Accizele, cursul afectat de scăderea investițiilor și prețul Uralului ar putea majora prețul benzinei la peste 6,5 lei/l

pompa-benzinaRomânii ar putea plăti un preț mult mai mare la benzină și motorină de la 1 ianuarie 2014 și asta nu numai ca urmare a majorării accizelor și indexării acestora cu rata inflației medii anuale din septembrie (4,77%), ci și ca urmare a evoluției prețului internațional al benzinei și al cursului de schimb leu/dolar.

Dacă în momentul anunțării intenției de a introduce o taxă de infrastructură, inițial de 10 cenți pe litrul de benzină, țițeiul Ural se afla pe o pantă descendentă, reflectată și în prețul la pompă, cel mai mic al anului, de 5,5 lei pe litru, la benzină, și de 5,7 lei pe litru, la motorină, între timp, supărate parcă de guvernanții români, piețele s-au inflamat, iar Ural-ul crescut în ultimele 3 săptămâni cu numai puțin de 30 de dolari pe tonă.

Astfel, pentru o perioadă, scurtă ce-i drept, benzina a atins maximul anului, de 5,87 lei/l. Și asta în pofida anunțului acordului referitor la ajungerea la un acord cu Iranul pe tema cercetărilor sale nucleare și a embargoului impus de SUA și UE produselor sale petroliere. În prezent, benzina se tranzacționează la un nivel de aproximativ 5,63 lei/l.

Reducere investițiilor afectează cursul

Dacă prețul Ural-ului va continua să se majoreze, acesta va pune o presiune suplimentară asupra prețului benzinei și motorinei din România. Nici noua taxă anuală de 1,5% asupra construcțiilor speciale, o taxă percepută de OMV ca o taxă pe investiții, nu va avea un efect benefic asupra prețului carburanților. Dacă principalele companii de pe piața energetică și cea a telecomunicațiilor își vor reduce investițiile ca urmare a introducerii acestei taxe, care riscă să le impoziteze activele și după perioada în care ele au fost productive, cursul de schimb va fi afectat. Iar cursul de schimb este unul din principalele elemente care influențează prețul benzinei și motorinei, alături de accize (majorate) și prețul internațional al petrolului (în creștere și el). Iar semnalul primit de la Viena este prost pentru șoferii români. "Este un semnal prost pentru investiții. Practic te determină să nu mai investești. Va avea un impact negativ asupra profitabilității Petrom şi a capacității de a investi. Unele proiecte de investiții vor pica sub pragul de rentabilitate pentru că ţi se reduce randamentul cu 1,5%. Suntem în curs de evaluare a impactului financiar al acestei taxe. Suntem foarte îngrijorați. Ne va afecta abilitatea de a investi", a declarat săptămâna trecută directorul financiar al OMV, David C. Davies.

Evoluția cursului de schimb leu/dolar din ultimele două luni

Screen Shot 2013-11-28 at 09.25.58

Chițoiu invocă statistica

Cu toate acestea, ministrul de finanțe Daniel Chițoiu este optimist, păstrându-și opinia că firmele din domeniu își vor asuma 10-20 de bani din presiunea fiscală de 50 de bani rezultată din majorările de accize și indexarea acestora cu rata inflației, restul de 30-40 de bani urmând a se vedea în preț. “În 2010 preţul petrolului Brent a crescut cu 35,7%, iar al produselor petroliere cu 26,3%, în 2011 preţul petrolului a crescut cu 31,1%, iar preţul carburanţilor la pompă s-au majorat în România în 2010 cu 13% şi în 2011 cu 12,8%, deci la o treime sau maxim jumătate din creşterea netă a preţului carburantului. Creştere accizei cu 0,7 cenţi nu are ca impact direct la preţul la pompă aceeaşi creştere. Creşterea estimată de noi este undeva la 0,3 - 0,4 lei în funcţie de tipul carburantului, dacă este benzină sau motorină, dar aceasta este o estimare pesimistă, adică maximă. Noi credem că preţul în produsul final este mult mai mic pentru că preţul este raportul dintre cerere şi ofertă”, a precizat Chiţoiu, citat de Agerpres, în cadrul dezbaterilor privind bugetul pe anul viitor din Comisiile parlamentare pentru buget-finanţe.

Interesant este că Daniel Chițoiu face această declarație după ce, săptămâna trecută, la Viena reprezentanții OMV au fost extrem de clari și au afirmat că nu-și vor asuma nicio povară fiscală. Atât CFO-ul David C. Davies, cât și șeful diviziei de Rafinare și Marketing OMV, Manfred Leitner, au respins categoric ideea vreunei preluări a poverii fiscale. "De ce să împărțim noi această povară? În nicio țară europeană nu suportăm noi aceste costuri. Este vorba de creșterea veniturilor la bugetul de stat. Va fi, evident, un impact asupra cererii, în ideea că va scădea consumul de carburanți. Pentru noi e mai bine ca prețurile să fie cât mai mici”, a explicat Leitner.

Presiune fiscală de 50,74 bani la benzină și de 50,03 bani la motorină

Presiunea pusă de noile modificări fiscale asupra prețului benzinei Euro ’95 va fi de 50,74 bani/l, din care majorarea de accize este responsabilă pentru 31,7 bani, indexarea cu rata inflației pentru 9,2668 bani, iar TVA aplicată acestora pentru 9,82 bani. În cazul motorinei standard, presiunea fiscală va fi de 50,03 bani. Accizele majorate pun o presiune de 31,7 bani, indexarea adaugă 8,7 bani, iar TVA - 9,7 bani.

Iar companiile n-au nicio motivație să accepte un preț mai mic la un volum mai mare în defavoarea unui preț mai mare la un volum mai mic, pentru că procentul pe care îl percep ele din preț va fi mai mic de 50%. Așa cum arăta Energy Report, dacă în prezent, înainte de majorare, din prețul unui litru de benzină, 51,07% revine comerciantului (din care acesta trebuie să-și achite costurile, cu materia primă, cu personalul plus investițiile și să rămână și cu o marjă de profit) și 48,83% statului (din accize și TVA), după majorare accizelor, dacă și-ar asuma integral această majorare, comerciantul ar benefica de numai 43% din prețul benzinei, iar statul de 57%.  Situația este similară și în cazul motorinei, unde în prezent, 53,89% din preț merge la comerciant și 46,11% la stat. După majorare, dacă prețul ar rămâne același (comerciantul și-ar asuma integral costul cu majorarea de accize), el ar rămâne cu numai 47,53%, iar statul s-ar bucura de 52,65%. În ipoteza în care ministrul finanțelor publice anticipează corect evoluția prețurilor, statul va lua în continuare partea leului din prețul carburanților. În ipoteza majorării cu 30 de bani a acestora, procentul din preț care revine statului va fi de 53,5% (3,16 lei), în cazul benzinei, și de 51% în cazul motorinei (3,059 lei), în timp ce comercianții vor trebui să se mulțumească cu un procent de 45,5% (2,64 lei), respectiv 49% (2,941 lei).

În ipoteza majorării prețului cu 40 de bani, statul va încasa un procent de 54% (3,185 lei), în cazul benzinei, și unul de 50,5% (3,079 lei), în cazul motorinei, în timp ce comerciantul se va “bucura” de un procent de 46% (2,715), în cazul benzinei, și de unul de 49,5% în cazul motorinei (3,022 lei). Iar acest calcul este făcut la vechiul preț al benzinei (de 5,5 lei/l) și al motorinei (de 5,7 lei/l), înaintea scumpirilor cauzate de evoluția prețului Uralului.{