Emiratul arab Abu Dhabi ar putea ieși din acționariatul OMV, după ce statul austriac și-a sporit controlul politic asupra companiei

Marii acționari străini ar putea renunța la participațiile lor în cele mai mari companii de stat din Austria, cum ar fi grupul-mamă al OMV Petrom, după ce guvernul de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului OIAG, care administrează participațiile statului la aceste companii.

Declarația a fost făcută de către Siegfried Wolf, chairman al holdingului OIAG, într-un interviu acordat revistei News, în care a apărat performanțele holdingului, pe care guvernul austriac vrea să-l restructureze din temelii, transformându-l din societate comercială în agenție subordonată guvernului, reducându-i puterile, atribuțiile și autonomia și întărind rolul factorului politic asupra companiilor de stat din Austria.

IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi controlează aproape 25% din acțiunile OMV, iar miliardarul mexican Carlos Slim deține, prin compania sa America Movil, pachetul majoritar al Telekom Austria. Cei doi investitori au acorduri de parteneriat pe termen lung cu statul austriac în privința capitalului deținut la cele două companii.

Wolf susține că schimbarea statutului OIAG contravine respectivelor acorduri de parteneriat și, în consecință, acționarii străini ar putea considera că acestea au devenit nule.

Are Viena bani să răscumpere 25% din OMV?

"Sunt mai multe scenarii posibile. În anumite circumstanțe, partenerii străini s-ar putea retrage. Se pare că nu toată lumea înțelege asta", a spus Wolf.

El a explicat că IPIC ar putea exercita o put option în anumite circumstanțe și că statul austriac ar putea fi obligat să răscumpere participația arabilor la OMV. "Întrebarea este: dacă IPIC decide să se retragă, dat fiind noile circumstanțe, este pregătit statul austriac să răscumpere participația la OMV plătind 1,8 miliarde euro?", a declarat chairmanul OIAG.

O put option este un instrument bursier contractual prin care deținătorul instrumentului capătă dreptul, dar nu și obligația, de a vinde un activ la un preț specificat, unui anumit cumpărător, dacă sunt întrunite anumite circumstanțe, stabilite prin contract. Acest instrument este folosit de investitori în special pentru a se proteja de riscul scăderii prețului acțiunilor deținute.

În vara anului trecut, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a OMV Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, o tranzacție care ar fi adâncit controversatele legături dintre Austria și Rusia din punct de vedere al Uniunii Europene, în contextul crizei din Ucraina.

"S-au purtat discuții, dar părțile mai trebuie să ajungă la un acord în privința prețului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters. Cei de la Gazprom au negat informația.

Își declarau loialitatea înainte de restructurarea OIAG

Cei de la IPIC declarau, înainte de anunțul restructurării OIAG, că sunt mulțumiți de participația lor de 25% la OMV și că își mențin angajamentul de a fi un investitor pe termen lung în grupul austriac.

"OMV e în formă bună, deci suntem mulțumiți de strategie", declara, în decembrie anul trecut, directorul financiar al IPIC, Murtadha al-Hashmi, la postul austriac de radio ORF. El a adăugat că "este nevoie de o anumită restructurare" în interiorul companiei, dar că aceasta se află în desfășurare.

al-Hashmi a respins informațiile potrivit cărora IPIC ar putea renunța la participația deținută la OMV. "Intenția actuală a IPIC este de a rămâne investitor pe termen lung la OMV", a spus directorul financiar al fondului suveran din Abu Dhabi, refuzând să comenteze subiectul plecării CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, înainte de finalizarea mandatului.

"Suntem o familie. Anumite lucruri se discută doar în familie", a spus Murtadha al-Hashmi.

Cum s-a ajuns aici

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice".

În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

Potrivit planurilor guvernului de la Viena, OIAG va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Clică de privilegiați"

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

"Lipsiți de profesionalism"

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.