Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu12122019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse RMGC contestă în justiție includerea pe lista monumentelor istorice protejate a unor obiective din perimetrul proiectului minier de la Roșia Montană

RMGC contestă în justiție includerea pe lista monumentelor istorice protejate a unor obiective din perimetrul proiectului minier de la Roșia Montană

Nu vanzare Feisbuc

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a chemat în judecată Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, contestând, la Curtea de Apel București (CAB), un ordin al Ministerului Culturii din 2010, semnat de ministrul de atunci, Kelemen Hunor, prin care o serie de obiective din perimetrul proiectului minier aurifer de la Roșia Montană au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din România.

Dosarul a fost înregistrat la CAB pe 10 decembrie 2014.

"RMGC a contestat validitatea Listei monumentelor istorice din 2010 în baza faptului că extinde în mod substanțial, fără justificare legală, regimul de protecție aplicat anumitor monumente din perimetrul proiectului, comparativ cu Lista monumentelor istorice aprobată în 2004. Primul termen în cadrul procesului a fost programat pentru 24 martie 2015, iar rezultatul procesului va influența o serie de alte litigii în justiție legate de autorizațiile necesare proiectului", se arată într-un comunicat al companiei canadiene Gabriel Resources, care controlează RMGC.

Marți, 24 ianuarie, CAB a decis amânarea pronunțării pe această speță, fixând un nou termen al procesului, pe data de 31 martie 2015. Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului au calitatea de pârâte în acest dosar.

Extinderea numărului de obiective protejate din perimetrul proiectului minier de la Roșia Montană a fost făcută prin Ordinul Ministerului Culturii nr. 2361/2010 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, semnat de ministrul de atunci, Kelemen Hunor, prin care a fost modificat un Ordin similar din 2004, semnat de Răzvan Theodorescu.

Ca urmare a contestației depuse la CAB de RMGC în decembrie 2014, Tribunalul Buzău a amânat, pe 17 februarie 2015, un proces în care mai multe ONG-uri cereau anularea certificatului de descărcare arheologică al RMGC pentru masivul Cârnic, până la rezolvarea contestației RMGC față de extinderea, în 2010, a Listei monumentelor istorice. Anterior, în aprilie 2014, Tribunalul Suceava confirmase o decizie a unei instanțe inferioare, de suspendare a certificatului de descărcare arheologică al RMGC pentru masivul Cârnic.

De asemenea, contestația depusă la CAB de RMGC în decembrie 2014 a dus și la amânarea, pe 22 ianuarie 2015, a unui proces prin care două ONG-uri cereau anularea aprobării Evaluării Strategice de Mediu, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu în martie 2011, document necesar PUZ-ului de zonă industrială pentru proiectul minier de la Roșia Montană. Tribunalul Covasna aprobase cererea celor două ONG-uri în aprilie 2014, sentință care poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Brașov. Procesul este amânat până la rezolvarea contestației RMGC față de extinderea, în 2010, a Listei monumentelor istorice.

Cocktail de bune intenții și amenințări

În ianuarie 2015, Gabriel Resources, proprietarul RMGC, a transmis că vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cere autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

"Compania a trimis o notificare oficială către Preşedintele şi Prim-Ministrul României, în numele Gabriel şi al anumitor companii afiliate, prin care solicită autorităţilor române să se angajeze oficial într-un proces de consultare. Pentru evitarea oricăror îndoieli, Gabriel doreşte găsirea unei soluţii amiabile în acest diferend care să ducă la dezvoltarea proiectului minier, în beneficiul tuturor părţilor implicate", se arăta într-un comunicat al companiei canadiene Gabriel Resources.

În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta, afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

Comunicatul din ianuarie 2015 menţiona că Gabriel Resources nu a iniţiat nicio cerere de arbitraj sau vreun alt demers în instanţele internaţionale de arbitraj şi că îşi menţine angajamentul "ferm" de a dezvolta proiectul minier de la Roşia Montană.

Preşedintele Gabriel Resources, Jonathan Henry, citat în comunicat, spunea că speră că va fi găsită o rezolvare amiabilă a problemei, fără să fie nevoie să apeleze la arbitraj internaţional.

"Sperăm că se va putea găsi o rezolvare amiabilă fără nevoia de a escalada această dispută într-un arbitraj. Credem cu tărie că modul în care ne-am comportat până acum a demonstrat faptul că principala dorinţa a grupului este de a evita orice dispute prelungite şi de a fi partenerul României în dezvoltarea unui proiect minier sustenabil, de clasă mondială, în beneficiul României şi al tuturor părţilor implicate. Suntem ferm angajaţi în dezvoltarea Proiectului şi, în general, în lansarea unei industrii miniere moderne în România. Suntem în continuare siguri că prin construirea minei utilizând tehnologii de ultimă generaţie îi vom convinge pe toţi cei care au îngrijorări, atât nefondate cât şi valide, cu privire la beneficiile masive ale Proiectului, pentru întreaga ţară. Suntem gata să cooperăm cu România, pentru atingerea acestui obiectiv", afirma Henry.

Gabriel Resources arăta în comunicat că în ultimii 15 ani a investit sume "semnificative" în dezvoltarea proiectului, iar în prezent nu există nicio certitudine cu privire la procedurile care să ducă la autorizarea acestuia.

"În caz contrar, dacă grupul Gabriel nu va putea obţine o soluţie satisfăcătoare pentru un parcurs clar şi solid de progres în autorizarea şi construcţia proiectului, sau dacă România nu ia măsuri concrete pentru a ajunge la o astfel de înţelegere amiabilă, grupul Gabriel este pregătit să-şi prezinte pretenţiile în cadrul arbitrajului internaţional, pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încălcări ale tratatelor din către România. De asemenea, grupul Gabriel îşi rezervă dreptul de a urma alte căi de remediere disponibile", se spunea în comunicat.

Pe de altă parte, Gabriel Resources mai arăta că autorităţile române au întârziat "persistent" şi "nejustificat" procesul de autorizare a proiectului de la Roşia Montană, care acum a devenit victimă a conflictelor politice din România.

"Compania este în măsură să evidenţieze un număr semnificativ de întârzieri persistente în procesul de autorizare, provocate în mod nejustificat de către autorităţile române. Nu în ultimul rând, proiectul nu mai face obiectul unei analize procedurale normale de către autorităţile competente însărcinate cu evaluarea sa; în schimb, a devenit victima conflictelor dintre facţiuni politice rivale şi a dezinformării, ceea ce a provocat în mod nejustificat daune suplimentare capacităţii de dezvoltare a proiectului", potrivit comunicatului.

Gabriel Resources susţinea că tratamentul aplicat de autorităţile române nu a fost în conformitate cu tratatele internaţionale de protecţie a investiţiilor semnate de România și că compania va suferi pierderi substanţiale dacă proiectul nu va fi autorizat.

Au vândut drepturi de arbitraj în avans

Pe de altă parte, în iunie 2014, Gabriel Resources a finalizat un plasament privat de acţiuni prin care a atras 35 milioane de dolari canadieni de la mai mulţi acţionari, care vor avea dreptul inclusiv la o parte din despăgubirile pe care le-ar putea obţine compania de la România prin arbitraj internaţional în cazul Roşia Montana.

Compania a emis 35.000 de "unităţi", fiecare cu un preţ de 1.000 de dolari canadieni (914,57 dolari), şi a obţinut fonduri de 35 de milioane de dolari canadieni (32 milioane dolari SUA), se arăta într-un comunicat al companiei.

Gabriel Resources intenţionează să folosească fondurile pentru finanţarea activităţilor curente, inclusiv pentru continuarea eforturilor de obţinere a autorizaţiilor necesare proiectului Roşia Montana.

O "unitate" include obligaţiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni şi un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achiziţia a 398 de acţiuni, precum şi un "drept din valoarea arbitrajului" ("Arbitration Value Right").

Obligaţiunile care intră în componenţa unităţilor vor fi scandente la 30 iunie 2019 şi vor fi convertibile în orice moment în acţiuni ordinare, la cererea deţinătorului, la un preţ de 1,255 dolari canadieni pe unitate.

Fiecare Warrant conferă dreptul deţinătorului de a achiziţiona o acţiune la un preţ de 1,674 dolari canadieni pe unitate, oricând până la termenul de 30 iunie 2019. Fiecare drept din valoarea arbitrajului dă deţinătorului dreptul, în anumite condiţii, la până la 5% din banii primiţi de companie în urma unui acord amiabil sau a unei decizii irevocabile de arbitraj, luată până la 30 iunie 2019 într-o procedură de arbitraj legată de proiectul Roşia Montană.

Investitorii vor avea dreptul, în total, la maximum 130 de milioane de dolari canadieni (119,7 milioane dolari) în contul drepturilor din valoarea arbitrajului.

"Compania îşi va păstra şi dreptul discreţionar de a iniţia proceduri de arbitraj şi, în cazul în care o astfel de acţiune este pornită, dacă să încheie un acord amiabil sau să retragă acţiunea, inclusiv asupra termenilor unei înţelegeri sau ai renunţării la procedura de arbitraj", se arăta în comunicat. Plasamentul privat a fost subscris de o parte din acţionarii Gabriel Resources.

Publicaţia canadiană The Glode and Mail a scris, la începutul lunii mai 2014, că Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, după ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roşia Montană.

Compania a ameninţat, în septembrie 2013, că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari, din cauza "multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii", potrivit The Glode and Mail.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Acţionarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% deţinut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Roşia Montană, în urma reorganizării companiei de stat.

Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud