Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08212019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Transport si Stocare Care sunt companiile care au importat gaze la volume și prețuri record în această iarnă. Surpriză: Nou înființata Valahia Gaz a importat mai mult gaz ca E.On. Engie rămâne lider

Care sunt companiile care au importat gaze la volume și prețuri record în această iarnă. Surpriză: Nou înființata Valahia Gaz a importat mai mult gaz ca E.On. Engie rămâne lider

Gazprom

Incertitudinile provocate de controversata Ordonanță de Urgență 114 pe piața gazelor au condus nu numai la atingerea unui nivel record al importurilor de gaze, în special din Ungaria, dar și la reconfigurarea pieței. Astfel, o firmă înființată la finalul lui 2017 și care a primit licență de furnizare în prima parte a anului trecut, Valahia Gas, a importat în perioada noiembrie-ianuarie mai mult gaz decât E.On, unul dintre cei doi mari furnizori de gaze de pe piața autohtonă. Celălalt furnizor important de gaze, Engie a importat în ianuarie un volum record, cel mai ridicat volum lunar importat de companie din istoria activității sale în România, de 1,7 TWh.

Noutatea acestui an este reprezentată însă de explozia importurilor din Ungaria, țară care lipsită de producție de gaze. Importurile masive din țara vecină au coincis cu intrarea pe piață a Valahia Gas și s-au accentuat odată cu majorare importurilor celuilalt mare furnizor de gaze de pe piața autohtonă, Engie.

Istoric, majoritatea importurilor de gaze ale României se efectuează prin Ucraina, numai 1-4% având ca rută Ungaria. Tradițional, în momentele în care Engie importă cantități mai mari de gaze, procentajul gazelor din Ungaria se majorează. În ianuarie 2018, de exemplu, când Engie a importat 0,8 TWh, ponderea importurilor din Ungaria a ajuns la un maxim istoric al acelor vremuri, de 10% din total importuri.

Odată cu intrarea pe piață a Valahia Gas și cu majorarea considerabilă a importurilor Engie, ponderea gazului cu proveniență Ungaria a explodat: de la 17,6% în noiembrie 2018 la 38,29% în ianuarie 2019.

Valahia Gaz se prezintă pe site-ul propriu ca fiind o firmă de trading transfrontalier de gaze, cu activitate complexă în România, Austria și Ungaria, fiind inclusiv membru, ca trader virtual, al hub-ului central-european de la Baumgarten.

Gazul importat din Ungaria este tot gaz rusesc, fie achiziționat de companii de trading din Austria (de la hub-ul central european Baumgarten), fie depozitat în sistemul de înmagazinare din țara vecină.

Spre deosebire de gazul rusesc care ajunge în România pe ruta ucraineană, însă, gazul importat din Ungaria este mai scump, fiind achitate, dincolo de marjele de profit ale traderilor, și tarifele de transport din Austria și Ungaria sau cele de depozitare din Ungaria. Așa se face că prețurile de import au fost mai mari decât cele de pe bursa vieneză CEGH, depășind 120 lei/MWh.

Lider al importurilor din această iarnă este Engie, cu o cantitate de 3,55 TWh în perioada noiembrie 2018-ianuarie 2019. În luna ianuarie, Engie a importat un volum lunar record la nivel de companie, de 1,7 TWh, cu aproape un TWh peste nivelul de 784 GWh importați în luna ianuarie a anului trecut.

Recordul absolut în materie de importuri lunare îl deține E.On, care în luna ianuarie a anului 2017 (cu o iarnă extrem de grea, nu ca ultima iarnă) a importat 2,6 TWh.

Pe locul al doilea al importatorilor din această iarnă nu se află, așa cum era de așteptat, E.On, ci nou înființata Valahia Gas. Astfel, în perioada noiembrie-ianuarie, Valahia Gas a adus în țară din Ungaria o cantitate de 1,53 TWh de gaze, cu un vârf lunar de 750 GWh în decembrie.

E. On, în schimb, ocupă poziția a treia, cu importuri totale de 1,39 TWh în cele trei luni.

Pricipala responsabilă pentru explozia importurilor este politica guvernului autohton de subvenționare a consumului (prin plafonarea prețului gazelor la 68 lei/MWh, introdusă pein OUG 114) și de descurajare a ofertei (prin majorarea fiscalității cuprinsă în legea offshore).

Astfel, România se confruntă cu un declin natural al producției de câteva procente anual (8% în cazul OMV Petrom) și cu o potențială majorare a cererii viitoare (încurajată de prețul plafonat. Anul trecut cererea de gaz internă a scăzut cu 3%).

Dezechilibrul dintre cerere și ofertă este reglat de importuri. Numai că România nu are semnate contracte pe termen lung și la cantități considerabile cu Gazprom, ceea ce face ca prețurile plătite de companiile autohtone să fie cele marginal superioare de pe piața central-europeană, în special în ceea ce privește importurile din Ungaria.

De altfel, deficitul de gaz din România se face simțit și în ceea ce privește nivelul înmagazinărilor. În urma extragerilor masive din ultimele luni ale anului trecut, România și Ungaria (care a devenit principala sursă de import pentru România) aveau depozitele pline în proporție de doar puțin peste 40% din capacitatea lor totală.

Comparativ, Marea Britanie avea, la începutul acestui an, o rată a umplerii depozitelor de 100%, iar Danemarca și Olanda una de peste 80%.

Despre Valahia Gas nu se știu prea multe, fiind o firmă cu un acționariat extrem de lichid, în pofida tinereții sale.Valahia Gaz a fost înființată în septembrie 2017 de către un tânăr de 26 de ani din București, Constantin Muceanu, cu un capital de 200 de lei. Ulterior, ca asociat unic, acesta a majorat capitalul societății la 45.500 de lei. În decembrie 2017, în firmă a intrat, cu 1,1% din părțile sociale, cetățeanul georgian Archil Msuknishvili, în vârstă de 25 de ani, domiciliat în Tbilisi. În aceeași lună, Muceanu i-a cesionat toate părțile sociale lui Msuknishvili, care a devenit asociat unic. Anul trecut, în aprilie, după obținerea licenței de furnizare de gaze de la ANRE, Msuknishvili a majorat capitalul Valahia Gaz cu 100.000 lei, la 145.500 lei, prin conversia în părți sociale a unor împrumuturi pe care le acordase anterior societății. În octombrie 2018, în companie a intrat un alt cetățean georgian domiciliat în Tbilisi, Mikheil Kardenakhishvili (40 de ani), cu 0,3% din capital. În noiembrie, asociat al Valahia Gaz a devenit și românul Damian Spiridon (58 de ani), cu 0,69% din părțile sociale. Ulterior, tot în noiembrie 2018, Archil Msuknishvili și-a cesionat toată participația celorlalți doi asociați, iar controlul în firmă a fost preluat de către Damian Spiridon, cu 55% din capital, restul fiind în posesia lui Mikheil Kardenakhishvili. Damian Spiridon este și administrator al Valahia Gaz. În fine, în ianuarie anul acesta, în firmă a mai intrat un asociat, tot cetățean georgian, Dimitri Msuknishvili (48 de ani), care a preluat 0,69% din părțile sociale printr-o majorare de capital de 1.000 de lei.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud