CEO OMV: Operațiunile de rafinare, inclusiv cele din România, nu sunt subiectul schimbului de active convenit cu GAZPROM

Ziariștii români pot dormi în sfârșit liniștiți, CEO-ul OMV, Rainer Seele, negând categoric includerea operațiunilor de rafinare, inclusiv cele din România, în schimbul de active convenit cu Gazprom pentru obținerea unei participații la zăcămintele companiei ruse din Siberia.

Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, și gigantul rus Gazprom ar putea anunța vineri care sunt activele pe care OMV le va ceda companiei rusești în schimbul unei participații la zăcămintele de petrol și gaze din Siberia.

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia, conform Agerpres.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale, acesta declarând că "nu există un plan B" pentru cazul în care nu se va ajunge la un acord.

Ministrul Energiei din Rusia a declarat că schimbul de active ar putea include zăcăminte de petrol și gaze deținute de OMV în "țări terțe" sau proiecte energetice și de infrastructură din Austria. OMV are operațiuni de explorare și producție în derulare în Marea Nordului, România, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Gabon, Kazahstab, Namibia și Madagascar, precum și operațiuni suspendate în Libia și Yemen.

În ianuarie anul acesta, OMV a declarat că nu va renunța la managementul activelor strategice în cadrul negocierilor cu Gazprom privind un schimb de active, iar OMV Petrom nu face obiectul discuțiilor.

În septembrie anul trecut, Gazprom a semnat un acord cu OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană. Proiectul, care fusese abandonat în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest, a generat polemici aprinse între susținătorii acestuia și statele din ECE, care au acuzat companiile occidentale că își trădează vecinii.

La finalul lunii noiembrie 2015, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis Comisiei Europene o primă scrisoare în care arătau că planurile Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina. Recent, România și alte șapte state europene au trimis o nouă scrisoare Comisiei Europene în care reiterează îngrijorările cu privire la extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și care, în viziunea semnatarilor documentului, ar putea avea consecințe geopolitice destabilizatoare.

În iunie 2014, Reuters a transmis că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, însă informația nu s-a confirmat. OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.