Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed11132019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Sunt gaze de șist și la Suceava? Chevron va face schimb de date cu Zeta Petroleum și Raffles, care dețin concesiunea Climăuți

Sunt gaze de șist și la Suceava? Chevron va face schimb de date cu Zeta Petroleum și Raffles, care dețin concesiunea Climăuți

Chevron Zeta Suceava

Americanii de la Chevron și australienii de la Zeta Petroleum au încheiat un acord privind schimbul reciproc de informații și date legate de concesiunile de gaze naturale din România ale celor două companii, respectiv perimetrul de la Bârlad al Chevron, de 6.284 de kilometri pătrați, și cel de la Suceava, de 2.403 kilometri pătrați, deținut de Zeta Petroleum în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy, pe care se află câmpul gazeifer Climăuți.

Acordul dă acces părților implicate la anumite informații cu privire la concesiunile respective, printre care se numără date istorice legate de foraj și de prospecțiunile seismice executate. Cele două perimetre, de la Suceava și Bârlad, se află unul în prelungirea celuilalt.

„Schimbul de date a fost aprobat de către Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM)”, se precizează într-un comunicat al Zeta Petroleum.

Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad. Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru tot atâtea perimetre din judeţul Vaslui unde Chevron intenţionează să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist.

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Vaslui a început procedura de evaluare a impactului pe care l-ar avea asupra mediului explorarea gazelor de şist în cele trei perimetre din judeţ deținute de Chevron.

Rezerve situate la mică adâncime 

„Zeta Petroleum și Raffles vor evalua datele existente cu privire la concesiunea de la Bârlad, cu scopul de a identifica ținte de hidrocarburi convenționale în zonă. Concesiunea de la Bârlad se află lângă câmpul gazeifer Roman-Secuieni, operat de Romgaz, unul dintre cele mai mari câmpuri comerciale din România”, se mai spune în comunicatul Zeta Petroleum.

Potrivit companiei, între 1970 și 1980 au fost forate circa 85 de sonde de explorare pe concesiunea de la Bârlad, multe dintre acestea indicând prezența de zăcăminte clasice de gaze. În plus, au fost executate numeroase prospecțiuni seismice 2D.

Acordul privind schimbul de date cu Chevron deschide noi potențialuri, pe lângă rezervele convenționale deja dovedite de la Suceava, unde se produc gaze din câmpul de la Climăuți, a declarat directorul executiv al Zeta Petroleum, Stephen West.

„Credem deja că există un potențial de până la circa 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale convenționale situate la mică adâncime (între 400 și 1.000 de metri), pe baza probelor și prospecțiunilor derulate până în prezent, și așteptăm să primim informații și despre descoperirile Chevron. În același timp, prin acest acord, Zeta Petroleum capătă acces la o cantitate considerabilă de date seismice și de foraj cu privire la concesiunea de la Bârlad, o altă zonă cu rezerve certe de hidrocarburi”, a spus West.

Producție de circa 15.500 metri cubi pe zi la Climăuți

Concesiunea de la Suceava, unde Zeta Petroleum și Raffles Energy dețin câte 50% din drepturi, este operată de singaporezi și include câmpul gazeifer de la Climăuți, care produce în prezent circa 15.500 de metri cubi de gaze pe zi, provenite din nisipuri sarmatice, la o adâncime de circa 460 de metri.

În prezent, pe concesiunea Suceava sunt localizate două sonde, forate de foștii concesionari ai perimetrului, iar în prezent se derulează un studiu de fezabilitate care să identifice cele mai bune metode pentru ca aceste sonde să fie băgate în producție anul acesta. Prima din ele, SE-1, forată în 2005, a prezentat la teste un flux stabil de 25.500 metri cubi pe zi (maxim de 33.000 metri cubi pe zi), iar cea de-a doua, Dornești Sud-1, forată în 2007 – de 24.000 de metri cubi pe zi.

În ianuarie 2013, Zeta Petroleum anunța ca opțiune low-cost de introducere în producție a celor două sonde construirea unui gazoduct care să unească  sondele cu infrastructura existentă și utilizarea gazului pentru producerea energiei electrice la o centrală locală. Costul total al lucrărilor era estimat la 2 milioane euro, din care 1 milion partea Zeta Petroleum.

Compania estima că, la un venit adițional de 75.000 de dolari pe lună adus de cele două sonde, investiția ar fi recuperată în 12 luni și ar genera apoi venituri care ar putea fi reinvestite în alte concesiuni, precum cea de la Bobocu și cea de la Jimbolia, unde Zeta Petroleum deține 39% din drepturi, restul fiind în posesia NIS Gazpromneft (51%) și Armax Gaz SA (10%).

La jumătatea lunii martie, cei de la Zeta Petroleum au anunțat că s-a descoperit petrol și la o a treia sondă de testare de la Jimbolia, mostrele extrase evidențiind prezența hidrocarburilor în multiple straturi de nisip, iar descoperirea fiind consistentă cu cele efectuate anterior în alte două puțuri de testare din cadrul concesiunii.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud