Vor înghiți companiile costul cu majorarea accizelor în condițiile în care statul încasează 57% din prețul benzinei și 52,65% din prețul motorinei?

Detalii: Publicat în 08 November 2013; Scris de Florin Rusu

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a declarat destul de liniștit în legătură cu eventualitatea creșterii prețurilor la carburanți și cu efectul inflaționist al acestora în urma majorării considerabile a accizelor, susținând că “producătorii” își vor asuma o mare parte din costul cu majorare impozitării. Referindu-se la impactul limitat în preţuri al măsurilor fiscale, şeful BNR şi-a început explicaţiile argumentând că piaţa "nu înghite orice".

Mai mult, şeful băncii centrale susţine că dacă se adevereşte prognoza de cotaţie a preţurilor la benzină sau motorină, s-ar putea ca impactul să fie zero.

Așa să fie? Guvernatorul se bazează în estimările sale pe fragilitatea cererii interne și pare a folosi un model economic bazat pe o concurență perfectă. Concurență perfectă care nu există pe nicio o piață cu atât mai puțin pe cea de petrol și gaze. Date fiind ipotezele de la care pleacă guvernatorul, cererea internă fragilă și o creștere economică sub potențial, acesta ar trebui să se îngrijoreze nu atât de efectele inflaționiste ale majorării accizelor și altor taxe impuse de guvernul Ponta sectorului energetic, cât mai ales de efectul negativ al acestor măsuri asupra creșterii economice.

O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, îşi mai micşorează din profit, îşi mai trece pe eficienţă (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care doreşte să rămână în piaţă. Să-şi crească şi productivităţile, să mai reducă din birocraţia internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anterioară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe preţurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Şi asta vom vedea. Nu? (…) Faptul că, spun eu, creşte preţul la benzină are efect limitat. Încercăm să-l calculăm. S-ar putea ca efectul să fie mai mare decât 0,2 sau 0,4 sau cât am calculat noi sau încercăm să-l calculăm când vom avea metodologia, sau 0,6, dacă preţul ţiţeiului internaţional se duce în sus. Sau dacă ce s-a întâmplat până acum, slăbirea dolarului, ca să nu zic devalorizarea dolarului faţă de euro şi deci faţă de leu, se va reversa. Impactul categoric va fi mai mare decât 3% pe creşterea preţului la benzină sau motorină

Mugur Isărescu

Marje de rafinare negative

O veste bună pentru guvernator ar putea fi interpretată evoluția din trimestru al treilea al sectorului de rafinare și marketing al OMV Petrom. Acesta a înregistrat un profit operațional de 141 milioane de lei, față de unul de 121 de milioane de lei în trimestrul al doilea al lui 2013. Însă comparând datele cu trimestrul al treilea al lui 2012, vestea nu mai este atât de bună, profitul operațional al segmentului de rafinare și marketing scăzând cu 25%. În T3/13, volumul total al vânzărilor din marketing ale OMV Petrom a fost cu 5% mai mic față de T3/12. Vânzările cu amănuntul ale grupului, care au reprezentat 68% din vânzările totale din marketing, sunt cu 1% sub nivelul din T3/12.

Principalul motiv: Indicatorul marja de rafinare a fost în T3 de - 4,31 USD/bbl, mai scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în T3/12 (- 0,46 USD/bbl). Per total, nivelul indicatorului marja de rafinare a fost afectat de costul ridicat al țițeiului și de marjele mai mici la produsele petroliere, cu excepția propilenei și a GPL. De altfel, performața mai bună a segmentului în primele nouă luni este explicabilă prin efectul de bază față de 2012, când în al doilea trimestru rafinăria Petrobrazi a fost închisă timp de 6 săptămâni. Drept urmare, s-a majorat rata de utilizare a rafinării de la 66% în 2012 la 90% în primele nouă luni ale lui 2013.

În rezumat, guvernatorul ar dori ca “producătorii” să-și asume majorarea de acciză și să nu o transfere către consumatori, în condițiile unei marje de rafinare în scădere și a unei cereri de produse petroliere în scădere. Creșterea vânzărilor Petrom pe trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea ar putea fi explicată prin evoluția prețurilor, ajunse la minimul anului.

Partea statului din prețul benzinei și motorinei, 57%, respectiv 52,65%

Pentru a-și asuma o mare parte din majorarea de accize, și a nu o transfera consumatorului, companiile ar trebui să aibă stimulente economice în acest sens. Numai că majorarea de accize a distrus aceste stimulente. Dacă în prezent, înainte de majorare, din prețul unui litru de benzină, 51,07% revine comerciantului (din care acesta trebuie să-și achite costurile, cu materia primă, cu personalul plus investițiile și să rămână și cu o marjă de profit) și 48,83% statului (din accize și TVA), după majorare accizelor, dacă și-ar asuma integral această majorare, comerciantul ar benefica de numai 43% din prețul benzinei, iar statul de 57%. Situația este similară și în cazul motorinei, unde în prezent, 53,89% din preț merge la comerciant și 46,11% la stat. După majorare, dacă prețul ar rămâne același (comerciantul și-ar asuma integral costul cu majorarea de accize), el ar rămâne cu numai 47,53%, iar statul s-ar bucura de 52,65%.

Benzinarii, instrument de colectare a impozitelor pentru statul român

Cu alte cuvinte, după această majorare de accize, benzinarii s-au transformat într-un instrument de colectare a impozitelor pentru statul român. Ei și-ar putea menține sau măcar atenua reducerea marjei de profit în două moduri, fie prin volum, fie prin preț. Însă majorarea volumului vândut la un preț mai mic nu va face altceva decât să crească procentul de care va beneficia statul, ca urmare a caracterului fix al accizei. Dacă optează pentru un volum mai redus la un preț mai mare, în schimb, comercianții ar putea crește procentul de care vor benefici ei în detrimentul celui al statului.

Astfel, dacă vor decide să transfere tot costul cu majorarea accizelor, către consumator, procentul comercianților dintr-un litru de benzină ar ajunge la 46,71% (față de 43% - procentul pe care l-ar realiza dacă prețul ar rămâne constant), iar cel dintr-un litru de motorină, la 51,71% (față de 47,35% cât ar obține dacă ar accepta să suporte integral costul cu majorarea accizelor).

Pentru un volum mai mic la un preț mai mare înclină balanța și marjele de rafinare negative înregistrate, ca și faptul că 70% din motorina comercializată pe piața internă provine din importuri. Singurul element care poate da speranță guvernatorului este cererea internă încă slabă, dar dată fiind competiția redusă din domeniu, această speranță este extrem de slabă.

Benzină 5,5 lei/l (situația actuală)

51,07% - comerciant, 48,83% - statul din accize și TVA

1,065 lei - TVA

1,626 lei - accize

2,809 lei - comerciant

Benzină - 5,5 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

43% - la comerciant, 57% - statul din accize și TVA

1,065 lei -TVA

2,035 lei - accize

2,4 lei lei - comerciant

Benzină - 6 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

46,71% - comerciant, 53,29% - statul din accize și TVA

1,162 lei - TVA

2,035 lei- accize

2,803 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (situația actuală)

53,89% comerciant, 46,11 % - statul din accize și TVA

1,134 lei - TVA

1,494 lei - accize

3,072 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

47,35% - la comerciant, 52,65% - statul din accize și TVA

1,1134 lei - TVA

1,897 lei - accize

2,699 lei - comerciant

Motorină 6,2 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

51,71% - comerciant, 48,29 - statul din accize și TVA

1 leu - TVA

1,897 lei - accize

3,103 lei - comerciant