Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08212019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Să terminăm cu ipocrizia: dacă s-a permis explorarea pentru gaze de șist, se va permite și exploatarea, altfel România riscă procese și despăgubiri costisitoare

Să terminăm cu ipocrizia: dacă s-a permis explorarea pentru gaze de șist, se va permite și exploatarea, altfel România riscă procese și despăgubiri costisitoare

Ponta procese despagubiri gaze de sist BUUN

Autoritățile de la București au declarat în mod repetat în ultima perioadă că autorizațiile primite până în prezent de americanii de la Chevron se referă exclusiv la operațiuni de explorare pentru gaze de șist, care vor fi efectuate prin metode tradiționale, nu prin fracturare hidraulică, și nu implică, deci, riscuri de mediu. Mesajul a fost că, în cazul în care explorarea va fi încununată de succes și se vor descoperi zăcăminte exploatabile la scară comercială, se va intra într-un nou proces de evaluare a tehnologiilor utilizate în producție și a impactului lor asupra mediului, în urma căruia se vor acorda sau nu autorizațiile specifice de exploatare.

„Faza de explorare a zăcămintelor de gaze naturale se desfășoară pe parcursul mai multor ani. Doar în funcție de rezultatele obținute în această etapă se va putea determina, în cooperare și cu acordul ulterior al Guvernului României, demararea unei operatiuni de exploatare. Fiecare etapă necesită permise și autorizații separate, eliberate de autoritățile române de reglementare, cu responsabilități în domeniu”, se arată într-un comunicat recent al Chevron.

Chevron va începe lucrări de prospecțiuni seismice 2D pentru gaze de șist pe concesiunile pe care le deține la Marea Neagră, după ce a obținut autorizațiile necesare în acest sens de la Guvernul României, și are în plan demararea forajului de explorare în perimetrul de la Bârlad, a declarat, recent, un purtător de cuvânt al companiei, informație confirmată și de ministrul român al Mediului, Rovana Plumb.

„Chevron va derula un studiu geofizic 2D lângă Marea Neagră și are în plan forarea de sonde de explorare în județul Vaslui. Faza de explorare se va desfășura pe o perioadă de mai mulți ani. În funcție de rezultatele explorării și în colaborare cu Guvernul român, vom decide dacă vom trece la activități de exploatare”, a declarat, potrivit Reuters, purtătorul de cuvânt al Chevron, Sally Jones, fără să precizeze exact când vor începe prospecțiunile seismice și forajul de explorare.

La rândul său, premierul Ponta a declarat că deocamdată se pune doar problema explorării gazelor de şist, care se face prin metode convenţionale care nu implică nicio temere pentru mediu, el arătând că decizia de a folosi aceste resurse va fi luată peste cinci ani.

Ipocrizie sau prostie?

Cu aceeași ocazie, premierul Ponta a arătat că, numai în județul Vaslui, unde Chevron deține trei concesiuni pe care intenționează să exploreze pentru gaze de șist, se vor cheltui doar anul acesta „300 de milioane” pe lucrări de explorare și prospectare.

Bingo. Să ne imaginăm că aceste lucrări de explorare, pentru care se investesc sume mari, sunt încununate de succes, adică duc la descoperirea, după un număr de ani,  a unor zăcăminte de gaze de șist exploatabile comercial.

Să ne imaginăm, totodată, că, la acel moment, autoritățile românești decid, pe baza studiilor, evaluărilor și inspecțiilor de mediu, să nu acorde autorizații de exploatare companiilor care au explorat. Cu alte cuvinte, deși explorările au avut succes, totuși se cheamă că banii cheltuiți cu acestea s-au dus pe apa Sâmbetei.

Ce va face orice companie cu capul pe umeri? Fără îndoială că va da în judecată statul român la curțile internaționale de justiție și arbitraj și îi va cere despăgubiri consistente, cu mari șanse de reușită, pentru „încălcarea așteptărilor legitime ale investitorilor”, așa cum este descrisă în jargon juridic o astfel de situație. Formulă care, într-un fel sau altul, apare în toate tratatele internaționale bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de România, precum și în cele de liber-schimb comercial.

„Clarviziune” sau antepronunțare?

Tocmai de aceea, moratoriul instituit de Guvernul Ponta asupra gazelor de șist în vara anului trecut avea sens. În ideea că nu se apucă nimeni de explorare până nu se decide de principiu dacă se vor da sau nu autorizații de exploatare prin fracturare hidraulică și în ce condiții. În acest fel, în urma dezbaterilor publice reale (care nu au avut loc) și a studiilor științifice europene și naționale, s-ar fi luat o decizie, iar companiile interesate de gaze de șist și-ar fi făcut la rândul lor planurile de afaceri ținând cont de această decizie. Dar nu s-a întâmplat așa.

Programul de guvernare al USL, publicat în mai 2012, prevedea „instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului al procedeului de fracturare hidraulică”.

Ulterior, în iunie, după alegeri și după ce, în campania electorală, USL a militat pentru interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist, Ponta a declarat că România își reanaliza în decembrie poziţia faţă de exploatarea gazelor de şist şi, ulterior, se va alinia eventualelor noi reglementări ale Uniunii Europene.

Dinspre UE n-au venit nici un fel de noi reglementări. În schimb, în martie anul acesta, Ponta a declarat senin că „moratoriul a expirat în decembrie și nu a fost reînnoit. Dacă se vor găsi gaze de șist în România, sunt convins că tehnologia de explorare va progresa suficient de mult în patru sau cinci ani astfel încât să poată primi toate avizele de mediu necesare”.

