Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri10112024

Last updateThu, 10 Oct 2024 7pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate UPDATE: PSD recâștigă puterea în energie, preluând controlul asupra companiilor de stat destinate privatizării

UPDATE: PSD recâștigă puterea în energie, preluând controlul asupra companiilor de stat destinate privatizării

Nita PSD

 Atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate miercuri de Guvern. Ordonanța a fost elaborată în martie de Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, fost ministru delegat pentru Energie până la reorganizarea Guvernului, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare.

Aprobarea ordonanţei de urgenţă prin care este înfiinţat Departamentul a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

Ulterior, într-un comunicat, Departamentul pentru Energie a ținut să precizeze că ordonanța de urgență nu vizează activitatea de administrare a societăţilor de stat din sectorul energetic, care rămâne în integralitate în responsabilitatea Departamentului pentru Energie.

"OUG în cauză vizează posibilitatea de delegare către Ministerul Economiei, de la toate instituţiile publice cu activităţi în domeniul administrării de societăţi de stat, a responsabilităţii privind adoptarea strategiilor de privatizare şi monitorizarea implementării proceselor de privatizare. Această posibilă delegare urmează să se stabilească prin viitoare, posibile hotărâri de Guvern, pentru fiecare caz în parte", afirmă Departamentul pentru Energie.

Proiectul de ordonanță a fost publicat pe 18 martie, zi în care s-a consemnat al doilea eșec consecutiv al AGEA de la Romgaz, prin neîntrunirea cvorumului de prezență, ca urmare a absenței reprezentantului statului, care controlează 70% din acțiunile societății, prin Departamentul pentru Energie.

Pe ordinea de zi a AGEA se afla aprobarea participării Romgaz cu bani la investițiile în proiectele hidrocentralei Tarnița și cablului electric submarin România-Turcia, cu 8,89 milioane lei, respectiv 2 milioane euro.

Proiectele Tarnița și HVDCC România-Turcia SA (cablul submarin), la care Romgaz ar urma să participe, au trezit mai multe nedumeriri în rândul acționarilor minoritari, Fondul Proprietatea și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) formulând mai multe întrebări conducerii companiei în legătură cu oportunitatea, fezabilitatea și finanțarea acestor proiecte. În răspunsul dat celor două instituții, Romgaz recunoaște că decizia a fost una politică și nu economică, studiile de fezabilitate fiind învechite, neputându-se stabili beneficiile economice pentru Romgaz ale proiectelor, iar societatea neștiind nici măcar destinația exactă a sumelor pe care ar urma să le aloce din bugetul propriu.

Administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a salutat evenimentul ca pe o decizie expresă a Departamentului pentru Energie.

"Salutăm această decizie, având în vedere faptul că la momentul actual nu există suficiente informaţii referitoare la aceste proiecte şi la structurarea finanţării acestora pentru a lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. În calitate de acţionar minoritar al Romgaz, Fondul Proprietatea salută deschiderea şi disponibilitatea autorităţilor statului român pentru dialog, demonstrate prin această decizie recentă. Fondul speră că va avea loc un proces de evaluare riguros în privința oportunității înfiinţării acestor companii de proiect şi stabilirii nevoilor acestora de finanţare din partea companiilor de stat. De asemenea, Fondul salută oportunitatea de a colabora cu autorităţile statului pentru a identifica cele mai eficiente şi valoroase proiecte de investiţii pentru companiile de stat care fac parte din portofoliul Fondului Proprietatea şi pentru a contribui la o analiză detaliată a tuturor costurilor anticipate şi a beneficiilor generate de astfel de proiecte", se arata intr-un comunicat al Fondului Proprietatea.

Niță vrea să-și susțină ideile în AGA

Ideea finanțării proiectelor Tarnița și cablul submarin România-Turcia cu bani de la companiile energetice controlate de stat i-a aparținut lui Constantin Niță, încă de pe vremea când era ministru delegat pentru Energie.

Guvernul a decis deja ca CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe la investiția Tarnița cu câte 2 milioane de euro, iar Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe cu câte 2 milioane de euro la proiectul cablului submarin România – Turcia. Acționarii Hidroelectrica și Nuclearelectrica au aprobat deja participarea societăților respective la aceste proiecte.

Ambele proiecte se leagă de participarea investitorilor chinezi în sectorul românesc, proiect mai larg al guvernului Ponta și al PSD, în care Constantin Niță a fost extrem de implicat. Compania chineză Sinohydro ar urma să participe la construirea hidrocentralei de la Tarnița, iar prin cablul submarin România-Turcia ar urma să fie exportată energia produsă de reactoarele 3 și 4 ale centralei atomice de la Cernavodă, care ar urma să fie construite în parteneriat cu firme din China, inclusiv pe partea de finanțare.

Problema neprezentării reprezentantului Departamentului pentru Energie, condus acum de un nou ministru delegat, neafiliat politic, la AGEA de la Romgaz unde trebuie aprobată participarea companiei la cele două proiecte de investiții ar putea fi rezolvată prin ordonanța de urgență adoptată miercuri de Guvern.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie, în rândul cărora se numără și Romgaz, va fi aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie.

Cu alte cuvinte, Constatin Niță va avea ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se mai numără OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ce mai prevede OUG

Potrivit notei de fundamentare a OUG, aprobată miercuri de Guvern, pe lângă atribuțiile și partea de patrimoniu legată de atribuțiile privind privatizarea companiilor energetice de stat, nou-înființatul DPAPS va prelua de la Departamentul pentru Energie și atribuțiile și partea de patrimoniu legată de derularea activităților de atragere de investiții cu participarea societăţilor din energie la operatorii economici pentru care Ministerul Economiei are calitatea de acționar, pe cele referitoare la implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, precum și pe cele legate de planul național de investiții în domeniul energetic.

DPAPS va exercita și atribuțiile Ministerului Economiei referitoare la monitorizarea postprivatizare a îndeplinirii clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate in cadrul proceselor de privatizare, pentru societățile naţionale, companiile naționale şi celelalte societăți, inclusiv pentru societățile din energie, aflate în portofoliul Ministerului Economiei.

În documentul citat, Ministerul Economiei susține că necesitatea reglementãrii unor măsuri pentru înființarea DPAPS este prioritară în contextul angajamentelor asumate de statul român faâă de instituțiile financiare internaționale, întrucât va asigura unitate şi coerenţă procesului de privatizare, în condiţii de eficienţă şi rentabilizare a companiilor de stat, care sa devină competitive pe pieţele pe care activează, atât la nivel naţional, cât şi regional.

Situaţia extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care presupune inițierea și adoptarea OUG, este justificată de Ministerul Economiei "având în vedere actualul context economic, în care se impune adoptarea unor mãsuri rapide pentru asigurarea respectãrii întocmai și la termen a prevederilor angajamentelor statului român referitoare la privatizarea și restructurarea operatorilor economici, asumate față de Fondul Monetar Internațonal și Comisia Europeană, fapt ce presupune asigurarea unui cadru normativ coerent de funcționare a DPAPS, care să creeze condițiile pentru îndeplinirea angajamentelor susmentțonate, oferind astfel continuitate actului de administrare a participațiilor statului, mai ales în domeniul energetic și al resurselor energetice".

Totul pentru asigurarea controlului PSD în energie

Proiectul de OUG privind trecerea atribuțiilor de privatizare din energie de la Departamentul pentru Energie la nou-înființatul DPAPS, aflat în subordinea Ministerului Economiei, a apărut la puțin timp după ce, la finalul anului trecut, Guvernul a aprobat o lege potrivit căreia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci și până la recenta reorganizare a Guvernului, PSD, care controla Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Între timp, însă, alianța USL s-a rupt, PNL a ieșit de la guvernare, Guvernul a fost reorganizat, iar pesedistul Constantin Niță nu mai este ministru delegat pentru Energie, fiind "rotit" pe postul de ministru al Economiei.

În 2012, în urma negocierilor pentru formarea guvernului USL, Ministerul Economiei a revenit PNL, iar cele două departamente cu statut special din cadrul ministerului au fost adjudecate de PSD (Energie) și PC (IMM-uri), după ce, într-o fază inițială a discuțiilor, domeniul energetic urma să fie coordonat de un minister aparte.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie. Astfel, încă din ianuarie anul 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

Un nou ministru

În urma recentei reorganizări a Guvernului, în postul de ministru delegat pentru Energie a fost numit Răzvan Nicolescu. Acesta este, din 2008, director de afaceri publice si reglementare in OMV Petrom, iar din 2010 este și vicepreședinte CA al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER). Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Pe 28 martie, noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie.

În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

Pe de altă parte, Nicolescu le-a transmis directorilor că susține, cel puțin deocamdată, menținerea interdicției de încheiere de contracte bilaterale negociate direct pe piața de energie electrică, contestată de furnizorii de curent electric, dar și de traderii de energie.

Întâlnirea convocată de ministru survenea în contextul în care Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, elaborase și publicase de puțin timp proiectul de ordonanță de urgență prin care atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea urmau să fie preluate de nou-înființatul Departament pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS).

Demiteri și observații

Noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a demis conducerea Electrocentrale București (ELCEN), cerând totodată cerând direcțiilor din subordinea Departamentului pentru Energie propuneri pentru numirea unei nou conduceri a societății și arătându-se preocupat de cheltuielile ELCEN cu gaze din import.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, a declarat ministrul.

Anterior, ministrul avertizase Parlamentul că recenta OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă în continuare normele UE în domeniu, prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

"(...) nu cred că este bine să existe suspiciunea că Departamentul pentru Energie poate interveni direct în activitatea operaţională a companiilor de transport", spunea ministrul.

Avertismentul venea în contextul în care, tot recent, Transelectrica şi Transgaz fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Tag Cloud