Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08212019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Energie Regenerabila Stiri Energie Regenerabila Energie Hidro si Geotermala Nu doar fracturarea hidraulică pentru gaze de șist, ci și forajul după energie geotermală provoacă cutremure. Elvețienii au simțit-o din nou pe pielea lor

Nu doar fracturarea hidraulică pentru gaze de șist, ci și forajul după energie geotermală provoacă cutremure. Elvețienii au simțit-o din nou pe pielea lor

cutremur geotermal BUN

Lucrările de foraj derulate în cadrul unui proiect elvețian de valorificare a energiei geotermale au provocat un cutremur minor în weekend, care a fost resimțit pe o suprafață extinsă din estul Elveției, de la St. Gallen la Appenzell. De atunci, lucrările au fost întrerupte, iar autoritățile investighează cauzele și modalitatea de survenire a seismului.

Cutremurul, cu o magnitudine de 3,6, a avut epicentrul la o adâncime de patru kilometri. Seismul este legat direct de măsurătorile, testele și mai ales de procedeele de stimulare a rocilor de adâncime, pentru eliberarea energiei geotermale, utilizate de proiectul energetic geotermal de la St. Gallen, potrivit Serviciului sesismologic elveţian din cadrul Şcolii Politehnice Federale din Zurich (EPFZ).

Seismul a avut loc sâmbătă dimineața, iar de atunci lucrările la proiect, care este cel mai mare de acest tip din Elveția, au fost întrerupte. Seismologii elvețieni nu exclud posibilitatea ca unele clădiri din zonele afectate să fi suferit daune minore.

Scopul proiectul geotermal de la St Gallen este de a descoperi apă fierbinte (140 de grade Celsius) la circa 4.500 de metri adâncime, care ar urma să fie utilizată pentru a alimenta cu energie circa jumătate din clădirile din oraș. Cei de la EPFZ au instalat 10 stații de măsurare în jurul zonei de foraj pentru a monitoriza activitatea seismică.

În ultimele zile avuseseră loc numeroase mici cutremure în regiune, din cauza lucrărilor de foraj, iar intensitatea lor a sporit brusc vineri. Forajul a fost întrerupt pentru investigații, iar autoritățile urmează să decidă în următoarele zile dacă proiectul va continua sau nu.

Unul dintre inginerii care lucrau la proiect a declarat agenției elvețiene de presă SDA că echipa de foraj a constatat existența unor scurgeri de gaze cu mare presiune în timp ce se pregătea să foreze la o adâncime de peste 4.000 de metri. Pentru a evacua gazele, echipa a injectat în sonda respectivă 650 de metri cubi de apă amestecată cu mâl de foraj, procedură care, cel mai probabil, a contribuit la producerea cutremurului.

Prezintă aceleași riscuri ca și fracturarea hidraulică

În cadrul proiectelor de acest tip, echipele de foraj își propun să permeabilizeze rocile subterane printr-un proces denumit „stimulare”, care presupune detonarea în adâncime a unui amestesc de apă cu acizi în fisurile rocilor, pentru eliberarea căldurii vulcanice.

Acest proces este în bună măsură similar cu fracturarea hidraulică, utilizată de companiile de petrol și gaze pentru exploatarea șisturilor bituminoase, metodă care constă în pomparea la mare adâncime și cu mare presiune a milioane de litri de apă sărată, amestecată cu un „cocktail” de substanțe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane și eliberarea hidrocarburilor. Metoda prezintă riscuri de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificare a activităților seismice în zonele de exploatare.

Primele proiecte de exploatare a energiei geotermale, din Italia, SUA și Islanda, utilizau energie și abur de suprafață, provenite din gheizere. Primul experiment care a presupus exploatarea energiei geotermale prinse în roci de adâncime a avut loc în anii ’70 la Los Alamos în New Mexico. Atunci s-a pompat apă, cu mare presiune, la o adâncime de circa 3 kilometri, într-un compact de roci fierbinți, având ca efect fracturarea hidraulică a acestora și eliberarea căldurii.

Proiecte similare, denumite sisteme geotermale avansate, au mai fost dezvoltate în Australia, Japonia și Germania. În Franța, un proiect european de cercetare demarat în 1987 în Alsacia, la Soultz-sous-Forets, este și în prezent singura exploatare geotermală de mare adâncime de pe continent.

Acum, Franța are în plan dezvoltarea de proiecte de energie geotermală de mari dimensiuni. În consecință, statul „va permite stimularea rocilor de adâncime cu ajutorul apei și acizilor, pentru creșterea permeabilității acestora”, potrivit documentelor oficiale de organizare a licitațiilor pentru licențe în domeniu, publicate de autoritatea franceză pentru mediu și eficiență energetică.

În cadrul acestor proiecte vor fi utilizați acizi, în timp ce fracturarea hidraulică din industria de petrol și gaze se face cu alte substanțe chimice, precum și cu nisip.

Autoritățile recunosc că această stimulare a rocilor ar putea genera evenimente seismice similare cu cel provocat de proiectul de la Soultz-sous-Forets, care a avut o magnitudine de 2,9 și a fost resimțit la nivelul solului.

Precedent major la Basel

În 2004, un proiect similar a fost lansat la Kleinhüningen, lângă orașul elvețian Basel.

Proiectul consta în injectarea de apă în fisurile rocilor de adâncime din regiune, la circa 5 kilometri, lângă albia Rinului, pentru eliberarea de energie geotermală. Odată adusă la suprafață, apa fierbinte, cu o temperatură de 160 de grade Celsius, ar fi urmat să pună în mișcare o turbină cu abur, cuplată la un generator electric.

Întreaga afacere s-a bucurat de sprijin politic și i-a fost acordat un credit de 30 de milioane de franci elvețieni, garantat de autorități.

Primele operațiuni de foraj au generat un cutremur de circa 3,4 grade pe scara Richter în decembrie 2006, urmat de numeroase replici, care au provocat pagube în valoare totală de 9 milioane de franci elvețieni.

În consecință, proiectul a fost anulat, iar după trei ani, în 2009, autoritățile locale au decis să-l anuleze definitiv.

Șeful proiectului a fost achitat, tot în 2009, de un tribunal elvețian, după ce fusese acuzat de procurori că a provocat cu bună-știință pagubele respective, fiind la curent cu riscurile presupuse de procedura de stimulare a rocilor de adâncime utilizată în cadrul proiectului.

Judecătorii de la Tribunalul Penal din Basel au considerat că Markus Häring, directorul companiei Geothermal Explorers, care se ocupa de proiect, a acționat în limitele cunoașterii științifice de la acea dată și nu a subestimat riscurile presupuse de lucrările de foraj.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud