Efecte perverse: sancțiunile euroatlantice la adresa Rusiei scumpesc gazele și carburanții în Republica Moldova

Sancțiunile SUA și UE la adresa Rusiei, prin care blocul euroatlantic a blocat accesul băncilor și corporațiilor rusești la refinanțări în dolari și euro de pe piețele internaționale, are efecte negative asupra Republicii Moldova, țară în care duminică, 30 noiembrie, au loc alegeri parlamentare, hotărâtoare pentru direcția geopolitică și strategică pe care o va lua țara, prinsă la mijloc între sfera de influență occidentală și cea a Federației Ruse.

Republica Moldova este 100% dependentă de importurile de gaze din Rusia și, în plus, își asigură aproape integral necesarul de carburanți și produse petroliere din import. Comerțul cu ambele tipuri de mărfuri este denominat în valută și, în consecință, prețurile plătite de consumatorii finali depind foarte mult de evoluția cursului de schimb al leului moldovenesc, în special de cel față de moneda americană.

Problema este că, din cauza dificultăților de refinanțare în dolari și euro cu care se confruntă instituțiile de credit și corporțiile din Rusia, ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA și UE, băncile rusești își reduc expunerea pe subsidiarele lor din Republica Moldova, impunându-le acestora repatrierea de sume mari în valută. În subsidiar, un alt motiv pentru care băncile rusești își repatriază capitalurile din străinătate este reprezentat de necesitatea compensării poverii bugetare reprezentate de costurilor anexării peninsulei Crimea și de majorarea cheltuielilor militare, pe fondul conflictului armat din estul Ucrainei.

Mai ieftin în dolari, mai scump în lei moldovenești

Această reducere masivă a expunerii pe Republica Moldova are ca efect deprecierea leului moldovenesc și, în consecință, majorări de prețuri la produsele de import, dintre care cele mai importante sunt gazele naturale și carburanții. Asta în pofida faptului că, recent, Gazprom a redus cu 12% tariful de import pentru gazele livrate de ruși peste Prut, de la 378 la 331,8 dolari/mia de metri cubi, iar cotațiile internaționale la țiței, de care depind și prețurile finale la carburanți în Basarabia, au scăzut cu 34% din iunie încoace, ajungând sub 80 dolari/baril.

De la jumătatea anului și până în prezent, leul moldovenesc s-a depreciat cu peste 7% față de dolarul american, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. De la finalul lunii martie, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, deprecierea a fost de aproape 12%, iar de la începutul anului – de 15%.

Republica Moldova a importat 659,4 milioane metri cubi de gaze naturale în primele nouă luni din 2014, cu 4,8% mai puțin față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor ANRE de peste Prut. Însă din cauza deprecierii leului moldovenesc, prețul achitat de Republica Moldova pentru mia de metri cubi a fost de 5.164 lei, cu 9% mai mare față de primele nouă luni din 2013.

Rușii retrag valută

Fostul ministru de Finanțe de la Chișinău, Veaceslav Negruța, afirmă, pe blogul său personal, că trei bănci din Republica Moldova „exportă” valută în Rusia și creează un deficit de dolari pe piața valutară internă, ceea ce duce la deprecierea masivă a leului moldovenesc.

"Moldova nu este izolată şi ruptă de influenţa regională. Tot ce se întâmplă la vecinii noştri, are impact şi aici. Avem impuse sancţiuni de către comunitatea internaţională faţă de Rusia pentru acţiunile sale în Ucraina. Respectiv, pe filiera de corporaţii, în Rusia este un deficit enorm de mare de capital. Adică, acele banci străine, acele întreprinderi mari care finanţau şi dezvoltau sectorul corporativ din Rusia, nu mai finanţează. Corporaţiile ruseşti, practic, sunt limitate de a găsi resurse pentru dezvoltare. Pe de altă parte, sistemul bugetar rusesc are o insuficienţă financiară enorm de mare. Costurile anexării Crimeei au fost puse pe seama acumulărilor chiar din fondul de pensii. Orice bani liberi, care de fapt erau cu altă destinaţie, acumulată în bugetul Rusiei, au fost folosiţi pentru interesele militare şi de ocupaţie", spune Negruța.

În aceste condiții, arată acesta, având un deficit "enorm de mare" de dolari şi euro, Rusia foloseşte orice pârghie ca să "stoarcă" aceste resurse necesare din ţările vecine.

"Cum? Prin sistemul lor financiar-bancar pe care îl administrează. Statistica Băncii Naţionale arată clar că trei bănci din Moldova, printre care şi una de stat altădată, storc şi cumpără valută de pe piaţa noastră şi o „exportă” în Rusia, creând pe intern un deficit de euro si dolari. Or, acei bani care sunt trimişi de gastarbeiterii (cetățenii moldoveni care lucrează în străinătate – n.r.) noştri de peste hotare, cu muncă grea, pe propriul risc, îşi găsesc destinaţia în Rusia şi nu în sistemul bancar intern. Constatăm că sistemul bancar naţional este doar folosit ca instrument intermediar ca banii să ajungă dincolo. Aceasta creeză o presiune pe curs, pe rata de schimb şi duce inevitabil la deprecierea leului", arată Veaceslav Negruța.

Creșteri de prețuri și privatizări dubioase

Potrivit fostului ministru de Finanțe din Republica Moldova, după deprecierea leului urmează inflaţie şi creşteri de preţuri.

"De exemplu, când preţul carburanţilor de pe piaţa internaţională este într-o descreştere ca preţ, pe când la noi, din păcate, nu se întâmplă aşa, pentru că avem deprecierea valutei, iar preţurile cresc. Toate acestea duc la o nemulţumire a societăţii faţă de propria guvernare. De ce? Pentru că nu elementele interne alimenteză criza, ci cele externe, care determină artificial asemenea situaţii", conchide Negruța.

Pe de altă parte, Veaceslav Negruța spune că, cu sprijinul unor persoane din conducerea Republicii Moldova, investitori și companii din Rusia au ajuns să controleze, în prima parte a anilor 2000, în urma unor proceduri dubioase de privatizare fosta bancă de stat de peste Prut, Banca de Economii din Moldova, bancă ce are și rolul de trezorerie pentru finanțele publice ale Chișinăului.

"Atâta timp cât exista asemenea situaţie, putem spune cu certitudine că statul a fost furat, iar banii statului continuă să fie furaţi şi utilizaţi ineficient de anumite grupuri de interes. Este şi un rezultat trist, când BEM, fiind o bancă de infrastructură, de sistem, este, de fapt, pusă în serviciul unor interese geopolitice. La orice indicaţie putem să ne alegem cu o paralizie financiară, când salariile bugetarilor şi ale pensionarilor pot fi blocate printr-un sunet de la Moscova. Şi atunci cu ce ne alegem?", arată fostul ministru de Finanțe de peste Prut.

La răscruce de imperii

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se menţine pe primul loc cu o săptămână înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie, potrivit unui sondaj IMAS publicat sâmbătă, care arată totodată că, în ceea ce priveşte politica externă, cetăţenii moldoveni sunt indecişi între Rusia şi UE.

Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlament în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) 17,2 la sută, PDM (democraţi) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută şi Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6 la sută.

Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste două puncte procentuale.

Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.

Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.

Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută împotrivă.