Energy Report

Organizațiile de lobby ale industriei americane de petrol și gaze naturale și cele ale producătorilor de energie din surse regenerabile duc o luptă aprigă pentru a-și impune punctul de vedere în fața autorităților pe tema eliminării sau menținerii cotelor obligatorii de energie verde în cadrul consumului de electricitate al diferitelor state americane. Pe de altă parte, cele două grupuri de presiune par să se fi pus de acord asupra unei modificări legislative care să permită și investitorilor în regenerabile să se organizeze sub un anumit tip de structură juridică ce beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit și de alte facilități fiscale, precum multe companii din industria energiei fosile.

Peste jumătate dintre statele SUA care au în vigoare legi ce obligă companiile de utilități să cumpere energie din surse regenerabile de la producători iau în calcul eliminarea acestei obligativități sau diminuarea cantităților obligatorii, după ce avansul inovațiilor legate de tehnologiile de extragere a gazelor naturale au majorat oferta de pe piață și au dus la ieftinirea semnificativă a acestei resurse naturale.

16 dintre cele 29 de state americane care au implementate cote obligatorii de energie eoliană și solară în consumul total de electricitate iau în considerare fie eliminarea, fie reducerea acestor cote, potrivit Departamentului pentru Energie al Statelor Unite. Primul ar putea fi Carolina de Nord, urmat de Colorado și Connecticut. Modificarea legislației pe această temă ar fi în folosul companiilor de utilități, dar și al producătorilor de petrol și cărbune.

Aceste companii, printre care Duke Energy, PG&E, ExxonMobil sau Peabody Energy, au finanțat mai multe grupuri de lobby care au militat pentru schimbarea normelor cu privire la cotele obligatorii de energie regenerabilă, potrivit datelor Center for Media and Democracy.

Modificarea legislației i-ar afecta negativ pe producătorii de turbine eoliene, cum ar fi Vestas Wind Systems, sau pe dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice, precum First Solar. În consecință, aceste companii finanțează la rândul lor grupuri de lobby, pentru a încerca să blocheze demersurile de eliminare sau reducere a cotelor obligatorii de energie verde.

Gazele sunt ieftine și influente

„Suntem împotriva acestor cote obligatorii și suntem hotărâți ca, în 2013, să facem cele mai mari eforturi pentru a le elimina. Gazele naturale sunt un combustibil curat, iar acum pot vedea și autoritățile că sunt mult mai ieftine decât energia regenerabilă”, spune Todd Wynn, directorul departamentului de energie al American Legislative Exchange Council (ALEC), un grup de lobby.

Avântul tehnologiei fracturării hidraulice și a forajului orizontal au permis reluarea exploatării unor câmpuri de gaze naturale vechi, aflate pe cale de dezafectare, ceea ce a făcut ca prețul gazelor să scadă cu peste 70% comparativ cu maximele istorice atinse în 2005. În aceste condiții, politicienilor și autorităților de reglementare le este din ce în ce mai greu să justifice cotele obligatorii de energie eoliană și solară, mult mai scumpă decât gazele naturale.

„Promotorii revoluției gazelor de șist au conexiuni politice și economice nu doar în Statele Unite, ci în întreaga lume. În 17 ani ar putea atinge vârful maxim posibil al consumului de energie dar acest lucru nu este unanim acceptat”, spune Michael Liebreich, șeful Bloomberg New Energy Finance.

Eliminarea cotelor obligatorii și a altor forme de sprijin și subvenționare a energiei regenerabile constituie amenințări pentru companii precum General Electric, Siemens sau SolarCity, care produc turbine eoliene sau componente pentru facilități fotovoltaice.

Măsurile vizate la nivel de state își au corespondentul în demersuri similare inițiate la Washington. Opoziția din partea Partidului Republican a întârziat prelungirea valabilității unui credit fiscal destinat investitorilor în facilități eoliene. Cei de la Vestat spun că, din această cauză, au fost nevoiți să-și concedieze 10% dintre angajații a două fabrici de la turbine eoliene din Colorado.

Cât de dependente de subvenții sunt investițiile în regenerabile

„Până în prezent nu s-au eliminat nicăieri cotele obligatorii de energie regenerabilă, dar s-au intensificat demersurile în acest sens în ultimul an. Principalul argument al oponenților este cel legat de costuri”, spune Justin Barnes, analist principal la North Carolina Solar Center, un grup de cercetare finanțat de Departamentul de Stat pentru Energie, care operează o bază de date cu subvențiile și schemele-suport pentru energie regenerabilă implementate în fiecare dintre statele americane.

Investițiile în energie regenerabilă și eficiență energetică au scăzut cu 54% anul trecut în SUA, la 4,5 miliarde de dolari, ca urmare a reducerii ajutoarelor de stat, arată datele agregate de Bloomberg. În 2013 s-ar putea consemna un nou declin, dacă statele își vor reduce sau elimina cotele obligatorii de energie verde, cote care, până în prezent, au făcut ca firmele de utilități să crească achizițiile de energie din surse regenerabile, în detrimentul producătorilor pe bază de cărbune și gaze naturale.

Campania de lobby împotriva cotelor obligatorii este purtată, printre alții, de think-tank-uri precum Heritage Foundation sau Heartland Institute. Cei din urmă susțin că aceste cote scumpesc electricitatea, distrug locuri de muncă și au efecte pozitive nesemnificative asupra mediului.

Cotele obligatorii de energie regenerabilă din Carolina de Nord îi vor fi costat pe consumatorii finali de curent electric 1,8 miliarde de dolari în plus la facturi înt6re 2008 și 2021, susțin aceștia, citând un raport comun al John Locke Foundation și Beacon Hill Institute. „Eliminarea cotelor obligatorii ar majora veniturile disponibile ale gospodăriilor și companiilor și ar atrage mai multe investiții”, spun cei de la Heartland Institute.

„Ne așteptăm, în următorii doi ani, la eliminarea ajutoarelor de stat. Demersurile în acest sens sunt finanțate de industria cărbunelui”, spune Lyndon Rive, CEO-ul SolarCity.

Dezbatere legislativă

Parlamentul local din Carolina de Nord va începe luna aceasta dezbaterea unui proiect de lege care propune plafonarea la 6% din cererea totală a cotei obligatorii de energie regenerabilă, începând cu 2015, și eliminarea totală a cotei din 2012. În prezent, cota este de 12%.

„Carolina de Nord este port-drapelul națiunii în demersul de protejare a consumatorilor față de aceste cote, care scumpesc curentul electric. Va fi un exemplu de urmat pentru celelalte state”, spune Todd Wynn de la ALEC. Un comitet parlamentar a aprobat deja proiectul, iar liderul majorității republicane, Mike Hager, inițiatorul acestuia, spune că se așteaptă la un vot pozitiv până la finalul acestui an. 

„Nu ne-am fi imaginat niciodată în 2007 că se va ajunge la o asemenea ofertă abundentă de gaze naturale din producția internă. Avem nevoie de zăcământul de gaze de șist Marcellus pentru a compensa costurile mari ale energiei regenerabile și pentru a preveni scumpirea în continuare a electricității. Cu energia regenerabilă e precum cu copiii: trebuie să crească, să se maturizeze și să învețe să trăiască pe picioarele lor în viața reală”, spune Hager.

Principalii finanțatori ai campaniei electorale a lui Hager includ companii majore de utilități precum Duke Energy sau Progress Energy, potrivit datelor National Institute on Money in State Politics. Duke Energy nu are o poziție oficială cu privire la proiectul de lege despre reducerea și ulterior eliminarea cotelor obligatorii de energue regenerabilă, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, care a admis că firma a sprijinit financiar și grupul de lobby ALEC.

Alte state, precum Colorado, au ales o cale mai ocolită de a reduce ajutoarele de stat pentru energia eoliană și solară: pe de o parte, au majorat cota obligatorie, dar, pe de altă parte, pur și simplu au extins definiția surselor regenerabile de energie, pentru a include, de exemplu, gazul metan produs prin arderea cărbunelui. În Connecticut au fost incluse și hidrocentralele mari.

Lobbystul strigă „lobbyștii!”

„Această modificare va ajuta companiile de utilități din Connecticut să atingă ținta potrivit căreia, în 2020, 20% din consumul total de energie la nivelul statului să provină din surse regenerabile. În loc să reducă această țintă sau cotele obligatorii, ei au ales să lărgească criteriile de eligibilitate, pentru a include, de exemplu, energia hidro importată din Canada”, explică Nick Culver, analist la New Energy Finance din New York.

Alte state, cum ar fi Missouri, Ohio sau Kansas, pregătesc măsuri similare. Un număr de treizeci de proiecte de lege pe această temă din aceste state au fost caracterizate ca având efecte potențiale negative semnificative asupra cererii de energie regenerabilă de către North Carolina Solar Center, finanțat de Departamentul de Stat pentru Energie și North Carolina University.

Alte șase state pregătesc măsuri similare.

Pe de altă parte, industria energiei eoliene și solare se pregătește de contraatac, prin intermediul organizațiilor de lobby proprii, recunoaște vicepreședintele Solar Industry Energy Association, Carrie Hitt.

„Avem de a face cu o campanie deliberată a think-tank-urilor conservatoare împotriva energiei regenerabile, care amenință industria energiei fosile”, spune Hitt.

Nu mai bine cădem la pace?

Pe lângă lupta de lobby dintre cele două tabere pe subiectul cotelor obligatorii de energie regenerabilă la nivel de state, cele două industrii par a se fi pus de acord să împartă un anumit tip de facilitate fiscală acordat de statul federal.

„Dacă industria regenerabilă va avea acces la aceste avantaje fiscale, asta o va ajuta să devină mai puțin dependentă de subvențiile federale”, a declarat Jack Gerard, președintele principalului grup de lobby al industriei petroliere, American Petroleum Institute.

Despre ce este vorba? În prezent, producătorii de surse fosile de energie, cum ar fi companiile de petrol și gaze, dar și operatorii de conducte de transport al hidrocarburilor, au posibilitatea de a se organiza juridic sub forma unor fonduri de investiții listate la burse (Master Limited Partnership - MLP). Facilitatea este accesibilă industriilor considerate strategice de către statul american.

Marele avantaj al MLP-urilor este că sunt scutite de impozit pe profit și beneficiază și de alte facilități fiscale.

„Extinderea posibilității de organizare sub formă de MLP și la industria eoliană și solară ar spori investițiile în surse regenerabile de energie. MLP este modelul perfect de vehicul investițional pentru regenerabile”, spune Gerard.

Există și sprijin politic

Ambele partide sprijină ideea includerii industriei regenerabile pe lista celor care își pot organiza juridic afacerile sub formă de MLP, spune Lisa Murkowski, liderul republicanilor din Comitetul pentru Energie al senatului SUA. Murkowski este implicată în elaborarea unui proiect de lege în acest sens, care va fi promovat de senatorul democrat de Delaware, Chris Coons.

MLP-urile sunt tranzacționate pe burse, ca și fondurile mutuale, iar valoarea totală de piață a acestora este de peste 350 de miliarde de dolari.

„Industria energiei fosile face un pas în direcția corectă apropo de atitudinea lor față de energia regenerabilă. Organizarea producătorilor de energie din surse regenerabile sub formă de MLP-uri va avea un mare impact pozitiv, cu condiția să vedem și fapte în acest sens, nu doar vorbe”, spune Bill Richardson, fost guvernator al statului New Mexico și secretar de stat pentru Energie în mandatul președintelui american Bill Clinton.

Legislația privind MLP-urilor a fost adoptată pe vremea lui Ronald Reagan, ca o modalitate de sprijin pentru industria resurselor naturale.

Interese comune

„Faptul că industria de petrol și gaze sprijină ideea sporește șansele ca proiectul de lege să fie adoptat. Nu este doar un joc cu sumă nulă între energia fosilă și cea regenerabilă ”, este de părere Ethan Zindler, analist la New Energy Finance.

La rândul său, senatorul Murkowski susține că petroliștii sprijină proiectul.

„Multe dintre aceste companii de petrol și gaze au interese substanțiale și în zona energiei regenerabile. Cele cu care eu am stat de vorbă nu se raportează la aceasta ca la un concurent. Unii conservatori consideră că energia regenerabilă este doar o fantezie, dar n-am remarcat nici un fel de opoziție din partea petroliștilor”, subliniază Murkowski.

Acesta a adăugat că scopul Congresului trebuie să fie predictibilitatea legislativă. „Asta nu înseamnă că trebuie majorate subvențiile, mai ales că tehnologia și echipamentele din industria regenerabilă sunt într-un proces continuu de ieftinire. A permite investitorilor în regenerabile să se organize ca MLP-uri le-ar reduce costurile”, adaugă Murkowski.

Ea a mai spus că dorește înființarea unui fond de stat pentru tehnologii avansate în energie, finanțat  din redevențe încasate din extracția de petrol și gaze pe terenuri proprietate federală pe care în prezent este interzisă exploatarea, și care ar oferi granturi pentru proiecte de cercetare legate de eficiență energetică.

„În acest fel, ne-am mai reduce din dependența costisitoare de importurile de petrol, am menține tarifele la electricitate la niveluri rezonabile și am încuraja investițiile în cercetare fără să majorăm taxele sau deficitul bugetar”, conchide senatorul republican.

Prețurile en-gros la energie electrică în Europa au scăzut în continuu anul trecut și în perioada scursă până în prezent din 2013, ca urmare a excesului de ofertă, provenit în bună măsură din zona surselor regenerabile, dar și din cauza activității economice slabe, care a menținut consumul industrial la un nivel redus. Este de așteptat ca ieftinirea de pe piețele europene en-gros să continue, întrucât și producția de energie pe bază de combustibili fosili va deveni mai puțin costisitoare în Europa, după ce Parlamentul European a respins, marți, o propunere de amânare cu cinci până la șapte ani a scoaterii la tranzacționare a 900 de milioane de certificate de emisie de dioxid de carbon, vot care a dus prețul acestor certificate la un nou minim istoric.    

Cu toate acestea, pentru consumatorii din zona euro, curentul electric s-a scumpit cu peste 8% în martie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. Mai mult, din cauza efectelor perverse ale sistemelor de subvenționare a producției de electricitate din surse regenerabile, s-a ajuns la situația în care, în Germania, țara cu cel mai ieftin curent electric en-gros de pe continent, populația și firmele plătesc printre cele mai mari facturi de electricitate din Europa și îi subvenționează astfel fără să vrea pe consumatorii din țările vecine, care beneficiază de exporturile ieftine provenite din Germania.

Electricitatea s-a scumpit cu 8,2% în zona euro în martie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor Eurostat. Această scumpire a afectat cel mai mult rata anuală a inflației din Euroland de luna trecută. Aceasta a fost de 1,7%, din care scumpirea curentului electric a reprezentat 0,17 puncte procentuale, adică o zecime.

În 2012, curentul electric s-a scumpit în zona euro cu 6%, în ianuarie 2013 comparativ cu ianuarie 2012 – cu 8,1%, iar în februarie anul acesta față de aceeași lună a anului trecut – cu 8,2%.

Neamțul plătește, vecinul beneficiază

Cel mai mult au avut de suferit consumatorii germani. Doar în primele trei luni ale acestui an, facturile la curent electric în Germania s-au scumpit cu 12%, în condițiile în care ponderea subvențiilor pentru energia regenerabilă și a altor obligații financiare impuse de stat (inclusiv taxe) în aceste facturi a ajuns la nu mai puțin de 50%.

Asta în condițiile în care prețurile en-gros la electricitate de pe piața germană, de referință pentru întreaga Europă, au scăzut cu peste 32% în ultimii doi ani, în cea mai mare măsură ca urmare a supraofertei de energie din surse regenerabile subvenționate (și deci ieftine din punct de vedere al costurilor), în principal solare. De această energie ieftină, subvenționată de gospodăriile și firmele germane, beneficiază în schimb consumatorii din statele vecine, care importă curent electric din Germania.

Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut, gospodăriile din Germania plăteau 352 dolari/MWh, cele din Germania – 238 dolari/MWh, cele din Elveția – 222 dolari/MWh, iar cele din Franța – 187 dolari/MWh.  

Atunci când cancelarul german Angela Merkel a anunțat, în 2011, că Germania vrea să-și închidă toate centralele nucleare până în 2022 și să le înlocuiască cu surse regenerabile de energie, unii experți au avertizat că ar putea apărea o penurie de curent electric. S-a întâmplat însă exact opusul: consumatorii germani au ajuns să-i subvenționeze pe cei din alte țări.

„Consumatorii germani suportă prea mult din povara costurilor mari ale industriei energiei regenerabile. Ei sunt cei care plătesc de fapt pentru ca olandezii să beneficieze de energie curată și ieftină”, spune Kornelis Blok, director științific la firma olandeză de consultanță Ecofys.

Asta pentru că Germania rămâne un exportator major de energie electrică, principalele piețe fiind cele din Franța, Benelux, Elveția și Austria. Germania a exportat 67,3 miliarde KWh de curent electric anul trecut, potrivit statisticilor federale, aici intrând și livrările de tranzit, precum și volumele necomerciale, destinate echilibrării rețelelor.

O piață „unică” doar cu numele

Prețurile en-gros la energie electrică în Germania au scăzut cu peste 32% în ultimii doi ani, în condițiile în care capacitatea instalată totală a facilităților fotovoltaice din Germania a crescut cu 31% numai în 2012, la 32,4 GW, stimulată de subvențiile impuse de stat și plătite de consumatori. În Franța, prețurile en-gros au scăzut cu circa 27% din 2011 încoace, iar în Olanda – cu mai puțin de 20%.

Este limpede, în aceste condiții, că energia electrică germană este extrem de atractivă la export. Totalul exporturilor Germaniei reprezintă echivalentul producției pe un an a opt centrale electrice convenționale.

Cel mai mare importator de energie electrică germană în 2012 a fost Olanda, cu importuri totale de 22,6 miliarde KWh (echivalentul producției anuale a 2,5 centrale electrice convenționale), urmată de Austria, cu 15,1 miliarde KWh (2 centrale) și Elveția (12,7 miliarde KWh sau 1,5 centrale). Restul exporturilor germane au mers către Franța, care însă exportă și ea curent electric în Germania. 

„Prețurile en-gros la energie electrică în Germania s-au decuplat de cele de pe alte piețe din Europa Centrală, cum ar fi Franța, Olanda sau Belgia, pe seama creșterii puternice a capacității instalate solare. Trendul ieftinirii din Germania probabil va continua, întrucât se așteaptă instalarea de noi capacități regenerabile, până la eventuala modificare a legislației cu privire la subvenții”, spun analiștii de la Bank of America Merrill Lynch.

Aceste evoluții divergente ale prețurilor en-gros la electricitate din statele membre UE pun în pericol obiectivul Comisiei Europene de stabilire a unei piețe energetice unice pe continent, bazată pe interconectarea cât mai strânsă a piețelor naționale și a rețelelor de transport și distribuție. Obiectivul pare tot mai greu de atins, în condițiile în care, și ca urmare a politicilor fiecărui guvern, inclusiv a celor legate de subvenții, mixurile energetice ale țărilor din Europa (ponderea cărbunelui, gazelor naturale, facilităților nucleare și surselor regenerabile în totalul producției de electricitate) sunt extrem de diferite.

Energia en-gros s-ar putea ieftini și mai mult, ca urmare a prăbușirii pieței CO2

Este de așteptat ca ieftinirea de pe piețele europene en-gros să continue, întrucât și producția de energie pe bază de combustibili fosili va deveni mai puțin costisitoare în Europa, după ce Parlamentul European a respins, marți, o propunere de amânare cu cinci până la șapte ani a scoaterii la tranzacționare a 900 de milioane de certificate de emisie de dioxid de carbon, vot care a dus prețul acestor certificate la un nou minim istoric. 

Prețul certificatelor de emisie de dioxid de carbon din Europa s-a prăbușit cu nu mai puțin de 45% după votul din Parlamentul European, până la 2,63 euro/tona metrică, și, potrivit analiștilor, ar putea ajunge la doar 1 euro/tona metrică în următoarele câteva luni. Prețurile en-gros la energia electrică din Germania, pentru livrările destinate anului viitor, au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii aproape 8 ani, de 39,60 euro/MWh.

Aceste certificate constituie una dintre principalele arme utilizate de autoritățile de la Bruxelles în scopul atingerii țintelor comunitare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de sporire a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european. Deținătorii de facilități industriale poluante sunt obligați să cumpere aceste certificate, care sunt tranzacționabile pe burse, achiziția unei bucăți dând dreptul la emiterea unei tone metrice de CO2 în atmosferă.

În urma recesiunii, însă, cererea de astfel de permise a scăzut drastic, astfel încât, de ceva vreme, pe piață există o masivă supraofertă, care a redus drastic prețurile, de la maximul istoric de 31 euro/tona metrică atins în aprilie 2006, exact în urmă cu șapte ani. Ieftinirea certificatelor avantajează producătorii de energie din surse convenționale, fosile, cum ar fi cărbunele sau gazul natural, care pot ieși pe piață cu prețuri mai competitive, ca urmare a diminuării costurilor cu permise de emitere a dioxidului de carbon.

Propunerea de suspendare temporară de la tranzacționare a unui număr de 900 de milioane de certificate, pentru 5-7 ani, a avut ca scop tocmai eliminarea supraofertei și, drept consecință, majorarea prețului acestor certificate, până la un nivel care să descurajeze emiterea de CO2 și să ducă la reducerea acesteia. Votul de marți din Parlamentul European a fost extrem de strâns, principalii oponenți ai măsurii propuse de Comisia Europeană fiind reprezentanții Partidului Popular European, care au argumentat că măsura va spori costurile energetice în economia europeană.

Termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), este cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi pe anul 2012, având de cumpărat un număr de 26.101 de astfel de certificate, în valoare totală de aproape 13 milioane de lei, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit unei decizii recente a ANRE privind stabilirea operatorilor economici care nu şi-au îndeplinit cota obligatorie de achiziţie de certificate verzi şi numărul de certificate verzi neachiziţionate de către aceştia pentru anul 2012, termocentrala Romag Termo a RAAN se află pe primul loc în topul producătorilor de energie restanți la obligațiile de achiziție de certificate verzi pe anul trecut, cu o restanță de 26.101 certificate verzi neachiziționate.

Legislația în vigoare prevede că restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate, la prețul de 496,61 lei /certificat, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data primirii înştiinţãrilor de platã emise de Administrație.

La această valoare, obligațiile neonorate de achiziție de certificate verzi ale Romag Termo se ridică la suma de aproape 13 milioane lei.

Alte companii cu restanțe importante la achiziția de certificate verzi pe 2012 sunt traderii de energie Petprod SRL, care are de achitat 7.461 de certificate verzi neachiziționate, în valoare de 3,7 milioane lei, și Ennet Grup SRL (5.463 certificate verzi, în valoare de 2,7 milioane lei).

Ambele au beneficiat de contracte bilaterale cu producătorii, prin care au achiziționat direct de la aceștia energie ieftină, revânzând-o ulterior, din postura de intermediari.  

În total, potrivi datelor ANRE, firmele restante au de achitat 39.295 de certificate verzi neachiziționate pe 2012, în valoare de peste 19,5 milioane lei. Alți restanțieri sunt Compania de Utilitați Publice Focșani SA, Beny Alex SRL, CET Govora SA, UCM Energy SRL, Energosib Sibiu SA, Primăria Municipiului Iași, Termo Calor Confort SA și Dalkia Termo Iași SA.

Probleme mari la Romag Termo și RAAN

Termocentrala Romag Termo, sucursală a RAAN, va fi transferată la Complexul Energetic Oltenia (CEO), în baza memorandumului propus de Ministerul Economiei, a declarat, recent, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, o parte din activele Romag Termo urmează să fie cedate CEO în contul unor creanţe în sumă totală de 110.417.327 lei, care reprezintă valoarea cărbunelui energetic livrat de exploatările miniere din sistem.

„Datorită acestei soluţii, termocentrala Romag Termo este salvată. Vor fi păstrate locurile de muncă ale acesteia, dar şi alte o mie de la cariera de suprafaţă Husnicioara. Guvernul condus de Victor Ponta este interesat de soarta mehedinţenilor şi prin deciziile promovate dovedeşte că nu este indiferent la economia judeţului”, a precizat Duicu.

Termocentrala Romag Termo va continua să producă agent termic pentru încălzirea locuinţelor din Drobeta Turnu Severin, pentru grupurile energetice a căror capacitate se ridică la 247 MW şi pentru instalaţiile de la Romag Prod.

La finalul lunii trecute, directorul general al RAAN, Gheorghe Dulcea, a fost schimbat din funcţie vineri, în locul său fiind numit Marius Preda, fostul director al platformei Romag Prod din cadrul RAAN, prin ordin al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Totodată, a fost schimbată conducerea platformei Romag Termo, director fiind numit Octavian Graure, fost director al Complexului Energetic Turceni, acesta având misiunea de a transfera în plată termocentrala către Complexul Energetic Oltenia (CEO), în următoarele trei luni, în contul datoriei de peste 110 milioane de lei pe care o are RAAN către CEO, pentru cărbunele care a fost livrat şi neplătit.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat, recent, că, după ce a analizat situaţia, şi-a dat seama că la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare s-a făcut „un jaf de proporţii”, acuzând conducerea regiei de "lipsă totală de management".

Ministrul delegat pentru Energie a dat ca exemplu o licitaţie de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009, de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat, deşi nu a fost terminată până în prezent.

Deși a elaborat un proiect de ordonanță de urgență privind amânarea până în 2017, respectiv 2018, a acordării unei părți din subvențiile de stat sub formă de certificate verzi pentru industria energiei regenerabile, Guvernul nu poate trece la adoptarea și implementarea măsurii până ce planul nu primește aprobarea Comisiei Europene. De pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Guvernul USL a anunțat că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Măsura a fost inclusă într-un proiect de ordonanță de urgență recent publicat de Ministerul Economiei și reprezintă o variantă de diminuare a costurilor cu facturile la energie suportate de populație și de întreaga economie mult mai blândă decât cea propusă chiar de reglementatorul industriei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care recomandase anterior reducerea unilaterală și permanentă a numărului de certificate verzi acordate, de la 6 la 3/MW pentru industria solară, de la 2 la 1,3 pentru instalații eoliene reutilizate și de la 2 la 1,5 pentru instalații eoliene noi. 

Chiar și în această variantă „îndulcită”, măsura mai are de trecut un hop, menționat chiar în ultimul articol al proiectului de ordonanță: trebuie să primească mai întâi aprobarea Comisiei Europene (CE). Iar motivul este acela că și introducerea schemei românești de promovare a energiei din surse regenerabile s-a fâcut, în 2011, prin decizie de aprobare a CE.

Active oferite gratuit de stat unor privați

„Măsurile nou introduse în schema de promovare autorizată de Comisie se vor pune în aplicare numai dupa notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, se stipulează în ultimul articol al proiectului de ordonanță, intitulat „Clauza suspensivă”.

Asta pentru că autoritățile de la București au promovat subvențiile pentru energia regenerabilă sub formă de ajutor de stat, care, potrivit legislației europene, trebuie notificat la Comisie și are nevoie de OK-ul acesteia. Bruxelles-ul a autorizat respectivul ajutor de stat în 2011.

„(...) orice plan de refinanţare sau modificare a prezentei scheme trebuie să fie notificat Comisiei (...)”, se precizează în decizia CE. În consecință, Guvernul de la București nu poate întreprinde nimic în acest sens fără aprobarea Comisiei.

În cuprinsul analizei CE în vederea autorizării schemei românești de promovare a energiei regenerabile se mai afirma că „prin oferirea de certificate verzi în mod gratuit producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie, statul le oferă de fapt acestora active necorporale în mod gratuit. (...) fapt e că statul furnizează unor anumite întreprinderi active, care au o valoare monetară, şi că aceste active provin de la stat, care le-a generat. Acest aspect este demonstrat şi de faptul că întreprinderile care nu au achiziţionat numărul necesar de certificate pe piaţă trebuie să plătească o penalitate, astfel încât certificatele create de stat servesc drept alternativă la plata unei amenzi care s-ar încadra în categoria resurselor de stat”.

Rămâne de văzut dacă Executivul european de la Bruxelles va aproba amânarea măsurilor prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență. Asta în condițiile în care UE ține cu dinții de obiectivul asumat privind majorarea la 20% până în 2020 a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european și intenționează chiar să stabilească noi ținte în acest sens, mai ambițioase, pentru 2030.

În plus, Comisia Europeană a reclamat recent Polonia și Ciprul la Curtea Europeană de Justiție tocmai pentru că au omis să preia în legislația națională directiva europeană cu privire la energia regenerabilă, cea care prevede respectivul obiectiv de 20%.  

„Repo” cu certificate verzi?

De pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite pentru investiții, în special dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Printre cei mai importanți finanțatori bancari de proiecte de energie regenerabilă se numără BCR și Unicredit, dar și instituții financiare internaționale precum BERD. 

Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Astfel, ministrul delegat pentru Energie, Constanin Niță, a dat asigurări că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Legislația secundară va prevedea că vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi vor putea fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017”, a precizat Niță.

Măsura anunțată de Niță este de cea mai mare importanță pentru băncile expuse pe sectorul regenerabil. Asta pentru că, pe baza certificatelor verzi amânate la tranzacționare și încasare, care sunt echivalente cu niște titluri de valoare având garanția statului, ele vor putea oferi lichdități dezvoltatorilor, lichidități pe care aceștia să le folosească inclusiv pentru a continua să-și achite ordonat și la timp ratele la creditele contractate de la bănci.

Cel mai probabil, aceste certificate verzi amânate la tranzacționare și încasare vor fi scontate la valoarea minimă garantată de lege. Ceea ce constituie un avantaj în plus pentru bănci, acestea putând astfel să preia o cantitate mai mare de astfel de certificate, ca urmare a prețului scăzut, și să le revândă ulterior, după 1 ianuarie 2017 sau 2018, la prețuri mai avantajoase, în funcție de evoluția pieței.

Guvernul USL a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția prevăzută de legislație pentru producătorii de energie regenerabilă, pentru a ține sub control majorarea facturilor de curent electric pentru consumatorii finali, cei care suportă, în cele din urmă, respectivele subvenții.

Interesant și semnificativ este că ajustarea nivelului acestor subvenții ar fi putut fi făcută automat, dacă legea nu ar fi fost modificată în vara anului trecut, în sensul interzicerii acestor ajustări, până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Și mai interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Iar cireașa de pe tort (sau bomboana de pe colivă) este că respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție. Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

„Autorităţile române şi-au asumat obligaţia monitorizării costurilor şi veniturilor producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin în vederea diminuării supracompensării, dacă este cazul, pentru ca schema să nu conducă la un avantaj competitiv necuvenit. Cu toate acestea, mecanismele de ajustare prevăzute de Legea 220 au fost blocate până în anul 2014 pentru fotovoltaice şi 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă, prin prevederile art. 29 alin.3, introduse prin Legea nr.134/2012”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență de modificare a legislației subvenționării regenerabilelor, publicat marți pe site-ul Ministerului Economiei.

Despre ce este vorba?

În octombrie 2011, Guvernul Boc II a amendat prin ordonanță de urgență Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, introducând un mecanism de monitorizare și, la nevoie, de ajustare a subvențiilor pentru energia regenerabilă, pentru prevenirea supracompensării.

Astfel, în lege a fost introdus articolul 29, cu următorul conținut:

„Art. 29

(1) ANRE monitorizează producătorii beneficiari ai sistemului de promovare prin certificate verzi și întocmește rapoarte anuale pe care le face publice.

(2) În cazul în care, din datele rezultate din studiile de fezabilitate pentru proiectele de investiții noi și din rezultatele monitorizării costurilor investiționale și de operare/veniturilor producătorilor, se constată că parametrii specifici fiecărei tehnologii diferă de cei avuți în vedere în calculul efectuat pentru autorizarea sistemului de promovare prevăzut în prezenta lege, ceea ce poate conduce la supracompensarea în ansamblu pentru una sau mai multe dintre tehnologii (...), ANRE propune măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi (...).

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se aplică pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care încep să producă energie electrică după data intrării în vigoare a acesteia”.

PDL a început...

Ordonanța a ajuns în decembrie 2011 la Senat, controlat la acea dată de coaliția de guvernare dominată de PDL, unde i s-a adus o primă modificare importantă, introdusă în proiectul de lege de aprobare a ordonanței. Astfel, reducerea numărului de certificate verzi, pentru evitarea supracompensării, a fost interzisă până la data de 1 ianuarie 2014.

Documentele de pe site-ul Senatului nu menționează cine este autorul (sau autorii) respectivului amendament, introdus la dezbaterea raportului Comisiei pentru Industrii și Servicii a Senatului asupra proiectului de aprobare a ordonanței. Însă se precizează că toate amendamentele admise au fost votate în unanimitate de membrii Comisiei și că la ședință au participat și reprezentanți ai unor organizații profesionale din industria energiei regenerabile.

Textul adoptat de plenul Senatului în decembrie 2011, cu 75 de voturi pentru și 31 împotrivă:

„Art. 29

(1) ANRE monitorizează producătorii beneficiari ai sistemului de promovare prin certificate verzi și întocmește rapoarte anuale pe care le face publice.

(2) În cazul în care, din datele rezultate din studiile de fezabilitate pentru proiectele de investiții noi și din rezultatele monitorizării costurilor investiționale și de operare/veniturilor producătorilor, se constată că parametrii specifici fiecărei tehnologii diferă de cei avuți în vedere în calculul efectuat pentru autorizarea sistemului de promovare prevăzut în prezenta lege, ceea ce poate conduce la supracompensarea în ansamblu pentru una sau mai multe dintre tehnologii (...), ANRE propune măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi (...), pentru noii beneficiari, care să reducă ratele interne de rentabilitate agreate pe tehnologii, aculo unde este cazul, până la valorile considerate la autorizarea schemei suport.

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se aplică pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care încep să producă energie electrică după data intrării în vigoare a acesteia, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2014”.

... USL a desăvârșit, la propunerea opoziției

Între timp, coaliția de dreapta a pierdut puterea, în urma căderii succesive a cabinetelor Boc II și MRU, ultimul în aprilie 2012, iar USL a preluat majoritatea în Parlament, ceea ce a dus la numirea guvernului Ponta I.

Proiectul de aprobare a OUG de modificare a Legii 220/2008 a ajuns să fie dezbătut de către Comisia pentru Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu, în vederea întocmirii raportului, pe 3 aprilie. Însă raportul întocmit nu a fost trimis de Comisie decât pe 19 iunie 2012, adică după mai bine de  două luni și jumătate. De altfel, s-a cerut imediat raport de înlocuire, care a fost primit pe 25 iunie.

În raportul respectiv a fost admis și un amendament propus de către deputatul PDL Alin Trășculescu, împreună cu colegii săi de la UDMR, Olosz Gergely și Antal Istvan. Amendamentul prelungea interdicția de ajustare a subvențiilor pentru energia regenerabilă cu un an față de varianta adoptată de Senat, până la 1 ianuarie 2015, cu excepția producătorilor de energie solară, pentru care se menținea data de 1 ianuarie 2014.

Astfel, alineatul (3) al articolului 29 din lege căpăta următoarea formă, în vigoare și în momentul de față, când este invocată de către guvernul Ponta II ca motiv de modificare prin ordonanță de urgență a schemei de subvenționare a regenerabilelor:

„(3) Măsurile prevăzute la alin.(2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se aplică pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care încep să producă energie electrică după data intrării în vigoare a acesteia, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2015, cu excepţia producătorilor de energie solară pentru care ajustarea poate avea loc începând cu 1 ianuarie 2014”.

Cu acest amendament, proiectul de lege a fost adoptat fără nici un vot împotrivă de către plenul Camerei Deputaților (244 de voturi pentru, o abținere, un deputat care nu a votat), pe 26 iunie 2012. Ulterior, a fost promulgat de președintele Băsescu pe 16 iulie și a intrat în vigoare pe 18 iulie, ca Legea nr. 134/2012.  

Cercetați pentru fapte de corupție

Doi dintre inițiatorii amendamentului potrivit căruia ajustarea subvențiilor este blocată până în anul 2014 pentru fotovoltaice şi 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă au ajuns între timp să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Astfel, în octombrie 2012, Olosz Gergely, deputatul UDMR Olosz Gergely, fost preşedinte ANRE în perioada 2007-2008, a fost trimis în judecată de către DNA pentru trafic de influenţă, alături de patru reprezentanţi ai unor firme, pe care i-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase, cerând în schimb peste 500.000 de euro şi 400.000 de lei.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în schimbul banilor, Olosz Gergely şi-ar fi exercitat influenţa, respectiv ar fi lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA.

„Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)”, se afirmă în rechizitoriu.

În pofida acuzațiilor, Olosz Gergely a candidat și la alegerile din decembrie 2012 și a câștigat un nou mandat de parlamentar din partea UDMR, de astă dată în postura de senator.

La rândul său, fostul deputat Alin Trăşculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă. Ulterior, procurorii au extins cercetările în cazul lui Trăşculescu şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Alin Trăşculescu, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene să atribuie contracte de investiţii unor societăţi, a fost încarcerat în 29 noiembrie 2012, când Tribunalul Bucureşti a decis înlocuirea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara cu arestarea preventivă, admiţând astfel propunerea DNA.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaţilor, prin Ministerul Justiţiei, să avizeze cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Alin Trăşculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat cererea anchetatorilor, iar în 20 noiembrie Alin Trăşculescu a anunţat că demisionează.

Alin Trăşculescu a fost pus în libertate la începutul lunii decembrie 2012, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis recursul fostului deputat faţă de înlocuirea interdicţiei de a părăsi ţara cu măsura arestării preventive.

Curentul electric s-ar putea scumpi cu până la 40%, din care jumătate din cauza regenerabilelor

Preţul energiei electrice va creşte cu circa 25%, până la 40%, pe termen scurt, din care jumătate din cauza subvenţionării energiei verzi, în contextul liberalizării preţurilor şi formării pieţei regionale, potrivit notei de fundamentare a proiectului lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei.

Proiecţia preţului pentru consumatorul final de energie electrică la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30% şi efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%) şi taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic de energie în favoarea energiei electrice, se spune în documentul citat

„În acest context se poate estima o creştere pe termen scurt cu circa 25% pană la 40% a preţului energiei electrice, din care jumătate se datorează subvenţionării energiei verzi. La aceste creşteri de preţ ale energiei electrice în factura consumatorului casnic se adaugă creşterea indirectă a preţurilor produselor industriale şi tarifele de servicii”, se afirmă în nota de fundamentare.

Impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 60 - 100 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile ridică o problemă de suportabilitate atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali, conform documentului.

Aproximativ 30% din energia electrică produsă în România este furnizată consumatorilor casnici. Cu o pondere de peste 5 procente în coşul de consum şi o majorare anuală de peste 10-20% a preţului plătit de consumator, factura la energie electrică va genera în mod direct o majorare a indicelui preţurilor de consum anual cu 0,5-1%, respectiv circa 20% din majorarea anuală totală a indicelui care poate fi considerată suportabilă.

Potrivit sursei citate, aproximativ 20% din energia electrică produsă în România este livrată sectorului industrial energointensiv: metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte. Preţurile sunt fixate pe pieţe externe la nivelul de competitivitate globală, rareori regională, şi nu permit producătorilor transferul spre clienţi al creşterilor de preţ pentru materii prime şi energie.

„Competitivitatea acestor industrii se obţine prin rate mici ale profitului, mult sub 10%. Ori, dacă energia reprezintă numai 30% din preţul produselor acestor industrii, la o creştere de preţ cu 25% a energiei electrice se induce o creştere de costuri cu 7,5%, creştere care trebuie absorbită pe seama profitului, aceste industrii devenind fie nerentabile (nu mai contribuie la bugetul de stat cu impozitul pe profit), fie necompetitive (nu contribuie la bugetul de stat şi este generator de şomaj). Deşi creşte faţă de nivelul actual, efortul consumatorilor finali scade la jumătate faţă de efortul previzibil pentru anul 2014”, precizează documentul.

Noul proiect de act normativ propune amânarea temporară începând cu 1 iulie 2013 a acordării unui număr de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de centrale electrice hidrolelectrice noi cu puteri electrice instalate de până în 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un certificat verde), de centrale electrice solare (2 certificate verzi), corelat cu tendinţele constatate din prima analiză de monitorizare a schemei. Recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Documentul propune, de asemenea, exceptarea de la aplicarea prevederilor Legii 220/2008 pentru 50% din cantitatea de energie electrică furnizată marilor consumatori de energie electrică cu un consum anual mai mare de 150 GWh.

Proiectul de act normativ prevede introducerea posibilităţii încheierii contractelor bilaterale între micii producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care deţin grupuri/centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 5 MW pe centrală şi furnizorii de energie electrică, pentru simplificarea procesului de comercializare a energiei electrice produse de această categorie de producători. Totodată, prevede introducerea posibilităţii preluării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie şi susţinută prin sistemul de promovare prin certificate verzi în piaţa reglementată de energie electrică, în baza reglementărilor emise de ANRE, precum şi eliminarea unor restricţii care conduc la supracompensare.

Autorităţile subliniază că măsura propusă are în vedere să facă suportabil impactul brutal şi pe termen scurt asupra preţului energiei electrice, impact care poate avea efecte economice şi sociale negative ireversibile.

UPDATE: Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat că, în urma măsurilor care vor fi luate de Guvern, facturile de curent electric ale populației ar trebui să se reducă cu circa 50% pe componenta certificatelor verzi. Această componentă a certificatelor verzi are în prezent o pondere de circa 10% în totalul de plată prevăzut pe facturile de electricitate.

"Schema trebuie să ducă la reducerea preţului pe factură cu 50% la certificatele verzi", a afirmat Niţă, citat de Mediafax. 

Acesta a mai spus că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată până în 2017 vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi pot fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017. Deci, nu tăiem la nimeni nimic, doar că veniturile obţinute vor fi venituri viitoare, după 1 ianuarie 2017", a precizat Niță.

O altă modificare preconizată este exceptarea de la prevederile legii energiei a marilor consumatori, cu un consum anual mai mare de 150 GWh.
 
"Exceptăm de la lege ca 50% din energia furnizată marilor consumatori cu consum mai mare de 150 GWh să nu plătească certificate verzi. Este necesar, pentru că avem deja mari probleme", a spus Niţă.
 
Întrebat care sunt marii consumatori industriali cu un consum mai mare de 150 GWh de energie, Niţă a afirmat că nu îl interesează.

Acordarea unei părți din certificatele verzi se amână pentru 2017

Subvențiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile, acordate de stat și suportate de consumatori, nu vor fi reduse în mod permanent, ci se va amâna acordarea unei părți din acestea până la 1 ianuarie 2017, dată la care, cel mai probabil, actualul Guvern nu va mai fi în funcție, următoarele alegeri parlamentare urmând să aibă loc în 2016. Nici valoarea certificatelor verzi prin intermediul cărora este acordată subvenția nu va mai fi redusă, așa cum promiteau inițial autoritățile. Potrivit oficialităților, anul acesta, costul total pentru consumatori al subvențiilor pentru energia regenerabilă se ridică la 500 de milioane de euro. În acest timp, scumpirile din industria energetică continuă.  

Alocarea unui număr de certificate verzi va fi amânată timp de trei ani, începând cu data de 1 iulie 2013, iar pierderile suferite de către producători vor putea fi recuperate de către aceştia de la 1 ianuarie 2017, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, citat de Agerpres.

„Am avut discuţii cu mulţi miniştri din ţările vecine şi cu comisarul european pe tema energiei verzi. Trebuie să găsim un optim, un echilibru care să ne permită să mergem mai departe, în sensul că preţul produselor fabricate în România să fie competitive pe pieţele internaţionale. Altfel, riscăm ca situaţia să devină dramatică. Pornind de la aceste considerente, sigur că şi noi ne-am mai evaluat punctele de vedere şi am încercat să devenim mai elastici în domeniul energiei. Ca modificări esenţiale pe care le preconizăm este amânarea temporară de la iulie 2013, pe trei ani şi jumătate, până la 1 ianuarie 2017, a alocării unui număr de certificate verzi. Recuperarea certificatelor pe care dumneavoastră (producătorii de energie regenerabilă -  n.r.) le pierdeţi în aceşti trei ani o veţi face începând cu 1 ianuarie 2017”, a afirmat Niţă.

Acesta a adăugat că valoarea certificatelor va rămâne aceeaşi, în timp ce numărul certificatelor verzi acordate va fi mai mare pentru domeniul fotovoltaic, respectiv două.

„Valoarea certificatelor va rămâne aceeaşi. Numărul acordat de certificate va fi astfel: unul pentru energia eoliană, unul pentru hidro şi două pentru fotovoltaic. În acelaşi timp, proiectul de ordonanţă mai prevede şi posibilitatea încheierii de contracte bilaterale între producătorii de energie regenerabilă care deţin centrale de 5 MW. (...) Mai avem şi posibilitatea ca marii consumatori să plătească un număr mai mic de certificate verzi. Sunt câteva schimbări pe care proiectul de ordonanţă le prevede şi care vor intra în vigoare la 1 iulie 2013. Sigur că aceste schimbări vor afecta veniturile producătorilor, dar acestea, repet, vor putea fi recuperate de la 1 ianuarie 2017. Proiectul va sta pe site-ul ministerului timp de 30 de zile în dezbatere publică”, a menţionat ministrul delegat pentru Energie.

Cu ce se lăudau

În prezent, legislația prevede acordarea a 6 certificate verzi pentru fiecare MW produs de capacități fotovoltaice, 2 pentru instalații eoliene noi sau reutilizate și 3 pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Săptămâna trecută, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus, în urma unei analize de supracompensare a sistemului de promovare prin certificate verzi a energiei din surse regenerabile, reducerea cu 50% a numărului de certificate verzi acordate ca subvenție pentru capacități fotovoltaice, de la 6 la 3 pentru fiecare MWh produs, cu 35%, de la 2 la 1,3, a celor acordate pentru instalații eoliene reutilizate, cu 25%, de la 2 la 1,5, a celor pentru instalații eoliene noi, și cu 23,3%, de la 3 la 2,3, a celor pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Recomandarea avea în vedere evitarea supracompensării din sistemul energetic național și a reieșit în urma analizei cost-beneficiu cu actualizare, efectuată la nivel agregat pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune.

În februarie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara că România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români

Tot atunci, autoritățile anunțau pe surse că intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se lansase ideea că valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi ar urma să fie redusă de la circa 57 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW.

În schimb, potrivit unui ordin recent al ANRE, valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi a fost majorată de la 248,30 lei/certificat verde (57,389 euro) în 2012 la 264,09 lei/certificat verde (58,823 euro/certificat verde) în 2013, iar cea minimă – de la de la 121,89 lei/certificat verde (28,172 euro) la 129,64 lei (28,876 euro).

De asemenea, potrivit Ordinului ANRE, contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi, a fost majorată de la 496,61 lei/certificat verde neachiziționat (114,777 euro) pentru 2012 la 528,17 lei/certificat verde neachiziționat (117,646) pentru 2013.

Noi majorări de prețuri de producție în energie

Scumpirile la produsele energetice au contribuit semnificativ la majorarea preţurilor producţiei industriale atât în luna februarie, cât şi pe ultimele 12 luni, potrivit INS.

În februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013, preţurile producţiei industriale din România, per total, au crescut cu 0,3%. Asta însă exclusiv din cauza creșterii preţurilor la grupa produselor energetice (+1,6%), întrucât la celelalte mari grupe industriale s-au înregistrat scăderi de preţuri.

În februarie 2013, comparativ cu februarie 2012, preţurile producţiei industriale au fost mai mari cu 5,4%. În ultimele 12 luni, preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ la produsele energetice şi la bunurile de uz curent, cu 8,4% şi, respectiv, cu 7,9%. Celelalte mari grupe industriale au înregistrat creşteri de preţ sub nivelul mediu estimat per total industrie.

Cât privește prețurile suportate direct de consumatori, energia electrică s-a scumpit cu de la începutul anului și până la finalul lunii februarie cu peste 10%.

În 2012, grupa „energie electrică, gaze și încălzire centrală” a consemnat o scumpire cu 8,79% față de anul anterior, în special ca urmare a majorării prețurilor la energie electrică cu peste 13%.

În decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică a consumatorilor finali, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune, în urma unei analize de supracompensare a sistemului de promovare prin certificate verzi a energiei din surse regenerabile, reducerea cu 50% a numărului de certificate verzi acordate ca subvenție pentru capacități fotovoltaice, de la 6 la 3 pentru fiecare MWh produs, cu 35%, de la 2 la 1,3, a celor acordate pentru instalații eoliene reutilizate, cu 25%, de la 2 la 1,5, a celor pentru instalații eoliene noi, și cu 23,3%, de la 3 la 2,3, a celor pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Recomandarea are în vedere evitarea supracompensării din sistemul energetic național și a reieșit în urma analizei cost-beneficiu cu actualizare, efectuată la nivel agregat pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune, explică ANRE.

Astfel, pentru industria solară, ANRE propune reducerea numărului de certificate verzi acordate ca subvenție cu 50%, de la 6 la 3.

Pentru instalații eoliene reutilizate, reducerea propusă este de 35%, de la 2 la 1,3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs.

Autoritatea consideră că numărul de certificate verzi acordate pentru instalații eoliene noi trebuie redus cu 25%, de la 1 la 1,5.

În fine, pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW, reducerea propusă de ANRE este de 23,3%, de la 3 la 2,3 certificate verzi.

„Precizăm că reducerea numărului de certificate verzi, aşa cum rezultă din concluziile Raportului de monitorizare, urmează a fi aplicată pe bază de Hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile legale”, mai informează Autoritatea.

Pe de altă parte, recent, ANRE a majorat ușor valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, pentru anul 2013, față de nivelul de anul trecut, de la 57,389 la 58,823 euro/certificat verde, după ce autoritățile lansaseră, pe surse, informația că pregătesc reducerea respectivei valori maxime la circa 30 euro/certificat verde.

Cum s-a ajuns la aceste propuneri de reducere

Recomandarea s-a făcut în cadrul Comitetului de Reglementare al ANRE de vineri, 29 martie, în care s-a discutat Raportul cu privire la analiza de supracompensare a sistemului de promovare prin certificate verzi a energiei din surse regenerabile de energie pentru anul 2012.

ANRE are în atribuţii monitorizarea costurilor şi veniturilor rezultate din activitatea de producere a energiei din surse regenerabile pentru producătorii care beneficiază de schema de promovare prin certificate verzi, în vederea modificării schemei pentru noii intraţi, dacă se constată tendinţe de supracompensare.

Metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi detaliază modul în care se face analiza de supracompensare a activităţii de producere a energiei din surse regenerabile pentru producătorii beneficiari ai schemei de sprijin. Analiza de supracompensare se realizează anual pe perioada în care această activitate este promovată prin schema de sprijin prin certificate verzi, pe baza evoluţiei următorilor indicatori: nivelul mediu al investiţiei specifice, nivelul mediu al costurilor variabile specifice, nivelul mediu al costurilor fixe specifice și nivelul mediu al factorului de capacitate.

„Mecanismul de revizuire a numărului de certificate rezultat în urma analizei de supracompensare se bazează pe recalcularea anuală, pe durata de aplicare a schemei de sprijin, a numărului de certificate verzi/MWh astfel încât rata internă de rentabilitate (RIR) pentru fiecare tehnologie, pentru noii intraţi, la nivel agregat, să fie egală cu valoarea RIR de referinţă rezultată din analiza cost-beneficiu stabilită la autorizarea sistemului de promovare. În cazul în care se evidenţiază o tendinţă de creştere a ratei interne de rentabilitate cu mai mult de 10% faţă de nivelul de referinţă, Guvernul ar urma să reducă numărul de certificate verzi pentru tehnologia respectivă”, precizează ANRE.

Producătorii de energie din surse regenerabile, cărora statul nu le-a impus nicio obligaţie, ar putea sau ar trebui să fie constrânşi să cedeze o parte din ajutorul primit de la stat pentru dezvoltarea reţelelor electrice, pentru că ar fi „spre binele lor”, a declarat, la o conferinţă pe teme energetice, Octavian Lohan, director general adjunct în Transelectrica. În Bulgaria, pe lângă că au fost reduse subvențiile pentru energia regenerabilă, circa 40% dintre capacitățile regenerabile instalate riscă să fie deconectate de la rețeaua națională de electricitate pentru că au încălcat normele în vigoare cu privire la siguranța sistemului energetic  

„Dacă investitorii tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, să dea câte un certificat la Transelectrica să dezvolte reţeaua, sau să dea şi altora să facă centrale de reglaj, sau să fie obligaţi pur şi simplu să investească în întărirea reţelelor. Toate sunt spre binele lor”, a spus Lohan, citat de Mediafax.

La rândul său, Doina Vornicu, director general al CEZ Distribuţie, a afirmat că în Oltenia, regiunea unde operează compania, reţeaua electrică nu este pregătită pentru explozia de solicitări pentru racordarea proiectelor de producţie a energiei regenerabile.

„Ne confruntăm cu un număr mare de cereri de racordare a centralelor fotovoltaice, anul acesta va fi un vârf pentru puneri în funcţiune (...) Asta ne transformă un pic din operatori de distribuţie în operatori de transport, la un moment dat. Aceste proiecte pot să ne genereze fluctuaţii de tensiune”, a spus Vornicu.

Potrivit unui raport recent al principalei organizații de lobby a industriei eoliene de pe continent, European Wind Energy Association (EWEA), industria eoliană românească se confruntă cu probleme elementare serioase, care îi amenință perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proastă, nemodernizată, a infrastructurii de rețea și faptul că sistemul energetic național a ajuns deja la limită în privinta posibilității de a prelua producția noilor capacități instalate eoliene. 

Recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat ușor valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, pentru anul 2013, față de nivelul de anul trecut, de la 57,389 la 58,823 euro/certificat verde, după ce autoritățile lansaseră, pe surse, informația că pregătesc reducerea respectivei valori maxime la circa 30 euro/certificat verde.

În plus, valoarea puterii maxime care poată fi instalată în centralele electrice eoliene și cea a rezervei de putere suplimentară necesară din punct de vedere al siguranţei Sistemului Energetic Național (SEN) vor fi calculate și publicate anual, și nu trimestrial, așa cum se întâmplă în prezent, pe baza legislației în vigoare, iar dreptul operatorilor de rețea de a pune condiții suplimentare centralelor eoliene și de a restricționa accesul acestora la SEN va fi limitat doar la acele situaţii justificate de necesitatea menţinerii siguranţei sistemului.

La începutul lunii, ANRE a fixat cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică care au această obligație, pentru energia din surse regenerabile produsă în anul 2012, la 0,1188 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs din surse regenerabile, cantitate de peste 3 ori mai mare decât cea stabilită pentru 2011, care era de 0,03746 certificate verzi/MWh.

Protestele populare obligă guvernul bulgar să acționeze

Circa 40% dintre capacitățile regenerabile instalate din Bulgaria riscă să fie deconectate de la rețeaua națională de electricitate pentru că au încălcat normele în vigoare cu privire la siguranța sistemului energetic și nu și-au îndeplinit obligația legală de a raporta dispeceratului național și operatorului de sistem cantitățile de energie produse, ca și fluctuațiile producției.

Asta în condițiile în care un tribunal bulgar a dat recent câștig de cauză acțiunii intentate în justiție de trei dezvoltatori de facilități de energie solară, care au contestat introducerea de către autoritățile de la Sofia, anul trecut, a unor taxe de conectare la rețeaua de electricitate pentru producătorii de energie regenerabilă, ca formă de reducere a subvențiilor pe care aceștia le primesc de la stat.

Ministrul interimar al Economiei, Energiei și Turismului, Asen Vasilev, a declarat că va recomanda deconectarea temporară de la rețeaua națională de electricitate a acelor capacități instalate regenerabile care nu respectă legislația în vigoare.

„Sistemul energetic este extrem de bolnav, fiind marcat de ineficiență, supracapacitate și supraproducție”, a spus Vasilev.

Fostul guvern de la Sofia a fost obligat să demisioneze spre finalul lunii februarie, în urma unor ample proteste de stradă, declanșate de majorări extrem de ample ale facturilor la electricitate, generate inclusiv de transferarea în sarcina consumatorilor a costurilor subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile.

Potrivit ministrului, circa 40% din centralele eoliene și fotovoltaice din Bulgaria au omis, în ultimele nouă luni, să raporteze în timp real dispeceratului național și operatorului de sistem cantitățile de energie produse, ca și fluctuațiile producției, încălcând astfel dispozițiile legale în vigoare.

El a arătat că lipsa acestor raportări este periculoasă pentru buna funcționare, în condiții de siguranță, a sistemului energetic național, adăugând că a dat indicații furnizorilor de electricitate să deconecteze temporar de la rețea acele capacități regenerabile aflate în culpă, până când acestea vor respecta legea. Pe lângă asta, acele centrale regenerabile care nu respectă nivelurile de producție asumate vor fi obligate să plătească compensații. 

„Centralele regenerabile obișnuiesc să întrerupă și apoi să repornească producția fără să anunțe, creând mari probleme sistemului energetic, care ar putea capota”, a avertizat ministrul bulgar.

În plus, ministerul va trimite autorității bulgare de reglementare în energie o propunere de modificare a formulei de stabilire a tarifului reglementat pentru energia produsă prin așa-numita cogenerare de înaltă eficiență. Ministrul bulgar a declarat că este nevoie de limitarea fraudelor la marile întreprinderi industriale care beneficiază de curent electric subvenționat de la stat și, în același timp, își vând producția proprie de energie la prețuri semnificativ mai mari. 

O altă inițiativă a ministerului este aceea de ridicare a restricțiilor privind exportul de electricitate în Turcia. Vasilev a spus că, din cauza faptului că Turcia nu este parte a rețelei paneuropene de energie, există restricții privind capacitatea de export către țara vecină, care trebuie abolite. În plus, se va propune reducerea tarifului de transport al energiei electrice perceput de operatorul de sistem, pentru stimularea exporturilor de electricitate către Turcia.

Cancelarul german Angela Merkel și liderii statelor din federația germană nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru frânarea majorărilor de prețuri la electricitate pentru consumatorii finali, majorări care amenință să transforme proiectul cancelarului de renunțare la energia nucleară într-un eșec major, în an electoral. Autoritățile locale se opun tăierii subvențiilor pentru energia regenerabilă, care ar amenința investițiile industriei de profil și locurile de muncă create de aceasta în jurisdicțiile lor, în timp ce guvernul federal refuză reducerea taxelor pe generarea de energie electrică, care ar majora deficitul bugetar al Germaniei.

Insuccesul negocierilor dintre guvernul de la Berlin și autoritățile locale din Germania s-a datorat în primul rând faptului că nici una dintre părți nu a dorit să-și asume o modificare radicală a sistemului de subvenționare a energiei regenerabile, responsabil pentru o bună parte din scumpirile la energie electrică din ultimii ani.

Ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus plafonarea ritmului de creștere anuală a supratarifului impus pe facturile de curent electric ale gospodăriilor și companiilor din Germania în scopul subvenționării producătorilor de energie eoliană și solară, măsură despre care se estima că ar fi dus, anul viitor, la o reducere totală de 1,86 miliarde euro a facturilor plătite de consumatori. Însă propunerea a fost întâmpinată cu proteste de industria de profil, unele companii anunțând amânarea unor investiții, ceea ce, în consecință, a stârnit nemulțumiri și îngrijorări în rândul autorităților locale care au atras sau își propun să atragă astfel de investiții în surse alternative de energie.

Ca atare, cancelarul Angela Merkel a declarat, la întâlnirea cu liderii de state din federație, că subvențiile pentru regenerabile nu vor fi tăiate, subliniind că aceste este un semnal important, care ar trebui să îi calmeze pe investitori.

În replică, premierul social-democrat al statului nordic Schleswig-Holstein, a salutat noua poziție a guvernului, precizând că o reducere a subvențiilor ar fi afectat proiectele de investiții în ferme eoliene offshore din statul său. „Nu vrem să luăm nici o măsură care să creeze incertitudine în rândurile cetățenilor și industriei”, a declarat el.

Autoritățile locale nu vor tăierea subvențiilor, Merkel nu vrea reducerea taxelor

În replică, conducătorii de state germane, în special cei aparținând de opoziția social-democrată, au propus reducerea taxelor pe care guvernul federal le impune pe generarea de energie electrică, ca modalitate alternativă de ușurare a poverii facturilor la curent electric pentru consumatori, care să prezerve subvențiile pentru energia regenerabilă.

Astfel, Hannelore Kraft, liderul social-democrat al celui mai mare stat german, Renania de Nord – Westfalia, a cerut reducerea cu 25% a acestor taxe, estimând că o astfel de măsură ar ieftini facturile de curent electric cu o sumă totală de 1,6 miliarde de euro pe an.

„Ne străduim să găsim modalități de a ușura povara pentru cetățeni. Expansiunea industriei regenerabile a adus venituri suplimentare substanțiale din taxe bugetului federal, care ar putea fi folosite acum pentru reducerea facturilor la electricitate. Vrem să ieftinim curentul electric pentru consumatori, dar, în același timp, declar cu tărie că nu vom sta cu mâinile în sân văzând cum sunt amenințate locurile de muncă din energia regenerabilă”, a declarat Kraft, care, în ultimele sondaje de opinie, este văzută ca un contracandidat serios al Angelei Merkel.

Cancelarul și-a declarat însă scepticismul față de ideea reducerii taxelor pe generarea de energie electrică, măsură care ar majora deficitul bugetar al Germaniei.

Angela Merkel se străduiește să evite revolta alegătorilor, după ce facturile la curent ale acestora au cunoscut o majorare substanțială, ca urmare a creșterii supratarifului destinat subvenționării regenerabilelor cu nu mai puțin de 47% de la 1 ianuarie 2013, la 5,28 eurocenți/KWh. Pe de altă parte, dezvoltarea industriei energiei regenerabile este singura cale de atingere a obiectivului lui Merkel, de scoatere din funcțiune a tuturor capacităților energetice nucleare ale Germaniei până în 2025, obiectiv asumat după dezastrul de la Fukushima.

Pe lângă riscul electoral, demonstrat de ultimele sondaje de opinie, potrivit cărora majorarea prețurilor la electricitate a devenit deja o chestiune majoră pentru alegători, Merkel se confruntă și cu protestele mediului de afaceri, care se plânge că majorarea costurilor cu energia amenință competitivitatea la export a Germaniei.

România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Guvernul intenționează să reducă valoarea maximă acceptată a certificatelor verzi, păstrând totodată valoarea minimă a acestora la nivelul de 27 de euro, a declarat ministrul, pentru Bloomberg. Modificările vor intra în vigoare începând din iulie 2013 sau de anul viitor.

„Nu am luat încă o decizie, dar o vom lua și vom schimba legea, pentru că nu ne putem permite să distrugem industria locală, care generează mii de joburi. Anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la circa 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români”, a spus Niță.

Potrivit datelor oficiale, România dispune de o capacitate instalată eoliană totală de 1.600 MW și de 70 MW de capacitate instalată solară. Ca parte a programului UE de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, ponderea energiei din surse regenerabile în totalul consumului național trebuie să ajungă la 24% până în 2020.

„România nu va avea nici o problemă să atingă această țintă, dat fiind că, anul acesta, avem în proces de dezvoltare capacități regenerabile de 1.700 MW, ceea ce ne aduce foarte aproape de maximul de suportabilitate al sistemului nostru energetic”, a mai spus Niță.

Ministrul a adăugat că modificarea legislației referitoare la subvențiile pentru energia regenerabilă nu au nevoie de aprobarea organismelor europene, dând ca exemplu măsuri similare luate de alte state membre.

Reducere de până la 50% pentru eoliene

România intenționează să modifice schema de sprijin pentru energie regenerabilă aflată în prezent în vigoare, pentru a se ajunge la un echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale consumatorilor de energie, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, la ZF Power Summit. Pe de altă parte, unul dintre principalii investitori în regenerabile din România, E.ON, a anunțat că intenționează să instaleze capacități eoliene noi de până la 300 MW dacă subvențiile de la stat vor fi menținute la un nivel suficient. 

„Avem una dintre cele mai generoase scheme de sprijin pentru regenerabile și nu dorim să o eliminăm, vrem să o ajustăm, pentru a ajunge la un anumit echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale gospodăriilor”, a spus Niță.

Surse din piață au declarat, pentru energyreport.ro, că, de la 1 iulie anul acesta, autoritățile intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se intenționează ca valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi să fie redusă de la 55 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW. De asemenea, se va introduce un plafon maxim al producției naționale de energie din surse regenerabile, fixat la 3.500 MW.

Cu o zi în urmă, la același eveniment, directorul Direcției Energie din Ministerul Economiei, Alexandru Săndulescu, declarase că se observă deja o anumită asimetrie între interesul investitorilor în regenerabile şi interesul investitorilor în alte surse de energie.

„Din păcate, sunt companii care în ţările lor sunt mari producătoare de energie din cărbune sau hidro, dar în România vin doar pentru eoliene. Această asimetrie o să ne coste, deja ne costă în factură. De la 1 ianuarie, 4% din creşterea de 10% se datorează energiei regenerabile”, a spus Săndulescu.

Dezvoltatorii flutură morcovul investițiilor și bățul retragerii

Nemții de la E.ON, care se numără printre principalii investitori în facilități regenerabile din România, intenționează să adauge pe plan local capacități eoliene de 100 MW până în 2014, pentru a profita de schema de sprijin de stat din domeniu, a declarat, cu aceeași ocazie, CEO-ul subsidiarei românești a E.ON, Frank Hajdinjak. 

Expansiunea ar putea ajunge la 300 MW dacă subvențiile de la stat vor fi menținute la un nivel suficient, a spus Hajdinjak.

"Va trebui să așteptăm decizia finală a board-ului, care depinde foarte mult de cât de mult putem dezvolta. Costul unui MW instalat este de circa 1,6 milioane euro", a declarat oficialul E.ON. În aceste condiții, instalarea de capacități eoliene de 300 MW ar presupune investiții totale de 480 milioane euro. 

În mai anul trecut, Frank Hajdinjak declara că E.ON urmează să decidă dacă va continua să dezvolte proiecte eoliene în România sau le va vinde.

Cronica unei tăieri anunțate

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului încă din 2012 să reducă schema de sprijin pentru energia regenerabilă produsă în microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice, iar Executivul trebuia să decidă în acest sens, a declarat, recent, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE.

„La solar şi la hidro este clar supracompensare. Noi am propus Guvernului încă de anul trecut să reducă numărul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale şi de la 6 la 5 la solar. Guvernul putea şi trebuia, dacă voia, să reducă schema de sprijin. Între timp, a apărut legea 34 care spune că pentru solar nu se modifică până în 2015. Acum lucrăm la raportul de monitorizare, probabil va gata în trei săptămâni, şi în care vom propune Guvernului să modifice numărul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solară”, a spus Bege.

Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

ANRE a avizat procedura „Stabilirea puterii maxime instalabile in centralele eoliene si a rezervelor de putere suplimentare necesare pentru siguranta SEN”, procedura care prevede ca facilitatilor eoliene nu li se vor mai prelua cu prioritate intreaga cantitate de energie produsa, ci doar cantitatea notificata capabila sa asigure functionare echilibrata a sistemului.

La scurt timp, Transelectrica a tinut sa ii linisteasca pe producatorii de energie eoliana si a comunicat ca lucrurile se afla momentan sub control.

„Pe baza (...) calculelor efectuate conform procedurii (...), s-a stabilit pentru anul 2013 ca puterea produsa in centralele electrice eoliene, care poate fi preluata in conditii de siguranta, este productia a 3.000 MW putere instalata. Intrucat puterea instalata in centralele eoliene prognozata pentru 2013 nu depaseste 3.000 MW, rezulta ca nu este necesara o rezerva suplimentara tertiara rapida”, se arata intr-un comunicat al Transelectrica.

Problema este insa ca, cum se arata si intr-un raport recent al EWEA, reteaua romaneasca poate gestiona doar circa 2,5 pana la 3 GW de capacitate instalata eoliana.

„Cu toate acestea, la nivelul lunii septembrie 2012, fusesera deja semnate permise tehnice de conectare pentru o capacitate totala de 8,8 GW, pe langa contracte de conectare pentru capacitati de peste 14 GW”, se afirma in raportul citat.

De altfel, in privinta Romaniei, concluzia care se desprinde din raport este aceea ca industria romaneasca a energiei eoliene a cunoscut in ultimii ani cea mai impresionanta dezvoltare din intreaga Europa emergenta si beneficiaza de unul dintre cele mai generoase sisteme de subventii de stat din regiune, care a generat un aflux masiv de investitii si proiecte noi, insa se confrunta cu probleme elementare serioase, care ii ameninta perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proasta, nemodernizata, a infrastructurii de retea si faptul ca sistemul energetic national a ajuns deja la limita in privinta posibilitatii de a prelua productia noilor capacitati instalate eoliene.