Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Tue12102019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Transport si Stocare Localnicii din Nebraska continuă să se opună conductei Keystone XL, în ciuda banilor oferiți de TransCanada

Localnicii din Nebraska continuă să se opună conductei Keystone XL, în ciuda banilor oferiți de TransCanada

Keystone XL BUN

 

Un vânt de gheață lovește zgomotos un depozit de materiale feroase din York, statul Nebraska (SUA), în timp ce înăuntru un grup de fermieri și crescători de animale promit solemn că nu vor semna acorduri de cedare a terenurilor lor sau a drepturilor de folosință asupra lor companiei canadiene care vrea să construiască conducta petrolieră-mamut Keystone XL, relatează Bloomberg.

„Cred că TransCanada este surprinsă că noi, oameni simpli de la țară, ne-am reunit”, spune Bonny Kilmurry, unul dintre cei aproximativ 145 de proprietari de teren care s-au întâlnit aici, la aproximativ 100 de mile (160 de kilometri) vest de Omaha, care au respins propunerea oficială de negociere a companiei. „Cred că avem într-adevăr speranța că vom rămâne uniți”, adaugă localnica.

În timp ce compania TransCanada Corp., cu sediul central în Calgary, a semnat înțelegeri cu proprietari de terenuri din Montana și Dakota de Sud, de-a lungul coridorului propus, de aproximativ 1.900 de kilometri, pornind de la Alberta, unele familii de pe traseul din estul statului Nebraska rezistă. Ei speră că dacă sunt uniți vor avea putere mai mare pentru a negocia standarde de siguranță mai stricte, pentru a-și proteja resusele de apă.

Departamentul de Stat al SUA a dat recent publicității un raport de mediu, care, fără să recomande aprobarea sau respingerea proiectului conductei, concluzionează că eventuala ei construire nu ar majora deloc emisiile de dioxid de carbon. Analiza vine în contextul dezbaterilor privind siguranța transportului feroviar de petrol, după accidente precum cel din iulie 2013, când un tren cu vagoane-cisternă a deraiat în orășelul Lac-Mégantic, din Quebec, Canada, catastrofă care s-a soldat cu moartea mai multor persoane.

Refuză sume mari de bani

Agențiile federale vor avea la dispoziție 90 de zile pentru a dezbate dacă acestă conductă cu diametrul de 90 de centrimetri este sau nu de interes național. Președintele Barack Obama a declarat că nu va aproba proiectul Keystone XL dacă se dovedește că acesta ar crește substanțial emisiile de dioxid de carbon.

TransCanada a schimbat traseul prin Nebraska în 2012, când guvernatorul Dave Heineman, un republican, și-a exprimat îngrijorarea că o scurgere de petrol ar afecta regiunea Sandhills, sensibilă din punctul de vedere al protecției mediului, sau acviferul Ogallala de sub aceasta, care asigură necesarul de apă potabilă pentru 1,5 milioane de persoane și care este esențial pentru agricultură.

Faptul că proprietarii de pământuri din Nebraska au refuzat să cedeze terenuri care, în unele cazuri, aparțin familiilor lor de generații, reprezintă cea de-a doua provocare pe care statul de preerie răzvrătit i-a aruncat-o proiectului de 5,4 miliarde de dolari.

În ultimele luni, compania și-a intensificat demersurile pentru a negocia acorduri cu proprietarii de pământuri de pe noul traseu, în contextul în care unii fermieri au refuzat sume și de peste 285.000 de dolari în schimbul folosirii terenurilor lor.

Obama va lua decizia finală

TransCanada, care vrea să construiască conducta Keystone XL pentru a lega zăcămintele de țiței din nisipurile bituminoase din Alberta de rafinăriile din Golful Mexicului, „a semnat acorduri cu aproximativ 73% din proprietarii de terenuri de pe traseul revizuit din Nebraska”, a spus David Sheremata, un purtător de cuvânt al companiei, prin e-mail, potrivit Bloomberg. „Suntem mulțumiți de progresul pe care l-am făcut acolo”, a completat oficialul.

În timp ce la nivel federal continuă să fie analizată ceea ce unii numesc cea mai verificată conductă în istoria SUA, locuitorii din Nebraska se alătură activiștilor de mediu în încercarea de a capta atenția Congresului și a americanilor obișnuiți.

„Ceea ce facem noi este foarte diferit de ceea ce alți propietari de pământ au făcut”, a spus Jane Kleeb, director executiv al organizației non-profit cu sediul la Hastings Bold Nebraska. „În loc să negociem prețul, noi spunem că nu vom negocia până când ei nu vor obține aviz de mediu și autorizație de construcție. Asta a schimbat regulile pentru TransCanada”, a completat ea.

Raportul Departamentului de Stat asupra conductei va merge la președintele Barack Obama, care va lua decizia finală.

„Dacă Departamentul de Stat descoperă ceea de deja a descoperit în raportul preliminar – că nu va fi nicio creștere a poluării de la nisipurile bituminoase – atunci proprietarii de terenuri din Nebraska ar putea să aibă un rol în decizia lui, pentru că există o altă caracteristică pe care trebuie să o aibă conducta, aceea de a fi în interesul național al SUA”, a spus Daniel J. Weiss, director de strategie climatică al Center for American Progress, un think-tank din Washington apropiat de Partidul Democrat.

Există și altfel de interese

Este firesc ca proprietarii din Nebraska amenințați cu exproprierea, precum și ceilalți localnici care se opun proiectului conductei Keystone XL, să accepe orice sprijin care li se oferă în lupta lor contra celor de la TransCanada Corp. În aceste condiții, este de asemenea explicabil că unele din organizațiile care s-au alăturat protestului au motivații proprii în a se opune construirii conductei, diferite de cele ale localnicilor.

De exemplu, ONG-ul BOLD Nebraska este finanțat aproape integral de către omul de afaceri și filantropul Dick Holland din Omaha. Holland este unul dintre cei mai vechi și mai apropiați prieteni și parteneri de afaceri ai lui Warren Buffett, inclusiv la Berkshire Hathaway. Ambii susțin Partidul Democrat și au contribuit masiv, financiar și logistic, la dublul succes în alegeri al actualului președinte american, Barack Obama.

Buffett are propriile sale motive, extrem de pragmatice, pentru a se opune proiectului Keystone XL. În 2009, la un an după alegerea lui Obama la Casa Albă, Buffett a cumpărat cu nu mai puțin de 44 de miliarde de dolari corporația feroviară Burlington Northern Santa Fe. Cu extinderi minime, care ar presupune costuri infinit mai mici decât prețul de achiziție, liniile ferate deținute de Burlington Northern Santa Fe ar putea prelua integral sarcina pentru care se dorește construiea conductei Keystone XL, respectiv transportul țițeiului canadian extras din nisipuri bituminoase către rafinăriile din Statele Unite.

Este, de altfel, concluzia unui raport al Departamentului de Stat al SUA din 2012, pe baza căruia președintele Barack Obama a decis să amâne acordarea unei autorizații de construcție celor de la TransCanada Corp.

Un alt miliardar și filantrop, care a finanțat și a susținut prin intervenții publice protestele împotriva construirii conductei Keystone XL, este Tom Steyer. Și el a sprijinit financiar Partidul Democrat și candidatura lui Barack Obama. În 2012, a semnat, alături de Buffett și Bill Gates, un angajament de a-și dona jumătate din avere pentru acțiuni de binefacere.

O provocare constituțională

Mai mult, proprietarii de pământuri din Nebraska au chemat în instanță statul, atacând constituționalitatea legii care i-a permis lui Heineman să autorizeze noul traseu al conductei, în loc să lase Nebraska Public Service Commission să ia această decizie.

Oricine ar pierde va urma, cel mai probabil, să atace decizia instanței la curtea supremă a statului, a spus David Domina, un avocat din Omaha care îi reprezintă pe proprietarii de terenuri.

Membrii rezistenței din Nebraska folosesc canalul YouTube deținut de Google pentru a menține în atenția publică îngrijorările lor privind impactul potențial al conductei asupra vieții lor rurale și asupra climei la nivel mondial.

Mișcarea a câștigat în vizibilitate în septembrie, când organizația Bold Nebraska și grupuri ecologiste au folosit 65.000 de dolari din contribuțiile a peste 1.300 de donatori pentru cumpăra un kit/proiect pentru un hambar alimentat cu energie regenarabilă, apoi au recrutat voluntari pentru a-l construi chiar pe traseul proiectat al conductei.

Jenni Harrington a cedat pentru construirea hambarului o parte din terenul pe care cultiva soia, de la ferma familiei sale, situată la 24 de kilometri nord-vest de York.

De la stră-stră-bunic

„Stră-stră-străbunicul meu și-a ridicat o gospodărie pe acest pământ în 1864”, a spus Harrington într-un interviu acordat în hambar, în timp ce o moară de vânt scârțâia afară, iar praful se strecura pe sub ușă.

