Soarta Lukoil în România: toate drumurile duc în Kazahstan!

Soarta principalelor business-uri ale gigantului rus Lukoil în România, cel de rafinare și cel de distribuție carburanți, depinde de posibilitatea importului de materie primă prin intermediul terminalului Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorosisk, scutit de la sancțiunile UE, terminal prin care este alimentată și cea mai importantă rafinărie din România, Petromidia, deținută de grupul kazah KMG.

Concluzia apare într-o analiză a publicației economice ruse Kommersant și confirmă afirmațiile dintr-un un document din iulie 2022 al Petrotel-Lukoil SA, care preciza că „impunerea de sancțiuni economice la această dată nu impun restricții asupra desfășurării activității societății în condiții optime (în România - n.r.), însă nu se pot anticipa evoluțiile viitoare și modul în care eventuale restricții viitoare pot influență sau nu continuarea activității societății”.

Spre deosebire de celelalte 2 state în care Lukoil deținea rafinării, Italia (de unde grupul rus deja s-a retras) și Bulgaria, România nu a lansat în spațiul public nicio discuție privind transferul rafinăriei Petrotel sub control guvernamental, care să forțeze o eventuală vânzare, remarcă analiza Kommersant. Guvernul României susține că, împreună cu Petrotel-Lukoil SA, a reușit să găsească surse alternative de aprovizionare cu materii prime pentru buna funcționare a rafinăriei.

„Totuși, rafinăria se confruntă cu o serie de dificultăți. În primul rând: creșterea costului cu aprovizionarea. Până acum, Petrotel a primit materii prime pe cale maritimă printr-unul din cele două terminale de la Novorosisk (nu prin cel al CPC - n.r.). Dacă (în urma intrării în vigoare pe 5 decembrie a embargoului impus de UE importului maritim de țiței rusesc - nr.r) țițeiul ar fi importat prin Bosfor și Dardanele din porturile mediteraneene, costurile de transport ar crește considerabil, implicit cu taxa pe care Turcia o percepe pentru tranzitul strâmtorilor. O altă opțiune ar putea fi menținerea aprovizionării prin portul rusesc Novorosisk, unde se află terminalul CPC, caz în care Kazahstanul ar deveni devine furnizorul cheie (și) pentru Petrotel”, susține Kommersant.

Cel de-al doilea scenariu avansat de publicația rusă pare a se fi realizat deja. Încă din decembrie, dinaintea vânzării rafinăriei din Italia, ISAB, care era alimentată pe cale maritimă prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), Lukoil a decis să reorienteze exporturile prin acea conductă către oleoductul CPC.

Astfel, potrivit Reuters, exporturile de petrol ale Lukoil via CPC s-au dublat practic, până la 660.000 de tone în decembrie 2022, de la un nivel de 364.000 de tone în noiembrie.

Dacă nivelul se va păstra pe durata întregului an, Lukoil ar putea exporta prin intermediul oleoductului CPC aproximativ 8 milioane tone de țiței. Cum în 2021, rafinăria Lukoil de la Burgas a procesat aproximativ 7 milioane tone (din capacitatea totală de 10 milioane tone), iar Petrotel aproximativ 2 milioane tone, rezultă că prin CPC Lukoil ar putea furniza aproape 90% din necesarul de materie primă procesată în rafinăriile din România și Bulgaria. Recent, ministrul kazah al energiei a anunțat că KMG a primit acordul Moscovei privind exportul prin oleoductul Druzhba a 1,5 milioane tone țiței kazah Kebco (cantitate care s-ar putea majora la 6 milioane tone) din zăcământul Karachaganak, în care KMG este partene cu Lukoil, ambele deținând împreună o participație de aproximativ 25%.

În plus, rafinăria Lukoil din Bulgaria este scutită de la aplicarea embargoului UE, putând procesa petrol rusesc și exporta produsele obținute. Ceea ce înseamnă că Litasco, compania de trading a Lukoil și acționarul principal al Petrotel-Lukoil SA, cu 99,76%, va trebui să găsească țiței din surse terțe doar pentru Petrotel.

Iar țițeiul din surse terțe poate fi chiar țiței din zăcăminte din afara Rusiei la care Lukoil deține participații. În Kazahstan, de exemplu, Lukoil și KMG sunt parteneri strategici în trei proiecte majore upstrem, Karachaganak, Tengiz, și Kumkol, și acționari ai oleoductului CPC, ceea ce ar permite alimentarea rafinăriei Petrotel cu țiței Lukoil produs însă în Kazahstan, și nu în Rusia.

De altfel, la finalul lunii iulie, la 2 luni de la adoptarea de către UE al celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, prin care introducea embargoul impus importurilor maritime de petrol și produse petroliere, un document Petrotel-Lukoil SA preciza că „impunerea de sancțiuni economice la această dată nu impun restricții asupra desfășurăriii activitățiii societății în condiții optime (în România - n.r.), însă nu se pot anticipa evoluțiile viitoare și modul în care eventuale restricții viitoare pot influență sau nu continuarea activității societății”

Potrivit documentului, Petrotel-Lukoil SA a monitorizat evenimentele și sancțiunile impuse, prin prisma contractelor semnificative încheiate cu entități din Federația Rusă, precum și prin eventuale dificultăți financiare întâmpinate. Astfel, contractele încheiate cu societăți din Federația Rusă nu sunt semnificative, susține Petrotel-Lukoil SA, acestea având o pondere mai mare asupra serviciilor suport de IT precum și pe „servicii executate în perioada de oprire pentru revizia capitală și din care au rămas plăți parțiale pentru servicii executate”.

Cu toate acestea, cum activitatea Petrotel-Lukoil se bazează într-o mare măsură pe petrol, gaze sau alte produse de bază, „modificarea semnificativă a prețurilor acestora, inclusiv a certificatelor CO2 ar putea afecta semnificativ fluxurile de mijloace bănești și valoarea justă a activelor Societății, inclusiv accesul la surse de finanțare. Aceste aspecte indică faptul că există o incertitudine semnificativă care ar putea să pună în mod semnificativ la îndoială capacitatea entității de a-și continuă activitatea”.

Dacă situația se va agrava, posibilitatea vinderii business-urilor din România de către Lukoil este îngreunată de două elemente: cel al alimentării Petrotel și de contribuția de solidaritate de 60% impusă de guvernul României, care face neatractivă o investiție în acest sector în momentul de față.

Începând cu sfârșitul anului 2020, atât rafinăria (Petrotel-Lukoil SA), cât și rețeaua de benzinării (Lukoil România SRL) sunt deținute nu direct de grupul rus, ci de divizia elvețiană de trading a acestuia, Litasco Geneva.

„În dată de 29.12.2020 Societatea a încheiat un contract de procesare țiței , valabil începând cu 01.01.2021, cu Litasco Geneva, acesta fiind și noul acționarul majoritar. Astfel, structura Operaționala a societății s-a schimbat prin trecerea de la statutul de producător și vânzător al produselor rezultate din producție la statutul de procesator țiței. În baza contractului de procesare menționat, începând cu dată de 01.01.2021, societatea a primit materie prima aparținând Litasco și a predat tot către acesta produsele rezultate din procesare, emițând lunar o factură pentru serviciile de procesare prestate către Litasco”, explică Petrotel-Lukoil SA noua structură a business-ului care seamănă cu una de „loan”.

Astfel, un potențial cumpărător trebuie să înlocuiască logistica de trader a Litasco atât în ceea ce privește achiziția de materii prime, cât și a vânzării de produse procesate. De aceea, achiziționarea rafinăriei fără rețeaua de benzinării sau invers nu pare a a avea niciun sens. În plus, potențialul cumpărător s-ar confrunta cu aceleași probleme ale creșterii costurilor de transport ca și Lukoil, ceea ce ar indica drept optim ca acesta să dețină participații în Kazahstan, pentru a putea aduce mai ieftin materie primă prin CPC.

Totodată, Petrotel-Lukoil are o facilitate de credit de la Litasco în valoare de 350 milioane euro sub formă de împrumut pe termen scurt pentru finanțarea capitalului circulant. Data rambursării împrumutului este 31 Decembrie 2023, iar Litasco poate solicită rambursarea împrumutului la orice moment pe durata contractului cu o notificare de 3 zile lucrătoare.

Acesta este motivul pentru care compania avertizează că „având în vedere că activitatea societății este dependență atât de contractul de procesare încheiat cu Litasco Geneva, cât și de creditul de finanțare contractat cu același Litasco Geneva, care este și acționarul nostru majoritar, indirect, orice restricție care poate avea un impact asupra activității acționarului majoritar va avea influențe directe și asupra Petrotel Lukoil SA”.

Petrotel Lukoil a terminat 2021 cu profit net de circa 22 milioane lei, la o cifră de afaceri de 1,07 miliarde lei. În 2020 și 2019, rafinăria a cumulat pierderi totale de circa jumătate de miliard de lei, la rulaje de 3,8 miliarde lei, respectiv 5,8 miliarde lei.

În schimb, Lukoil România SRL, care deține 315 stații de alimentare, a avut în 2021 un profit de 160 milioane lei la o cifră de afaceri medie anuală de 7,9 miliarde lei, iar în 2020 un profit de 150 milioane lei la o cifră de afaceri de 6 miliarde lei.