Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat04042020

Last updateThu, 20 Feb 2020 11am

Romana English
Back Home Electricitate Stiri Electricitate Energie Electrica România vrea să vândă curent electric în Turcia, după ce anul trecut exporturile românești de energie s-au prăbușit cu peste 61%

România vrea să vândă curent electric în Turcia, după ce anul trecut exporturile românești de energie s-au prăbușit cu peste 61%

Romania Turcia cablu submarin

România va înainta Turciei oferte de export de energie până la finalul acestei luni, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, discutând cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea. Anul trecut, exporturile de energie ale României au scăzut cu peste 61%, iar statul român a redevenit importator net de energie, din cauza deficitului de energie înregistrat de-a lungul lui 2012.

„(...) pentru România este extrem de important să dezvolte o legătură directă cu Turcia în vederea exportului de energie. Am discutat cu omologul meu pe tema exportului de energie din România, urmând ca până la sfârşitul lunii să înaintăm ofertele posibile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, după o vizită în Turcia, în cadrul căreia a purtat convorbiri cu ministrul Energiei şi Resurselor Naturale din Guvernul turc, Taner Yildiz.

Pe agenda discuțiilor dintre cei doi miniștri au mai figurat cablul submarin dintre România și Turcia, precum și proiectul gazoductului Nabucco, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei de la București.

Demararea exporturilor de energie către Turcia, ca urmare a realizării proiectului construirii unui cablu submarin de transport energie electrică între cele două țări, este extrem de importantă pentru România, întrucât în acest fel s-ar descărca excesul de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Potrivit economica.net, acest proiect trenează de mai mulți ani, unul dintre motive fiind opoziţia Guvernului bulgar, care nu dorește ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul Executivului de la Sofia.

Contract din 2009, avertismente din 2011

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea. Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat, recent, un pachet de finanțare în valoare de 65 de milioane de euro destinat modernizării rețelei de electricitate a Muntenegrului, în vederea implementării unui proiect ulterior de interconectare a acesteia cu cea italiană, printr-un cablu submarin ce traversează Marea Adriatică.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

„Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

Export în cădere liberă

În anul 2012, în România s-a importat o cantitate de energie de circa 1.402 GWh și s-au exportat 1.149 GWh, se arată în raportul pe anul trecut al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

„Valorile respective nu reprezintă fluxuri fizice, ci sunt rezultatul schimburilor comerciale”, se precizează în raport.

Comparativ cu anul 2011, importul a crescut cu circa 35%, în timp ce exportul a scăzut cu mai mult de 61%, atât cel realizat de furnizorii concurenţiali, cât și cel al Hidroelectrica, din cauza deficitului de energie înregistrat de-a lungul anului, România fiind în 2012, spre deosebire de anul anterior, importator net de energie, se mai afirmă în documentul citat.

Principalele cauze ale prăbușirii exportului românesc de energie electrică în 2012 au fost legate de Hidroelectrica, respectiv cele două stări de forță majoră instituite anul trecut ca urmare a secetei, precum și intrarea în insolvență a producătorului hidro.

Preţul mediu anual la export înregistrat pe contractele furnizorilor concurenţiali a fost în jur de 257 lei/MWh, în timp ce preţul de pe contractele încheiate de Hidroelectrica, singurul producător exportator, a fost de 146 lei/MWh, cu 8% mai mare decât în anul precedent, se spune în raportul ANRE.

Prețuri mari la importul din Bulgaria

În raportul ANRE se mai arată că, în urma organizării licitaţiei anuale pe fiecare graniţă și direcţie pentru 2012, s-au înregistrat preţuri mari pe graniţa cu Bulgaria, pe direcţia import, cu valori cuprinse în intervalul 13,81-31,58 euro/MW/h. Pe celelalte graniţe, preţurile au fost sub 5 euro/MW/h și mai mici faţă de același tip de preţuri obţinute din licitaţia anuală pentru 2011.

În cazul direcţiei export, preţul cel mai mare a fost înregistrat pe graniţa cu Serbia, în perioada septembrie-decembrie 2012, când a atins 14 euro/MW/h.

La licitaţiile lunare, preţurile cele mai mari s-au înregistrat tot pe direcţia import, pe graniţa cu Bulgaria, maximul fiind atins în luna ianuarie 2012, când s-a înregistrat preţul de 61,82 euro/MWh. Preţurile lunare pe graniţa si direcţia menţionată, în lunile ianuarie si mai 2012, au fost chiar mai mari decât cele de la licitaţia anuală.

„Evoluţia preţurilor la licitaţiile pe termen lung demonstrează faptul că participanţii au sesizat oportunitatea aducerii de energie electrică în ţară, în condiţiile unui deficit generat de situaţia energetică din regiune”, se menționează în raportul ANRE pe 2012.

Cel mai ridicat grad mediu anual de utilizare a capacităţii totale alocate în urma licitaţiilor a fost cel de pe graniţa cu Serbia pe direcţia export și Bulgaria pe direcţia import. Interesul pentru utilizarea capacităţii alocate pe graniţa cu Ungaria a scăzut faţă de anul 2011, atât la import, cât și la export.

ANRE mai remarcă faptul că numeroși participanţi la piață au rezervat simultan capacitate de schimb în ambele sensuri ale unei graniţe, în scopul creării oportunităţilor de a transfera energie în oricare din sensuri, funcţie de nivelul preţurilor de pe pieţele corespunzătoare.

Probleme în februarie 2012

Luna februarie 2012 s-a caracterizat printr-o situaţie energetică dificilă, ajungându-se la situaţia de lipsă de rezervă de energie la vârfurile de sarcină, din cauza lipsei de combustibil în centralele pe hidrocarburi, a opririi centralelor eoliene și lipsei apei de alimentare din cauza îngheţului în unele centrale, arată ANRE în raport.

Astfel, în data de 13.02.2012, Transelectrica a fost nevoită să aplice reducerea graficelor de export, potrivit legislației în vigoare, iar în perioada 14-23.02.2013, Transelectrica a redus în unele intervale orare capacitatea alocată la licitaţiile zilnice pe direcţiile export către Ungaria și Bulgaria, în vederea realizării unei funcţionări în condiţii de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

Din data de 24.02.2012, Transelectrica a sistat reducerile de capacitate alocată pe direcţia export, o dată cu îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice și cresterea rezervelor de combustibil în centralele termo și a debitelor afluente pe Dunăre și pe principalele râuri interioare.

În mod corespunzător, situaţia meteorologică dificilă din zonă și lipsa de combustibil au determinat operatorii de transport și sistem din Bulgaria și Serbia să informeze Transelectrica asupra declanșării stării de forţă majoră în Bulgaria (din 8 februarie 2012) și Serbia (11 februarie 2012), având drept consecinţă suspendarea tuturor importurilor dinspre Bulgaria și suspendarea pieţei de alocare a capacităţilor de interconexiune pe direcţia către Serbia, precizează ANRE.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud