Statul român - energo-dependent. Peste 50% din deficit, finanţat de încasările rezultate din creşterile de preţ din energie

Statul român a devenit energo-dependent, bugetul fiind principalul beneficiar al „exploziei” preţurilor din energie, blamate public de oficiali, care evită însă să precizeze că, în absenţa acestora şi a încasărilor majorate, deficitul ar fi urcat la 10–12% din PIB, reiese dintr-o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

„Statutul are un stimulent tacit pentru menţinerea preţurilor mai ridicate, chiar dacă discursul public susţine contrariul. Politicile de energie ieftină sunt anti-buget.

Politicile de „energie scumpă” sunt anti-consumator. Problema nu este că energia aduce bani. Problema este că bugetul s-a obişnuit cu aceşti bani. Dependenţa de energie introduce volatilitate într-un buget deja tensionat”, susţine preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.

Potrivit acestuia, între 2020 şi 2025, veniturile directe din energie la bugetul de stat au variat între 45 şi 83 de miliarde de lei anual. În aceeaşi perioadă între 43–63% din deficit a fost „susţinut” de veniturile din energie.

„Fără aceste preţuri ridicate, deficitul ar fi urcat la 10–12% din PIB. Plafonările nu au anulat beneficiul bugetar. Chiar dacă statul a avut cheltuieli cu compensarea facturilor, creşterea nominală a TVA, a accizelor şi taxarea profiturile excepţionale din energie au rămas dominante. Statul a redistribuit, dar a şi încasat masiv”, afirmă acesta.

Dacă populaţia şi industria au perceput explozia preţurilor la energie din 2022–2023 ca pe o veritabilă criză, pentru buget, însă, ea s-a materializat într-o sursă pozitivă de venituri, sectorul finanţând aproximativ 45–63% din deficitul bugetar în 2022–2025.

AEI a elaborat şi două scenarii pentru anii fiscali 2026 şi 2027, unul cu preţuri medii la produsele energetice mai mari şi altul cu preţuri medii mai mici.

Primul scenariu este fundamentat pe un preţ stabil al energiei electrice, pe o majorare cu 15% a preţului gazelor şi cu 10% a carburanţilor, iar cel de-al doilea pe o scădere cu o treime a preţului energiei electrice, cu 15% a gazelor şi cu un preţ stabil la carburanţi.

Diferenţa între încasările statului din primul scenariu (mai scump) şi din cel de-al doilea (mai ieftin) în 2026-2027 este de aproximativ 23 miliarde de lei.

Companiile din energie plătesc o multitudine de taxe la buget.

Impozitele directe din sectorul energetic contribuie substanţial la bugetul de stat, prin instrumente fiscale clasice, dar cu o greutate mult mai mare decât ​​alte sectoare.

Acestea achită atât impozitele plătite de orice companie din România, pe profit, pe dividende, dar şi taxe suplimentare pentru companii mari – mecanisme sectoriale sau pe cifra de afaceri.

„În perioadele de preţuri ridicate, firmele din energie devin multiplicatori fiscali şi astfel profitul lor se transformă în dividende către buget.”, explică preşedintele AEI.

În plus, statul încasează şi redevenţe şi taxe petroliere. Începând cu anul 2026 va exista o creştere de aproximativ 40% a redevenţelor onshore negociate cu operatorii cu un impact direct şi imediat asupra veniturilor.

Redevenţele sunt sensibile la volumele de producţie şi preţul internaţional.

Încasările din TVA sunt, paradoxal, cel mai vizibil câştigător al scumpirilor energiei electrice, gazelor naturale şi carburanţilor. Cota standard rămâne 21% în 2026. Impactul este evident mare în perioadele de volatilitate. Când preţul creşte cu 30%, baza de impozitare creşte automat. Bugetul câştigă fără să modifice nicio lege.

Şi încasările pe forţa de muncă, din impozite şi contribuţii pe salarii, sunt mai ridicate, în sectorul energetic fiind înregistrate salarii peste peste media naţională.

De asemenea, la buget intră şi accizele, taxele şi alte tarife. Statul încasează multiple taxe de la companiile care activează pe piaţa de energie, accize pe carburanţi cea mai stabilă sursă de venit, taxe de mediu şi certificate de emisii şi impozite suplimentare pe cifra de afaceri (din 2025 – 0,5%). Accizele sunt aproape independente de preţ. TVA-ul, în schimb, este hiper-sensibil.

Nu în ultimul rând statul încasează dividente considerabile de la companii din energie, la care deţine participanţii importante.

Întrebarea nu mai este dacă energia este importantă pentru buget. Întrebarea este dacă bugetul poate rezista fără energie scumpă.