perspectivele acesteia după privatizare şi un volum de investiţii minim necesar", se arată în anunțul Departamentului pentru Energie.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Guvernul prelungește până în 2017 ajutorul de stat pentru CE Hunedoara, destinat contracarării efectelor ajutoarelor de stat pentru energia regenerabilă

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 28 October 2014 18:39

CE HunedoaraGuvernul va prelungi cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Asigurarea accesului garantat la reţelele electrice pentru o putere de 200 MW implică producerea unei cantităţi anuale de energie electrică de circa1,75 TWh, ceea ce reprezintă aproape 3,02% din consumul final brut al ţării, care, în anul 2013, a fost de cca. 57,9 TWh", potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Departamentul pentru Energie.

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Prevederile din acea hotărâre de guvern urma să fie aplicate în intervalul 15 aprilie 2013-1 iulie 2015. Hotărârea de Guvern din 2013 prevedea şi folosirea la reglajul sistemului a unei capacităţi de cel puţin 600 MW a Complexului Energetic Oltenia. În proiectul de hotărâre de guvern citat nu se face nicio referire la Complexul Energetic Oltenia.

Nu pot concura cu regenerabilele

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că este nevoie de astfel de măsuri din cauza creşterii "semnificative" a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă a energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare.

Excesul de ecologie dezechilibrează sistemul energetic

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

Puterea instalată în centralele eoliene este de 2.000 MW, iar a celor solare de 1.100 MW, urmând ca până la sfârşitul anului viitor să intre în funcţiune noi capacităţi energetice care utilizează surse regenerabile de 2.500 MW, afirmă Guvernul.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", se mai arată în nota de fundamentare.

"Inginerii" fiscale și contabile

Complexul Energetic Hunedoara are o putere instalată de 1.435 MW şi poate asigura anual aproximativ 5% din producţia naţională de energie. Compania are 6.619 salariaţi, dintre care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 la divizia minieră.

Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Pierderile de energie din rețea au crescut cu 8% anul trecut, însă durata penelor a scăzut cu o treime. În medie stăm 12 ore pe an fără curent

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 14 October 2014 11:11

Pana de curentCoeficientul procentual al pierderilor de energie din rețeaua electrică de transport a României a crescut cu 8,15% anul trecut, comparativ cu 2012, de la 2,33% la 2,52%, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, în 2012, în rețeaua electrică de transport s-a primit de la producătorii de energie electrică o cantitate de 43.628 GWh de curent electric, iar din rețea s-au livrat 42.610 GWh, rezultând pierderi de 1.018 GWh, respectiv 2,33% din cantitatea primită în rețea.

În 2013, în rețea s-au primit 40.899 GWh, iar din rețea s-au livrat 39.868 GWh, rezultând pierderi de 1.031 GWh, adică 2,52% din cantitatea primită în rețea.

"Coeficientul de pierderi a înregistrat o creștere semnificativă față de anul anterior, anul 2012 fiind al treilea an consecutiv din perioada menționată (2009-2013, n.r.) în care valoarea acestui indicator a scăzut", se arată într-un raport al ANRE pe 2013 privind realizarea indicatorilor de performanţă pentru serviciile de transport, de sistem și de distribuţie a energiei electrice.

Astfel, anul trecut, din punct de vedere al pierderilor de curent electric din rețea, s-a pierdut aproape tot progresul consemnat din 2010 până în 2012. Coeficientul procentual al pierderilor de energie din rețeaua electrică de transport a crescut de la 2,55% în 2009 la 2,69% în 2010, iar ulterior a scăzut la 2,48% în 2011 și 2,33% în 2012.

În raportul pe 2013 citat, ANRE oferă pentru prima dată informații despre congestiile de rețea. Astfel, anul trecut, cantitatea de energie electrică de echilibrare solicitată din cauza congestiilor de rețea a fost de 10.171,70 MWh, iar costul anual al congestiilor de rețea a depășit 3 milioane de lei.

A scăzut durata întreruperilor neplanificate

Pe de altă parte, durata medie agregată, la nivel de țară, a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric a scăzut cu aproape o treime anul trecut, de la 630 de minute pe an în 2012 la 427 de minute pe an în 2013. Per total, durata medie agregată cumulată, la nivel de țară, a întreruperilor neplanificate și planificate ale alimentării cu curent electric, a fost de 697 minute pe an în 2013, în scădere cu peste 20% față de 2012, când aceasta a fost de 876 minute pe an.

Este vorba despre indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) sau Indicele Durata Medie a Întreruperilor în Reţea (Sistem). Acesta reprezintă timpul mediu de întrerupere a consumatorilor la nivelul unui distribuitor de energie electrică. Indicatorul se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor de peste trei minute dintr-un an la numărul total de consumatori alimentaţi (deserviţi) de un distribuitor.

Progresul s-a datorat în special îmbunătățirii semnificative a indicatorului la distribuitorul Electrica Muntenia Nord, unde durata medie a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric a scăzut cu 68%, de la 1.457,5 minute pe an în 2012 la 461 minute pe an în 2013.

Reduceri ale duratei medii a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric s-au mai consemnat anul trecut la Enel Muntenia, cu 29%, de la 338 minute pe an în 2012 la 240 minute pe an în 2013, Enel Dobrogea (-20%, de la 304,7 la 243 minute pe an), Enel Banat (-16%, de la 301,4 la 253 minute pe an), Electrica Transilvania Sud (-14,9%, de la 548,8 la 467 minute pe an), E.ON Moldova (-9,3%, de la 552,9 la 501 minute pe an) și CEZ Oltenia (-26,6%, de la 827,2 la 607 minute pe an).

E de peste 3 ori mai rău la țară decât la oraș, consumatorii industriali n-au probleme

Însă există mari diferențe între mediul urban și cel rural în ceea ce privește durata medie a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric, în defavoarea drastică a mediului rural.

"Valorile pentru SAIDI urban, pentru întreruperile neplanificate, sunt relativ apropiate, de circa 100-290 minute/an, cu o valoare minimă de 107 minute/an la Enel Dobrogea, 109 minute/an la Enel Banat, maximum 283 minute/an la Electrica Transilvania Sud și o valoare medie pe ţară de 205 minute/an. Valorile agregate pentru SAIDI rural, pentru întreruperile neplanificate, variază de la un operator de distribuție la altul, de la o valoare minimă de 317 minute/an pentru Enel Muntenia, respectiv o valoare maximă de 936 minute/an pentru CEZ Oltenia și o valoare medie pe ţară de 694 minute/an", se precizează în raportul ANRE.

De asemenea, din documentul citat rezultă că marii consumatori industriali nu se confruntă aproape deloc cu problema întreruperii alimentării, nici în mod planificat, nici neplanificat.

"Continuitatea la înaltă tensiune (IT) este foarte bună. Astfel, marii utilizatorii racordați la înaltă tensiune practic nu au suferit întreruperi. SAIDI este 0,6 minute/an la întreruperile planificate, respectiv 5,1 minute/an pentru întreruperile neplanificate, în medie pe ţară. Indicatorii la IT se pot neglija la calculul indicatorilor agregaţi", afirmă ANRE.

Durata medie agregată, la nivel de țară, a întreruperilor planificate ale alimentării cu curent electric a crescut anul trecut cu 9,75%, de la 246 minute pe an în 2012 la 270 minute pe an în 2013. În 2008, durata medie era de 385 minute pe an, precizează ANRE.

Cât privește frecvența întreruperilor neplanificate, aceasta s-a redus, ca medie pe țară, de la 5,5 întreruperi pe an în 2012 la 4,8 întreruperi pe an în 2013. În schimb, cea a întreruperilor planificate a crescut, strict marginal, de 0,9 la 1,0 întreruperi pe an. În 2008, frecvența medie a întreruperilor neplanificate era de 6,7 pe an, iar a celor planificate – de 1,6 pe an.

Enel răspunde greu la reclamații

Potrivit ANRE, numărul de reclamaţii referitor la nivelul tensiunii, pentru toţi consumatorii, a fost anul trecut de 3.149, în scădere cu 3% față de 2012 (3.252). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (137), iar numărul maxim - la Electrica Muntenia Nord, valoarea medie pe ţară fiind de 394.

Numărul de reclamaţii referitor la alţi parametri ai tensiuni a fost de 863 la nivelul întregii ţări, în scădere cu 10,3% față de 2012 (962). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (0), numărul maxim - la E.ON Moldova (585), iar valoarea medie pe ţară a fost de 108.

"Valorile medii ale timpului de răspuns, pentru reclamaţiile privind nivelul tensiunii, la joasă tensiune, s-au încadrat în majoritatea cazurilor în termenul legal de răspuns, de 15 zile. Excepţie fac Enel Banat, cu 31,3 zile, Enel Dobrogea, cu 21,3 zile și Enel Muntenia, cu 33,8 zile. Ca urmare, și valoarea medie a timpului de răspuns pentru România, de 16,3 zile, depășește termenul legal de răspuns, de 15 zile. Situaţia trebuie remediată. De exemplu, se recomandă acestor operatori de distribuție să se doteze cu un număr mai mare de analizoare portabile performante și personal, pentru a rezolva, în timp util, toate reclamaţiile", avertizează ANRE.

În anul 2013, numărul total de utilizatori racordaţi la reţelele electrice din patrimoniul celor opt operatori de distribuţie titulari de licenţă cu contract de concesiune a fost de 9.051.415, comparativ cu 8.968.523 în anul 2012, 8.900.070 în anul 2011, respectiv 8.850.070 în anul 2010.

"Barometrul Băsescu" a luat-o razna: producția industrială a României a crescut cu 9%, consumul de energie din economie a scăzut cu 1,1%

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 10 October 2014 11:20

Arcelor Mittal certificate verziProducţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni din 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%, arată INS.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2014, serie ajustată sezonier, a fost de 327,12 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,6% faţă de semestrul I 2013, potrivit INS.

Creșterea economică s-a decuplat de consumul de energie

În același timp, însă, potrivit aceleiași surse, consumul final de energie electrică din economia naţională a fost de 32.960,4 milioane KWh în ianuarie-august 2014, cu 1,1% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, consumul populaţiei a scăzut cu 1,6%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.179,4 milioane KWh, în scădere cu 168,9 milioane KWh, respectiv cu 3,9%, precizează INS.

Exportul de electricitate a crescut de aproape 6 ori

Resursele de energie electrică au fost de 41.772,2 milioane KWh în primele 8 luni din 2014, în creştere cu 3.285,2 milioane KWh (+8,5%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 3.401,1 milioane KWh (+8,9%). Asta în condițiile în care exportul de energie electrică a fost de 4.632,4 milioane KWh, crescând de aproape 6 ori, respectiv cu 3.825,6 milioane KWh, comparativ cu primele 8 luni din 2013.

Producţia din termocentrale a fost de 17.198,0 milioane KWh, în creştere cu 891,6 milioane KWh (+5,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12.761,4 milioane KWh, în creştere cu 1.888,1 milioane kWh (+17,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.637,6 milioane KWh, în scădere cu 47,0 milioane kWh, (-0,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.VIII.2014 a fost de 2.945,5 milioane KWh, în creştere cu 45,1 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 973,5 milioane KWh, în creştere cu 623,3 milioane KWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Guvernul face din nou "inginerii" fiscale și contabile la CE Hunedoara și CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 27 August 2014 20:20

CE HunedoaraGuvernul vrea să șteargă din nou o datorie comercială pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o are față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare, reducând totodată volumul arieratelor din economie, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Metoda aleasă de Guvern constă, ca și anul trecut, în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei SA mai are asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 10.840.897,50 lei. În cadrul procedurii de lichidare voluntară a Companiei Naţionale a Huilei SA, în vederea recuperării tuturor debitelor restante deţinute asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A., executorul judecătoresc a obţinut, prin încheierea nr. 2482/CC/2014, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul execuţional nr. 435/2014, încuviinţarea executării silite a debitorului", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este unic acționar, în numele statului român, la ambele societăți.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei SA către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 10.840.897,50 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 10.840.897,50 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se precizează în documentul citat.

Guvernul arată că, în data de 5 iunie 2014, executorul judecătoresc a comunicat Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA declanşarea urmăririi silite, precum şi somaţia imobiliară asupra bunurilor mobile şi imobile ale societăţii debitoare.

A devenit deja rutină

Anul trecut, în noiembrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență similară, prin care CE Hunedoara a preluat o datorie in cuantum de 70.238.352,98 lei pe care CNH o avea de achitat către ANAF, reprezentand o parte din obligaţiile fiscale neplătite ale Companiei Naționale a Huilei. În schimb, a fost stinsă o datorie comercială a CE Hunedoara către CNH pentru cărbunele energetic livrat și neplătit de complexul energetic, datorie comercială având același cuantum ca și obligațiile fiscale ale CNH preluate de complex.

Guvernul menționează că, în prezent, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA are un număr de 6.619 salariaţi, din care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 salariaţi la divizia minieră. În noiembrie anul trecut, complexul avea 7.080 salariaţi, din care 1.830 salariaţi la divizia energetică şi 5.114 salariaţi la divizia minieră.

"Între Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, în calitate de beneficiar şi Compania Naţională a Huilei SA, în calitate de furnizor, au existat relaţii comerciale de furnizare a materiei prime energetice, în urma cărora au rezultat debite restante către furnizor de peste 84 miliarde de lei, din care circa 14 miliarde aflate în litigiu", precizează executivul.

Totodată, în cadrul procedurii de lichidare voluntară, Compania Naţională a Huilei SA a înregistrat datorii de peste 4,7 miliarde de lei la bugetul consolidat al statului, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Cum a apărut CE Hunedoara

În 2013, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a CE Hunedoara, prin majorare de capital cu aport de capital privat, urmând a se atrage un investitor strategic care să preia 51% din acțiunile societății. CE Hunedoara a fost creată în două etape. În prima din acestea, finalizată în 2012, au fuzionat societățile Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, iar în cea de-a doua, CE Hunedoara a absorbit Societatea Națională a Huilei.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI.

Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Mineri în stradă

Peste o mie de persoane, majoritatea mineri, au participat, în urmă cu circa o săptămână, la Petroşani, la o acţiune de protest iniţiată de Sindicatul Muntele, solicitând găsirea de soluţii pentru salvarea mineritului în judeţul Hunedoara, în condiţiile în care mii de locuitori depind de această activitate.

"Nu putem accepta să fie dat sistemul energetic naţional pe mâna importurilor de cărbune, pe mâna naturii sau a divinităţii. Nu ne putem ruga să plouă, să bată vântul, să fie soare ca să avem sistem energetic naţional. Nu mai vrem să auzim că huila din Hunedoara e scumpă şi, implicit, energia produsă cu ea e nevandabilă. Nu mai avem urechi pentru asta, fiindcă e aşa din cauza factorilor decizionali din această ţară, a celor care nu au reuşit să eficientizeze, retehnologizeze, aplice nicio gândire raţională. Nu au reuşit decât să folosească masele pentru interesele personale", a declarat, la protest, preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica.

Un protest similar a avut loc în iulie anul trecut, când aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele. Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

Licitație anulată, conducere demisă

La începutul lunii august a acestui an, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a anulat o licitaţie de circa 350 de milioane de lei pentru achiziţionare de echipament minier pentru retehnologizarea celor patru mine ale complextului, achiziție care ar fi redus atât costul de producţie al cărbunelui, cât şi pe cel al energiei produse de complex, iar în replică Sindicatul Muntele i-a cerut ministrului delegat pentru Energie demiterea conducerii pentru management defectuos, care aduce prejudicii economice societăţii.

De altfel, în mai, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a schimbat din funcţie pe Dan Cârlan, responsabil cu pregătirea pentru privatizare a Complexului Energetic Hunedoara, şi l-a înlocuit cu Sorin Mangu, până atunci administrator neexecutiv al companiei de stat.

În iunie, sindicalişti de la Complexul Energetic Hunedoara şi ministrul Răzvan Nicolescu s-au întâlnit la Bucureşti, pentru a găsi soluţii la nemulţumirile angajaţilor, care organizaseră, în acel moment, o grevă de avertisment. În urma întâlnirii, Nicolescu a anunțat măsuri precum reducerea costurilor de producţie, modernizarea minelor şi reducerea fondului de salarii prin restructurarea celor numiţi pe criterii politice în funcţii din Complexul Energetic Hunedoara.

Peste 1.700 de mineri şi energeticieni din judeţul Hunedoara au protestat, pe 5 iunie, timp de o oră, avertizând astfel administraţia CEH despre pericolul pierderii locurilor de muncă şi cerând stoparea numirilor politice în funcţiile tehnice. Protestatarii au mai arătat că energeticienii de la Complex nu mai au contract colectiv de muncă de la sfârşitul lunii aprilie, iar contractul minerilor va expira şi el în 10 iunie. În replică, ministrul Nicolescu declara că, odată cu aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli prin hotărâre de Guvern, situaţia va intra în normalitate.

Consumatorii au plătit cu 12% mai puțin pentru taxa de cogenerare în T2 2014, după reducerea acesteia cu 20%

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 18 August 2014 11:56

CogenerareValoarea totală a contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficiență facturată consumatorilor şi furnizorilor exportatori a scăzut cu 11,74% în al doilea trimestru al acestui an, față de perioada similară din 2013, la 232,69 milioane lei, după reducerea taxei de cogenerare cu peste 20% de la 1 ianuarie 2014, de la 0,02310 lei/KWh la 0,01838 lei/KWh.

Asta în condițiile în care cantitatea de energie electrică facturată consumatorilor finali (inclusiv cea consumată de furnizori şi producători în regim de autofurnizare/autoconsum) la care s-a aplicat contribuţia pentru cogenerare a crescut ușor, cu 1,04%, la 11.286 GWh, iar exporturile de energie la care s-a aplicat taxa de cogenerare au explodat, crescănd cu 450% față de T2 2013, la 1.366 GWh, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de schema de sprijin a scăzut cu 4,62%, la 847 GWh, iar valoarea totală a bonusurilor datorate producătorilor beneficiari ai schemei de tip bonus, pentru cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, s-a redus cu 10,44%, la 154,95 milioane lei.

A scăzut, de asemenea, economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficienţă beneficiare de bonus, cu 2,11%, de la 522 la 511 GWh.

Reduceri succesive

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh. Reducerea a fost operată după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%.

De la 1 iulie anul acesta, taxa de cogenerare a fost din nou redusă, cu aproape 46%, la 0,00996 lei/KWh, ANRE luând în calcul, la stabilirea noului cuantum, supracompensarea constatată pentru perioada de evaluare 01.04.2011-31.12.2013. În plus, tot de la 1 iulie, exportatorii de energie electrică sunt scutiţi de plata taxei de cogenerare.

În 2013, suma totală facturată consumatorilor de energie electrică, reprezentând contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, a crescut cu 15,5% față de 2012, la 1,072 miliarde lei, ca urmare a majorării de către stat a bonusurilor acordate producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin. Pentru anul 2013, acest bonus a fost stabilit la 0,0231 lei/KWh, în creștere cu 25% față de cel aferent anului 2012, de 0,0185 lei/KWh.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Consumatorii casnici de curent electric vor suporta pe facturi "taxa de stâlp" a lui Ponta

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 21 May 2014 12:12

Ponta PSDConsumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de acte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

Proiectul modifică și completează Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 83/2013.

Astfel, în rândul costurilor suplimentare înregistrate în anul anterior care pot fi luate în considerare de către ANRE la stabilirea prețurilor reglementate pentru anul în curs au fost incluse și cele legate de nerecunoașterea integrală la stabilirea, respectiv ajustarea prețurilor reglementate pentru anul anterior, a sumelor datorate pentru anul respectiv, corespunzătoare taxelor și impozitelor instituite prin acte normative.

În plus, prețurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din inițiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanți la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care ȋn cursul semestrului I al aceluiași an ajung la scadență sau au fost plătite, total sau parțial, taxe și impozite noi, care nu au fost luate ȋn considerare la stabilirea prețurilor ȋn vigoare.

Efecte neluate în calcul

Măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări, a declarat, marți, Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Ponta.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat marţi Andrei la Forumul Naţional al IMM-urilor 2014.

Nuclearelectrica a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, motivul principal al scăderii fiind acela că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei. În textul raportului Nuclearelectrica pe T1 se precizează că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare, din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Consilierul lui Ponta a arătat că, după şedinţa de Guvern de marţi, în care s-au adoptat normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcţii, prin hotărâre, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent şi premierul, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit.

"După şedinţa de Guvern, am avut o discuţie cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat şi premierul. Suntem foarte preocupaţi cum putem astăzi să găsim portiţe să modificăm cu prilejul adoptării unei legi - ordonanţa se va transforma în lege - să evităm aceste probleme", a precizat Andrei.

Ponta cel arogant

Normele au fost aprobate după ce mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare, deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.

Problema i-a fost reclamată direct şi premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuţie cu directorii companiei Electromagnetica Bucureşti, aceştia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale".

Tot în acea zi, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai şi nu există norme de aplicare, şi a răspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Bani pentru reducerea CAS în an electoral

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de un miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.

Taxa pe stâlp a redus profitul net al Nuclearelectrica cu peste 20%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 14 May 2014 20:24

nuclearelectricaNoul impozit pe construcții a mai făcut o victimă, Nuclearelectrica S.A. (SNN), care a obținut în primul trimestru al acestui an a un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Motivul principal: pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014 a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei.

De altfel, Nuclearelectrica recunoaște și în textul raportului privind rezultatele financiare pe primul trimestru că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Diferența de 10 milioane de lei provine din scăderea veniturilor din vânzarea energiei electrice, de 433 milioane lei (cu -11% mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut) pe fondul unei cantități similare de energie electrică vânduta (2,8 TWh), dar a unor prețuri mult mai mici de vânzare a energiei electrice (-13% pe piața concurențială). In acest context, Nuclearelectrica susține că a aplicat o strategie de vânzări adaptată la piață, în scopul minimizării efectelor contextului de piață. 

EBITDA în trimestrul înâi a fost de 200 milioane lei (-28% vs T1 2013), pe fondul veniturilor din exploatare mai mici cu circa 11% și a majorării cheltuielilor cu impozite și taxe (+22 mil lei în T1 2014 – impozitul pe construcții speciale). 

51,3% din energie, vândută pe piața concurențială

Screen Shot 2014-05-14 at 19.44.27

În trimestrul I 2014, SNN a derulat 68 de contracte de vânzare energie din carte 6 contracte reglementate, 1 contract de furnizare cu Transelectrica și 61 contracte pe piața concurențială.

Cantitățile de energie vândute pe piața concurențială (PCCB) au reprezentat în trimestrul I al anului 51,3% din volumul total al energiei vândute. Prețul mediu de vânzare pe contractele încheiate pe PCCB pentru contractele cu livrare în trimestrul I al anului 2014 a fost de 171,99 lei /MWh, înregistrând o scădere de peste 16% față de prețul mediu înregistrat pe contractele PCCB în anul 2013, de 205,78 lei/MWh.

ArcelorMittal a denunțat contractul pentru că trebuia să plătească certificate verzi, taxa pentru cogenerare

Contractul încheiat cu ArcelorMittal și aflat în derulare inclusiv în trimestrul I al anului 2014 a fost denunțat de cumpărător la sfârșitul lunii martie, după 12 luni de derulare, cu explicația ca diferența dintre prețul din contract și prețul de piață din martie 2014 nu mai poate fi suportată, în condițiile în care ArcelorMittal trebuie să plătească o serie de taxe pentru energia consumată - certificate verzi, taxa pentru cogenerare etc.).

La data de 20.03.2014, SNN a încheiat un contract de vânzare energie electrică prin PCCB, cu GEN-I Bucharest-Electricity Trading and Sales S.R.L., având ca obiect livrarea de energie în perioada 28.03.2014-31.03.2016, la o putere constantă de 130 MW, totalizând un volum de energie electrică de 2.293.070 MWh. Valoarea totala a tranzacției este de 381.039.442 lei, corespunzător prețului de închidere a licitației de 166,17 lei/MWh cu taxa de transport inclusă, pentru primul an contractual.

Cantitatea de energie vândută pe baza de contracte și pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a fost de 2.824.720 MWh, cu 0,36% peste programul de vanzari, de 2.814.663 MWh (diferența dintre energia vândută și energia livrată de CNE Cernavodă a fost compensată pe Piața de Echilibrare și a apărut ca urmare a unor abateri negative fata de prognoza zilnica).

Pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), în trimestrul I 2014, s-a vândut o cantitate de energie reprezentând 13,1% din volumul total de vânzări, față de o cota procentuala de 1,5% înregistrată în semestrul II 2013. Prețul mediu de vânzare a energiei pe PZU realizat de SNN a fost de 146,65 lei/MWh, față de 156,24 lei/MWh înregistrat în aceeași perioadă din 2013. {jathumbnailoff}

Majorarea accizelor a scumpit combustibilii cu peste 3% în aprilie, curentul electric și gazele s-au ieftinit

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 12 May 2014 14:52

accizaMajorarea accizelor a scumpit combustibilii cu 3,6% în aprilie comparativ cu martie, în timp ce energia electrică s-a ieftinit luna trecută cu aproape 1%, iar gazele – cu 0,85%.

Ca urmare a majorării accizelor de la 1 aprilie, combustibilii s-au scumpit cu 3,6% luna trecută, față de martie, iar de la începutul anului scumpirea a fost de 4,85%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Lunar, prețul la combustibili s-a majorat cu 1,12% în ianuarie, 0,49% în februarie și 0,03% în martie.

Combustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față de cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a României la 3,5%, estima BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității în februarie.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale în februarie 2014, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

Curent și gaze mai ieftine

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu aproape 1% (0,98%) în aprilie față de martie, ceea ce a făcut ca, în comparație cu începutul anului, curentul electric să fie mai ieftin cu 0,13%, compensându-se scumpirea lunară de 0,86% din ianuarie. În februarie și martie, prețul energiei electrice a stagnat.

Pe 28 martie a intrat în vigoare o hotărâre de Guvern prin care cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, este înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii a fost, potrivit Guvernului, evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

În aprilie față de martie, gazele naturale s-au ieftinit cu 0,85%. De la începutul anului, gazele s-au scumpit cu doar 0,30%. Lunar, doar în ianuarie s-a consemnat o majorare a prețului la gaze, cu 1,17%, în următoarele două luni prețul acestora stagnând.

Ieftinirea cumulată din aprilie se datorează reducerilor de prețuri de care au beneficiat consumatorii industriali de pe piața liberă, majoritari ca pondere în totalul consumului, reduceri care au compensat majorarea cu 2% a prețului reglementat pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei industriali.

Reducerile de prețuri de pe piața liberă au survenit ca urmare a reducerii consumului și a modificării formulei de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE. Formula a fost modificată astfel încât să țină cont de prețurile efective rezultate din tranzacțiile dintre vânzători și cumpărători și nu de cel reglementat impus de stat, mai mare în actualele condiții economice.

Per total, scumpire de doar 0,05%

Prețul energiei termice a stagnat în aprilie față de martie, iar de la începutul anului s-a consemnat o scumpire de 0,24%. Lunar, încălzirea s-a scumpit cu 0,21% în ianuarie și cu 0,03% în martie, stagnând ca preț în februarie.

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%.

Cumulat, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a cunoscut o ieftinire de 0,83% în aprilie față de martie, iar față de începutul anului s-a consemnat o scumpire cu doar 0,05%. Lunar, grupa s-a scumpit cu 0,89% în ianuarie și a stagnat ca preț în următoarele două luni.

Adjunct al secretarului de stat pentru Energie al SUA: Este nevoie de centrale nucleare pentru a compensa intermitența regenerabilelor

Category: Energie Nucleara
Creat în Thursday, 08 May 2014 15:30

 

 

solar nuclear wind 2Dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile și reducerea prețurilor en-gros la electricitate sunt bune pentru consumatori și pentru societate în general, însă trebuie compensate cu construirea de capacități de generare stabile, predictibile, pe termen lung, care să compenseze intermitența producției centralelor eoliene sau solare, iar centralele nucleare rămân cea mai bună opțiune în acest sens, inclusiv din rațiuni de mediu, spune Edward McGinnis, adjunct al secretarului de stat pentru Energie al Statelor Unite și președinte al International Framework for Nuclear Energy Cooperation (IFNEC), într-un interviu acordat Energy Report.

Energy Report: Ce părere aveți despre obiectivul politic al Germaniei, care a decis să își închidă treptat toate centralele electrice nucleare până în 2025 și să le înlocuiască cu capacități de producție de energie din surse regenerabile?

Edward McGinnis: Ca președinte al IFNEC, organizație care numără 63 de țări, pot să vă spun că avem de a face cu o mare diversitate de politici naționale în domeniul energiei nucleare, iar organizația noastră respectă și promovează dreptul fiecărei națiuni de a-și decide singură mixul energetic pe care îl consideră potrivit, în beneficiul cetățenilor ei. Fiecare țară se află într-o situație particulară, unică, din punct de vedere energetic, nu există o rețetă unică pentru toate. Tot ceea ce ne propunem să facem la IFNEC este să promovăm utilizarea responsabilă și sigură a energiei nucleare. Restul depinde de fiecare țară în parte, dacă decide sau nu să-și dezvolte capacitățile de producție de energie nucleară. 

Unele state europene membre ale IFNEC au decis să își dezvolte capacitățile nucleare, altele să întrerupă această dezvoltare, iar unele, precum Germania, chiar să renunțe treptat la energia nucleară. Dincolo însă de aceste politici naționale specifice, este limpede că orice țară are nevoie de siguranță, permanență și predictibilitate în aprovizionarea cu energie, aprovizionare care să fie și sustenabilă din punct de vedere al protecției mediului, adică să răspundă provocărilor ridicate de încălzirea globală. De asemenea, cetățenii au nevoie de energie accesibilă din punct de vedere al prețului.

Energy Report: Cum vedeți viitorul energiei nucleare după dezastrul de la Fukushima?

Edward McGinnis: Vă pot spune că astăzi, după Fukushima, se află în construcție peste 70 de centrale nucleare în întreaga lume, ceea ce dovedește că numeroase țări au decis să demareze sau să continue dezvoltarea de capacități de producție de energie nucleară și să se bazeze pe această resursă, în pofida a ceea ce s-a întâmplat în Japonia. De asemenea, așa cum obișnuim să spunem în industria nucleară, dacă undeva s-a petrecut un accident, peste tot s-a petrecut un accident, efectul nu se oprește la granița țării unde a avut loc acesta. De aceea este nevoie de cooperare internațională și de schimb de informații, pentru a putea preîntâmpina și a reduce riscul de producere a unor astfel de evenimente. Avem chiar datoria de a face asta.

Energy Report: Unele proiecte de construire de centrale nucleare întâmpină probleme din cauza faptului că, urmare a recesiunii, care a redus consumul, și a subvenționării energiei regenerabile, prețurile en-gros la electricitate au scăzut foarte mult, iar investitorii nu vor să se implice fără ca guvernele să le garanteze pe termen lung prețuri peste nivelul celor din piață. Cum vedeți această situație?

Edward McGinnis: În primul rând, trebuie spus că scăderea prețurilor la electricitate este un lucru pozitiv pentru consumatori. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne gândim la surse sigure permanente de aprovizionare cu energie pe termen lung, iar poate cea mai mai importantă dintre acestea este producția de energie nucleară, care are, în plus, avantajul de a fi pozitivă din punct de vedere al mediului și al schimbărilor climatice. Cheia securității energetice este diversitatea surselor de producție. Într-un mix energetic echilibrat, este nevoie de energie nucleară. Iar capacitățile de producție nucleare sunt proiectate să dureze decenii. De exemplu, în SUA avem centrale nucleare licențiate pentru o durată de viață de 60 de ani.

Însă pentru a le construi și a le pune în funcțiune, este nevoie de investiții substanțiale de capital. Admit că, în acest moment, este o mare provocare să găsești finanțare pentru astfel de proiecte, dar asta nu înseamnă că nu e nevoie de așa ceva. Este un lucru bun că, în multe țări, cetățenii au parte de prețuri scăzute la electricitate, dar ca oficial guvernamental spun că este de datoria autorităților să gândească strategic, pe termen lung, astfel încât aprovizionarea cu energie să nu depindă doar de surse intermitente și cu predictibilitate scăzută, cum ar fi regenerabilele. Și în energie este valabilă maxima că nu trebuie puse toate ouăle în același coș. Este nevoie de echilibru între preț, pe de o parte, și stabilitate și predictibilitate, pe de altă parte.

Energy Report: Spuneți, deci, că ar fi vorba de a găsi un echilibru între subvenționarea surselor regenerabile de energie în termen de preț și subvenționarea investițiilor în energia nucleară?

Edward McGinnis: Multe state, inclusiv SUA, ar prefera să aibă un procent cât mai mare din mixul energetic provenit din surse regenerabile. Acest lucru ridică și niște probleme, în primul rând de predictibilitate, dat fiind intermitența generării de energie din surse regenerabile. Se depun mari eforturi pentru a se rezolva această problemă, inclusiv pentru dezvoltarea de tehnologii de stocare a energiei produse de centralele eoliene și solare. Tocmai de aceea este nevoie de energie nucleară, care să completeze și să compenseze producția din surse regenerabile.

Energy Report: Energia nucleară ar putea fi o soluție pentru ca statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, să-și sporească independența energetică?

Edward McGinnis: Știu că circa 20% din necesarul de energie electrică al României este asigurat de către centrala nucleară de la Cernavodă. Ei bine, în SUA, procentul este aproape similar, undeva pe la 19%. Energia nucleară nu este importantă doar din punct de vedere al siguranței, permanenței și predictibilității alimentării cu electricitate. Ca să vă faceți o idee, faptul că aproape 20% din necesarul de energie al SUA provine din producția centralelor nucleare face ca, anual, în Statele Unite să se emită 600 de milioane de tone metrice de dioxid de carbon mai puțin. Asta înseamnă că, proporțional, centrala de la Cernavodă aduce aceleași beneficii României în termeni de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice.

 

 

Bulgarii cumpără în secret curent din România

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 15 April 2014 22:41

 Bulgaria haos energieTot mai multe companii mari din Bulgaria cumpără curent din România şi Ungaria, unde e mai ieftin, a declarat Ivanka Dilovska, preşedintele Institutului pentru Managementul Energiei din Bulgaria, citată de Novinite. Este vorba despre marii consumatori din ţara de la sud de Dunăre.

Acest trend a început doar în urmă cu câteva luni şi se estimează că importurile de acest fel vor creşte în continuare.

Preşedintele a adăugat că marii consumatori insistă însă ca acest lucru să nu fie făcut public.

În prezent, 1 MWh de la compania naţională de electricitate a Bulgariei (NEK) se vinde cu 100 de leva (51 de euro) în timp ce în România şi Ungaria există producători care-l vând cu 36 – 46 de euro.

Într-adevăr, în România, preţul la producător a scăzut constant în ultimii ani, în timp ce în Bulgaria, curentul s-a scumpit în mai multe perioade. Spre exemplu, pe OPCOM, în martie 2012, preţul de bază a fost de circa 232,35 lei / MWh. După un an, preţul a scăzut la 183,96 lei /MWh pentru ca recent să fie de circa 116 – 120 de lei / MWh. Nici consumatorii români nu beneficiază însă de aceste ieftiniri, ca urmare a taxelor şi tarifelor susţinute de stat.

Pe de altă parte, acuzele oficialului bulgar se îndreaptă indirect asupra distribuitorilor străini din Bulgaria, care sunt într-o dispută prelungită cu autorităţile. Se uită însă faptul că distribuitorii de electricitate din Bulgaria sunt obligaţi prin lege să cumpere întreaga energie produsă de centralele electrice regenerabile, pentru ca apoi, costurile să le fie rambursate de către monopolul de stat NEK.

 

ArcelorMittal a denunțat contractul cu Nuclearelectrica, din cauza prețului mai ridicat decât cel de pe piață

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 01 April 2014 09:36

ArcelorMittal GalatiArcelor Mittal Galați a decis să denunțe unilateral contractul de vânzare-cumpărare energie electrică de la Societății Naționale Nuclearelectrica S.A. (“SNN”) începând cu data de 1 aprilie 2014.

Contractul fusese semnat pe data de 22 februarie 2013 și urma săp se încheie pe data de 30.09.2014.

Potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica S.A. emis acționarilor, tranzacțiile cu energie prevazute pentru perioada 01.04 - 30.09.2014 în baza Contractului denunțat unilateral de ArcelorMittal Galați, aveau ca obiect 592.920 MWh, cu o valoare totală de 107.520.113 lei, echivalentul unui preț de 181,34 lei/KWh.

Prețul este cu 15 lei pe MWh mai mare decât cel obținut de Nuclearelectrica pe 20 martie, când, potrivit Hotnews, compania a scos joi la licitație pe piața centralizata a contractelor bilaterale de pe OPCOM un pachet de 2,29 milioane MWh, pretțl minim cerut fiind de 163 lei/MWh cu tot cu Tg, componenta de injecție în rețea. 

ArcelorMittal a participat la licitație, pe care însă a pierdut-o în fața unui trader necunoscut pana acum: GEN- I Bucharest-Electricity Trading and Sales SRL. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, aceasta este o firma la care asociat unic este o firma din Slovenia, GEN-I Trgovanje In Prodaja Electricne Energije D.O.O. Filiala sa din București figurează în datele oficiale cu un singur angajat. Firma a fost inființată în 2009, iar din 2010 este participant pe bursa OPCOM.

Prețul cu care a reușit să câstige licitatie este 166 lei/MWh, cu 3 lei mai mare față de minimul cerut. Chiar și asa este un preț foarte bun pentru traderul de energie. Fără componenta de injecție în rețea Tg, prețul ar fi de 155 lei/MWh, foarte mic pentru o companie ca Nuclearelectrica. Adică aproape de prețul de cost. Cantitatea obținută reprezintă circa 20% din producția Nuclearelectrica într-un an. Cantitate ar urma sa fie livrată pe o perioada de doi ani, între martie 2014 și martie 2016. Potrivit ofertei, Nuclearelectrica cerea 163 lei/Mwh, însă în al doilea an de contract ar urma să fie stabilit un alt preț în baza unei formule de calcul.

Prețul mediu pe piața contractelor bilaterale (PCCB), de pe OPCOM, a ajuns la 170 lei/MWh.

Patronii britanici sunt nevoiți să-și țină angajații în frig și întuneric pentru a-și reduce facturile la curent electric

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 24 February 2014 14:10

UK TriadesMajorarea dramatică a costurilor cu energia electrică îi obligă pe patronii unora dintre cele mai mari companii din industria grea britanică să întrerupă activitatea acestora în așa-numitele momente de vârf de sarcină, când consumul de curent electric la nivel național este la cote maxime, astfel încât imagini precum furnale stinse sau salariați tremurând de frig pe întuneric în birouri și săli de masă sunt tot mai frecvente în Marea Britanie.

Directorii companiilor spun că acest scenariu, tipic, până nu demult, pentru lumea a treia, se repetă tot mai des, întrucât companiile încearcă să evite consumul de curent electric în momente de vârf de sarcină, când prețurile la energie pot crește și de 300 de ori comparativ cu alte perioade din zi, ca urmare a unor reglementări specifice bizare ale sectorului energetic din Marea Britanie, scrie Financial Times.

Mark Broxholme, de la Tata Steel, spune că divizia sa specializată în fabricarea de aliaje folosite în industria auto și cea aeronautică, și-a întrerupt activitatea săptămâna trecută în fiecare zi între orele 16 și 18. Asta după ce, când a continuat să funcționeze în timpul unei perioade de vârf de sarcină de o jumătate de oră, costurile cu curentul electric consumat în acel interval s-au ridicat la 1 milion de lire sterline.

Reindustrializare din părți

Reprezentanții mediului de afaceri britanic spun că, în pofida retoricii guvernului de la Londra, potrivit căreia autoritățile doresc rebalansarea economiei britanice, dominate în prezent de sectorul serviciilor (în primul rând financiare), spre o mai mare pondere a producției industriale, costurile mari cu energia electrică le afectează capacitatea de a-și onora comenzile.

"Această rebalansare va rămâne o iluzie până nu se va face ordine în politica energetică. Ne confruntăm cu probleme specifice lumii a treia", spune Tony Pedder, șeful producătorului de componente de oțel Sheffield Forgermasters.

Compania, cu afaceri de 100 de milioane de lire sterline anual, este furnizor pentru industria nucleară și de apărare din întreaga lume. Pedder se așteaptă ca activitatea să fie întreruptă de circa 30 de ori în această iarnă, pentru reducerea costurilor cu energia electrică.

Încălzitul apei pentru ceai = 27 de lire sterline

Toate acestea sunt rezultatul unor reglementări bizare, specifice sectorului energetic britanic, privind modul în care marii consumatori industriali de energie sunt taxați pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

Acest tarif este calculat nu în funcție de consumul anual al acestora, ci în funcție de cât de cantitatea consumată de cei mai intensivi 100.000 de consumatori în timpul a trei perioade de vârf de sarcină de jumătate de oră, nedezvăluite, dintre lunile noiembrie și februarie. Tariful este perceput retroactiv și, în compensație, consumatorii beneficiază de tarife anuale mai mici pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

"În perioadele de vârf de sarcină, ne costă 27 de lire sterline doar să încălzim apa pentru ceai, ca să nu mai vorbim de încălzirea spațiilor de lucru. În cele din urmă, le spunem muncitorilor să se adune în sala de mese, pentru că nu ne permitem să continuăm să funcționăm în aceste intervale", spune Pedder.

Sistem "absolut dement"

Dat fiind prețurile uriașe la curent electric din aceste perioade de vârf de sarcină, companiile au încercat să ghicească care sunt acestea și să-și reducă consumul în decursul lor.

"Este un sistem absolut dement, iar situația se înrăutățește din ce în ce mai mult", conchide directorul general al Sheffield Forgermasters.

În schimb, autoritatea de reglementare în energie din Marea Britanie ia apărarea sistemului, susținând că este corect ca marii consumatori industriali să fie taxați pentru cât consumă în perioade de vârf de sarcină.

"Asta îi stimulează pe utilizatori să evite consumul în perioade de vârf de sarcină, ceea ce reduce nevoia de investiții suplimentare în rețelele de transmisie. Nu avem nici un semnal cum că marii consumatori industriali și-ar întrerupe activitatea mai des decât este necesar", spun reprezentanții instituției de reglementare.

Energie cu 50% mai scumpă

Luiz Sang, directorul Celsa Manufacturing, unul dintre cei mai mari producători de oțel din UK, spune că fabrica a fost închisă zilnic iarna aceasta, în perioade de vârf de sarcină, întreruperile de activitate durând până la 3 ore. Potrivit acestuia, costurile companiei cu energia electrică consumată pe vârf de sarcină ar putea ajunge la 2,5 milioane de lire sterline.

"Suntem nevoiți să ne întrerupem activitatea de 20-30 de ori pe an, ceea ce nu doar că ne dă planurile peste cap, dar ne sporește și costurile operaționale. Însă în caz contrar, costurile cu energia ar fi și mai mari", spun și reprezentanții producătorului de oțel SSI.

Potrivit indienilor de la Tata, costurile cu energia sunt cu 50% mai mari în Marea Britanie decât în Franța sau Germania. Divizia de produse din oțel a companiei din UK plătește facturi de curent electric de circa 75 de milioane de lire sterline pe an. Anul acesta, factura va fi cu 2,5 milioane de lire sterline mai mare decât cea din 2013, estimează reprezentanții companiei.

Unele state, precum Germania, își scutesc industriile mari consumatoare de electricitate de subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Companiile britanice vor și ele scutiri similare.

Înghețăm la muncă pentru combaterea încălzirii globale

Cei de la grupul de lobby UK Steel spun că tarifele de rețea au crescut ca urmare a scăderii consumului total de energie, care a făcut ca aceeași factură să se împartă la mai puțini utilizatori. Un alt motiv de majorare este reprezentat de investițiile necesare în upgradarea rețelelor, în scopul conectării de noi centrale producătoare de energie din surse regenerabile, care au prioritate la preluarea în sistem.

"Dacă subvențiile pentru regenerabile nu vor fi reduse, industria grea va suferi pagube ireparabile. Nu e normal să sacrificăm economia de dragul luptei împotriva încălzirii globale", spun reprezentanții UK Steel.

În acest timp, mai multe companii își închid diviziile britanice mari consumatoare de energie și relochează activitățile în jurisdicții mai avantajoase din acest punct de vedere. Producătorul de cilindre pentru industria de petrol și gaze Pressure Technologies preferă să-și transporte produsele în Italia pentru a fi tratate la temperaturi înalte și să le aducă ulterior înapoi, din simplul motiv că este mai ieftin așa decât să execute aceeași operațiune la fabrica sa din Sheffield.

Subvențiile plătite de consumatori centralelor de cogenerare au crescut cu 15% în 2013, la peste 1 miliard de lei

Category: Preturi Utilitati
Creat în Friday, 14 February 2014 02:06

Cogenerare ISuma totală facturată consumatorilor de energie electrică, reprezentând contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, a crescut cu 15,5% anul trecut, la 1,072 miliarde lei, față de 928,87 milioane lei în 2012, ca urmare a majorării de către stat a bonusurilor acordate producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin.

Pentru anul 2013, acest bonus a fost stabilit la 0,0231 lei/KWh, în creștere cu 25% față de cel aferent anului 2012, de 0,0185 lei/KWh.

Pe de altă parte, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență care a beneficiat de schema de sprijin a scăzut în 2013, cu 8,3%, de la 6.008 la 5.509 GWh.

Mai mult export, mai puține economii

Cantitatea de energie electrică facturată consumatorilor finali, inclusiv cea consumată de furnizori și producători în regim de autofurnizare/autoconsum, la care s-a aplicat contribuția de cogenerare, s-a redus cu 3,2%, de la 46.450 la 44.930 GWh.

În schimb, cantitatea de energie electrică exportată la care s-a aplicat contribuția de cogenerare a crescut, în 2013, cu 77%, de la 1.108 la 1.959 GWh.

Asta în timp ce economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficiență beneficiare de bonus a stagnat anul trecut, chiar scăzând ușor, cu 0,2% (8 GWh), de la 3.498 la 3.490 GWh.

Bonus redus și rambursări de subvenții

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Reducerea a fost operată după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare. (...) O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", ceea ce presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM, se afirma în nota de fundamentare a hotărârii de Guvern prin care s-a redus contribuția pentru cogenerare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Niță susține că Bruxelles-ul a acceptat ca marii consumatori de energie să cumpere mai puține certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:36

Arcelor Mittal certificate verziNumărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Germania sfidează Comisia Europeană

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

BASF amenință cu relocarea

Pe de altă parte, Germania vrea să elimine scutirea pentru energia electrică produsă de acele întreprinderi industriale care dispun de propriile lor capacități de generare.

Din cauza costurilor mari cu energia, gigantul BASF a anunțat că, în următorii ani, își va reduce semnificativ investițiile în Germania, acestea urmând să reprezinte doar un sfert din totalul investit de grup la nivel mondial. Planurile BASF pentru intervalul 2013-2017 prevăd investiții totale, la nivel global, de 16,8 miliarde euro.

”Trebuie să înceteze actuala situație, în care energia regenerabilă înseamnă profituri fără riscuri, pentru a se pune frână creșterii costurilor cu electricitatea” a scris CEO-ul BASF, Kurt Bock, într-un editorial apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Anterior, acesta amenințase cu relocarea producției în străinătate, criticând în special suprataxarea producției de energie pentru consum propriu a BASF.

CE Oltenia împrumută 200 mil. euro de la BERD pentru modernizarea termoncetralei Turceni

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 05 February 2014 17:31

TurceniComplexul Energetic Oltenia (CEO) a semnat un contract de finanțare de circa 200 de milioane de euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), bani destinați reabilitării și modernizării grupului energetic nr. 6 din cadrul sucursalei energetice Turceni.

,,Acest contract de finanțare, în valoare de aproximativ 200 milioane euro, este rezultatul unui intens proces de negociere desfășurat anul trecut, proces care a avut ca principal obiectiv obținerea finanțării necesare reabilitării și modernizării grupului energetic nr. 6 Turceni”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 6 din cadrul Sucursalei Electrocentrale Turceni aparţinând CE Oltenia are drept scop îmbunătățirea eficienței şi creșterea competitivităţii uneia dintre cele mai importante termocentrale din România, îmbunătățirea caracteristicilor de mediu ale instalaţiei, astfel încât să se respecte directivele de mediu ale UE, asigurarea implementării unui sistem modern de automatizare de control, care să îndeplinească cerințele Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E).

Investiții pe datorie

,,Îmi doresc să continuăm acțiunile de atragere de finanțare pentru modernizări și retehnologizări, deoarece acestea reprezintă cheia pentru creșterea competitivității în ceea ce privește prețul energiei, respectiv oportunitățile de valorificare la nivel regional. În același timp, realizarea acestei investiții va contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră, obligativitate pe care o avem trasată prin directivele europene”, a adăugat Niță.

CE Oltenia își finanțează cea mai mare parte a investițiilor prin credite bancare, pentru care garantează cu contractele sale de vânzare de energie electrică. Anul trecut, compania şi-a schimbat garanţiile pentru două credite, unul de 31 milioane de euro de la BRD şi altul de 47 milioane de euro de la BCR, constituind garanţii reale mobiliare pe creanţe din vânzarea de curent în valoare totală de peste 160 de milioane de lei, potrivit unui document al companiei, consultat de Energy Report.

Creditele sunt destinate sunt destinaţi finanţării a două lucrări de investiţii de mediu, respectiv pentru două instalaţii de desulfurare gaze de ardere la blocurile energetice nr. 7 și 8 de la SE Ișalnița.

Contractele puse ca garanție de CE Oltenia

Compania a semnat un contract cu Enel Energie în valoare estimată de 32,2 milioane de lei, în 22 august 2013, pe anul 2014. Cu Gen-I Bucharest Electricity Trading, valoarea contractului a fost de 32,4 milioane de lei, contract semnat în 17 septembrie 2013 pe anul 2014.

Cu Axpo Energy România, valoarea contractului a fost de 16,2 milioane de lei, contract semnat în 26 iulie 2013 pe anul 2014. Cam aceeaşi valoare estimată are şi contractul semnat în 4 septembrie cu Repower Furnizare Romania, 16,2 milioane de lei.

Pentru susţinerea aceloraşi două credite cu garanţii mobiliare, Complexul Energetic Oltenia a mai pus la bătaie creanţele de pe urma a trei contracte semnate cu bulgarii de la Obedineni Energiini Targovtsi OOD. Astfel, cu bulgarii, oltenii au semnat un contract în 8 august în valoare estimată de 16,25 milioane lei, în 4 septembrie altul în valoare estimată de peste 32 milioane de lei şi al treilea în 17 septembrie în valoare estimată de peste 14 milioane de lei.

Vom subvenționa cu încă 174 milioane lei pierderile și costurile Companiei Naționale a Huilei

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 04 February 2014 13:35

CarbuneGuvernul va subvenționa anul acesta cu 174 milioane lei, din banii contribuabililor, pierderile și costurile minelor Petrila, Paroșeni și Uricani din cadrul Companiei Naționale a Huilei (CNH) Petroșani, mine considerate neviabile și care urmează să fie închise până în 2018.

Acest ajutor de stat este, pentru anul 2014, în sumă totală de 173,97 milioane lei și este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 122,403 milioane lei, sunt destinați acoperirii pierderilor aferente producţiei curente de huilă energetică. Suma este acordată pentru o cantitate de huilă energetică reprezentând echivalentul a 1.515.950 gigacalorii, subvenția unitară pe gigacalorie fiind de 80,74 lei.

Pentru acoperirea costurilor exceptionale se acordă 51,526 milioane lei, din care 28,098 milioane lei sunt destinați finanțării lucrărilor de închidere a minelor, 9,800 milioane lei reprezintă facilități pentru pensionari, 9,523 milioane lei – plăți compensatorii și 4,105 milioane lei – costuri de reconversie profesională.

Aprobat de Comisia Europeană

"Departamentul pentru Energie monitorizează nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare de cărbune care beneficiază de ajutor să nu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de o calitate similară provenit din terţe ţări", se precizează în documentul citat.

În data de 22 februarie 2012, prin Decizia nr. C (2012) 1.020/2, Comisia Europeană a autorizat România să acorde din fonduri publice un ajutor de stat de 1,169 miliarde lei, respectiv aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cărbune necompetitive din trei unităţi deţinute de Compania Naţională a Huilei (CNH) SA Petroşani, pe perioada 2011-2018.

Având în vedere obligaţiile asumate de Guvernul României cu instituţiile internaţionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroşani, începând cu 01.11.2012 s-a înfiinţat Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroşani.

Această societate gestionează ajutorul de stat acordat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2011, aprobată prin Legea nr.143/2012.

Inginerii bugetare

La finalul anului trecut, Guvernul a decis ștergerea unei datorii comerciale pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita intrarea în insolvență a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

Metoda aleasă de Guvern a constat în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei S.A. către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 70.238.352,98 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 70.238.352,98 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se spune în nota de fundamentare.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI. Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Excedent de cărbune, curent electric scump

În iulie 2013, aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele.

Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

La sfârşitul anului 2012, Termocentrala Mintia, parte a CE Hunedoara, a efectuat un import de 455.000 de tone de cărbune despre care un audit, solicitat de directorul complexului, Daniel Andronache, a relevat că nu era oportun.

Situația a fost detensionată, iar minerii au ieșit la suprafață după ce șeful SNIMVJ și-a dat demisia și a fost înlocuit din funcție, iar noul șef le-a prezentat ortacilor un contract prin care societatea va putea vinde cărbune până la sfârşitul anului, în cantitate de 220.000 de tone, la un preț stabilit prin algoritmul impus de legislaţia europeană.

Contribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de electricitate scade cu peste 20%

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 08 January 2014 15:05

Cogenerare IContribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de energie electrică a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

Energy Report scria încă din noiembrie anul trecut că Guvernul estima, în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre, că respectiva contribuție pentru cogenerare va scădea, de la 1 ianuarie 2014, cu până la 20%, după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Potrivit documentului citat, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) verifică anual dacă, din acordarea bonusului, producătorii de energie înregistrează o supracompensare a activităţii de producere în cogenerare, supracompensarea fiind definită ca un cuantum valoric al ajutorului acordat ce depăşeşte suma necesară acoperirii totale a costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilităţii de 9%, determinat cu luarea în considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în cogenerare.

Legislația în prezent în vigoare prevede că, în trimestrul I 2014, ANRE trebuie sa determine supracompensarea pentru perioada de evaluare 2011-2013.

Analiza de supracompensare - devansată

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare", se afirma în nota de fundamentare.

Astfel, arăta Executivul, au fost formulate propuneri de completare a legislației în vigoare în domeniu, respectiv a HG nr. 1215/2009, în sensul introducerii unor prevederi care să permită determinarea supracompensării aferente perioadei 2011-2012, în vederea implementării începând cu data de 1 ianuarie 2014. Modificarea legislativă constă în decalarea perioadei în care se face analiza de supracompensare pentru perioada de evaluare 2011-2013, aceasta urmând să se facă în trimestrul IV 2013.

"O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", se arăta în nota de fundamentare. Asta presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM.

Pentru anul 2013 beneficiau de acreditare finală de la ANRE un număr de 46 de societăți comerciale care dețineau capacități de producere de energie electrică și termică în cogenerare.

Contribuția scade mai devreme

Proiectul de hotărâre de Guvern prevedea achitarea supracompensării în tranşe trimestriale, în scopul diminuării impactului acestui efort financiar, care, altfel, ar trebui sa fie suportat de producători integral în cursul lunii aprilie 2014. Astfel, achitarea se va face în patru tranşe trimestriale, de 40%, 15%, 15% respectiv 30% din cuantumul acesteia, începând cu trimestrul I al anului 2014, plătibile în prima lună a fiecărui trimestru.

Potrivit Executivului, prin realizarea în trimestrul IV a analizelor de estimare a supracompensării pentru anul 2014 şi a analizei de supracompensare a activităţii producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care are au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă în anii de aplicare a schemei de sprijin 2011 şi 2012 se creează premizele devansării cu 6 luni a scăderii contribuţiei de cogenerare pe care o plătesc consumatorii de energie electrică.

"Se estimează că diminuarea bonusului pentru anul 2014 şi a includerii supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin vor conduce la o diminuare a contribuţiei pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2014, cu circa 15-20 % faţa de actuala valoare a acesteia", se arăta în nota de fundamentare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Circul corporatismului etatist din Franța: monopolul de stat EDF, amendat pentru "abuz de poziție dominantă"

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 18 December 2013 01:21

EDF BUNGigantul Electrice de France (EDF), controlat în proporție de 80% de statul francez și care deține o cotă de piață de peste 90% în ceea ce privește alimentarea cu curent electric a consumatorilor francezi, a fost amendat cu suma de 13,5 milioane de euro de către Autoritatea pentru Concurență din Franța pentru... abuz de poziție dominantă.

Autoritatea a decis că cei de la EDF s-au făcut vinovați de abuz de poziție dominantă prin strategia comercială și de marketing adoptată pentru a atrage clienți pentru subsidiara producătoare de energie solară a grupului controlat de statul francez, EDF Energies Nouvelles (ENR).

Cazul datează din aprilie 2009, când compania Solaire Direct, specializată în fabricarea și montarea de panouri solare, a reclamat EDF la Autoritatea pentru Concurență, susținând că gigantul face concurență neloială folosindu-se de poziția sa dominantă de pe piața distribuției retail de curent electric, și mai ales de brandul său pentru consumatori casnici Bleu Ciel, pentru a impulsiona vânzările diviziei sale de energie fotovoltaică, prejudiciindu-și astfel competitorii.

Interzis la marketing intragrup!

Mai precis, EDF făcea reclamă diviziei sale de energie solară, încercând să atragă clienți de partea sa folosindu-se de imaginea și notorietatea grupului ca furnizor aproape exclusiv de electricitate pentru consumatorii casnici francezi, în special la tarife administrate/subvenționate.

Decizia scoate în evidență absența aproape totală a competiției pe piața franceză de energie, care a rămas sub dominația EDF în pofida măsurilor adoptate de autoritățile de la Paris începând cu iulie 2007, pentru liberalizarea industriei și pentru deschiderea pieței pentru producători și distribuitori mai mici, respectiv străini.

Autoritatea pentru Concurență a dat o soluție provizorie plângerii împotriva EDF încă din 2009, notând că "mijloacele de comunicare comercială utilizate de către companie, în mesaje adresate tuturor clienților săi, creează confuzie între, pe de o parte, rolul EDF ca furnizor de electricitate la tarife reglementate și, pe de altă parte, activitatea diviziei sale de energie solară, care se desfășoară exclusiv pe piața liberă, concurențială. În concluzie, subsidiara beneficiază de imaginea de furnizor de electricitate la tarife reglementate a companiei-mamă și se folosește de baza sa de date cu clienți subvenționați a acesteia, avantaje de care concurenții ei nu beneficiază".

Se subvenționează ineficiența

În consecință, Autoritatea pentru Concurență a ordonat atunci celor de la EDF să taie accesul subsidiarei de energie solară a grupului la baza de date cu clienți a companiei-mamă și le-a interzis să mai menționeze, în comunicarea lor cu clienții, faptul că EDF are și o astfel de subsidiară. De asemenea, celor de la EDF Energie Nouvelles li s-a interzis să mai folosească logo-ul Bleu Ciel al grupului EDF.

Calitatea de monopol de facto a EDF pe piața franceză de energie are însă și efecte serioase. Potrivit unui oficial de la palantul Elysee, statul francez intenționează să limiteze creșterile anuale de tarife la curent electric ale EDF la maxim 2-3% în perioada 2015 – 2018.

Ca și în multe alte state europene, prețul electricității a devenit un subiect politic extrem de fierbinte, după ce subvențiile de stat acordate energiei regenerabile au majorat drastic facturile de curent electric, stârnind proteste din partea consumatorilor, care se confruntă cu reducerea puterii de cumpărare.

Crește și taxa din care se finanțează regenerabilele

"Majorările anuale de tarife la curent electric vor fi între 2 și 3% și chiar mai puțin în anumite perioade, pe lângă majorarea pentru 2014, care a fost deja decisă. Nivelul exact al majorărilor din anii următori va fi decis ținând cont de necesitatea găsirii unui echilibru între situația financiară a EDF, respectiv de măsura în care compania poate funcționa practicând un tarif mai mic, și puterea de cumpărare a gospodăriilor populației", a declarat oficialul citat.

În iulie, guvernul a anunțat cea mai mare scumpire la curent din ultimii cel puțin 10 ani, destinată acoperirii costurilor în creștere ale EDF. Astfel, companiei i s-a permis să majoreze tarifele cu 5% în august 2013 și cu încă 5% în august anul viitor. Marea problemă a EDF este aceea că profitul operațional al companiei este erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței

Tarifele reglementate nu includ taxele, dintre care cea mai importantă este taxa destinată subvenționării producției de energie din surse regenerabile. Și aceasta va fi majorată, cu 3 euro/MWh de la i ianuarie 2014, ceea ce va duce la o creștere a facturilor de curent electric cu 2,4% în medie.

Se anunță schimbări majore

După anunțul majorărilor de preț, tot mai mulți francezi au început să renunțe la serviciile de furnizare de curent electric ale EDF, trecând la alți furnizori, privați, care funcționează în regim competitiv, o mișcare deloc obișnuită pentru consumatorii din Franța, obișnuiți de ani de zile cu tarifele subvenționate ale operatorului de stat.

Guvernul intenționează să majoreze și sprijinul acordat industriilor mari consumatoare de energie electrică, care concurează pe piețele internaționale cu rivali din Statele Unite, unde prețurile la curent electric sunt la jumătate față de cele din Franța. Asta presupune revizuirea contractului semnat în 2010 între EDF și consumatorii industriali majori, printre care companiile din industria chimică Arkema și Solvay, producătorul de oțel ArcelorMittal, precum și compania de gaze Air Liquide.

De asemenea, autoritățile de la Paris vor să revizuiască sistemul de subvenționare a energiei din surse regenerabile, după ce acesta a majorat semnificativ facturile de curent electric ale populației și firmelor.

Furnizorii de curent și autoritățile o spun pe față: "taxa de stâlp" va fi suportată integral de consumatori

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 11 December 2013 08:33

taxa de stalpLegislaţia din sectorul energetic prevede că orice taxă pentru companiile energetice va fi transferată integral în factura finală achitată de consumatori, a declarat, marţi, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unei conferinţe pe tema fiscalităţii în sectorul energetic.

"Taxele intră la capitolul costuri incontrolabile, din acest motiv metodologiile spun că ele se transferă integral în preţul final al consumatorilor, astfel că această componentă a preţului trebuie mai bine gestionată", a precizat Lungu, citat de Agerpres.

El a arătat că, în acest moment, taxele înseamnă circa 20% din preţul final al energiei electrice.

Preţul efectiv de producere a energiei înseamnă 49% din preţul final, 26% sunt costurile de reţea, adică distribuţie şi transport, iar 5% reprezintă tariful de furnizare.Spre comparaţie, în Germania, 20% este preţul energiei, 25% - costurile de reţea, 5% - furnizarea şi 50% sunt taxele.

"Sper să nu ajungem şi noi la 50%", a mai spus Lungu.

Guvernul vrea să introducă, de la 1 ianuarie 2014, o taxă de 1,5% pentru construcţiile speciale.

La finele lunii noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, în cazul în care transportatorii şi distribuitorii din energie şi gaze vor cere recunoaşterea acestei taxe în tarifele finale, ANRE va fi nevoită să accepte.

"În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife", a precizat Havrileţ.

El a menţionat că nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei.

Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu.

Durata medie agregată a penelor de curent din România a crescut cu peste 15% în 2012, la 630 de minute pe an, din cauza Electrica Muntenia Nord

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 04 December 2013 13:45

Pana de curentDurata medie agregată, la nivel de țară, a întreruperilor neplanificate ale alimentării cu curent electric a crescut cu 15,17% în 2012, comparativ cu anul anterior, de la 547 la 630 de minute pe an, în special din cauza înrăutățirii respectivului indicator la furnizorul Electrica Muntenia Nord, unde durata medie a întreruperilor neplanificate s-a triplat în 2012, de la 600 la 1.867 de minute, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Este vorba despre indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) sau Indicele Durata Medie a Întreruperilor în Reţea (Sistem). Acesta reprezintă timpul mediu de întrerupere a consumatorilor la nivelul unui distribuitor de energie electrică. Indicatorul se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor de peste trei minute dintr-un an la numărul total de consumatori alimentaţi (deserviţi) de un distribuitor.

Astfel, potrivit ANRE, indicele SAIDI al întreuperilor neplanificate s-a redus în 2012 la majoritatea distribuitorilor, însă a crescut la E.ON Moldova, cu 38 de minute pe an, și mai ales la Electrica Muntenia Nord, cu 867 de minute pe an.

"Ca urmare, valoarea medie pe ţară a crescut, de la 547 de minute pe an în anul 2011 la 630 de minute pe an în anul 2012, o creştere de 83 minute pe an, determinată, în principal, de Electrica Muntenia Nord", se arată în raportul ANRE pe 2012 privind realizarea indicatorilor de performanță pentru serviciul de distribuție.

Pe de altă parte, indicele SAIDI, al întreruperilor planificate, s-a redus ca valoare medie pe ţară, de la 333 de minute pe an în anul 2011 la 246 de minute pe an în anul 2012.

Cât privește frecvența întreruperilor neplanificate, aceasta s-a redus la nivelul întregii țări în 2012, de la 5,6 la 5,5 întreruperi pe an. Frecvența întreruperilor planificate s-a redus și ea, de la 1,3 întreruperi pe an în anul 2011 la 0,9 întreruperi pe an în anul 2012.

La majoritatea distribuitorilor, frecvența întreruperilor neplanificate a scăzut în 2012, cu excepția Electrica Muntenia Nord, unde a crescut cu peste 50%, de la aproape 4 întreruperi pe an în 2011 la peste 6 întreruperi pe an în 2012, și E.ON Moldova.

În anul 2012, numărul total de utilizatori racordaţi la reţelele electrice din patrimoniul celor opt operatori de distribuţie titulari de licenţă cu contract de concesiune a fost de 8.968.523, față de 8.900.070 în anul 2011, 8.850.070 în anul 2010, respectiv 8.769.602 în anul 2009.

De asemenea, numărul de reclamații ale consumatorilor legate de nivelul tensiunii a fost de 3.252 în 2012, în creștere cu 15,72% față de 2011 (2.810 reclamații). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (108), numărul maxim la Electrica Muntenia Nord (927), iar valoarea medie pe ţară este de 406.

Numărul de reclamaţii referitor la alţi parametri ai tensiunii a fost de 962 la nivelul întregii ţări în 2012, în creștere cu 72,4%% față de 2011 (558). Numărul minim de reclamaţii s-a înregistrat la Electrica Transilvania Sud (0), numărul maxim la Electrica Muntenia Nord (420), iar valoarea medie pe ţară este de 120.

Guvernul estimează reducerea cu până la 20% a contribuției pentru cogenerare plătite de consumatorii de electricitate, de la 1 ianuarie 2014

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 28 November 2013 15:59

Cogenerare IContribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de energie electrică va scădea, de la 1 ianuarie 2014, cu până la 20%, după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin, estimează Guvernul, în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre. Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifrează în prezent la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

Potrivit documentului citat, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) verifică anual dacă, din acordarea bonusului, producătorii de energie înregistrează o supracompensare a activităţii de producere în cogenerare, supracompensarea fiind definită ca un cuantum valoric al ajutorului acordat ce depăşeşte suma necesară acoperirii totale a costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilităţii de 9%, determinat cu luarea în considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în cogenerare.

Legislația în prezent în vigoare prevede că, în trimestrul I 2014, ANRE trebuie sa determine supracompensarea pentru perioada de evaluare 2011-2013.

Analiza de supracompensare - devansată

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare", se afirmă în nota de fundamentare.

Astfel, arată Executivul, au fost formulate propuneri de completare a legislației în vigoare în domeniu, respectiv a HG nr. 1215/2009, în sensul introducerii unor prevederi care să permită determinarea supracompensării aferente perioadei 2011-2012, în vederea implementării începând cu data de 1 ianuarie 2014. Modificarea legislativă constă în decalarea perioadei în care se face analiza de supracompensare pentru perioada de evaluare 2011-2013, aceasta urmând să se facă în trimestrul IV 2013.

"O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", se arată în nota de fundamentare. Asta presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM.

Pentru anul 2013 beneficiază de acreditare finală de la ANRE un număr de 46 de societăți comerciale care dețin capacități de producere de energie electrică și termică în cogenerare.

Contribuția va scădea mai devreme

Proiectul de hotărâre de Guvern prevede achitarea supracompensării în tranşe trimestriale, în scopul diminuării impactului acestui efort financiar, care, altfel, ar trebui sa fie suportat de producători integral în cursul lunii aprilie 2014. Astfel, achitarea se va face în patru tranşe trimestriale, de 40%, 15%, 15% respectiv 30% din cuantumul acesteia, începând cu trimestrul I al anului 2014, plătibile în prima lună a fiecărui trimestru.

Potrivit Executivului, prin realizarea în trimestrul IV a analizelor de estimare a supracompensării pentru anul 2014 şi a analizei de supracompensare a activităţii producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care are au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă în anii de aplicare a schemei de sprijin 2011 şi 2012 se creează premizele devansării cu 6 luni a scăderii contribuţiei de cogenerare pe care o plătesc consumatorii de energie electrică.

"Se estimează că diminuarea bonusului pentru anul 2014 şi a includerii supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin vor conduce la o diminuare a contribuţiei pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2014, cu circa 15-20 % faţa de actuala valoare a acesteia", se arată în nota de fundamentare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

 

Olanda, contraste energetice: turbine eoliene și coșuri de termocentrale (FOTO)

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 25 November 2013 12:24

Olanda principalaO imagine frecventă în Olanda: turbine eoliene lângă coșuri de termocentrale. Cea mai "curată" și cea mai "murdară" formă de generare de electricitate , juxtapuse. Imaginea exprimă și sintetizeză sugestiv problemele sectorului energetic olandez și european, prins la mijloc între obiectivul politic al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și necesitatea economică a ținerii sub control a costurilor cu energia electrică, atât ale consumatorilor industriali, cât și ale clienților casnici. Vorbește, de asemenea, despre impasul produs de subvenționarea și promovarea cu prioritate în rețele a energiei din surse regenerabile, cu bine-cunoscutele ei probleme de intermitență, care a sporit nevoia de capacități instalate fosile care să echilibreze sistemele energetice.

Guvernul olandez a decis, recent, să majoreze cu 10% ținta cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic național. Astfel, ponderea regenerabilelor va trebui să crească de la 4,4% în prezent la 16% în 2020.

photo 2 1

În pofida sistemului generos de subvenții de stat pentru generarea de energie din surse regenerabile, anul trecut producția acestora s-a majorat cu doar 1%, cea mai slabă creștere din ultimii cinci ani. În același timp, datorită scăderii prețurilor internaționale la materie primă, producția termocentralelor pe cărbune a crescut cu peste 15%, astfel încât ponderea acestei surse în mixul energetic olandez a depășit 20%.

Totodată, ponderea energiei produse în centrale pe bază de gaze naturale s-a redus de la 60% la 53%. Producția totală de energie a Olandei a scăzut în 2012 cu 10%, însă importurile s-au majorat.

photo 1

În întreaga Europă, centralele pe gaze naturale, cele mai "curate" surse fosile de energie, au de suferit de pe urma subvenționării regenerabilelor și a ieftinirii cărbunelui. Asta pentru că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse, care a scăzut masiv ca urmare a reducerii consumului și a subvenționării costurilor de producție ale centralelor regenerabile.

Ca o dovadă a efectelor perverse transfrontaliere ale subvenționării energiei regenerabile, centralele pe gaze din Olanda sunt amenințate cu închiderea din cauza importurilor de energie electrică ieftină din Germania (ieftină ca urmare a subvenționării de către germani a regenerabilelor), dar și a ieftinirii importurilor de cărbune, inclusiv din Statele Unite.

photo 3

Astfel, centrala pe gaze Enecogen, deschisă anul trecut la Rotterdam de către danezii de la Dong, a funcționat de la inaugurare doar 690 de ore, dintr-un total de ore potențiale de funcționare de peste 8.700. Pe piața europeană, în martie anul acesta, megawattul de curent electric se vindea cu circa 45 de euro, în vreme ce Enecogen are costuri de producție de 50 de euro/MWh.

Recenta decizie a guvernului olandez de a spori ponderea regenerabilelor în mixul energetic național conține și un acord voluntar încheiat, cu sprijinul executivului, între principalele companii de utilități olandeze, potrivit căruia acestea urmează să închidă trei termocentrale pe cărbune până în 2014.

photo 2 2

Problema este însă că Autoritatea pentru Consumatori și Piețe (care se ocupă atât de protecția consumatorilor, cât și de supravegherea mediului concurențial) a dat aviz negativ acestui acord, susținând că, în pofida beneficiilor de mediu ale închiderii termocentralelor, consumatorii vor avea de suferit, fiind nevoiți să plătească facturi mai mari la curentul electric consumat.

photo

Pe de altă parte, pentru finalul acestui an, precum și în 2014, este programată intrarea în funcțiune a trei termocentrale de înaltă eficiență, dotate cu instalații de capturare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon. Însă pentru ca investițiile să fie rentabile, companiile care au demarat aceste proiecte cer guvernului să abroge taxa pe cărbunele energetic, aflată în prezent în vigoare și cifrată la o cotă de 14 euro pe tonă.

Taxa fusese introdusă nu doar pentru a descuraja producția poluantă de energie din cărbune, ci și pentru reducerea deficitului bugetar al Olandei. Pentru a compensa veniturile pierdute în urma eventualei desființări a taxei pe cărbunele energetic, autoritățile olandeze iau în calcul amânarea intrării în funcțiune a sistemului de subvenții pentru producția de energie eoliană offshore. {jathumbnailoff}

 

UPDATE: Economia a crescut pe întuneric în primele 9 luni, impulsionată de agricultura neirigată a României

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 14 November 2013 12:02

PIB agricultura irigatiiEconomia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, peste aşteptările analiştilor, şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că, la nouă luni, avansul Produsului Intern Brut (PIB) se plasează la 2,7%, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS). Toate bune și frumoase, numai că, tot potrivit INS, consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

"Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I - 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier", se arată într-un comunicat al INS.

Creşterea de 1,6% este mai mare decât cea anticipată de analişti. Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la 4 decembrie.

Creștere "off the grid"

Însă tot potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu sursa, consistența și sustenabilitatea creșterii economice consemnate de România în intervalul respectiv.

Una din explicații ar fi aceea că PIB-ul din primele nouă luni ale acestui an s-a bazat în bună măsură pe aportul agriculturii, slab consumator de energie electrică, în special din cauza faptului că doar un procent foarte mic din totalul terenurilor agricole ale României sunt irigate.

Dependenți de agricultură

Din 2009 și până acum, deoarece restul sectoarelor din economie nu merg, rata de creștere economică este influențată puternic de dinamica sectorului agricol, a declarat, pentru Energy Report, analistul economic Florin Cîțu.

"Fără sectorul, agricol PIB-ul ar fi fost mai puțin volatil și cu o medie puțin mai mare. Pentru 2013, estimez că, dacă excludem contribuția acestui sector la creșterea economică, vedem că economia încetinește cu o dinamică care se apropie de zero. Pentru prima jumătate a anului, fără agricultură, economia a crescut cu 0,9%", a spus Cîțu.

Potrivit INS, în primul semestru al acestui an, per total, economia românească a crescut cu 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012.

"Exact ca în 2011, economia se simte mult mai slabă decât o arată cifrele oficiale. Pentru 2011, cifrele oficiale au fost reduse cu 20 miliarde lei doi ani mai târziu, iar dacă nu se “ajusta” și deflatorul, 2011 ar fi fost un an cu scădere economică", afirmă Cîțu, pe blogul său.

Curent mai ieftin pentru irigații

Deși PIB-ul românesc este profund dependent de agricultură, lipsa investițiilor a făcut ca aceasta să fie condiționată în măsură covârșitoare de condițiile meteo, întrucât doar un procent infim din terenurile agricole ale României beneficiază de irigații. La nivelul anului trecut, acest procent se situa la numai 1,5%, reprezentând circa 100.000 de hectare.

Anul acesta, agricultorii au beneficiat de curent electric pentru irigații cu 20% mai ieftin comparativ cu 2012, prețul scăzând de la 250 de lei/1.000 mc apă pompată la 200 lei/1.000 mc apa pompată. Asta după ce Guvernul a aprobat, în vară, un act normativ prin care Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a căpătat posibilitatea de a achiziţiona energie electrică direct de la producător, de pe piața liberă, pentru a o revinde fermierilor.

La acea dată, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, susţinea că ANIF va achiziţiona energie electrică pentru irigaţii la un preţ de 40-100 lei/MWh, în condiţiile în care preţul mediu plătit în atunci de fermieri era de 540 lei/MWh.„Noi avem capacitatea, după ce vom aproba ordonanţa de urgenţă, de a lua de la Hidroelectrica. Acesta este mesajul pe care îl putem da fermierilor. Să achiziţionăm energie pe timpul nopţii, pentru că este mult mai ieftină”, afirma Botănoiu, citat de Agerpres.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţineau că, în acel moment, exista posibilitatea de a iriga o suprafaţă de peste 400.000 de hectare de culturi agricole. În august, ANIF a fost acreditată de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ca furnizor de energie, căpătând astfel posibilitatea de a cumpăra curent electric de pe bursa specializată OPCOM.

Ce spune "barometrul Băsescu" despre economie?

Consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ceea ce reprezintă un semn că economia României este extrem de departe de a "dudui".

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

La începutul lunii octombrie, INS a menţinut estimările privind creşterea economică din trimestrul al doilea şi primul semestru 2013, la 0,5% faţă de ianuarie-martie 2013, respectiv 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012

Scăderea consumului a redus unele facturi, în pofida creșterii prețului

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 10,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,0%.

Exportul de energie electrică a fost de 1.049,3 milioane KWh, în creştere cu 121,4 milioane KWh, respectiv cu 13,1%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.718,2 milioane KWh, în scădere cu 150,4 milioane KWh, respectiv cu 3,1%.

Scăderea consumului este, de altfel, singura cauză pentru care, potrivit declarațiilor recente ale ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, factura la electricitate a scăzut cu 7% anul acesta, pentru toţi consumatorii, casnici și industriali.

Asta pentru că, tot din datele INS, rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Astfel, ca urmare a scăderii consumului, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului.

Producția totală a scăzut, eolienele aproape s-au dublat

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 42.625,1 milioane KWh, în scădere cu 2.811,0 milioane KWh (-6,2%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 2.115,7 milioane KWh (-4,8%).

Producţia din termocentrale a fost de 18.489,6 milioane KWh, în scădere cu 5812,6 milioane KWh (-23,9%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 11.733,9 milioane KWh în creştere cu 1.869,3 milioane kWh (+18,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 8.694,0 milioane KWh, în creştere cu 256,1 milioane kWh (+3,0%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I.-30.IX.2013, a fost de 3.320,4 milioane KWh, în creştere cu aproape 90% (1.571,5 milioane KWh) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 

Guvernul șterge datorii comerciale ale CE Hunedoara pentru cărbunele neplătit livrat de CNH, pentru a evita insolvența complexului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 14 November 2013 01:51

CE HunedoaraGuvernul vrea să șteargă o datorie comercială pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o are față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita intrarea în insolvență a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Metoda aleasă de Guvern constă în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei S.A. are asupra Societatăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 70.238.352,98 lei şi o creanţă aflată în litigiu, în valoare de 14.075.123,52 lei. Aceste creanţe provin din livrări de cărbune energetic din perioada anterioară fuziunii. (...) Compania Naţională a Huilei, la rândul său, înregistrează faţă de bugetul general consolidat datorii cumulate de 4.785.432.240 lei", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Statul își pasează datorii către sine dintr-un buzunar în altul

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este unic acționar, în numele statului român, la ambele societăți.

Astfel, potrivit documentului citat, CE Hunedoara ar urma să preia o datorie in cuantum de 70.238.352,98 lei pe care CNH o are de achitat către ANAF, reprezentand o parte din obligaţiile fiscale neachitate ale Companiei Naționale a Huilei.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei S.A. către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 70.238.352,98 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 70.238.352,98 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se spune în nota de fundamentare.

Pericol de insolvență

Guvernul precizează că, pentru ducerea la îndeplinire a mecanismului instituit mai sus, este nevoie, pe de o parte, de acordul guvernului, iar pe de altă parte de un act normativ la nivel de lege, care să instituie o procedură specială, neprevăzută ca atare în Codul de procedură fiscală.

"În acelaşi timp, se evită şi posibilitatea ca lichidatorul societăţii aflate în lichidare (CNH – n.r.) să declanşeze abuziv o procedură de insolvenţă asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, din dorinţa de a urgenta încasarea creanţei sale comerciale, dar punând astfel în pericol major succesul procesului de privatizare care se află în curs de desfăşurare", se mai afirmă în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Anul acesta, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a CE Hunedoara, prin majorare de capital cu aport de capital privat, urmând a se atrage un investitor strategic care să preia 51% din acțiunile societății.

CE Hunedoara a fost creată în două etape. În prima din acestea, finalizată anul trecut, au fuzionat societățile Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, iar în cea de-a doua, CE Hunedoara a absorbit Societatea Națională a Huilei.

Datorii mari, salariați mulți

La momentul fuziunii CE Hunedoara, în calitate de societate absorbantă, cu Societatea Naţională a Huilei, în calitate de societate absorbită, datoriile diviziei energetice se ridicau la valoarea de 565.827.347 lei, iar datoriile diviziei miniere erau de 114.994.642 lei.

În prezent, CE Hunedoara are un număr de 7.080 de salariaţi, din care 1.830 la divizia energetică şi 5.114 la divizia minieră. Privatizarea complexului face parte din angajamentele asumate de guvernul Ponta față de FMI.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI.

Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Excedent de cărbune, curent electric scump

În iulie, aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele.

Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

La sfârşitul anului 2012, Termocentrala Mintia, parte a CE Hunedoara, a efectuat un import de 455.000 de tone de cărbune despre care un audit, solicitat de directorul complexului, Daniel Andronache, a relevat că nu era oportun.

Situația a fost detensionată, iar minerii au ieșit la suprafață după ce șeful SNIMVJ și-a dat demisia și a fost înlocuit din funcție, iar noul șef le-a prezentat ortacilor un contract prin care societatea va putea vinde cărbune până la sfârşitul anului, în cantitate de 220.000 de tone, la un preț stabilit prin algoritmul impus de legislaţia europeană.

SNIMVJ are în componenţă trei unităţi miniere - Petrila, Paroşeni şi Uricani, huila extrasă de la aceste mine având un singur cumpărător - Complexul Energetic Hunedoara.

Niță: "Factura la electricitate a scăzut în 2013". Cauza este reducerea consumului

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 07 November 2013 12:11

Nita scumpiriMinistrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat, joi, că, anul acesta, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii, casnici și industriali. El a mai spus că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014, precum și că că FMI şi Comisia Europeană (CE) şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali. Niță a mai precizat că Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali, pentru care este de asemenea nevoie de acceptul CE.

Potrivit lui Niţă, citat de Mediafax, în acest an, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS), rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Pe de altă parte, ultimele date ale INS pe această temă, aferente lunii august 2013, arată că, în primele 8 luni ale acestui an, consumul final de energie electrică a fost cu 7,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Pe componente, consumul din economie a scăzut cu circa 9%, iluminatul public – cu 10,1%, iar cel al populației – cu doar 0,1%.

În concluzie, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului, ca urmare a reducerii consumului.

Se scumpește electricitatea, posibilă "clemență" la gaze naturale

Niță a mai declarat că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014.

"Am discutat cu ANRE, iar preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru cei industriali. Asta e piaţa, nu putem să scumpim mai mult dacă nu avem de ce", a spus ministrul, citat de Agerpres.

Potrivit lui Niţă, probleme există în sectorul gazelor naturale, unde decalajul dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare.

"În discuţiile cu FMI, am mai reuşit să amânăm cu un an, până la 31 decembrie 2015, liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali, iar pentru cei casnici acest lucru va fi la 31 decembrie 2018", a explicat ministrul, care a subliniat că discuţiile cu FMI în acest sens au început încă din lunile mai - iunie.

El a spus că FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali.

"Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană", a declarat Niţă.

El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.

Totodată, Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali.

"Este nevoie de acceptul CE pentru aceste scheme de sprijin. Ar fi frumos dacă am putea să le implementăm din 2014, dar astfel de discuţii durează", a mai spus Niţă.

 

Bucureștiul este pe locul 4 în Europa la povara facturilor de curent electric, depășit doar de Berlin, Praga și Lisabona

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 04 November 2013 00:40

Bucuresti pret curent electricBucureștiul se clasa, la finalul lunii trecute, pe locul 4 într-un top al capitalelor europene în care consumatorii casnici plătesc cele mai mari prețuri la energie electrică raportat la puterea lor de cumpărare, facturi mai împovărătoare la curent fiind consemnate doar la Berlin, Praga și Lisabona. Mai mult, costurile de distribuție a energiei electrice la București sunt printre cele mai mari din Europa, reprezentând nu mai puțin de 42% din prețul final plătit de consumatorii casnici din Capitală.

Astfel, ajustat la puterea lor de cumpărare, bucureștenii plăteau pe curent electric, în octombrie, un preț de 26,51 eurocenți/KWh, fiind depășiți, din punct de vedere al poverii facturilor la electricitate calculate în funcție de puterea de cumpărare a plătitorilor, doar de locuitorii din Berlin (28,55 eurocenți/KWh), Praga (28,27 eurocenți/KWh) și Lisabona (26,99 eurocenți/KWh), potrivit unui studiu întocmit de compania finlandeză de consultanță în energie VaasaETT.

Facturile la electricitate sunt mai împovărătoare pentru bucureșteni, raportat la puterea lor de cumpărare, decât pentru locuitorii din Budapesta (26,48 eurocenți/KWh), Bratislava (25,74 eurocenți/KWh) sau Varșovia (24,44 eurocenți/KWh), dar și decât pentru consumatorii de energie electrică din Madrid (24,34 eurocenți/KWh), Luxemburg (14,95 eurocenți/KWh), Roma (18,87 eurocenți/KWh) sau Londra (17,37 eurocenți/KWh).

Pentru finlandezi e cel mai ieftin

Din punct de vedere al puterii de cumpărare, cele mai accesibile facturi de electricitate erau, în octombrie, cele plătite de locuitorii din Helsinki (11,43 eurocenți/KWh), Paris și Belgrad (13,70 eurocenți/KWh). Media europeană se situa la 20,47 eurocenți/KWh.

Luând în calcul exclusiv prețurile practicate la energia electrică livrată consumatorilor casnici, neajustate pentru a reflecta diferențele de putere de cumpărare, Bucureștiul se clasa, în octombrie, pe locul 21 din 23 în topul capitalelor europene cu cel mai scump curent electric, cu un preț de 13,12 euro/KWh, prețuri mai mici consemnându-se doar la Zagreb (13,02 eurocenți/KWh) și Belgrad (6,25 eurocenți/KWh).

Din acest punct de vedere, în octombrie, cel mai mare preț era consemnat la Copenhaga (30,47 eurocenți/KWh), urmată de Berlin (29,71 eurocenți/KWh) și Dublin (22,90 eurocenți/KWh). Media europeană se situa la 18,34 eurocenți/KWh.

Distribuția e foarte scumpă la București

Din studiul celor de la VaasaETT reiese că costurile de distribuție a energiei electrice la București sunt printre cele mai mari din Europa, reprezentând nu mai puțin de 42% din prețul final plătit de consumatorii casnici din Capitală, față de o medie europeană de doar 33%. Ponderi mai mari ale costurilor de distribuție în prețul final se consemnează numai la Lisabona (44%), Bruxelles și Luxemburg (43%).

"În medie, în Europa, prețul en-gros de piață al energiei electrice reprezintă doar circa jumătate din prețul final plătit de consumatori, cealaltă jumătate reprezentând costuri fiscale și impuse prin reglementări, respectiv tarife de distribuție, taxe specifice pe energie și TVA", se arată în studiul citat.

Cel mai spectaculos caz este cel al Copenhagăi, unde prețul en-gros de piață al energiei electrice reprezintă doar 17% din prețul final plătit de consumatori, în timp ce taxele pe energie reprezintă 36%, iar TVA – 20%.

Avem gaze ieftine încă

În schimb, la gaze naturale, bucureștenii plătesc, ajustat la puterea lor de cumpărare, un preț de 6,25 eurocenți/KWh, situat sub media UE, cifrată la 7,93 eurocenți/KWh. De gaze mai ieftine, raportat la puterea lor de cumpărare, au parte doar locuitorii din Paris (6,20 eurocenți/KWh), Bruxelles (6 eurocenți/KWh), Londra (5,65 eurocenți/KWh) și Luxemburg (5,23 eurocenți/KWh).

Dacă eliminăm din calcul ajustarea la puterea de cumpărare, bucureștenii plătesc cele mai mici facturi la gaz din Europa, respectiv un preț de 3,03 eurocenți/KWh, mai redus decât cel de la Belgrad (4,52 euro eurocenți/KWh) sau Budapesta (4,17 eurocenți/KWh), media europeană fiind de 7,23 eurocenți/KWh.

Vom intra în al patrulea an consecutiv în care ne vom încălzi pe datorie de la Rezervele de Stat

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 28 October 2013 09:13

Centrale de stat imprumut combustibiliGuvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede că 12 producători de energie termică controlați de stat, care aprovizionează orașe mari ale României, printre care și Capitala, vor putea să împrumute în total, din rezerva de stat, 887 milioane de tone de cărbune energetic și peste 112 milioane de tone de păcură, pentru a putea face față majorării consumului de energie termică pe perioada iernii, în condițiile în care stocurile proprii ale centralelor respective sunt insuficiente în acest scop.

Cantitățile menționate urmează să fie scoase cu titlu de împrumut de la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, până la data de 31 octombrie 2014.

"În cazul nerestituirii împrumutului prevăzut la art. 1, operatorii economici vor suporta, pentru primele 30 de zile, penalităţi de întârziere de 0,25% pe zi din valoarea produsului prevăzută în contractul de împrumut, după care Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale va emite facturi pentru valoarea produselor calculate la preţurile pieţei, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată luând naştere, prin derogare de la prevederile art. 134˄2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la încasarea parţială sau totală a facturii", se stipulează în proiectul de OUG.

În preambulul proiectului de OUG se precizează că capacitatea utilă reală de stocare din centrale este ocupată în proporţie de 70% la cărbune, respectiv 50% la păcură, de stocurile rezervă de stat, astfel încât capacităţile proprii utile reale ale centralelor devin insuficiente asigurării unei funcţionări în bune condiţii pe perioada de iarnă.

"(...) achiziţionarea de combustibili în această perioadă conduce la blocarea unor sume de bani, la degradarea cărbunelui energetic stocat şi la blocarea spaţiului de depozitare al centralelor. (...) Necesitatea adoptării unor măsuri pentru corelarea consumurilor de energie electrică şi termică potrivit Programului de iarnă în domeniul energetic, pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naţional în perioada octombrie 2013 – martie 2014, pentru asigurarea necesarului de combustibil, precum şi pentru evitarea eforturilor financiare mari pentru producătorii de energie electrică, care ar avea influenţe negative asupra preţului de cost suportat de populaţie la energia electrică şi termică, justifică promovarea prezentului act normativ, astfel încât să poată fi aprobat de Guvern până la data începerii sezonului friguros. Neluarea acestor măsuri urgente poate pune în pericol funcţionarea sigură şi stabilă a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi alimentarea populaţiei cu căldură", se spune în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

În lunile de iarnă din 2014 se va intra în al patrulea an consecutiv când centralelor termice de stat li se permite să împrumute combustibili de la rezerva de stat pentru a putea face față majorării consumului de energie termică în sezonul friguros. O astfel de măsură a fost luată pentru prima dată în 2010 și reluată în fiecare din anii următori, iar pentru o serie de centrale, scadențele împrumuturilor au fost prelungite succesiv, prin ordonanțele de urgență ulterioare.

Astfel, în proiectul de OUG se precizează că împrumutul cantităților de cărbune energetic pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și Societatea Comercială “C.E.T. Govora” S.A., respectiv păcură pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, Societatea Comercială “C.E.T. Govora” S.A. și Societatea Comercială “Electrocentrale Oradea” S.A., se poate face până la data de 31 martie 2014, numai după restituirea cantităților de combustibili aprobate și împrumutate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2012, aprobată și modificată prin Legea nr. 106/2013.

De asemenea, pentru cantităţile de combustibili împrumutate şi nerestituite de unii operatori economici, termenul de restituire, prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2012 (31 octombrie 2013), se prorogă până la data de 31 mai 2014.

"Având în vedere că, în această perioadă, centralele termice şi electrice constituie şi stocuri proprii pentru perioada de iarnă, iar refacerea stocurilor rezervă de stat se desfăşoară cu dificultate, este necesară prorogarea termenului prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2012 până la data de 31 mai 2014, pentru cantităţile de combustibili împrumutate şi nerestituite de unii operatori economici cuprinşi în anexa la OUG nr.60/2012, acolo unde este cazul. De asemenea, acestea au implicaţii în majorarea costului de producere a MW, datorită aplicării penalităţilor prevăzute la art.2 din actul normativ menţionat, fapt care va conduce şi la majorarea costului de producţie a gigacaloriei", se menționează în nota de fundamentare.

Nr. crt. Operatorul economic Cantitatea ce va fi împrumutată (tone)
Cărbune energetic Păcură
1. Societatea Comercială „Electrocentrale Bucureşti“ S.A. - 50.000,000
2. Societatea Comercială „Electrocentrale Galaţi“ S.A. - 15.500,000
3. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin 377.000,000 12.429,715
4. Societatea Comercială „C.E.T. Arad“ S.A. 100.000,000 -
5. Societatea Comercială „C.E.T. Hidrocarburi“ S.A. Arad - 3.000,000
6. Societatea Comercială „C.E.T. Govora“ S.A. 250.000,000*) 5.000,000*)
7. Societatea Comercială „Electrocentrale Oradea“ S.A. 60.000,000 6.500,000*)
8. Societatea Comercială „Dalkia Termo Prahova“ S.R.L. - 14.000,000
9. Societatea Comercială „Compania Locală de Termoficare COLTERM“ S.A. Timișoara 100.000,000 1.000,000
10. Societatea Comercială „Modern Calor“ S.A. Botoșani - 1.000,000
11. Societatea Comercială „Termica Brad“ S.A. - 2.500,000
12. Societatea Comercială „Dalkia Termo Iași“ S.A. - 1.395,897
TOTAL 887.000,000*) 112.325,612*)

*)cu condiţia restituirii cantităţilor aprobate la împrumut prin Ordonanaţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2012, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/2013

Frecție la stâlpul de înaltă tensiune? Germanii vor să retransforme serviciile municipale de utilități din monopoluri private în monopoluri de stat

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 21 October 2013 16:37

Germania nationalizareTot mai multe comunități locale din Germania, de la simple comune până la metropole de talia Hamburgului sau a capitalei Berlin, s-au săturat de serviciile scumpe și de proastă calitate ale companiilor cărora le sunt concesionate utilitățile municipale, în primul rând cele de furnizare de curent electric, dar și cele de apă și canalizare. Anul acesta vor avea loc referendumuri populare în nu mai puțin 8.000 de localități din Germania, unde cetățenii vor fi întrebați dacă vor sau nu ca primăriile de care aparțin să "renaționalizeze" aceste servicii.

În multe din aceste localități, entuziasmul pentru naționalizare al locuitorilor este la cote înalte, iar inițiativele de organizare a referendumurilor au pornit de jos în sus, prin campanii "grass roots" de strângere de semnături. Scepticii spun însă că este puțin probabil ca preluarea de către municipalități a serviciilor locale de utilități să ducă la creșterea calității în furnizare și la ieftinirea acestora. Asta pentru că, printre altele, primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german.

În plus, banii pe care primăriile vor trebui să-i cheltuiască pentru a rezilia unilateral contractele de concesiune în vigoare, pentru a prelua controlul asupra companiilor de utilități și pentru a investi în operarea acestora vor împovăra bugetele locale și vor majora gradul de îndatorare al municipalităților. Astfel încât există riscul ca locuitorii să ajungă să scoată mai mulți bani din buzunar, atât din postura de clienți, cât și din cea de contribuabili, și să aibă parte de servicii chiar mai proaste decât înainte.

Nu în ultimul rând, pentru companiile concesionare, acest exit pe banii contribuabililor constituie încă o afacere extrem de profitabilă, după profiturile importante consemnate în anii în care au operat rețelele locale de utilități din Germania. Interesant este că, în urmă cu circa 20 de ani, primăriile germane făceau mișcarea inversă, respectau concesionau firmelor private aceste servicii, tocmai din cauză că problemele bugetare și de îndatorare nu le mai permiteau să opereze rețele de utilități și să investească în upgradarea și mentenanța lor.

Referendum la Berlin pe 3 noiembrie

Berlinezii sunt chemați la urne pe data de 3 noiembrie, pentru a decide repreluarea de către municipalitatea capitalei germane a rețelei locale de transport al energiei electrice. Totul a pornit de la o inițiativă cetățenească de strângere de semnături, campania publică asociată acesteia promovând ideea că această naționalizare va ieftini curentul electric, va spori controlul cetățenesc asupra rețelei electrice și va duce la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic local.

Campania pentru referendum mai cere înființarea de centrale electrice regenerabile descentralizate în regiunea Berlin-Brandenburg. Contractul de concesiune pe 20 de ani semnat de municipalitatea berlineză cu furnizorul de energie Vattenfall urmează să expire anul viitor. Pentru a impune organizarea unui referendum local la Berlin, este suficientă colectarea de semnături semnături de la 7% dintre cetățenii cu drept de vot. Pentru validarea rezultatului referendumului, este necesară prezența la urne a minimum 25% dintre locuitorii cu drept de vot.

Pe de altă parte, primăria spune că inițiativa este inutilă, întrucât autoritățile locale aplică deja o politică de descentralizare a furnizării de energie electrică, de promovare a energiei regenerabile și de ținere sub control a tarifelor la curent electric. În plus, spun conducătorii locali, Berlinul pur și simplu nu își permite efortul financiar presupus de repreluarea rețelei de transport de energie, bugetul local fiind deja într-o stare extrem de precară.

"Această achiziție ar avea consecințe fatale asupra competitivității și asupra ratingului de credit al Berlinului. Indicatorul datoriei pe cap de locuitor este deja mai mare decât cel al Detroit-ului, care nu demult și-a declarat falimentul. În aceste condiții, municipalitatea nu își permite să plătească 3 miliarde de euro pentru a naționaliza rețeaua de transport al electricității", spune Fred Roeder, economist și președinte al ONG-ului Young Voices.

Locuitorii din Hamburg au decis deja

În Hamburg, cel de-al doilea oraș ca mărime al Germaniei, cetățenii au votat deja preluarea rețelei locale de electricitate de către municipalitate, de la furnizorii concesionari Vattenfall și E.ON, într-un referendum care a avut loc în septembrie, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. În favoarea naționalizării s-au pronunțat 51% dintre participanții la vot. Acum, primăria va trebui să scoată din bugetul local 2 miliarde de euro pentru a cumpăra rețeaua.

Campania pentru referendum a fost organizată de peste 50 de organizații ecologiste și de protecție a consumatorilor, cărora li s-au alăturat și mai multe biserici. Ei susțin că, odată ce rețeaua de distribuție va reintra sub controlul municipalității Hamburgul poate genera anual venituri de 1 miliard de euro, cu profit de 100 milioane de euro, doar din tarifele de conectare la rețea. Hamburgul are 27.000 de kilometri de linii electrice, conducte de distribuție de gaze de 7.300 de kilometri și o rețea de distribuire a energiei termice de 800 de kilometri.

Primarul social-democrat al Hamburgului, Olaf Scholz, s-a opus ideii de repreluare integrală a distribuției de energie a orașului, arătând că această achiziție ar împovăra și mai mult finanțele locale, datoria publică a Hamburgului ridicându-se deja la peste 20 de miliarde de euro.

Hamburgul și-a privatizat serviciile municipale de utilități la sfârșitul anilor 90. Anul trecut, primăria a recumpărat 25,1% din rețele, plătind 543,5 milioane de euro, din dorința de a recâștiga influență asupra deciziilor din acest domeniu și de a face presiuni pentru modernizarea rețelelor de distribuție.

Sună înălțător, dar pare o afacere proastă

Ideea de a reda controlul "poporului" asupra serviciilor locale de utilități pare să fi prins la electorat, însă din păcate tranformarea acestora din monopoluri corporatiste în monopoluri socialiste nu va avea efectele scontate, ba chiar dimpotrivă.

Până una alta, există dificultăți insurmontabile de natură legislativă. Primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german. Ele nu pot ieftini curentul electric. Potrivit normelor europene și germane, energia electrică se cumpără exclusiv de pe piața liberă, de la burse. Peste prețul en-gros vin taxele și impozitele, precum și subvențiile pentru energia regenerabilă, suportate tot de consumatori. Toate acestea se stabilesc la nivel federal.

Mai mult, simpla preluare prin achiziție de către municipalități a companiilor care administrează serviciile locale de utilități nu garantează câtuși de puțin că primăriile vor ajunge realmente să opereze rețelele de distribuție. Potrivit legislației UE, concesionarea acestor servicii se face exclusiv prin licitație publică, foarte atent monitorizate de către Bruxelles.

Astfel că, după ce vor rezilia contractele de concesiune cu actualii concesionari privați și vor prelua de la aceștia subsidiarele care se ocupă de rețele în fiecare din orașele respective, primăriile vor trebui să se prezinte la licitații ca orice alt concurent. Astfel încât nu este exclusă posibilitatea ca primăriile să piardă licitațiile, printre altele pentru că nu au experiență în domeniu. Iar atunci contribuabilii vor rămâne și cu banii luați (miliardele de euro cheltuite din bugetele locale pentru naționalizare), și fără controlul municipal asupra utilităților, care li se promitea în campaniile pentru referendumuri.

De asemenea, rezultatele referendumurilor nu îi obligă în nici un fel pe concesionarii privați să vândă primăriilor operațiunile. Dacă aceștia refuză să vândă, municipalitățile trebuie să-și înființeze propriile firme de distribuție, cu care să participe la licitații. Și să concureze, în cele mai multe din cazuri, chiar cu actualii concesionari.

Berlinul a naționalizat deja serviciul de apă și canalizare

Luna trecută, municipalitatea berlineză a ajuns la un acord cu francezii de la Veolia, compania-mamă a Apa Nova, pentru repreluarea participației de 25% pe care francezii o dețineau la operatorul local de apă și canalizare, contra sumei de 590 de milioane de euro. Cu un an înainte, primăria din Berlin a ajuns la un acord similar cu compania germană RWE, care deținea o participație similară, suma de achiziție fiind stabilită atunci la 658 de milioane de euro.

Primii care s-au declarat nemulțumiți de acest deal au fost chiar activiștii care au făcut campanie pentru naționalizare. Ei susțin că prețul negociat de primărie este mult prea mare și va pune presiune pe gestionarea serviciului local de apă mulți ani de-acum înainte, împiedicând primăria să ieftinească furnizarea apei, serviciu care s-a tot scumpit din 1999 încoace, de când francezilor li s-a concesionat acest serviciu de utilități.

Astfel, suma încasată în urma exit-ului se va adăuga la profiturile importante consemnate de concesionari pe perioada contractului, în care au majorat tarifele și au redus personalul și investițiile în modernizare și mentenanță.

În 2011, la Berlin a avut loc un alt referendum, în care cetățenii au votat, aproape în unanimitate, pentru desecretizarea contractelor de concesiune a serviciului municipal de apă și canalizare.

Municipalitatea berlineză a vândut 49,9% din acțiunile serviciului municipal de apă și canalizare către Veolia și RWE în 1999, pentru a mai reduce din deficitul bugetului local și din gradul de îndatorare al primăriei. De atunci, prețurile la apă în Berlin au crescut cu 35%.

Modelul de succes presupune să devii producător

În anii 80 și 90, circa 20.000 de municipalități germane și-au concesionat unor firme private serviciile de distribuire a energiei și rețelele electrice, nemaiputând să le administreze din cauza constrângerilor bugetare. Anul acesta, în 8.000 de localități din Germania au loc referendumuri pe tema renaționalizării acestora.

Cei care susțin aceste referendumuri au ca model o poveste de succes care a început în 1986. Atunci, după angoasa generată de tragedia de la Cernobîl, în comuna germană Schonau, cu 2.300 de locuitori a avut loc o adevărată "rebeliune energetică". Nevrând să se mai alimenteze cu curent de la centrala nucleară din apropiere, locuitorii au pus mână de la mână și au creat, și cu sprijinul primăriei, o cooperativă energetică locală, prin care să finanțeze instalarea de capacități energetice regenerabile care să alimenteze comuna. Schonau a beneficiat, în plus, de șansa de a avea deja o hidrocentrală funcțională.

Pe atunci, piața europeană de energie nu fusese încă liberalizată și nu existau nici subvenții pentru producția de energie din surse regenerabile.

Mai rămânea o problemă: concesionarul local al rețelei de transport și distribuție a curentului electric refuza să preia în rețea mica producție eoliană, solară și hidro a locuitorilor din Schonau. Astfel încât aceștia au reușit, beneficiind și de sprijinul presei germane, să organizeze o campanie națională de promovare și de strângere de fonduri, prin care au reușit să colecteze cele 5,7 milioane de mărci germane necesare pentru preluarea rețelei de distribuție.

Cel mai mare dușman este birocrația UE

Având la dispoziție rețeaua, locuitorii din Schonau au fost stimulați să investească în capacități regenerabile, întrucât facturile lor de curent electric scădeau direct proporțional cu majorarea cantității de energie livrată rețelei. În timp, comuna Schonau a ajuns să alimenteze cu curent mai multe localități învecinate.

Cooperativa energetică locală, care acum deține și rețeaua de distribuție, se află în proprietatea colectivă directă a locuitorilor din comună și nu a autorităților locale.

Pe site-ul cooperativei energetice din Schonau, în prezentarea istoriei acesteia, se arată că cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat proiectul local au fost cele legate de birocrație și reglementări.

"În Germania sunt peste 900 de operatori de rețele electrice, dintre care mulți de dimensiuni foarte mici. UE presează de ani de zile Germania pentru a reduce numărul acestora, iar agenția germană de reglementare în energie pune tot mai multe piedici birocratice și de reglementare pentru micii operatori, iar mulți dintre ei sunt nevoiți să renunțe, pentru că este foarte costisitor să respecți legislația. Birocrația este cel mai mare dușman al micilor distribuitori de energie", se arată pe site-ul cooperativei.

După Fukushima, japonezii renunță în masă la sistemul centralizat de distribuție a curentului electric și aleg autonomia energetică

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 19 September 2013 10:53

Japonia autonomie energeticaZeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

„Dacă tot trebuie să folosești curent electric, e mai bine să ți-l produci singur”, spune Kenichi Ishida, șeful Sekisui House, citat de The Wall Street Journal.

Faptul că tot mai mulți japonezi renunță la furnizorii și rețelele de transport ale sistemului energetic centralizat le dă de gândit și companiilor americane de utilități.

Amenințare pentru monopoluri

Deocamdată, marea majoritate a gospodăriilor din SUA se alimentează cu curent electric de la rețelele tradiționale, însă un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Riscul este deocamdată doar teoretic în Statele Unite, însă nu și în Japonia.

Cele mai importante companii energetice japoneze suferă pierderi de miliarde de dolari anual, în special ca urmare a închiderii tuturor celor 50 de centrale nucleare ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima. Luna aceasta, două dintre ele au fost redeschise, însă au fost aproape imediat închise la loc pentru mentenanță. În consecință, companiile de utilități sunt nevoite să majoreze în mod repetat prețurile, pentru a putea înlocui energia nucleară pierdută cu combustil scump proveniți din import.

Majorările de prețuri și problemele post-Fukushima au stârnit interesul publicului pentru noi surse de energie. În plus, sondajele de opinie arată că majoritatea japonezilor vor ca țara să renunțe treptat la toate centralele nucleare.

Câinele-țipar

„Suntem o țară unde survin multe cutremure și, deci, nu ne putem baza pe energia nucleară. Vreau să mă descurc cum pot cu energia solară și altele asemenea”, spune un funcționar din Osaka, care plănuiește să-și construiască o casă cu panouri solare și celule de hidrogen.

Acest sentiment pică cum nu se poate mai bine pentru anumite companii tehnologice japoneze. Profitul Kyocera Corp, de exemplu, s-a triplat în trimestrul II al anului, ca urmare a majorării cu 44% a vânzărilor diviziei de echipamente solare a companiei. Profitul trimestrial al Sekisui House s-a dublat și ca urmare a creșterii interesului cumpărătorilor de locuințe pentru unități echipate pentru producția casnică de energie.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Momentan depind de subvenții

Scepticii spun însă că, cel puțin momentan, acest trend este susținut doar de subvențiile acordate de stat producției de energie regenerabilă și că nu ar rezista în condiții de economie de piață. Ei dau exemplul Germaniei, unde subvențiile pentru energie solară au forțat companiile de utilități să majoreze prețurile.

Japonia, pe lângă că garantează prețuri de vânzare favorabile pentru energia fotovoltaică, prin legea promovată după tsunami, avea subvenții încă de dinainte de dezastru, care acopereau peste o treime din costurile de 15.000 – 20.000 de dolari ale unei celule cu hidrogen.

Asta înseamnă că, prin intermediul acestor subvenții, proprietarii de locuințe își pot recupera investiția făcută în echipamente pentru producția casnică de energie în circa 10 ani. Suporterii acestor subvenții susțin că, în câțiva ani, acest tip de producție energetică va fi capabilă să se autosusțină și să fie competitivă pe propriile-i picioare. De exemplu, ținta Tokio Gas este de a reduce prețul celulelor cu hidrogen din portofoliul propriu cu peste 50%, la 7.000 de dolari, până în 2016.

Sistemul de subvenții transferă o parte din costurile echipării locuințelor cu dispozitive de procucere a energiei către contribuabilii la bugetul de stat și către alți plătitori de facturi de curent electric. În același timp, companiile de utilități continuă să majoreze prețurile.

Un singur pas până la autonomie

În perioada martie 2012 – martie 2013, în Japonia s-au instalat capacități solare de aproape 4 GW, atât comerciale, cât și casnice, de trei ori mai mult decât în perioada similară anterioară. Deși cifra este impresionantă, centralele solare japoneze la un loc au o producție anuală sub cea a unei singure centrale nucleare, întrucât pot funcționa doar atunci când e soare.

Japonia este mult mai avansată decât alte state atunci când vine vorba de celule de hidrogen pentru locuințe. Aceste celule, în combinație cu panourile solare, fac ca locuințele echipate cu ambele tipuri de tehnologie să poată produce propria energie electrică 24 de ore din 24.

Companiile japoneze lucrează la punerea la punct a unor baterii care să le permită proprietarilor de locuințe să stocheze energia solară produsă în timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea, reducând astfel nevoia de a revinde excesul de energie solară produs sistemului energetic centralizat.

Costurile mari ale acestor baterii rămân, practic, ultimul obstacol în calea autonomiei energetice totale a gospodăriilor, spune Kiyomoto Kawakami, director la cel mai mare producător japonez de baterii staționare, Eliiy Power.

Aceste baterii de stocare au ajuns însă deja să între în setul standard de echipamente oferit clienților de unii constructori de locuințe.

„Este o combinație fericită de factori. Guvernul vrea diversificarea surselor de energie, iar oamenii vor să nu mai depindă de sistemul energetic centralizat și de companiile de utilități”, conchide Makoto Taira, manager la Tokio Gas.

Prețul mediu al energiei electrice pe piața en-gros a crescut cu 26% în august și cu 5% de la începutul anului, dar a scăzut cu aproape 30% față de august 2012

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 17 September 2013 18:00

pret mediu PZU OPCOM BUNPrețul mediu al energiei electrice tranzacționate en-gros pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de OPCOM a crescut cu 26% în august față de iulie și cu 5% de la începutul anului, la 193,62 lei/MWh, însă a scăzut cu aproape 30% comparativ cu august 2012, pe fondul reducerii consumului, majorării ofertei și creșterii numărului de jucători de pe piață.

Potrivit datelor OPCOM, în august 2013, prețul mediu al energiei electrice tranzacționate en-gros pe PZU a fost de 193,62 lei/MWh, față de 153,43 lei lei în iulie, 183,62 în decembrie 2012 și 274,59 lei în august anul trecut.

Fluctuațiile ample de preț de pe piața liberă se datorează în primul rând caracterului intermitent al producției surselor de energie regenerabilă, printre cele mai ieftine, ale căror întreruperi trebuie compensate cu energie electrică din surse fosile, mai scumpe. În plus, în joc mai intră și perioadele de secetă, care afectează oferta celui mai ieftin producător, Hidroelectrica.

Liberalizare treptată

De la 1 iulie 2013, pe facturile consumatorilor de energie electrică apare așa-numita Componentă de Piață Concurențială (CPC), un tarif nou de energie electrică activă, aplicat de furnizorii de ultimă instanță în factura clienților finali care nu au uzat de eligibilitate, tarif corelat cu calendarul de eliminare a tarifelor reglementate, cu scopul liberalizării complete a pieței de energie electrică.

De la 1 iulie a început să fie aplicat calendarul de liberalizare treptată a pieței de energie la consumatorii casnici, prima etapă consemnând o liberalizare de 10%.

Tariful CPC este calculat de furnizorii de curent electric pe baza achiziției de energie electrică exclusiv din piața concurențială, cuprinde costurile cu achiziția energiei electrice din piețele competitive centralizate precum și costurile serviciilor asociate ale acestei energii furnizate la consumator și este avizat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cerere și ofertă

În august 2013, volumul tranzacțiilor de pe PZU a fost de 1,33 milioane de MWh, în creștere cu 52% față de august 2012 și cu 33% față de decembrie 2012, dar în scădere cu 7% față de iulie 2013. Tranzacțiile au acoperit, luna trecută, 32,46% din consumul net prognozat de energie, față de 34,79% în iulie 2013, 20,12% în august 2012 și 20,20% în decembrie 2012.

În august 2013, numărul mediu zilnic de jucători activi pe PZU (care au efectuat tranzacții) a fost de 108, același cu cel din luna anterioară, dar semnificativ mai mare față de august 2012 (72) și decembrie 2012 (80).

Datele INS arată că, în primele șapte luni din 2013, consumul final de energie electrică în România a scăzut cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 28.971,4 milioane KWh. Iluminatul public a scăzut cu 9,5%, consumul populației s-a redus cu 1,3%, în vreme ce exportul de curent electric a consemnat o scădere cu 11,3%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii – cu 4%.

Guvernul Ponta și-a „făcut mâna” pe Roșia Montană și vrea să exproprieze 66 de gospodării din Gorj pentru a face loc unei mine planificate de Ceaușescu

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 17 September 2013 12:17

Ponta mineri BUNGuvernul Ponta vrea să exproprieze, în pofida voinței proprietarilor, un număr de 66 de gospodării private din județul Gorj, pentru a face loc unui proiect minier planificat și aprobat în perioada comunistă, în 1987, respectiv extinderea capacității de producție a carierei de lignit Jilț Sud, deținută de Divizia Minieră Târgu Jiu a Complexului Energetic Oltenia SA până la 8,5 milioane de tone pe an. În acest scop, Executivul intenționează să aplice procedurile de expropriere accelerată pentru proiecte de interes național prevăzute de Legea 255/2010, aceleași care au provocat amplele proteste legate de proiectul aurifer de la Roșia Montană.

„(...) achiziţia terenurilor şi gospodăriilor din perimetrul minier se desfăşoară cu mari dificultăţi. Proprietarii au pretenţii financiare exagerate sau refuză înstrăinarea proprietăţii. De asemenea, probleme deosebite sunt generate de lipsa actelor de proprietate şi de litigiile dintre moştenitori privind succesiunea asupra bunurilor deţinute în comun”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre privind exproprierea celor 66 de gospodării, elaborat de Guvern.

Cariera de lignit Jilţ Sud este situată în judeţul Gorj, pe teritoriul comunelor Mătăsari, Dragoteşti, Slivileşti, Negomir şi Fărcăşeşti. Obiectivul de investiții“Lucrări pentru punerea în funcțiune a capacității finale de producție de 8.500 mii tone/an la Cariera Jilţ Sud” a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministrii nr. 46/ 1987, precizează Guvernul, iar planurile de strămutare a localnicilor datează tot din perioada comunistă.

Cariera ocupă în prezent o suprafață de 12.387 kilometri pătrați, suprafața necesară totală fiind de 19.231 kilometri pătrați.

„Pentru desfăşurarea activităţii de extracţie a lignitului este necesară ocuparea temporară şi scoaterea din circuitul economic a unor suprafeţe de terenuri agricole, silvice, păşuni, fâneţe, livezi etc, aflate în proprietate privată. De asemenea, este necesară și exproprierea unui număr de 66 de gospodării”, se afirmă în nota de fundamentare.

Aceeași situație ca la Roșia Montană

Guvernul arată că, până în prezent, a încercat să efectueze exproprierile necesare extinderii carierei de lignit în baza unui regulament din 2005 elaborat de Ministerul Economiei.

„În baza regulamentului, achiziţia terenurilor şi gospodăriilor din perimetrul minier se desfăşoară cu mari dificultăţi. Proprietarii au pretenţii financiare exagerate sau refuză înstrăinarea proprietăţii. De asemenea, probleme deosebite sunt generate de lipsa actelor de proprietate şi de litigiile dintre moştenitori privind succesiunea asupra bunurilor deţinute în comun. În aceste condiţii, se înregistrează frecvente staţionări ale utilajelor, manevre repetate pentru schimbarea fronturilor de lucru şi modificări ale circuitelor de transport, care influenţează negativ nivelul producţiei de cărbune şi determină creşterea costurilor de producţie”, se spune în documentul citat.

În consecință, Executivul apreciază că, pentru ocuparea terenurilor necesare lucrărilor miniere, se impune aplicarea procedurilor accelerate de expropriere prevăzute de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Adică aceleași care au provocat amplele proteste legate de proiectul aurifer de la Roșia Montană.

Legea respectivă prevede că, în cazul obiectivelor declarate de utilitate publică și de interes național, decizia de expropriere în cazul transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului îşi produce efectele şi dacă nu se ajunge la o înţelegere privind valoarea despăgubirii.

Astfel, potrivit legii, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor se poate adresa instanţei judecătoreşti în termenul general de prescripţie, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, însă fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii. Exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor şi nici transferul dreptului de proprietate.

În conformitate cu art. 2 alin.(1) lit. e) din Legea nr.255/2010, sunt declarate de utilitate publică „lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit care se execută în baza unei licenţe de exploatare de către operatori aflaţi în subordinea Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri”.

Guvernul: expropriații ar trebui să zică merci

Cele 66 de gospodării pe care Guvernul vrea să le exproprieze în beneficiul exploatării miniere a CE Oltenia se află în satele Croici, Mătăsari și Știucani, cele mai multe fiind localizate în Croici (60).

Guvernul estimează suma totală a despăgubirilor pe care ar urma să le plătească proprietarilor expropriați la 19,88 milioane lei. Potrivit anexelor proiectului de hotărâre de Guvern, proprietarii din zonă urmerază să fie despăgubiți cu sume cuprinse între 4,3 și 4,9 lei/metrul pătrat de teren.

Pe lângă cele 66 de gospodării, operatorul concesiunii miniere mai are nevoie de acces și la o serie de suprafețe aflate în proprietatea publică sau privată a statului.

În total, suprafața de teren care urmează să fie preluată de exploatarea minieră se ridică la 671 de hectare, din care 269,87 hectare de pășune, 160,96 hectare de pădure, 138,12 hectare de teren arabil, 35,63 hectare de fâneață, 27,97 hectare de livezi, 7,41 hectare de vie, 6,53 hectare de curți și construcții și 31,59 hectare de terenuri neproductive.

Guvernul susține că exproprierea și strămutarea celor 66 de gospodării va avea ca afect îmbunătățirea calității vieți acestora, prin „construirea de locuințe la standardele actuale”.

Potrivit pandurul.ro, anul trecut, unii locuitori din zonă nu primiseră încă titluri de proprietate pe terenurile şi pădurile lor. „Noi nu negociem nimic până când nu ne luăm toate titlurile de proprietate de la primărie sau cel puţin adeverinţe pentru terenuri, pentru păduri. Dacă nu intrăm în posesia lor, nu negociem nimic. Dacă apucăm să plecăm, nu ne mai dă nimeni nimic şi pierdem bani, şi până la urmă sunt proprietăţile noastre”, declara un proprietar din zonă.

Ineficiență subvenționată

Principalul obiectiv al exproprierilor este, potrivit Executivului, reducerea costurilor de exploatare a zăcământului de lignit, cu implicații asupra prețului de cost al energiei electrice produse.

„Implementarea proiectului de act normativ va contribui la creşterea eficienţei economice a exploatării lignitului, prin reducerea timpilor de staţionare a utilajelor şi eliminarea operaţiunilor tehnologice suplimentare datorate refuzului proprietarilor de a ceda terenurile, cu efecte pozitive asupra posibilităţii realizării producţiei de lignit necesară producerii energiei electrice în termocentralele racordate la sistemul energetic naţional, contribuind astfel la menţinerea stabilităţii energetice naţionale”, se spune în nota de fundamentare.

Alte efecte pozitive ar fi, potrivit Guvernului, „ocuparea forţei de muncă” și „dezvoltarea socio-economică a localităţilor din zona exploatării”.

CE Oltenia se confruntă cu mari probleme financiare, din cauza costului ridicat de producție al energiei electrice generate prin arderea cărbunelui extras în termocentrale, a scăderii cererii de curent electric și a reducerii prețurilor la energie pe piața en-gros.

În mai, minerii au pichetat sediul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând măsuri pentru ca CE Oltenia să-și poată vinde pe piață energia produsă. Asta deși, în aprilie, Guvernul a decis ca energia electrică produsă de complexurile Craiova și Hunedoara să fie preluată cu prioritate în sistemul energetic național, față de cea generată de alți producători, cu costuri și prețuri mai mici.

CE Oltenia a fost înființat anul trecut prin fuziunea unităților Turceni, Rovinari, Craiova și SNLO Oltenia și are 19.000 de angajați.

La sfârșitul lunii mai, circa 4.000 de mineri de la CE Oltenia au protestat la Târgu Jiu, cerând demisia managerului companiei, după ce acesta a hotărât diminuarea salariilor şi reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile, din cauza cererii scăzute de energie pe bază de lignit.

Potrivit INS, în primele 7 luni ale acestui an, producția de energie din termocentrale a scăzut cu peste 26% față de perioada similară a anului trecut, iar producția de cărbune - cu aproape o treime.

Sindicatul CE Oltenia, condus de Marin Condescu, a anunțat, recent, printr-un comunicat, că susţine începerea exploatării miniere la Roşia Montană, argumentând că astfel ar fi create locuri de muncă.

Impactul asupra mediului

Potrivit notei de fundamentare, activitatea de exploatare a lignitului în cariera Jilţ Sud are impact asupra mediului prin:

• afectarea structurii solului şi subsolului în perimetrul de excavare şi haldare prin dizlocarea maselor de roci, transportul şi depozitarea acestora. Solul fertil este recuperat parţial şi utilizat la copertarea suprafeţelor redate în circuitul economic;

• modificarea reliefului şi peisajului perimetrului, în urma activităţii de exploatare rezultând un relief nou, antropic;

• modificarea regimului apelor de suprafaţă şi subterane prin dispariţia unor văi datorită excavaţiilor şi depunerilor de steril şi întreruperea continuităţii orizonturilor acvifere;

• afectarea locală şi temporară a calităţii aerului prin producerea de emisii de particule în suspensie, emisii de gaze şi pulberi datorate funcţionării motoarelor cu ardere internă şi emisii acustice datorate funcţionării utilajelor;

• distrugerea florei existente ca urmare a activitaţii de decopertare a solului şi reinstalarea unei vegetaţii antropice cu structura modificată;

• reducerea efectivelor unor specii sau migrarea acestora în zonele limitrofe exploatarii miniere.

„În scopul diminuării impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, pe durata exploatării se execută lucrări de refacere a suprafeţelor devenite libere de sarcini tehnologice. Aceste lucrări sunt incluse în Proiectul tehnic de refacere a mediului şi Planul Iniţial de Încetare a Activităţii”, susține Guvernul.

În același document se arată că, în urma elaborării studiului de impact asupra mediului al proiectului de extindere a exploatării miniere, au fost organizate dezbateri publice la consiliile locale ale comunelor Mătăsari, Drăgoteşti, Negomir, Fărcăşeşti și Ciuperceni. De asemenea, au fost consultate și structurile asociative ale administrației locale, iar planul de amenajare aferent proiectului a fost aprobat Consiliul Județean Gorj, precum și de consiliile locale ale comunelor vizate de extinderea exploatării miniere.

Gazele s-au scumpit cu 8% în iulie, iar curentul electric s-a ieftinit cu 2,5% - jumătate față de cât estima ministrul Niță

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 12 August 2013 11:35

ieftinire curent scumpire gaze BUNPrețul gazelor naturale s-a majorat cu 7,92% în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, acesta fiind și procentul de scumpire al gazelor comparativ cu decembrie 2012, în timp ce energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% luna trecută (scumpire de 7,57% de la începutul anului), iar serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Gazele naturale au consemnat o scumpire cu 7,92% luna trecută, în comparație cu iunie 2013, aceasta fiind prima din acest an, după ce tariful reglementat a fost majorat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la 1 iulie cu 8% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei non-casnici, potrivit calendarului convenit cu FMI.

Anul acesta va mai avea loc o etapă de scumpire a gazelor naturale, de la 1 octombrie, cu 2% pentru consumatorii casnici și cu 3% pentru cei non-casnici.

Ieftinire mai mică decât cea promisă

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% în iulie 2013 față de iunie, ca urmare a intrării în vigoare a măsurii de amânare până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru energie regenerabilă (certificate verzi), astfel încât scumpirea față de decembrie 2012 s-a redus la 7,57%. Ieftinirea este cu jumătate mai mică decât cea estimată de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, în cursul lunii iunie.

Atunci, ministrul declara că facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10% de la 1 iulie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Pe de altă parte, din declarațiile din iulie ale vicepreședintelui ANRE, Emil Calotă, a reieșit că valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezulta că facturile ar urma să scadă cu 4%. Datele de inflație ale INS pe august, care vor fi publicate pe 11 septembrie, vor proba sau nu acuratețea acestei estimări.

Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Noroc sezonier cu fructele și legumele

Per total, preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, după ce alimentele s-au ieftinit cu 1,6%, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 4,41%, potrivit datelor INS.

Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile "legume şi conserve de legume" - 13,3% şi "fructe şi conserve din fructe" - 4,49%.

Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

"La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În iunie preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.

Război între castele de birocrați pe spinarea consumatorului: scumpirea electricității în Franța de către cvasimonopolul de stat EDF va fi din nou decisă la tribunal

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 05 July 2013 01:40

EDF BUNE deja o tradiție în Franța, de circa șase ani. Vara, odată ce francezii s-au relaxat, plecând în concedii, Guvernul anunță, cu destulă discreție, majorarea tarifelor la curent electric pentru gospodării ale distribuitorului de stat Electricite de France (EDF), care domină autoritar piața franceză de profil. Potrivit unui raport al autorității de reglementare în energie din Franța, scumpirea de anul acesta ar trebui să fie de aproape 10%, de cinci ori mai mare decât cea propusă de Executivul de la Paris anul trecut.

Însă ca și anul trecut, nivelul exact al majorării de preț la energia electrică destinată consumatorilor casnici ar putea fi decis în cele din urmă la tribunal.

Grupurile de lobby ale industriei energetice se pregătesc să solicite Consiliului de Stat, o instituție-hibrid specifică Franței (înființată de Napoleon Bonaparte), având concomitent atribuții de curte supremă de justiție în domeniul administrativ și de organ consultativ pentru puterea executivă, să intervină în cazul în care Guvernul nu scumpește suficient curentul electric pentru populație pentru a acoperi costurile EDF, care este, printre altele, cel mai mare operator de centrale nucleare al lumii.

Anul trecut, Consiliul de Stat a permis celui mai mare furnizor de gaze al Franței, GDF Suez, să majoreze tarifele peste nivelul aprobat de Executiv.

„Propunerea de majorare de preț a autorității de reglementare, cu aproape 10%, a făcut deja valuri și va duce probabil la un proces în instanță, ceea ce ne-ar putea obliga să renunțăm la actualul status quo”, a declarat Francois Brottes, parlamentar socialist, membru al Comisiei pentru Energie.