Una din trei: ori Ponta e clarvăzător și e capabil să știe dinainte în ce ritm va evolua inovația tehnologică în extracția de petrol și gaze, ori nu e conștient că statul român riscă să fie târât prin tribunale în caz că firmele care au investit în explorare nu vor primi autorizații de exploatare, ori s-a antepronunțat, adică a recunoscut tacit că, odată cu sfârșitul moratoriului, faptul că s-a permis explorarea pentru gaze de șist înseamnă că se va permite și exploatarea.  

Există deja precedente

Nu e vorba doar de un risc teoretic. În noiembrie anul trecut, o companie americană, Lone Pine, a dat în judecată guvernul canadian, cerând despăgubiri de 250 de milioane de dolari, după ce autoritățile provinciei canadiene Quebec au instituit un moratoriu asupra fracturării hidraulice și au anulat autorizația de explorare pentru gaze de șist a companiei. 

Compania este înregistrată în Delaware, SUA, dar își are sediul în orașul canadian Calgary, astfel încât Lone Pine a acuzat autoritățile canadiene de încălcarea Acordului American de Liber Schimb (NAFTA). Compania susține că retragerea autorizației a fost ilegală și arbitrară, considerând că a fost prejudiciată fiind lipsită de un activ de valoare, fără proces, fără compensație și fără să existe un interes public limpede.

Lone Pine a luat la țintă autoritățile centrale de la Otawa pentru că, pe baza prevederilor NAFTA, guvernul canadian este responsabil pentru încălcărie tratatului survenite ca urmare a actelor autorităților locale.

Compania susține că, între 2006 și 2011, a cheltuit milioane de dolari, precum și timp și alte resurse, pentru a obține toate avizele și autorizațiile necesare din partea autorităților, ca și pentru pregătirea demarării lucrărilor. „După care, dintr-o dată, fără consultare sau măcar notificare prealabilă, Guvernul provinciei Quebec a adoptat o lege care suspendă toate operațiunile de petrol și gaze din provincie, cu excepția celor derulate în scopuri științifice”, se afirmă în plângerea celor de la Lone Pine.

Va deveni ilegală instituirea de interdicții asupra gazelor de șist?

Potrivit unei variante a proiectului de tratat de liber-schimb dintre UE și Canada (CETA), consultată de Euractiv, instituirea de interdicții asupra activităților de explorare și exploatare a gazelor de șist ar putea deveni ilegală pentru toate statele europene, iar autoritățile care ar institui moratorii în domeniu riscă să fie date în judecată și să li se ceară compensații.

În varianta respectivă se stipulează că este obligatoriu ca investitorii aflați sub jurisdicția celor două părți semnatare „să beneficieze de tratament corect, egal și echitabil”, astfel încât „să nu le fie încălcate așteptările legitime” cu privire la acele acțiuni ale autorităților care le pot influența activitatea, inclusiv în ceea ce privește normele de reglementare a diferitelor sectoare economice.

„Adoptarea CETA sub această formă ar impieta asupra procesului democratic din Europa, întrucât guvernele s-ar teme să ia anumite decizii, de teamă de a nu fi date în judecată. Asta le-ar permite companiilor de petrol și gaze să eludeze interdicțiile asupra gazelor de șist instituite în unele țări. Astfel, cetățenii ar fi obligați să plătească nu doar pentru eventualele daune de mediu și medicale provocate de fracturarea hidraulică, ci și pentru a despăgubi, din postura de contribuabili, aceste companii, în jurisdicțiile care ar interzice exploatarea gazelor de șist”, a declarat Pia Eberhardt, purtător de cuvânt al Corporate Europe Observatory.

Potrivit avocaților specializați în drept comercial internațional consultați de Euractiv, dacă un guvern european va revoca licențe de foraj din motive de mediu, ar putea fi dat în judecată, pe baza tratatului CETA, pentru violarea așteptărilor rezonabile cu privire la profituri ale investitorilor. Va conta, totuși, dacă respectivele moratorii vor fi fost instituite înainte sau după intrarea în vigoare a tratatului.

Cuvântul „canadian” are un sens foarte larg

Zăcămintele de gaze de șist din Europa se află, în medie, la o adâncime cu 50% mai mare decât cele din Statele Unite, iar costurile de producție ar putea fi cu cel puțin 40% mai mari, potrivit unui raport recent al KPMG.

Potrivit proiectului de tratat de liber-schimb, pentru a putea da în judecată guvernele din UE, companiile canadiene nu vor trebui să fie strict... canadiene. „De exemplu, o companie americană cu activități în Canada și care investește în UE va putea invoca CETA”, spune Nathalie Bernasconi Osterwalder, expert în drept comercial internațional la International Institute for Sustainable Development.

Majoritatea companiilor americane de petrol și gaze active în România, cum ar fi Chevron sau ExxonMobil, au subsidiare și în Canada.

Compania americană de tutun Philip Morris a dat în judecată Uruguayul pentru încălcarea unui tratat de protejare reciprocă a investițiilor semnat de executivul de la Montevideo cu Elveția. De asemenea, a deschis un litigiu împotriva guvernului australian, pe baza unui tratat similar semnat în 1993 de Australia și Hong-Kong. Philip Morris deține subsidiare în Elveția și Hong-Kong.

Nu este singura chestiune problematică legată de tratatul CETA. Autoritățile canadiene au amenințat că vor reclama Comisia Europeană la Organizația Mondială a Comerțului pentru un proiect de directivă al executivului european care ar institui tarife împovărătoare la importul în Europa al petrolului canadian extras din nisipuri bituminoase, considerat mai poluant decât alte sortimente.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud