Agenția Europeană de Mediu: Poluarea în Europa a scăzut semnificativ din 1990 încoace, avântul gazelor naturale este una din explicații

Emisiile de gaze poluante s-au redus semnificativ în Europa din 1990 încoace, chiar dacă în ultimii 10 ani ritmul de reducere a acestor emisii a scăzut și sunt încă multe state care depășesc plafoanele convenite la nivel internațional, se arată într-un raport recent al Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency- EEA).

Din cauza dezindustrializării masive, dar și grație unor investiții în tehnologii mai performante și mai curate, România se află în topul țărilor cu cea mai mare reducere a emisiilor poluante, reiese din raport.

Potrivit documentului citat, cumulat, la nivelul celor 28 de state membre UE, cel mai mult s-au redus emisiile de oxizi de sulf. Nivelul acestora în Europa era,în 2013, cu 87% mai scăzut decât în 1990, reducerea fiind datorată în principal sectorului de producție și distribuție de energie electrică, precum și consumului de energie din sectorul industrial.

"Această reducere este rezultatul unei combinații de factori: trecerea de la combustibili cu conținut ridicat de sulf la combustibili cu conținut scăzut de sulf, cum ar fi gazele naturale, în sectoarele legate de energie, montarea de instalații de desulfurare la facilitățile industriale, în special la centralele electrice, și impactul directivelor europene privind conținutul de sulf al combustibililor lichizi. Un factor important a fost schimbarea structurii producției de energie electrică, respectiv introducerea de unități de producție cu ciclu combinat (turbină cu gaze şi cazan recuperator de abur fără ardere suplimentară) și reducerea ponderii producției de electricitate pe bază de cărbune în cadrul mixului energetic", se arată în raportul EEA.

Doar între 2012 și 2013, emisiile de oxizi de sulf din UE au scăzut cu 14%, în principal grație reducerii emisiilor în Bulgaria, Spania, Grecia și România. Față de 1990, emisiile de oxizi de sulf din România au scăzut cu 77%, iar față de 2012 – cu 21,3%.

Reduceri de emisii și în România

Și alte tipuri de emisii poluante s-au redus masiv față de nivelurile din 1990, inclusiv trei tipuri de emisii responsabile cu formarea de ozon la nivelul solului: cele de monoxid de carbon (scădere de 66% între 1990 și 2013), compuși organici volatili nemetanici (-59%) și oxizi de azot (-59%).

"În ceea ce privește acești poluanți de bază, ritmul de reducere a emisiilor a scăzut în ultimii 10 ani", se precizează în raport.

Deși emisiile de monoxid de carbon din UE au scăzut cu 66% între 1990 și 2013, acestea s-au majorat totuși în 2013 față de 2012, cu 3%, în principal din cauza creșterilor consemnate în Italia, Belgia și Cehia. În 2013, cei mai mari emitenți de monoxid de carbon din UE, contribuind cu câte peste 10% la total, au fost patru dintre cele mai mari economii din Europa, respectiv Franța, Germania, Italia și Polonia.

În România, emisiile de monoxid de carbon au scăzut, la nivelul anului 2013, cu 39% față de 1990 și cu 7,6% față de 2012.

Emisiile de compuși organici volatili nemetanici au scăzut cu 59% din 1990 în 2013. Între 2012 și 2013, scăderea a fost de 0,9%, datorată în principal reducerilor din România, Spania și Marea Britanie. În România, reducerea a fost de 11% față de 1990 și de 7% față de 2012. În ceea ce privește oxizii de azot, aceastea au scăzut în UE, la nivelul anului 2013, cu 54% față de 1990 și cu 4,4% față de 2012. În România, scăderile au fost de 52%, respectiv 6,9%.

Gazele de șist – bune pentru mediu?

Europa ar trebui să înțeleagă imensele beneficii pentru mediu aduse de exploatarea gazelor de șist, declara, în urmă cu 2 luni, CEO-ul gigantului energetic american ExxonMobil, Rex Tillerson, arătând că boom-ul american al gazelor extrase din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică a dus la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în SUA.

"Gazele de șist au fost esențiale în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite. Producția de gaze naturale a crescut, iar emisiile au scăzut, pe măsură ce centralele electrice pe gaze naturale au început să înlocuiască vechile unități de producție de electricitate pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante", a spus Tillerson la Paris, la World Gas Conference.

Pe de altă parte, la aceeași conferință, CEO-ul BP, Bob Dudley, a arătat că boom-ul american al gazelor de șist a fost susținut semnificativ de legislația din SUA, potrivit căreia proprietarii de terenuri cu resurse minerale în subsol au drept de proprietate și asupra acestor resurse, drept care nu există în altă parte. "Este principalul motiv pentru care producția de gaze de șist nu a luat avânt în afara Statelor Unite", a spus și B.C. Triparthi, șeful GAIL India Ltd., cel mai mare distribuitor de gaze naturale din această țară.

Chevron, ExxonMobil și Royal Dutch Shell au renunțat la aproape toate operațiunile lor de explorare după zăcăminte de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică, din Europa, Rusia și China. Motivele variază de la instituirea de sancțiuni economice împotriva Rusiei de către SUA și UE la moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale lucrărilor de explorare din Polonia, ieftinirea petrolului de șist sub costul de producție sau opoziția organizațiilor de mediu și ale locuitorilor din zonele cu resurse din mai multe state europene.

De exemplu, în Polonia, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Chevron a renunțat complet la proiectele sale de fracturare hidraulică din Europa în februarie, când a anunțat că se retrage din România. Shell, la rândul său, a anunțat că își reduce investițiile în dezvoltarea de zăcăminte de șist la nivel global cu 30%. Este vorba de concesiuni din Turcia, Ucraina și Argentina. Exxon s-a retras din Polonia și Ungaria și și-a suspendat operațiunile din Germania.

În prezent, în afară de Statele Unite, unde boom-ul fracturării hidraulice a creat supraproducție pe piețele mondiale de hidrocarburi, prăbușind prețul țițeiului, doar în China, Argentina și Canada mai există operațiuni de producție comercială de petrol și gaze de șist. Asta cu toate că SUA deține mai puțin de 10% din rezervele mondiale estimate de hidrocarburi din șisturi bituminoase. În Europa, incluzând Rusia, dar și în China, rezervele sunt triple față de cele americane, potrivit Energy Information Administration.