Ucraina – cel mai fierbinte câmp al bătăliei pentru putere dintre Putin și Gazprom?

Gazprom este adesea o armă politică pentru regimul de la Kremlin al lui Vladimir Putin. În același timp, însă, giganticul monopol reprezintă un nucleu autonom foarte important de putere în Rusia, aflat în concurență directă cu Putin. Pe care acesta, fidel strategiei sale expansive, încearcă de mai mult timp să și-l subordoneze, în același mod în care i-a "domesticit" pe majoritatea oligarhilor ruși.

Ultimul episod al acestui "război rece" dintre Kremlin și Gazprom pare să se consume chiar acum, în miezul crizei politice și economice ucrainene. Într-o mișcare surprinzătoare, menită să sublinieze independența Gazprom, vice-CEO-ul Alexander Medvedev, totodată responsabil cu exporturile de gaze, a negat în termeni duri că firma ar intenționa să ieftinească livrările de gaze destinate Ucrainei, contrazicând astfel direct afirmațiile anterioare în acest sens ale prim-vicepremierului rus Igor Șuhalov.

Medvedev a declarat, pentru Financial Times, că ideea ieftinirii gazelor pentru Ucraina este "naivă și primitivă".

"Acest subiect nu a fost absolut niciodată pe agenda noastră. Nu suntem la talcioc", a punctat vice-CEO-ul Gazprom.

Gazprom își afirmă independența

Recent, prim-vicepremierul Rusiei, Igor Șuhalov, a declarat că Rusia va oferi Ucrainei gaze naturale mai ieftine, cu condiția ca guvernul de la Kiev să aleagă să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, după blocarea negocierilor privind încheierea unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Declarația lui Șuhalov a părut oarecum de la sine înțeleasă la acel moment, mai ales că, anterior, președintele Vladimir Putin anunțase că Armenia va beneficia de o reducere cu 30% a prețului livrărilor de gaze din Rusia, după ce armenii au renunțat să mai semneze un acord de asociere cu UE, alegând în schimb să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.

În pofida acestui fapt, al doilea om din Gazprom a spus că este "naivă și primitivă" ideea de a crede că Ucraina va primi cadou o ieftinire a gazelor în schimbul loialității sale politice față de Rusia.

"Am demonstrat că nu legăm activitățile noastre comerciale de nici un fel de chestiuni politice", a declarat Alexander Medvedev.

Nu le-ar conveni să ieftinească

Prețul acțiunilor Gazprom la bursă a scăzut semnificativ după declarația lui Șuhalov, investitorii așteptându-se ca, pe fondul amplelor proteste din Ucraina, gigantul rus să se vadă nevoit să efectueze ample reduceri de prețuri la exporturile de gaze destinate ucrainenilor, în timp ce aceștia din urmă s-ar putea folosi de prilej pentru a scumpi tariful de tranzit al gazelor naturale rusești destinate Europei prin sistemul de conducte al Ucrainei.

În ultimul trimestru al anului trecut, Ucraina a plătit un preț mediu de circa 430 de dolari pe mia de metri cubi de gaze rusești. Ucrainenii consideră că prețul "corect" ar fi de circa 300 de dolari pe mia de metri cubi.

"Prețul de acum nu este unul realist, ci unul politic. Acțiunile Gazprom se află sub presiune la vânzare pentru că Rusia a oferit Ucrainei o reducere dramatică a prețului la gaze pentru a nu semna acordul de liber-schimb cu UE", conchide Ian Hague, administrator la Firebird Management.

În plus, directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că Ucraina datorează Rusiei circa 2 miliarde de dolari pentru livrările de gaze şi nu există încă un plan de rezolvare a problemei. Declarația a venit la doar o zi după ce monopolul energetic din Ucraina, Naftogaz, a anunțat că a încheiat un acord cu Gazprom pentru amânarea plăţilor pentru livrările de gaze din timpul iernii până în primăvară.

Război mai vechi

La începutul acestui an a avut loc un alt episod important al luptei pentru putere dintre Putin și Gazprom. În februarie, Putin a anunțat că intenționează să pună capăt monopolului Gazprom pe exportul de gaze naturale lichefiate (LNG). Astfel, brusc, Gazprom se vedea încolțită atât de concurenții externi, în urma boom-ului gazelor de șist din Statele Unite, cât și de concurenții interni, care urmau să profite de liberalizarea exporturilor oferită de Putin.

În 2012, Gazprom a raportat rezultate destul de slabe, fiind nevoită să renegocieze unele contracte cu partenerii europeni, în urma scăderii cererii pe Bătrânul Continent. În același timp, concurenții săi interni, Novatek și Rosneft și-au majorat producția de gaze, însă au fost oblicați să vândă la prețuri reduse doar pe piața internă, ieșirea pe piețele externe fiindu-le refuzată prin lege.

Novatek, cea de-a doua mare companie producătoare de gaze din Rusia, a solicitat anul trecu să i se permită exportul de LNG începând cu 2016, când va deveni perfect funcțională unitatea construită în parteneriat cu francezii de la Total SA, din regiunea Yamal din Siberia.

De asemenea, Igor Seșin, CEO-ul Rosneft și aliatul politic al lui Putin, i-a solicitat președintelui liberalizarea exporturilor în cadrul unei întâlniri cu oficiali guvernamentali ruși. Potrivit lui Seșin, Rosneft, deține importante rezerve de gaze în perimetrele din Arctica.

Ucrainenii au ajuns să dea țeapă la întâlniri oficiale

Pe de altă parte, miercuri, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unei rute de livrare de gaze, însă, potrivit mai multor surse citate de Wall Street Journal, ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Acordul cu Slovacia ar fi deschis o sursă majoră de aprovizionare cu gaze pentru Ucraina, care și-ar fi redus astfel semnificativ dependența de livrările din Rusia. UE spera că acest acord ar fi încurajat autoritățile de la Kiev să intre în asociere cu Bruxelles-ul pe chestiuni economice și politice.

Ucraina încearcă de ani de zile, fără succes,. să obțină de la Rusia ieftinirea gazelor, iar varianta importului de gaze naturale din UE, via Slovacia, le-ar fi dat ucrainenilor acces la volume mari, la prețuri avantajoase.

Acordul ar fi trebuit semnat miercuri la Bratislava între operatorii de transport de gaze naturale din Slovacia (Eurstream) și Ucraina (Ukrtransgaz).

"Partenerii ucraineni pur și simplu nu s-au prezentat la întâlnire", a declarat un înalt oficial slovac, pentru Wall Street Journal. Ultererior, Ukrtransgaz le-a trimis un mail slovacilor, care conținea o variantă nouă a textului acordului, deși se presupunea că cele două părți se înțeleseseră deja asupra termenilor acestuia.

S-ar mai fi eliberat de ruși

Prin acordul dintre Ucraina și Slovacia, UE spera să neutralizeze măcar parțial capacitatea de șantaj a Rusiei asupra Ucrainei în chestiunea gazelor naturale. Acordul ar fi însemnat declanșarea fluxului invers de gaze prin intermediul conductelor Eustream, dinspre Occident spre Ucraina, prin care s-ar fi livrat ucrainenilor tot gaze provenite din Rusia, însă achiziționate de state din UE la prețuri mult mai avantajoase.

Gazprom s-a opus acestui flux invers de gaze, punând la îndoială legalitatea procedurii.

Luna trecută, ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavisțki, a declarat că sistemul slovac de conducte ar permite livrări către Ucraina cifrate la peste 10 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce, în combinație cu alte surse, cum ar fi Polonia și Ungaria, ar putea satisface în proporție de 100% nevoia de importuri a Ucrainei.

Acordul cu Slovacia ar fi presupus ca Eustream să organizeze sesiuni deschise de licitații în intervalul decembrie 2013 – februarie 2012, la care companiile ucrainene interesate ar fi depus cereri de cumpărare de gaze. Ulterior, odată ce s-ar fi asigurat că există suficientă cerere, plus banii necesari pentru achitarea livrărilor, Eustream ar fi trecut la implementarea upgrade-urilor tehnice necesare care să permită fluxul invers de gaze prin conductele sale.