Guvernul prelungește cu un an suprataxarea pe gaze, resurse naturale și monopoluri energetice, impozitul pe țiței va fi calculat în lei și indexat cu inflația

Guvernul va prelungi cu un an, până la 31 decembrie 2015, impunerea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători din liberalizarea prețurilor la gaze naturale, a celui de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, în primul rând a petrolului, și a celui pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural. În plus, se va trece la exprimarea în lei a sumei reprezentând impozitul pe țițeiul din producția internă, aceasta urmând să fie anul viitor de 18,5 lei/tonă, față de 4 euro/tonă în prezent și prevăzându-se totodată ca, în anii următori, nivelul impozitului să fie actualizat cu rata inflației.

Măsurile vin după ce Guvernul a anunțat că va menține neschimbat anul viitor regimul și nivelul redevențelor pentru petrol și gaze. În prezent, redevențele sunt cuprinse între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei de hidrocarburi, în funcție de cantitățile extrase trimestrial din fiecare zăcământ.

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, impunerea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători din liberalizarea prețurilor la gaze naturale, a celui de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, în primul rând a petrolului, precum și a celui pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural va fi prelungită cu un an, până la 31 decembrie 2015.

Legislația în prezent în vigoare prevede că cele trei impozite menționate mai sus, intrate în vigoare la 1 februarie 2013, ar fi urmat să fie aplicate doar până la finalul anului în curs, adică până la 31 decembrie 2014.

Guvernul estimează că anul viitor va încasa 245,6 milioane lei din impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, 743,2 milioane lei din impozitul pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale şi 114,6 milioane lei din impozitul pe veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale - în total, 1,103 miliarde lei.

Impozitul pe țiței se va indexa precum accizele

În plus, guvernul va trece la exprimarea în lei a sumei reprezentând impozitul pe țițeiul din producția internă. Astfel, aceasta urmează să fie anul viitor de 18,5 lei/tonă, față de 4 euro/tonă în prezent, urmând ca, în anii următori, nivelul impozitului să fie actualizat cu rata inflației.

Astfel, suma reprezentând impozitul pe țițeiul din producția internă va fi actualizată anual cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2013 – septembrie 2014, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul actualizat al sumei se va publica pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an.

După actualizare, nivelul sume reprezentând impozitul pe țițeiul din producția internă se va rotunji la nivel de două zecimale, prin reducere, atunci când a treia zecimală este mai mică decât 5 şi prin majorare atunci când a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5.

Guvernul promite un nou regim fiscal pentru hidrocarburi, pe 8 ani

Guvernul justifică aceste măsuri, prin faptul că domeniul exploatării gazelor naturale și petrolului este un domeniu complex, care necesită timp pentru studierea combinațiilor de mecanisme și rate de impozitare din cadrul sistemelor fiscale din alte state, a stimulentelor fiscale acordate în scopul atragerii investitorilor (amortizări fiscale accelerate, provizioane pentru epuizarea zăcămintelor, reguli privind deducerea dobânzilor, reportarea pierderilor, scutiri fiscale temporare, creditele pentru investiții etc), a elementelor contextuale, inclusiv proximitatea față de piețe, dimensiunea și capacitatea investitorilor, astfel încât prin strategia de impozitare a domeniului petrolului și gazelor naturale să se identifice elementele care fac ca impozitul aplicat să fie competitiv, respectiv să asigure resursele bugetare necesare și în același timp să nu descurajeze investițiile.

"Evaluarea impactului anumitor costuri care afectează rentabilitatea operațiunilor societăților petroliere (evaluarea petrolului și gazelor, garanțiile de bună execuție, despăgubirile acordate proprietarilor de terenuri, obligațiile privind aportul local, cerințe având ca scop asigurarea bunelor practici de mediu și finanțarea adecvată a recuperării amplasamentului etc) este un exercițiu foarte complex. Activitatea desfășurată în sectorul petrolier are un specific deosebit față de celelalte sectoare, elementele cheie ale acestui sector fiind riscurile ridicate în activitatea de explorare și un ciclu lung al proiectelor", arată Guvernul, în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

În concluzie, Executivul propune prelungirea cu un an a aplicării impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători din liberalizarea prețurilor la gaze naturale și a celui de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, în primul rând a petrolului, "pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii optime a procesului de elaborare a strategiei pentru noul regim de impozitare în domeniul petrolului şi gazelor naturale în perioada 2016-2024 şi pentru a se evita orice risc de blocaj".

Băsescu confirmă Energy Report

Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, confirmând informațiile publicate anterior de Energy Report, că Guvernul pregătea introducerea unei noi taxe pentru industria de petrol și gaze de la 1 ianuarie 2015, odată cu ieșirea din vigoare a impozitului de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețurilor la gaze naturale și a celui de 0,5% din veniturile rezultate din exploatarea țițeiului. Asta în condițiile în care, a arătat președintele, potrivit Legii petrolului nr. 238/2004 și acordurilor petroliere în vigoare, actulele cote de redevență vor putea fi modificate doar pentru eventuale noi acorduri de concesiune care ar urma să fie semnate de Guvern, nu și pentru cele aflate în prezent în derulare.

"Am înţeles că asta îl frământă pe domnul prim-ministru Victor Ponta, stabilitatea fiscală, să nu deranjeze prin modificarea redevenţelor companiile. Eu vreau să-l atenţionez că nu poate modifica redevenţele şi trebuie să înţeleagă foarte bine cum funcţionează aceste mecanisme. Redevenţele sunt stabilite de legea petrolului. Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari care sunt pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor. Redevențele sunt în contractele de concesiune ale tuturor companiilor şi pe care nu le poţi modifica, pentru că sunt concesiuni pe 20 de ani, pe 30 de ani, sunt concesiuni reînnoite, deci este foarte dificil", a declarat Traian Băsescu.

Băsescu a făcut această declarație după ce premierul Ponta a declarat, tot joi, că Guvernul a decis prin OUG prelungirea actualului regim fiscal pentru producția de petrol și gaze a României și că în privința redevențelor petroliere este nevoie de stabilitate, afirmând că, în opinia sa, acestea chiar ar trebui scăzute pentru zăcămintele offshore din Marea Neagră.

"Mai sunt două taxe, una este suprataxa pentru gaze, generată de liberalizarea preţului la gaze pentru industrie şi a doua este taxa pentru resurse minerale. În mod normal aceste două taxe trebuie să dispară la 1 ianuarie 2015. Taxele sunt o opţiune a unui stat, nu trebuie negociate cu nimeni, spre deosebire de redevenţe, care necesită discuţia cu toţi concesionarii. De aceea, singura modalitate şi modalitatea corectă şi mai ales modalitatea la care se aştepta toată piaţa, toţi ştiau că de la 1 ianuarie 2015 se va introduce o altă taxă, simultan cu scoaterea celor două despre care v-am vorbit mai înainte", a arătat Traian Băsescu.

În ce ar putea consta

Energy Report scria încă din 24 noiembrie că Guvernul ar putea impune companiilor producătoare de hidrocarburi un nou impozit, pe lângă redevențele petroliere pe care acestea le plătesc pentru producția de țiței și gaze extrasă, noul impozit urmând să suprataxeze profitul înregistrat de aceste companii strict din activitățile upstream, de explorare și producție.

Astfel, potrivit surselor Energy Report, pe lângă redevențele specifice sectorului de petrol și gaze, impozitul pe construcții speciale și impozitul pe profit de 16%, pe care îl datorează toți agenții economici din România, companiile producătoare de hidrocarburi ar urma să plătească și o suprataxă pe profitul obținut strict din activitatea de producție de țiței și gaze, respectiv pe diferența dintre veniturile obținute din vânzarea producției și costurile obținerii acestei producții.

La stabilirea bazei de impunere a impozitului general pe profit de 16% se iau în calcul, în cazul producătorilor de petrol și gaze, și alte venituri și cheltuieli decât cele legate strict de activitatea de producție. Noua suprataxă pe profitul obținut din activitățile upstream ar viza doar veniturile și cheltuielile legate direct de extracția producției de hidrocarburi.

În Marea Britanie există o suprataxă similară, care vizează profiturile obținute strict din activități de explorare și producție de hidrocarburi de către companiile de profil. Guvernul britanic tocmai a anunțat că va reduce această suprataxă de la actualul nivel de 32% la 30%, dând de înțeles că ar putea urma și alte reduceri ale acesteia.

În plus, executivul de la Londra va extinde nivelul de deductibilitate fiscală pentru investițiile inițiale în proiecte noi de exploatare de petrol și gaze offshore din Marea Nordului și va majora, de asemenea, facilitățile fiscale pentru companiile care dezvoltă în paralel mai multe câmpuri offshore de hidrocarburi în condiții dificile de exploatare, izolate, situate la mare adâncime și necesitând tehnologii foarte costisitoare.

Cât s-a încasat din supraimpozitare

Bugetul de stat a încasat în total 413,34 milioane lei anul trecut de pe urma noilor impozite impuse sectorului energetic și extractiv, cu 19,2% mai puțin decât suma preconizată prin prevederile bugetare definitive, de 511,85 milioane lei, și cu 35% sub nivelul estimat prin prevederile bugetare inițiale, de 635,88 milioane lei. Execuția bugetară pe 2013 arată că statul și-a depășit cu 3% planul de încasări în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, comparativ cu prevederile bugetare definitive. În schimb, în ceea ce privește impozitul pe exploatarea resurselor naturale și cel pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural, statul a încasat doar 74%, respectiv 55,4% din cât preconiza.

Anul trecut, bugetul de stat a încasat 243,07 milioane lei din noul impozit pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu 3,4% mai mult decât preconiza prin prevederile bugetare definitive, potrivit execuției bugetare pe 2013. Suma încasată este însă cu peste 11% mai mică decât prevederile bugetare inițiale, care estimau încasări de 273,5 milioane lei. Noul impozit a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 și este în cotă de 60%. Pentru stabilirea bazei impozabile, din veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze ca urmare a liberalizării prețurilor se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din gaze naturale reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil al producătorilor de gaze naturale.

Tot de la 1 februarie anul trecut a fost introdus un nou impozit pe exploatarea resurselor naturale, în cotă de 0,5%, aplicată asupra veniturilor rezultate din extracția petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase și neferoase, precum și din exploatarea forestieră. Din acest impozit, bugetul de stat a încasat anul trecut 66,84 milioane lei, cu 26% mai puțin decât prevederile bugetare finale (90,25 milioane lei) și cu 37,5% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (106,88 milioane lei).

De asemenea, de la 1 februarie 2013, s-a introdus un impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, datorat de operatorii de transport de energie electrică și gaze naturale (Transelectrica și Transgaz), precum și de unii distribuitori de energie electrică și gaze naturale, titulari ai unor contracte de concesiune încheiate cu Ministerul Economiei sau cu autorități locale. Din acest impozit s-au încasat anul trecut 103,42 milioane lei, reprezentând doar 55,4% din prevederile bugetare definitive (186,6 milioane lei) și cu 60% sub nivelul prevederilor bugetare inițiale (255,5 milioane lei). Cotele de impozitare merg de la 0,1 la 0,85 lei/MWh și se aplică veniturile rezultate din transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.

Statul a avut și în 2014 încasări semnificative din aceste trei forme de suprataxare, dar și din nou introdusul impozit pe construcțiile speciale, așa-numita taxă de stâlp.