Încă o problemă pentru Hollande

Scumpirea energiei furnizate gospodăriilor franceze ar pica de minune pentru EDF, care plănuiește să cheltuiască 55 de miliarde de euro până în 2025 pentru a menține în funcțiune cel mai mare portofoliu național de centrale nucleare din lume. Pe de altă parte, majorarea tarifelor i-ar dăuna președintelui socialist Francois Hollande, care a promis în campania electorală, precum și ulterior, să mențină costurile populației cu utilitățile la niveluri moderate.

Franța face parte dintr-un grup de țări, cum ar fi Spania sau Africa de Sud, care în ultimii ani au decis să nu permită companiilor lor de utilități să majoreze tarifele peste anumite plafoane, în pofida faptului că, în acest fel, aceste companii au rămas constant cu o serie de costuri neacoperite. De exemplu, companiile de utilități din Spania au acumulat astfel datorii de circa 26 de miliarde de euro, ceea ce a dus la scăderea raingurilor lor de credit și, în consecință, la majorarea costurilor lor de împrumut.

Tarifele EDF, care alimentează cu energie electrică circa 25 de milioane de clienți persoane fizice din Franța, ar trebui să crească cu 9,6% în 2013 pentru a acoperi costurile de producție și de marketing ale companiei, potrivit calculelor Comisiei de Reglementare din Domeniul Energiei de la Paris. Guvernul a respins propunerea tarifară a Comisiei imediat după formularea ei.

Statul francez controlează peste 80% din acțiunile EDF, majoritatea restului titlurilor fiind listate la bursă. Cota de piață a companiei în sectorul de distribuție a curentului electric din Franța este de peste 80%, restul fiind deținut de diferiți mici distribuitori cu activități exclusiv regionale, de asemenea cvasimonopoliști.

Un monopol de stat listat la bursă

Eventuala scumpire cu 9,6% ar urma să se adauge uneia de 7,6%, necesară pentru a acoperi deficitul de 1,47 de miliarde de euro consemnat anul trecut între costurile EDF și tariful aprobat de Guvern, potrivit Comisiei. Instituția estimează că, în continuare, curentul electric pentru consumatorii casnici va trebui să se mai scumpească cu 3,2%, atât anul viitor, cât și în 2015.

Recomandările tarifare ale Comisiei intră în conflict cu majorarea de preț de 2% aprobată de Executivul de la Paris în luna iulie a anului trecut. În ultimii patru ani, curentul electric s-a scumpit cu procente egale sau mai mici decât inflația, susțin cei de la EDF, afirmație confirmată de oficiul național de statistică al Franței.

Acțiunile EDF la Bursă s-au apreciat cu 26% anul acesta, investitorii fiind optimiști că firma va reuși să obțină aprobarea autorităților de a majora prețurile. Cu toate acestea, prețul titlurilor EDF rămâne cu circa 80% sub maximele atinse în 2007, profitul operațional fiind erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței.

Potrivit analiștilor Deutsche Bank, orice punct procentual de majorare a tarifului agregat din Franța, de unde provine peste 60% din profitul operațional al EDF, are un impact de 5% în respectivul profit operațional al companiei.

Corporatiști versus ecologiști

Argumentul Comisiei de Reglementare, potrivit cărora EDF are nevoie de tarife mai mari pentru a investi în producția sa de energie atomică, le-a picat de minune celor de la Greenpeace, care militează împotriva acestei surse de energie.

Pe 24 iunie anul acesta, Greenpeace a trimis facturi false de curent electric unui număr mare consumatori, datate fictiv 2017, prin care susținea că, până atunci, curentul electric se va scumpi cu 17% din cauza costurilor cu centralele nucleare. În schimb, ecologiștii cereau „cheltuieli publice masive” cu dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

Procese în justiție împotriva tarifelor stabilite de stat pentru EDS ar putea fi intentate și din alte direcții. De exemplu, de la Anonde, o organizație profesională a furnizorilor de energoe alternativă și gaze din Franța, care militează pentru liberalizarea pieței de profil încă din 2007. Grupul a reușit să obțină la Consiliul de Stat modificarea tarifelor la gaze naturale stabilite de Guvern.

„Ne vom apăra interesele în domeniul electricității la fel cum am făcut și cu gazele”, a declarat șeful Anode, Fabien Chrone, totodată director general adjnunct al distribuitorului de energie Poweo Direct Energie. Interesant este că firma, care concurează, teoretic, cu EDF, deși are un portofoliu de doar 850.00 de consumatori de curent electric, consideră că tarifele EDF, stabilite de Guvern, sunt prea mici și afectează concurența, prin dumping. Anode vrea scumpiri anuale de 5-6% în următorii trei ani.

Au șanse să câștige în justiție

În ultimii șase ani, toate guvernele Franței au anunțat scumpirea curentului electric în iulie și august, când francezii sunt plecați în concediu, sunt mai puțin preocupați de facturile de utilități și se uită mai puțin la știri.

Guvernul va decide în privința tarifelor EDF în cursul acestei luni, a declarat ministrul de Funanțe de la Paris, Pierre Moscovici, cerând totodată companiei să își întărească programul de control al costurilor.

„Consiliul de Stat s-a dovedit a fi foarte sensibil la principiul că furnizorii de energie trebuie să poată să își acopere toate costurile. De asemenea, Comisia de Reglementare a sesizat deficitul din ce în ce mai mare dintre costurile EDF și tarifele percepute consumatorilor”, spune Romaric Lazerges, un avocat care reprezintă organizația profesională Anode.

Lobby-ul regenerabilelor din SUA se mută de la stânga la dreapta și adoptă discursul „free market”, deși sistemul de prețuri din energie este puternic monopolist

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 July 2013 13:13

Acoperis panouri solare BUNÎn mai multe state din SUA are în prezent loc o polemică între monopolurile locale de distribuție a energiei electrice și deținătorii de mici capacități fotovoltaice, firme sau gospodării. Aceștia din urmă livrează în rețelele electrice statale surplusul de energie produs de centralele lor solare și, în acest fel, își diminuează sau chiar anulează factura de consum datorată furnizorilor, iar în unele cazuri chiar primesc bani de la aceștia, întrucât produc mai mult curent electric decât consumă.

Prețurile la care se realizează aceste tranzacții sunt reglementate, adică stabilite arbitrar (deși sub masca unor formule complexe de calcul) de către companiile de utilități. Multe din acestea vor să reducă prețurile pe care le plătesc micilor centrale solare pentru curentul generat, întrucât se confruntă cu o criză de lichidități, sub pretextul că aceste prețuri ar fi exagerate. În concluzie, nu avem de a face cu nici un fel de piață liberă, ci cu niște raporturi comerciale între monopoluri de stat și o serie de particulari, în care tarifele sunt stabilite nu de raportul dintre cerere și ofertă, ci de instituții de planificare, care, prin formulele de calcul pe care folosesc, se asigură că producătorii, de stat sau particulari, își acoperă întotdeauna costurile și rămân și cu profit.

În replică, lobby-ul micii industrii fotovoltaice contraatacă lărgindu-și aria sprijinului politic la care apelează. Tradițional, organizațiile profesionale din energia regenerabilă căutau ajutor la stânga spectrului politic, pe lângă Partidul Democrat, având în comun cu acesta discursul cu privire la beneficiile de mediu ale încurajării producției de energie regenerabilă.

Însă pe măsură ce regenerabilele se dezvoltă tot mai mult în state dominate de către Partidul Republican, cum ar fi Arizona sau Georgia, lobby-ul respectiv își adaptează discursul public la specificul local al publicului și încearcă să prezinte dezbaterea drept una legată de piața liberă și de libertatea de alegere a consumatorilor. Rămâne de văzut în ce măsură această tactică va dea rezultate, cele două state menționate urmând să ia în curând decizii importante cu privire la prețurile plătite pentru surplusul de energie livrat în rețele de micii fotovoltaici și la implementarea de eventuale scheme de sprijin pentru această industrie.

În Arizona, unde bătălia se poartă între industria solară și cea mai mare companie de stat de utilități, Arizona Public Service, lobby-ul fotovoltaic l-a adoptat drept „mascotă” pe Barry Goldwater Jr., fiul fostului simbol al conservatorismului american și fost candidat la președinție. Organizația locală profesională a industriei are drept logo un elefant, exact ca Partidul Republican, și și-a intensificat recent presiunea politică și mediatică asupra instituției statale care fixează prețurile și tarifele la curent electric, ai cărei membri sunt aleși de electorat.

Discurs capitalist despre un sistem centralist

Astfel, Barry Goldwater Jr. apare în clipuri TV și susține că ideea diminuării prețurilor plătite micilor centrale solare pentru energia livrată în rețeaua statului urmărește să distrugă industria și să prezerve monopolul asupra generării de curent electric. „Companiile locale de utilități ar trebui să-i încurajeze pe oamenii din Arizona să își pună panouri solare pe acoperișuri, nu să îi descurajeze”, spune Goldwater în aceste clipuri promoționale. În plus, susține că republicanii ar trebui să sprijine energia solară întrucât asta ar lărgi opțiunile consumatorilor, într-un mod similar cu sistemul voucherelor pentru școli.

În replică, reprezentanții furnizorului de energie electrică spun că cei 18.000 de mici deținători de panouri solare sunt efectiv subvenționați de ceilalți 1,1 milioane de consumatori de curent. „Discursul lor de tip <free market> e doar praf în ochi, nu vor decât să își protejeze business-ul și sunt gata să lupte foarte dur pentru a preveni reducerea prețurilor plătite pentru energia solară produsă în exces de aceste facilități”, declară Mark Schiavoni, vicepreședinte executiv al Arizona Public Service (APS).

În medie, firmele și gospodăriile care și-au pus panouri solare pe acoperișuri generează cam 70% din curentul electric pe care îl consumă, estimează APS. Pe timpul nopților și în zilele înorate, preiau energia electrică din rețeaua statală pentru a-și satisface nevoile.

Energia produsă de aceste mici centrale se compensează cu cea consumată de proprietarii lor, la prețurile oficiale retail ale curentului electric, astfel încât, de regulă, micii fotovoltaici rămân cu facturi extrem de mici de plătit, la care se adaugă o taxă de conectare și menținere la rețea, plus mentenanță, de 16 dolari pe lună.

Însă companiile de utilități consideră că acest preț la care este preluată în rețea energia produsă de particulari, egal cu prețul oficial plătit de consumatori, este exagerat și nu reflectă așa-zisa „valoare reală” a energiei solare produse, despre care APS consideră că este mai mică.

Industrie în plin avânt

Cu toate acestea, cei de la APS refuză să dezvăluie cum va arăta noul sistem de stabilire a prețurilor de preluare în sistem a energiei produse de micile centrale solare și spun doar că problema va fi rezolvată într-un mod „corect, sustenabil și avantajos pentru toți consumatorii”.

De exemplu, Gene Westemeier din Sun City și-a instalat pe casă 16 panouri solare în 2012. Le plătește firmei producătoare în rate lunare de 70 de dolari, timp de 20 de ani. Spune că surplusul de energie produs pe care îl livrează APS îi acoperă toate costurile, inclusiv ratele și facturile lunare pentru curentul consumat, dar se teme că distribuitorul de energie îi va majora prețul pe curentul pe care îl consumă din rețea pe timpul nopților.

Industria energiei solare și-a intensificat implicarea în politică. Asta și pentru că a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă. Instalările de panouri solare de către particulari au crescut cu 53% în primele trei luni din 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut, printre altele grație ieftinirii dramatice a prețurilor tehnologiei și echipamentelor specifice.

Potrivit organizațiilor de lobby ale industriei, această creștere amenință modelul de business al companiilor clasice de utilități, respectiv al furnizorilor de energie electrică.

În statul american Georgia, comisia statală locală responsabilă cu utilitățile analizează un plan pe 20 de ani privind generarea de energie electrică, întocmit de Georgia Power, cel mai mare distribuitor de curent electric din stat. În același timp, lobby-ul industriei solare recrutează activiști Tea Party pentru a face presiuni în vederea adoptării de reglementări care să încurajeze și să sprijine instalarea de panouri solare pe acoperișuri.

Iresponsabilitate fiscală

O strategie care, se pare, funcționează extrem de bine, mai ales după ce s-a aflat că Georgia Power vrea să extindă o centrală nucleară din zonă și să paseze costurile investiționale ale acestei extinderi către consumatori, prin scumpirea facturilor la electricitate.

Problema este diferită în Georgia, comparativ cu Arizona. Aici, legislația locală stabilește limite anuale cu privire la numărul de panouri solare care pot fi instalate pe acoperișuri de către particulari.

„Considerăm că cei de la Georgia Power dau dovadă de iresponsabilitate fiscală și credem că consumatorii au dreptul să aleagă”, spune Debbie Dooley, cofondator al Atlanta Tea Party.

La rândul său, Lauren „Bubba” McDonald Jr., membru republican al comisiei statale locale responsabile cu utilitățile, spune că este în favoarea creșterii plafonului de panouri solare care pot fi instalate anual pe acoperișuri și se declară parțial de acord cu poziția Tea Party.

„Sunt un vechi conservator și om de afaceri”, spune McDonald, explicând că business-ul cu energie trece prin transformări profunde și că soarta surselor clasice de curent electric, cum ar fi cărbunele, este tot mai incertă. „Dar vă mai spun ceva: soarele va răsări întotdeauna. Iar asta înseamnă energie gratis”, conchide el.

Curentul se ieftineşte cu 5-10% de la 1 iulie. Teoretic

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 18 June 2013 14:20

contoar electricFacturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10%, de la 1 iulie, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. Acesta aruncă pisica în ograda ANRE şi spune că instituţia are datoria să respecte legea şi să facă supracompensarea semestrial. Acelaşi gen de promisiuni le fac şi vecinii bulgari, ai căror miniştrii “urmează a se consulta cu experţi pentru a discuta posibilitatea ieftinirii cu circa 5%”. Pare mult mai uşor pentru administraţiile politice să apeleze la reducerea preţurilor prin forţa legii decât să lase ieftinirile să se producă de la sine după legile simple economice.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă. Totul este deocamdată doar teoretic, pentru că ministrul nu a putut da asigurări că după calculul de supracompensare, curentul se va ieftini efectiv cu 5%.

Conform noii Ordonanţe pe energie, investiţiile vor fi monitorizate de ANRE semestrial, fapt care va permite aplicarea imediată a mecanismului de ajustare a supracompensării. Astfel, tranzacţionarea certificatelor verzi s-ar putea face direct între producători şi furnizori, transparent.

ANRE va fi obligată să reglementeze prin cote anuale cantitatea de energie electrică din surse regenerabile, care se va prelua în Sistemul Electroenergetic Naţional.

Acelaşi gen de discuţii au loc şi în Bulgaria, unde recent, premierul a declarat că “urmează a se consulta cu experţi pentru a discuta posibilitatea ieftinirii cu circa 5% de la 1 august”. Această posibilitate a fost “confirmată” şi de ministrul economiei, scrie presa bulgară. De parcă ar fi greu cuiva să confirme... o posibilitate.

VIDEO: O companie americană susține că a pus la punct o casă ai cărei locatari nu vor mai plăti cel puțin 10 ani facturi la curent electric și gaze

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 07 May 2013 12:00

Houze BUUNVisul oricărui proprietar sau locatar: o casă care produce mai multă energie decât consumă. Este ceea ce compania americană Houze din Houston, Texas, susține că a pus la punct și se pregătește să vândă. Producătorul este gata chiar să ofere cumpărătorilor un certificat de garanție prin care se angajează că, cel puțin în primii 10 ani de utilizare, clienții nu vor avea de plătit nici un fel de facturi de curent electric sau gaze.

Nici prețul acestor case nu prea prea piperat, dat fiind avantajele și economiile promise. Potrivit Houze, acestea vor fi cu circa 15% mai scumpe decât locuințele similare noi „neranforsate” energetic din diferitele regiuni ale Statelor Unite. De exemplu, în Houston, orașul de baștină al companiei, o astfel de casă ar costa între 150.000 și 270.000 de dolari. Modelele-prototip au fost scoase la prețuri variind între 145.000 și 225.000 de dolari. 

Care este secretul? Se numește Houze Power Cell. Este un dispozitiv de dimensiuni similare celor ale unui aparat de aer condiționat, care produce, strict pe loc și exclusiv pentru casă, curent electric, căldură și apă caldă pe bază de gaze naturale. Prețul acestora pe piețele internaționale a ajuns recent la minimul ultimilor 10 ani, ca urmare a boom-ului producției din șisturi bituminoase și a fracturării hidraulice.

„Șmecheria” ar fi, potrivit Houze, că acest dispozitiv va produce mai multă energie electrică decât va consuma casa. Iar surplusul de energie astfel produs va fi revândut rețelei publice de curent electric, prin intermediul companiei locale de utilități. Din această revânzare se vor achita facturile de energie și gaze de la furnizorii externi ai locuinței. De asemenea, surplusul de energie produs de Houze Power Cell poate fi stocat, prin înmagazinare în baterii de back-up, și valorificat ulterior, fie tot prin revânzare, fie prin utilizare pentru consumul propriu.   

Un alt avantaj este că locuința Houze se folosește de rețeaua publică de electricitate doar ca rezervă, întrucât dispune de propria sa sursă de curent electric, ceea ce îi asigură autonomia și o ferește de întreruperile și penele cu care se confruntă alți proprietari. La asta se adaugă, bineînțeles, cele mai noi și performante tehnologii și materiale de izolare termică și de reducere a consumului de energie, spun șefii Houze. 

Proiect românesc de mai mică anvergură

O echipă de cercetători români a realizat o casă ecologică, din lemn, cu consum redus de energie şi care poate fi chiar controlată de la distanţă cu ajutorul unui smartphone, scrie economica.net.

Soleta zeroEnergy este un nou concept de locuinţă premium modernă, ecologică, dezvoltat de catre Fundaţia pentru Inventică şi tehnologii sustenabile – Justin Capră (FITS). Prototipul complet funcţional a fost finalizat şi poarta numele "Soleta zeroEnergy One", el poate fi vizitat oricand in Bucuresti" se arată pe pagina de internet a proiectului.

Construită în special din panouri de lemn şi din sticlă, casa de doar 48 de metri este alimentată cu energie obţinută din orice resursă regenerabilă este disponibilă în locul în care este amplasată. Casa va folosi energia convenţională doar atunci când cea regenerabilă nu este disponibilă. Locuinţa este dotată cu un sistem de monitorizare KNX (climatizare, iluminare, alarmă, etc) care permite controlul de la distanţă, chiar de la un smartphone. Graţie sistemului de construcţie, casa poate fi modificată prin adăugarea de noi module, fără ca structura să fie afectată.

În varianta de 48 mp, preţul pentru casa Soleta pleacă de la 20.000 de euro. Există şi opţiunea unei case de 100 mp, la preţul de 57.000 de euro.

Tag Cloud