Turcia negociază cu România și Bulgaria importuri de energie prin cabluri submarine

 

Turcia este în negocieri cu România și Bulgaria pentru achiziționarea de electricitate prin cabluri submarine, demers menit să acopere nevoia critică de energie electrică din regiunile Istanbul și Tracia, relatează publicația Hürriyet de la Ankara.

Guvernul turc a apăsat butonul de start pentru două proiecte de parteneriat separate cu două țări, pregătind terenul pentru a achiziționa un total de 2.800 MW de electricitate. Ministrul turc al Energiei a semnat deja un memorandum de înțelegere, care va permite implementarea unei facilități alternative pentru schimbul de electricitate dintre cele două țări, inclusiv prin cabluri submarine, în timpul vizitei ministrului Energiei, Taner Yıldız, la București, de la sfârșitul lunii ianuarie.

„Proiectele la care lucrăm cu România și Bulgaria sunt parte a politicii noastre pentru diversificarea resurselor și traseelor din domeniul energetic”, a spus ministrul Energiei, citat de APA.

Condițiile meteo neprielnice au cauzat recent întreruperi de electricitate în Turcia, pe măsură ce autoritățile încercau să echilibreze furnizarea. Întreruperile au dus la serioase dereglări, mai ales în sectorul manufacturier din cea mai industrializată zonă a Turciei, Marmara.

Turcia suferă de mult timp din cauza resurselor insuficiente de energie din regiunea în care consumul de electricitate este foarte ridicat, iar iernile grele au crescut consumul de gaze naturale, ceea ce a forțat autoritățile să caute soluții alternative. Prin acest proiect, Turcia speră în primul rând să pună capăt penelor grave de curent din cel mai mare oraș al său, Istanbul, cu 14 milioane de locuitori.

Cabluri submarine de sute de kilometri

În proiectul pe care oficialii au început să îl discute, Turcia își dorește să transfere 1.000 MW prin cabluri submarine cu o lungime de 450 de kilometri. Companiile de transport al energiei electrice din ambele stare, Compania de Transmitere a Energiei din Turcia (TEİAŞ) și Transelectrica, ar fi convenit să continue să lucreze la elaborarea unui studiu de fezabilitate detaliat, care să fie finalizat până în luna noiembrie, arată Hürriyet.

Un alt doilea proiect, care implică Bulgaria, prevede stabilirea unei linii de transmisie de electricitate care va transporta 1.800 MW de energie din România în Bulgaria, petru ca apoi să fie transferată în Turcia.

Bulgaria este cel mai mare furnizor de energie pentru Turcia. Astfel, cifrele date publicității recent de Institutul Turc de Statistică (TÜİK), instituție de stat, au arătat că mai mult de jumătate din importurile de electricitate ale turcilor provin din statul vecin.

Turcia a importat o cantitate de energie de peste 2,5 miliarde KW din Bulgaria în 2013, pentru care a plătit mai mult de 180,3 milioane de dolari.

Bulgarii ne puneau bețe în roate

Încă din mai anul trecut, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara că România va înainta Turciei oferte de export de energie, el discutând cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Acest proiect trena de mai mulți ani, însă, tocmai din cauza opoziției opoziţiei Guvernului bulgar, care nu dorea ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul Executivului de la Sofia.

"Vă pot confirma. Bulgarii sunt duşmanii acestui proiect. Fără acordul lor, proiectul este mort, pentru că nu poate tranzita apele teritoriale bulgare. Totuşi, chiar şi acest obstacol ar fi depăşit dacă Turcia şi-ar exprima ferm dorinţa ca acest proiect să devină realitate. Însă nu există un acord total între partea română şi partea bulgară referitor la finanţare şi la cine ar trebui să se ocupe propriu-zis de lucrări. Românii ar vrea ca finanţarea şi lucrările să se facă de către companii de stat – Transelectrica - în timp ce turcii ar vrea să lase proiectul pe seama companiilor private. Într-un timp, turcii chiar ar fi fost dispuşi să finanţeze ei în totalitate lucrările, însă discuţiile nu au avansat. În acest moment avem companii coreene şi chineze care dau târcoale proiectului, aşteptăm verde de la Ankara. Dacă Ankara spune clar că vrea proiectul, bulgarii se conformează. Dacă doar Bucureştiul spune asta, nu se conformează", declara, anul trecut, Octavian Lohan, director general adjunct al Transelectrica, pentru Economica.net.

Contract din 2009, avertismente din 2011

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea. Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat, anul trecut, un pachet de finanțare în valoare de 65 de milioane de euro destinat modernizării rețelei de electricitate a Muntenegrului, în vederea implementării unui proiect ulterior de interconectare a acesteia cu cea italiană, printr-un cablu submarin ce traversează Marea Adriatică.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

„Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

Exporturile și-au revenit în 2013

România a exportat anul trecut o cantitate de energie de 4,7 TWh, echivalent cu 8,5% din întreg consumul naţional, în timp ce importurile de energie au fost de doar 2,7 TWh, sau 4,8% din consumul total, ca urmare a anului hidrologic bun și a producției mari a centralelor eoliene, potrivit datelor privind schimburile de electricitate compilate de Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei (ENTSO-E).

Cu un an înainte, însă, în 2012, în România s-a importat o cantitate de energie de circa 1.402 GWh și s-au exportat 1.149 GWh, potrivit raportului pe anul trecut al Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Comparativ cu anul 2011, importul a crescut cu circa 35%, în timp ce exportul a scăzut cu mai mult de 61%, atât cel realizat de furnizorii concurenţiali, cât și cel al Hidroelectrica, din cauza deficitului de energie înregistrat de-a lungul anului, România fiind în 2012, spre deosebire de anul anterior, importator net de energie, se mai afirmă în documentul citat.

Principalele cauze ale prăbușirii exportului românesc de energie electrică în 2012 au fost legate de Hidroelectrica, respectiv cele două stări de forță majoră instituite anul trecut ca urmare a secetei, precum și intrarea în insolvență a producătorului hidro.