„Dacă aceasta li se va da lor pământul pe care noi l-am moștenit de la tatăl nostru, acesta nu va fi la fel ca cel pe care îl vom lăsa noi moștenire copiilor noștri”, a spus ea. „Îngrijorarea noastră este constă în aceea că există riscul să apară scurgeri din conductă, care să ajungă în fântânile noastre”, a adăugat Harrington.

TransCanada a spus că a căzut de acord să folosească pereți mai groși de oțel, mai multe supape de închidere și alte tehnici de siguranță la construcția conductei, pentru a minimiza riscurile.

„Raportul final asupra impactului de mediu al conductei Keystone XL a evaluat în detaliu impacturile unor scugeri din conductă, inclusiv asupra acviferului”, a declarat Sheremata, purtătorul de cuvânt al companiei. „Chiar și în zone în care scurgerea ar ajunge la pânza freatică, impacturile ar fi limitat la o suprafață măsurată de doar câteva sute de metri”, a adăugat el.

„Heringul roșu”

Brigham McCown, fost administrator al U.S. Pipeline and Hazardous Materials Safety Administration (Administrația SUA privind siguranța conductelor și a materialor periculoase – n.r.) din perioada mandatului președintelui George W. Bush, a dat un nume îngrijorărilor privind dauna produsă asupra acviferului: „heringul roșu”.

„Sunt sute de mile de conductă în acviferul Ogallala”, a spus el.

McCown a afirmat că locuitorii statului Nebraska au reușit să reziste mai mult timp decât proprietarii de terenuri din Texas și Oklahoma, care s-au opus construirii piciorului sudic al conductei. Acel traseu, cunoscut sub numele linia Coastei Golfului (Gulf Coast Line – n.r.), a devenit operațională în 22 ianuarie și transportă petrol brut pe plan regional.

TransCanada a luat o parte de pământ de la proprietarii din Texas prin expropriere în interes public, o acțiune pe care compania spune că o va folosi în Nebraska doar „în ultimă instanță”.

Expropierea în interes public este dreptul statului de a confisca proprietatea privată pentru binele public, atât timp cât proprietarul terenului este compensat. În Texas, operatorii de conducte care pot fi catalogate drept conducte magistrale pot contesta dreptul de proprietate pentru a obține acordurile de folosire a terenului, tot o formă de luare în posesie.

Deplasarea solului

La aproximativ 170 de kilometri nord de ferma Harrington, aproape de Neligh, Art Tanderup spune că e îngrijorat că această conductă, care ar urma să treacă pe la aproximativ 180 de metri de o casă construită în 1921 de bunicul soției sale, va deplasa solul, ceea ce îi va crea dificultăți să obțină profit din cultura sa de soia.

„Am pierde aproape 50 de acri de teren în timpul construcției”, a spus fostul profesor de liceu, care a ieșit la pensie în 2011 pentru a conduce ferma împreună cu soția sa, Helen. „Ei spun că vor reface terenul așa cum era, dar sunt îngrijorat că va fi dificil să mai cresc ceva”, a adăugat el.

Cățelui familiei Tenderup, Penny, țopăia pe lângă fermier în timp ce acesta își conducea camioneta pe terenul accidentat, plin de coji uscate de porumb. Construirea conductei, a spus el, ar putea afecta artefactele lăsate de indienii din tribul Ponca în anii 1870, în timpul relocării forțate din Nebraska la Oklahoma, cunoscută sub numele de Trail of Tears (drumul lacrimilor – n.r.).

Zonă instabilă

La aproximativ 120 de kilometri mai în nord, în Holt Conty, Terry și Diana Steskal au spus că această conductă va fi îngropată în sol instabil de-a lungul traseului propus, ceea ce le-ar tăia în două ferma de 480 de acri.

„Este o diferență foarte mică între nisipul și textura nisipului din Sandhills și cele de pe proprietatea mea”, a spus Terry Steskal, al cărui tată a cumpărat ferma de lângă Atkinson în anii 1940 la un preț de 5,15 dolari pe acru, ceea ce i-a lăsat familia atât de săracă încât a acoperit exteriorul cu șindrilă confecționată din cutii de tutun. „Dacă ar fi o scurgere, aceasta ar intra repede în nisip. Prima noastră îngrijorare este cum pot fi trași la răspundere”.

Locuitorii din Nebraska care și-au negociat acorduri de-a lungul conductei Keystone XL, spun că sutele de mile de conductă care există deja în stat nu au produs probleme majore.

„Este multă conductă în Nebraska”, a spus Bill Tielke, un supraveghetor/controlor din Holt County care a semnat un acord cu TransCanada pentru ca aceasta să folosească pământul de la ferma sa de lângă gospodăria familiei Steskal.

 

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud