Energy Report

Contribuţia specifică de gospodărire a resurselor de apă, încasată de către Administrația Națională „Apele Române”, va fi redusă cu 32% în cazul hidrocentralelor mari cu cădere brută de apă mai mare de 18 mca și cu 76% în cazul celor cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, urmând a fi eliminată cu totul în cazul hidrocentralelor cu putere instalată mai mică de 4 MW. Scopul măsurii este menținerea rentabilității activității hidrocentralelor deținute de Hidroelectrica, precum și evitarea scumpirii electricității, scumpire care ar putea ajunge la 10% în cazul menținerii nivelului actual al contribuțiilor.

Astfel, în cazul  operatori economici producători de energie electrică prin hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 4 MW, în regim de uzinare, cu cădere brută mai mare de 18 mca, contribuția specifică de gospodărire a resurselor de apă va fi redusă cu 32%, de la 1,1 lei/mia de mc la 0,75 lei/mia de mc, potrivit anexei unui proiect de hotărâre de Guvern.

De asemenea, în cazul operatorilor economici producători de energie electrică prin hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 4 MW,în regim de uzinare, cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, contribuția specifică de gospodărire a resurselor de apă va fi redusă cu 76%, de la 1,1 lei/mia de mc la 0,26 lei/mia de mc.

Hidrocentralele cu putere instalată mai mică sau egală cu 4 MW vor fi scutite de plata respectivei contribuții. Potrivit legislației în prezent în vigoare, toate hidrocentralele, indiferent de capacitate și de căderea brută, datorează o contribuție de 1,1 lei/mia de mc.

Aceste contribuții specifice de gospodărire a apelor, datorate către Administrația Națională "Apele Române", au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

Majorare de 323% în 2010

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că, în 2010, cuantumul contribuției a crescut în mod substanțial pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.

„În cazul SC Hidroelectrica SA, creșterea cuantumului tarifului este de 4,23 ori, respectiv de la 0,26 lei/mia de mc (...) la 1,1 lei/mia de mc, cât s-a stabilit prin HG nr. 1202/2010, așadar o creștere de 323%. Aplicarea în continuare a prevederilor HG nr. 1202/2010  scoate din plaja de rentabilitate un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de mică cădere (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval). La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atinge și chiar depășește 50% din costul de producție al unui MWh”, se menționează în documentul citat.

Guvernul mai arată că, în această situație, costul de producție total, pentru circa 30% din producția de energie electrică a Hidroelectrica, depășește prețul de referință din piața de energie electrică, făcându-le ineficiente.

În plus, în perioada de ape mari, din cauza diminuării căderii, crește semnificativ consumul specific, cu mii de mc/MWh, costul cu apa uzinată depășind pentru centralele hidroelectrice de cădere mică valoarea de 120 lei/MWh. Ceea ce, corelat cu scăderea prețului de vânzare a energiei pe piața spot (piața pentru ziua următoare – PZU) sub 10 lei/MWh, scoate din piața de energie electrică energia hidro regenerabilă, nepoluantă și care are cele mai mici costuri de producție, cu efecte directe asupra creșterii prețului energiei electrice, notează Executivul.

Ar fi trebuit scumpită energia electrică pentru consumatori

Acesta mai susține că, dacă se va menține actualul nivel al contribuției specifice de gospodărire a resurselor de apă, influența creșterii prețului apei uzinate va conduce inevitabil la o creștere a tarifului la consumatorul final de circa 8-10%.

„Nerecunoasterea acestor majorări, de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în tariful la consumatorul final afectează direct capacitatea de finanțare a SC Hidroelectrica SA, fiind astfel costuri internalizate”, se afirmă în nota de fundamentare. 

Guvernul estimează că, în urma reducerii contribuției pentru hidrocentralele mari și a eliminării ei pentru cele mici, suma totală care va trebui plătită în 2013 de către Hidroelectrica către Administrația Națională „Apele Române” va scădea cu aproape 65% (181,3 milioane lei), de la 280 la 98,7 milioane lei.   

„Diferența neîncasată urmare reducerii cuantumului contribuțiilor va putea fi eventual asigurată de la bugetul de stat, urmare alimentării de către SC Hidroelectrica SA, prin plăți suplimentare reprezentând impozit pe profit și dividende”, arată Guvernul. Hidroelectrica și-a bugetat pentru acest an un profit estimat de 433,635 milioane lei.

Creștere arbitrară și ilegală, care a trecut Hidroelectrica pe pierderi

Executivul afirmă că, în 2010, actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă s-a făcut fără să existe vreun criteriu de calcul, în condițiile în care toate actualizările precedente aveau la bază indicele de inflație stabilit și comunicat de INS, încălcându-se astfel dispozițiile imperative din OUG nr. 36/2001.

Circa 30% din producția Hidroelectrica este livrată la preț reglementat,  stabilit de către ANRE ținând cont de toate costurile operaționale care intră în structura MWh-lui produs, mai puțin investițiile și cheltuielile financiare aferente, inclusiv profitul. Într-o astfel de situație, impactul majorării contribuțiilor în costul de producție este unul semnificativ și, în consecință, ar trebui să se regăsească în mod corespunzător și în prețul reglementat, aprobat de ANRE.

„În fapt, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece HG nr.1202/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României în data de 10 decembrie 2010, dată la care tarifele de energie electrică pe sectorul reglementat fuseseră deja stabilite de ANRE și, totodată, pe sectorul concurențial, SC Hidroelectrica SA își contractase deja cea mai mare parte din restul cantității disponibile pe anul 2011, după acoperirea necesarului pe piața reglementată”, spune Guvernul.

Dat fiind că prețul de vânzare a energiei electrice pe anii 2011-2012 de către Hidroelectrica nu avea cum să ia în calcul influența unei astfel de majorări semnificative în costul de producție, cum este cea generată de aplicarea HG nr.1202/2010, singura modalitate de acoperire a majorării a fost diminuarea profitului, Hidroelectrica terminând cu pierderi anii 2011 ș 2012.

„Cu titlu de exemplu, precizăm faptul că, la nivel total al cheltuielilor prognozate în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2011 al SC Hidroelectrica SA, ponderea cheltuielilor cu apa crește de la 3% la 10%, aspect care, în costul MWh produs, se regăsește sub forma unei creșteri a ponderii costului apei brute de la aproximativ 5 lei/MWh la peste 21 lei/MWh”, se mai arată în nota de fundamentare.

Tranzacțiile încheiate pe piețele spot și la termen administrate de bursa de energie OPCOM (piața pentru ziua următoare, piața intrazilnică și piața contractelor bilaterale de energie electrică) au totalizat, în martie 2013, circa 2,7 TWh, echivalentul a 57% din consumul estimat pentru această lună, față de 45% în ianuarie 2013 și 35% în anul 2012.

Tranzacțiile cu livrare în ziua următoare de pe OPCOM au ajuns în martie 2013 la o medie orară de peste 1.600 MWh/oră, echivalentul unui sfert din consumul intern, iar volumul total tranzacționat la nivel lunar a atins un record absolut, de peste 1,22 milioane MWh, cu 28,40% mai mare decât în luna corespunzătoare a anului trecut, se arată într-un comunicat al OPCOM.

Prețul mediu corespunzător tranzacțiilor spot din luna martie 2013 a scăzut la 131,79 lei/MWh (30,07 euro/MWh), fiind cu 40% sub cel mediu aritmetic consemnat de-a lungul întregului an 2012 (217,21 lei/MWh) și cu circa 30% sub media europeană a lunii martie 2013, de 46 euro/MWh. 

Pe de altă parte, potrivit INS, în primele trei luni din 2013, energia electrică la consumatori s-a scumpit cu 10,38%, după o majorare de preț de peste 13% consemnată în 2012. Doar în decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică pentru consumatorii finali s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Cel mai mare volum orar din istorie

La nivelul întregii luni, peste 70% (113) dintre cele 160 de companii înregistrate pe piață au transmis cel puțin o ofertă.

„Interesul față de tranzacțiile cu livrare în ziua următoare s-a materializat în angajamente orare care, analizat la nivelul întregii luni, au variat între 825 MWh/h și 2.698 MWh/h, cea din urmă valoare reprezentând cel mai mare volum orar tranzacționat pe această piață de la lansarea în iulie 2005”, se afirmă în comunicat.

Volumele tranzacționate orar s-au ridicat la 1.500 MWh/h (echivalentul a circa 25% din consumul mediu orar al lunii) în peste 60% din cazuri, în timp ce cantități mai mici de 1.000 MWh/h s-au stabilit în doar 4% din totalul de 743 intervale orare ale lunii de analiză.

La nivelul întregului trimestru I 2013, volumul mediu tranzacționat orar s-a majorat cu 25% față de perioada similară a anului trecut, de la o medie de 1.272,757 MWh/h în primele trei luni din 2012 la 1.592,003 MWh/h în ianuarie-martie 2013. Corespunzător, cota tranzacțiilor spot în consumul intern a crescut de la valoarea de 19,07% în perioada ianuarie-martie 2012 la 24,56% în perioada echivalentă din acest an, record absolut înregistrat pe această piață la nivel trimestrial.

Încasările și plățile totale aferente tranzacțiilor pe PZU (inclusiv TVA) au totalizat în luna martie 211,13 milioane lei (48,15 milioane euro), din care plățile efectuate în două zile bancare au reprezentat 198,20 milioane lei (45,20 milioane euro), iar diferența - valoarea compensărilor între participanți și OPCOM, în calitate de contraparte.

Recorduri și pe piețele contractelor bilaterale

Pe cele două piețe ale contractelor bilaterale, ofertele atribuite în martie 2013 au cumulat livrări reprezentând 31% din consumul național, dublu față de anul 2012.

Pe piața centralizată a contractelor bilaterale atribuite prin licitație publică au activat în luna martie un număr record de 55 companii, cantitatea corespunzătoare celor 54 contracte tranzactionate totalizând peste  1,54 milioane MWh.

Prețul mediu ponderat a fost de 224,97 lei/MWh (51,20 euro/MWh), comparabil, în euro, cu cel consemnat în 2012, de 230,59 lei/MWh (51,20 euro/MWh).

Pe piața centralizată a contractelor bilaterale atribuite prin negociere continuă s-au tranzacționat în luna martie un număr de 85 de contracte standard cu livrare a energiei electrice în bandă, echivalentul unei cantități de 75.840 MWh, la un preț mediu ponderat de 177,30 lei/MWh (40,38 euro/MWh).

Livrările contractate prin această modalitate au totalizat în martie 2.229 MWh, la un preț mediu ponderat de 237,00 lei/MWh (52,60 euro/MWh).

Cumulat, în primul trimestru al anului, pe piețele bilaterale, volumul contractat pentru livrare s-a majorat cu 74%,  de la un total de 2 TWh în primele trei luni din 2012 la un total de 3,6 TWh în perioada ianuarie-martie 2013.

„Corespunzător, cota livrărilor contractate prin cele doua modalități de tranzacționare în consumul intern a crescut de la valoarea de 14% în perioada ianuarie-martie 2012 la valoarea de 25% în perioada echivalentă din acest an, record absolut înregistrat pe această piață la nivel trimestrial”, precizează OPCOM.

De asemenea, în luna martie, au fost tranzacționate centralizat un număr de  58.917 certificate verzi, la un preț mediu ponderat de 227,09 lei/certificat (51,69 euro/certificat), acestea fiind vândute furnizorilor de energie electrică pentru consumatorii finali de către un număr record de participanți la piață, respectiv 78 dintre cei 300 înregistrați.

În martie 2013 nu s-au consemnat tranzacții pe platforma certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Prețurile en-gros la energie electrică în Europa au scăzut în continuu anul trecut și în perioada scursă până în prezent din 2013, ca urmare a excesului de ofertă, provenit în bună măsură din zona surselor regenerabile, dar și din cauza activității economice slabe, care a menținut consumul industrial la un nivel redus. Este de așteptat ca ieftinirea de pe piețele europene en-gros să continue, întrucât și producția de energie pe bază de combustibili fosili va deveni mai puțin costisitoare în Europa, după ce Parlamentul European a respins, marți, o propunere de amânare cu cinci până la șapte ani a scoaterii la tranzacționare a 900 de milioane de certificate de emisie de dioxid de carbon, vot care a dus prețul acestor certificate la un nou minim istoric.    

Cu toate acestea, pentru consumatorii din zona euro, curentul electric s-a scumpit cu peste 8% în martie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. Mai mult, din cauza efectelor perverse ale sistemelor de subvenționare a producției de electricitate din surse regenerabile, s-a ajuns la situația în care, în Germania, țara cu cel mai ieftin curent electric en-gros de pe continent, populația și firmele plătesc printre cele mai mari facturi de electricitate din Europa și îi subvenționează astfel fără să vrea pe consumatorii din țările vecine, care beneficiază de exporturile ieftine provenite din Germania.

Electricitatea s-a scumpit cu 8,2% în zona euro în martie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor Eurostat. Această scumpire a afectat cel mai mult rata anuală a inflației din Euroland de luna trecută. Aceasta a fost de 1,7%, din care scumpirea curentului electric a reprezentat 0,17 puncte procentuale, adică o zecime.

În 2012, curentul electric s-a scumpit în zona euro cu 6%, în ianuarie 2013 comparativ cu ianuarie 2012 – cu 8,1%, iar în februarie anul acesta față de aceeași lună a anului trecut – cu 8,2%.

Neamțul plătește, vecinul beneficiază

Cel mai mult au avut de suferit consumatorii germani. Doar în primele trei luni ale acestui an, facturile la curent electric în Germania s-au scumpit cu 12%, în condițiile în care ponderea subvențiilor pentru energia regenerabilă și a altor obligații financiare impuse de stat (inclusiv taxe) în aceste facturi a ajuns la nu mai puțin de 50%.

Asta în condițiile în care prețurile en-gros la electricitate de pe piața germană, de referință pentru întreaga Europă, au scăzut cu peste 32% în ultimii doi ani, în cea mai mare măsură ca urmare a supraofertei de energie din surse regenerabile subvenționate (și deci ieftine din punct de vedere al costurilor), în principal solare. De această energie ieftină, subvenționată de gospodăriile și firmele germane, beneficiază în schimb consumatorii din statele vecine, care importă curent electric din Germania.

Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut, gospodăriile din Germania plăteau 352 dolari/MWh, cele din Germania – 238 dolari/MWh, cele din Elveția – 222 dolari/MWh, iar cele din Franța – 187 dolari/MWh.  

Atunci când cancelarul german Angela Merkel a anunțat, în 2011, că Germania vrea să-și închidă toate centralele nucleare până în 2022 și să le înlocuiască cu surse regenerabile de energie, unii experți au avertizat că ar putea apărea o penurie de curent electric. S-a întâmplat însă exact opusul: consumatorii germani au ajuns să-i subvenționeze pe cei din alte țări.

„Consumatorii germani suportă prea mult din povara costurilor mari ale industriei energiei regenerabile. Ei sunt cei care plătesc de fapt pentru ca olandezii să beneficieze de energie curată și ieftină”, spune Kornelis Blok, director științific la firma olandeză de consultanță Ecofys.

Asta pentru că Germania rămâne un exportator major de energie electrică, principalele piețe fiind cele din Franța, Benelux, Elveția și Austria. Germania a exportat 67,3 miliarde KWh de curent electric anul trecut, potrivit statisticilor federale, aici intrând și livrările de tranzit, precum și volumele necomerciale, destinate echilibrării rețelelor.

O piață „unică” doar cu numele

Prețurile en-gros la energie electrică în Germania au scăzut cu peste 32% în ultimii doi ani, în condițiile în care capacitatea instalată totală a facilităților fotovoltaice din Germania a crescut cu 31% numai în 2012, la 32,4 GW, stimulată de subvențiile impuse de stat și plătite de consumatori. În Franța, prețurile en-gros au scăzut cu circa 27% din 2011 încoace, iar în Olanda – cu mai puțin de 20%.

Este limpede, în aceste condiții, că energia electrică germană este extrem de atractivă la export. Totalul exporturilor Germaniei reprezintă echivalentul producției pe un an a opt centrale electrice convenționale.

Cel mai mare importator de energie electrică germană în 2012 a fost Olanda, cu importuri totale de 22,6 miliarde KWh (echivalentul producției anuale a 2,5 centrale electrice convenționale), urmată de Austria, cu 15,1 miliarde KWh (2 centrale) și Elveția (12,7 miliarde KWh sau 1,5 centrale). Restul exporturilor germane au mers către Franța, care însă exportă și ea curent electric în Germania. 

„Prețurile en-gros la energie electrică în Germania s-au decuplat de cele de pe alte piețe din Europa Centrală, cum ar fi Franța, Olanda sau Belgia, pe seama creșterii puternice a capacității instalate solare. Trendul ieftinirii din Germania probabil va continua, întrucât se așteaptă instalarea de noi capacități regenerabile, până la eventuala modificare a legislației cu privire la subvenții”, spun analiștii de la Bank of America Merrill Lynch.

Aceste evoluții divergente ale prețurilor en-gros la electricitate din statele membre UE pun în pericol obiectivul Comisiei Europene de stabilire a unei piețe energetice unice pe continent, bazată pe interconectarea cât mai strânsă a piețelor naționale și a rețelelor de transport și distribuție. Obiectivul pare tot mai greu de atins, în condițiile în care, și ca urmare a politicilor fiecărui guvern, inclusiv a celor legate de subvenții, mixurile energetice ale țărilor din Europa (ponderea cărbunelui, gazelor naturale, facilităților nucleare și surselor regenerabile în totalul producției de electricitate) sunt extrem de diferite.

Energia en-gros s-ar putea ieftini și mai mult, ca urmare a prăbușirii pieței CO2

Este de așteptat ca ieftinirea de pe piețele europene en-gros să continue, întrucât și producția de energie pe bază de combustibili fosili va deveni mai puțin costisitoare în Europa, după ce Parlamentul European a respins, marți, o propunere de amânare cu cinci până la șapte ani a scoaterii la tranzacționare a 900 de milioane de certificate de emisie de dioxid de carbon, vot care a dus prețul acestor certificate la un nou minim istoric. 

Prețul certificatelor de emisie de dioxid de carbon din Europa s-a prăbușit cu nu mai puțin de 45% după votul din Parlamentul European, până la 2,63 euro/tona metrică, și, potrivit analiștilor, ar putea ajunge la doar 1 euro/tona metrică în următoarele câteva luni. Prețurile en-gros la energia electrică din Germania, pentru livrările destinate anului viitor, au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii aproape 8 ani, de 39,60 euro/MWh.

Aceste certificate constituie una dintre principalele arme utilizate de autoritățile de la Bruxelles în scopul atingerii țintelor comunitare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de sporire a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european. Deținătorii de facilități industriale poluante sunt obligați să cumpere aceste certificate, care sunt tranzacționabile pe burse, achiziția unei bucăți dând dreptul la emiterea unei tone metrice de CO2 în atmosferă.

În urma recesiunii, însă, cererea de astfel de permise a scăzut drastic, astfel încât, de ceva vreme, pe piață există o masivă supraofertă, care a redus drastic prețurile, de la maximul istoric de 31 euro/tona metrică atins în aprilie 2006, exact în urmă cu șapte ani. Ieftinirea certificatelor avantajează producătorii de energie din surse convenționale, fosile, cum ar fi cărbunele sau gazul natural, care pot ieși pe piață cu prețuri mai competitive, ca urmare a diminuării costurilor cu permise de emitere a dioxidului de carbon.

Propunerea de suspendare temporară de la tranzacționare a unui număr de 900 de milioane de certificate, pentru 5-7 ani, a avut ca scop tocmai eliminarea supraofertei și, drept consecință, majorarea prețului acestor certificate, până la un nivel care să descurajeze emiterea de CO2 și să ducă la reducerea acesteia. Votul de marți din Parlamentul European a fost extrem de strâns, principalii oponenți ai măsurii propuse de Comisia Europeană fiind reprezentanții Partidului Popular European, care au argumentat că măsura va spori costurile energetice în economia europeană.

Administrația Obama ia în calcul privatizarea Tennessee Valley Authority (TVA), cea mai mare companie energetică deținută de statul federal american, înființată în 1933 de cel care este considerat „mentorul” politic al lui Barack Obama în chestiuni legate de economie și de combaterea recesiunii, Franklin Delano Roosevelt. Vânzarea companiei ar avea ca efect reducerea îndatorării publice a SUA, în condițiile în care TVA mai are puțin și ajunge la datorii totale de 30 de miliarde de dolari, din cauza necesităților de finanțare a investițiilor în îmbunătățirea infrastructurii de transport al energiei electrice, dar și pentru respectarea standardelor de mediu.

Ideea apare în propunerea de buget a administrației Obama, dată de curând publicității, și, surprinzător la prima vedere, a fost întâmpinată cu critici de către reprezentanții în Congres ai Partidului Republican proveniți din cele nouă state americane alimentate cu curent electric de către TVA.

„Problema este că potențialii cumpărători vor fi probabil foarte reticenți în ceea ce privește obligațiile actuale și viitoare de plată ale TVA, în special cele legate de planurile de pensie ale angajaților săi”, spune Travis Miller, analist la Morningstar Inc.

Agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a anunțat că ar putea revizui în scădere ratingul de credit al TVA dacă se vor modifica raporturile TVA cu guvernul federal al SUA, dat fiind că actualul credit, AA+, se bazează pe probabilitatea extrem de mare ca autoritățile să intervină în sprijinul companiei în caz că aceasta s-ar confrunta cu probleme financiare. Nivelul de rating AA+ este similar cu cel acordat de agenție titlurilor de stat ale SUA. 

Anunțul administrației de la Washington a fost o surpriză chiar și pentru managementul TVA, susțin reprezentanții companiei, în condițiile în care aceasta nu primește bani de la buget, ci se autofinanțează din vânzarea curentului electric produs și din emiterea de obligațiuni pe piețele financiare.

Plan de investiții de 25 de miliarde de dolari pe 10 ani

Pe de altă parte, TVA este o entitate non-profit, iar statutul său prevede că tarifele la electricitate trebuie să acopere cheltuielile operaționale ale companiei, precum și pe cele cu serviciul datoriei. Anul trecut, compania a consemnat un surplus net de 60 de milioane de dolari, la venituri totale de 11,2 miliarde de dolari. Orice surplus este reinvestit, potrivit statutului TVA. Companua are în plan investiții totale de 25 de miliarde de dolari în următorii 10 ani. 

„Reducerea sau eliminarea implicării guvernului federal în programe precum TVA, care și-au îndeplinit obiectivele pentru care au fost create și nu mai au nevoie de suport din partea autorităților federale, poate îmbunătăți sustenabilitatea fiscală a națiunii”, se afirmă în propunerea de buget a administrației Obama.

Tennessee Valley Authority a fost creată în 1933 ca parte a programului antirecesiune rămas în istorie sub numele de New Deal, implementat de către președintele american Franklin Delano Roosevelt. Compania furnizează în prezent energie electrică unui număr de 9 milioane de consumatori persoane fizice din 7 state americane din sud-estul SUA. TVA deține 29 de hidrocentrale, 11 centrale electrice pe cărbune și 3 centrale nucleare.

În plus, TVA furnizează servicii de prevenire a inundațiilor și de management al navigației pe fluviul Tennessee.

TVA este cel de-al treilea producător de energie din SUA ca mărime, având o capacitate instalată totală de 38.040 MW.

„Vom colabora cu oficiul pentru buget al Casei Albe pentru a le furniza toate informațiile necesare deciziei strategice pe care o vor lua”, a declarat CEO-ul TVA, Bill Johnson. Acesta a fost adus în fruntea companiei anul trecut, după ce a fost demis de la conducerea celui mai mare producător de energie din SUA, Duke Energy Corp., pentru aprobarea unei fuziuni corporative care s-a dovedit a fi extrem de costisitoare și păguboasă pentru acționari.

E bună economia de piață, dar nu la mine în colegiu

„Vânzarea TVA riscă să majoreze tarifele la curent electric și chiar să ducă la majorarea cheltuielilor bugetare, în pofida declarațiilor administrației Obama. Legea prevede că statul american nu are nici o responsabilitate pentru datoriile companiei. La o eventuală vânzare a TVA, după deducerea datoriilor acesteia, există riscul ca contribuabilii americani să fie nevoiți să scoată și bani din buzunar”, susține senatorul republican de Tennessee, Lamar Alexander. Senatorul este cunoscut pentru opoziția sa față de subvenționarea de către stat a producătorilor de energie.

Adevăratul motiv de îngrijorare al membrilor Congresului proveniți din statele alimentate cu energie electrică de TVA este de fapt riscul de majorare a tarifelor la electricitate pentru alegătorii lor, care în prezent plătesc prețuri aflate sub media federală. Ceea ce îi face pe republicani să aibă luări de poziție contrare liniei oficiale a partidului, care prevede, cel puțin la nivel declarativ, reducerea rolului statului în economie.

„Bizar este că o mână de republicani apără cel mai colectivist şi mai intervenţionist proiect implementat vreodată în Statele Unite. Înfiinţarea TVA a fost ideea celor mai comunişti membri ai administraţiei Roosevelt”, spune Mike McKenna, lobbyst şi expert în comunicare, apropiat de Partidul Republican. Printre clienţii săi se numără compania de utilităţi Souther Co., al doilea cel mai mare producător de energie din SUA, care ar avea de câştigat de pe urma privatizării TVA. 

TVA are în prezent un număr de 13.600 de angajați, potrivit propunerii de buget a lui Obama, număr care ar putea scădea la 13.300 anul viitor.

Compania este supervizată de un Consiliu de Administrație compus din nouă membri, numiți de președintele SUA și aprobați de către Senat. Potrivit legislației în vigoare, șapte dintre aceștia trebuie să aibă domiciliul în regiunile în care operează compania.

TVA are în prezent datorii totale de 25,5 miliarde de dolari și se apropie de plafonul maxim admis de lege, de 30 de miliarde de dolari. Compania va fi nevoită să se împrumute în continuare, din cauza necesităților de finanțare a investițiilor în îmbunătățirea infrastructurii de transport al energiei electrice, dar și pentru respectarea standardelor de mediu. Acestea au fost de curând înăsprite de administrația Obama, cu impact în special asupra centralelor electrice pe cărbune operate de TVA.

După o anchetă care a durat circa o lună, Procuratura din Bulgaria a întocmit un număr de cinci dosare de urmărire penală în scandalul energetic care a dus recent la masive proteste de stradă față de scumpirea fără precedent a facturilor la curent electric de către monopolurile din domeniu și a obligat guvernul lui Boiko Borisov să demisioneze. Printre cei acuzați se numără subsidiara locală a companiei de utilități CEZ, deținute de statul ceh, care se confruntă cu 21 de capete de acuzare și față de care a fost demarată deja procedura de suspendare a licenței de distribuitor de electricitate.

Principala acuzație adusă celor de la CEZ este că au încălcat legea achizițiilor publice și că au efectuat achiziții scumpe de la firme afiliate, aflate în grupul CEZ, achiziții al căror cost a fost inclus în majorarea de preț a curentului electric furnizat consumatorilor. În plus, cehii sunt acuzați de nereguli masive în procedurile de calcul al cantităților de energie utilizate de consumatori, mai precis de „umflarea” consumului și, deci, a facturilor de plată.

Procurorii bulgari au declanșat urmărirea penală și față de reprezentantul Ministerului Economiei din Bulgaria în Consiliul de Administrație al subsidiarei locale a CEZ, unde statul bulgar deține acțiuni. Motivul este că, din culpa acestuia, statul bulgar a omis să încaseze dividendele care i se cuveneau din profiturile companiei pe anii 2011 și 2012, pe baza acțiunilor deținute, reprezentând atunci 33% din capitalul societății.

Potrivit Procuraturii, în acest fel, bugetul de stat al Bulgariei a fost păgubit cu o sumă totală de peste 100 de milioane de euro. Suma este semnificativ mai mare decât cea încasată la finalul anului trecut de statul bulgar în urma vânzării acestor acțiuni. Problema cea mare este că, în urma acestei vânzări, statul și-a pierdut dreptul de a încasa din urmă dividendele respective, așa că banii nu mai pot fi recuperați.

Autoritate de reglementare „capturată”

Acuzații grave au fost formulate și împotriva companiei de stat de electricitate deținută de statul bulgar – NEK. Oficialii acesteia sunt acuzați că au achiziționat energie electrică de la producători la prețuri mai mari decât plafonul maxim impus de legislația în vigoare și că metoda de formare a acestor prețuri a fost una frauduloasă, scumpind curentul electric pentru consumatori cu până la 25%.

Mai mult, cei de la NEK au semnat cu bună știință contracte dezavantajoase pentru stat și consumatori cu companiile producătoare, angajându-se să achiziționeze permanent, în orice condiții, întreaga producție de energie electrică a acestora, indiferent de cererea de consum de pe piață.

În fine, a fost declanșată urmărirea penală și împotriva unor oficiali ai autorității bulgare de reglementare în energie, care nu i-au sancționat pe distribuitori pentru încălcarea regulilor de calcul al facturilor lunare de curent pentru consumatori, au omis să le controleze acestora cheltuielile și achizițiile și nu le-au ridicat licențele ca urmare a acestor ilegalități. 

„Autoritatea nu s-a comportat ca un supraveghetor și un reglementator, ci ca un notar, care a legitimat într-un mod necritic acțiunile companiilor din domeniu, acceptându-le toate cerințele”, a declarat procurorul general al Bulgariei, Sotir Tsatsarov.

Cehii se plâng la UE

CEZ a înaintat Comisiei Europene o reclamație la adresa Bulgariei, susținând că procedura de suspendare a licenței de distribuitor de energie electrică declanșată de autoritățile de la Sofia față de subsidiara sa din Bulgaria ar putea încălca legislația locală, dar și normele europene.

În plus, această procedură ar putea încălca libertatea de circulație a capitalurilor și libertatea de a stabili subsidiare în alte state membre, prevăzute de către tratatele de bază ale Uniunii Europene.

„Am fost obligați să recurgem la această reclamație pentru că ne confruntăm în mod repetat cu intervenții negative din partea instituțiilor din Bulgaria. Am solicitat Comisiei Europene o evaluare independentă a întregii situații create, pentru a ne asigura că firmele noastre din Bulgaria vor avea parte de proceduri juste și obiective”, a declarat șeful diviziei externe a CEZ, Tomas Pleskac.

Acesta a adăugat că, potrivit legislației europene, procedurile de revocare a licenței unui distribuitor de energie pot fi inițiate doar de către o autoritate independentă de reglementare în domeniu, nu de guverne sau de alte instituții. Ridicarea licenței CEZ a fost solicitată de fostul premier bulgar Boiko Borisov, într-un moment când Bulgaria era zguduită de ample proteste de stradă ale consumatorilor revoltați de scumpirea fără precedent a facturilor la curent electric, iar ulterior de către procurorul șef al Bulgariei.

În plus, CEZ susține că motivele invocate de bulgari pentru revocarea licenței nu sunt legale. Potrivit companiei, legislația prevede că o astfel de licență poate fi revocată doar pentru punerea în pericol a sistemului energetic național, violarea permanentă a condițiilor de acordare a licenței, neconformare la instrucțiunile autorității de reglementare sau furnizarea de informații false în documentele de solicitare a licenței.

Producătorii de energie din surse regenerabile, cărora statul nu le-a impus nicio obligaţie, ar putea sau ar trebui să fie constrânşi să cedeze o parte din ajutorul primit de la stat pentru dezvoltarea reţelelor electrice, pentru că ar fi „spre binele lor”, a declarat, la o conferinţă pe teme energetice, Octavian Lohan, director general adjunct în Transelectrica. În Bulgaria, pe lângă că au fost reduse subvențiile pentru energia regenerabilă, circa 40% dintre capacitățile regenerabile instalate riscă să fie deconectate de la rețeaua națională de electricitate pentru că au încălcat normele în vigoare cu privire la siguranța sistemului energetic  

„Dacă investitorii tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, să dea câte un certificat la Transelectrica să dezvolte reţeaua, sau să dea şi altora să facă centrale de reglaj, sau să fie obligaţi pur şi simplu să investească în întărirea reţelelor. Toate sunt spre binele lor”, a spus Lohan, citat de Mediafax.

La rândul său, Doina Vornicu, director general al CEZ Distribuţie, a afirmat că în Oltenia, regiunea unde operează compania, reţeaua electrică nu este pregătită pentru explozia de solicitări pentru racordarea proiectelor de producţie a energiei regenerabile.

„Ne confruntăm cu un număr mare de cereri de racordare a centralelor fotovoltaice, anul acesta va fi un vârf pentru puneri în funcţiune (...) Asta ne transformă un pic din operatori de distribuţie în operatori de transport, la un moment dat. Aceste proiecte pot să ne genereze fluctuaţii de tensiune”, a spus Vornicu.

Potrivit unui raport recent al principalei organizații de lobby a industriei eoliene de pe continent, European Wind Energy Association (EWEA), industria eoliană românească se confruntă cu probleme elementare serioase, care îi amenință perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proastă, nemodernizată, a infrastructurii de rețea și faptul că sistemul energetic național a ajuns deja la limită în privinta posibilității de a prelua producția noilor capacități instalate eoliene. 

Recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat ușor valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, pentru anul 2013, față de nivelul de anul trecut, de la 57,389 la 58,823 euro/certificat verde, după ce autoritățile lansaseră, pe surse, informația că pregătesc reducerea respectivei valori maxime la circa 30 euro/certificat verde.

În plus, valoarea puterii maxime care poată fi instalată în centralele electrice eoliene și cea a rezervei de putere suplimentară necesară din punct de vedere al siguranţei Sistemului Energetic Național (SEN) vor fi calculate și publicate anual, și nu trimestrial, așa cum se întâmplă în prezent, pe baza legislației în vigoare, iar dreptul operatorilor de rețea de a pune condiții suplimentare centralelor eoliene și de a restricționa accesul acestora la SEN va fi limitat doar la acele situaţii justificate de necesitatea menţinerii siguranţei sistemului.

La începutul lunii, ANRE a fixat cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică care au această obligație, pentru energia din surse regenerabile produsă în anul 2012, la 0,1188 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs din surse regenerabile, cantitate de peste 3 ori mai mare decât cea stabilită pentru 2011, care era de 0,03746 certificate verzi/MWh.

Protestele populare obligă guvernul bulgar să acționeze

Circa 40% dintre capacitățile regenerabile instalate din Bulgaria riscă să fie deconectate de la rețeaua națională de electricitate pentru că au încălcat normele în vigoare cu privire la siguranța sistemului energetic și nu și-au îndeplinit obligația legală de a raporta dispeceratului național și operatorului de sistem cantitățile de energie produse, ca și fluctuațiile producției.

Asta în condițiile în care un tribunal bulgar a dat recent câștig de cauză acțiunii intentate în justiție de trei dezvoltatori de facilități de energie solară, care au contestat introducerea de către autoritățile de la Sofia, anul trecut, a unor taxe de conectare la rețeaua de electricitate pentru producătorii de energie regenerabilă, ca formă de reducere a subvențiilor pe care aceștia le primesc de la stat.

Ministrul interimar al Economiei, Energiei și Turismului, Asen Vasilev, a declarat că va recomanda deconectarea temporară de la rețeaua națională de electricitate a acelor capacități instalate regenerabile care nu respectă legislația în vigoare.

„Sistemul energetic este extrem de bolnav, fiind marcat de ineficiență, supracapacitate și supraproducție”, a spus Vasilev.

Fostul guvern de la Sofia a fost obligat să demisioneze spre finalul lunii februarie, în urma unor ample proteste de stradă, declanșate de majorări extrem de ample ale facturilor la electricitate, generate inclusiv de transferarea în sarcina consumatorilor a costurilor subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile.

Potrivit ministrului, circa 40% din centralele eoliene și fotovoltaice din Bulgaria au omis, în ultimele nouă luni, să raporteze în timp real dispeceratului național și operatorului de sistem cantitățile de energie produse, ca și fluctuațiile producției, încălcând astfel dispozițiile legale în vigoare.

El a arătat că lipsa acestor raportări este periculoasă pentru buna funcționare, în condiții de siguranță, a sistemului energetic național, adăugând că a dat indicații furnizorilor de electricitate să deconecteze temporar de la rețea acele capacități regenerabile aflate în culpă, până când acestea vor respecta legea. Pe lângă asta, acele centrale regenerabile care nu respectă nivelurile de producție asumate vor fi obligate să plătească compensații. 

„Centralele regenerabile obișnuiesc să întrerupă și apoi să repornească producția fără să anunțe, creând mari probleme sistemului energetic, care ar putea capota”, a avertizat ministrul bulgar.

În plus, ministerul va trimite autorității bulgare de reglementare în energie o propunere de modificare a formulei de stabilire a tarifului reglementat pentru energia produsă prin așa-numita cogenerare de înaltă eficiență. Ministrul bulgar a declarat că este nevoie de limitarea fraudelor la marile întreprinderi industriale care beneficiază de curent electric subvenționat de la stat și, în același timp, își vând producția proprie de energie la prețuri semnificativ mai mari. 

O altă inițiativă a ministerului este aceea de ridicare a restricțiilor privind exportul de electricitate în Turcia. Vasilev a spus că, din cauza faptului că Turcia nu este parte a rețelei paneuropene de energie, există restricții privind capacitatea de export către țara vecină, care trebuie abolite. În plus, se va propune reducerea tarifului de transport al energiei electrice perceput de operatorul de sistem, pentru stimularea exporturilor de electricitate către Turcia.

Dependența energetică a Uniunii Europene, reflectată de deficitul comercial consemnat de blocul comunitar la capitolul energie, s-a majorat semnificativ anul trecut, crescând cu aproape 9% comparativ cu 2011, potrivit Eurostat. Anul trecut, în zona euro, pentru care statistica europeană deține date agregabile, energia electrică s-a scumpit, în termeni anuali (decembrie 2012 versus decembrie 2011), cu 6%, iar gazele naturale – cu 7,8%. 

„Deficitul comercial (diferența negativă dintre exporturi și importuri – n.r.) al UE-27 la capitolul energie a crescut semnificativ anul trecut, cu aproape 9%, de la 388,2 miliarde euro în 2011 la 422,5 miliarde euro în 2012”, anunță Eurostat.

Importurile cumulate de produse energetice ale celor 27 de state membre ale UE au crescut cu 11,6% (56,7 miliarde euro) în 2012, de la 489,2 la 545,9 miliarde euro. În zona euro, importurile de energie au crescut cu 11,4%, de la 426,1 la 474,4 miliarde euro.

Printre cele mai mari avansuri ale importurilor-27 UE (per total) în 2012 s-au consemnat pe relațiile cu mari exportatori de produse energetice. Astfel, importurile blocului comunitar din Rusia și Norvegia au crescut fiecare cu câte 7% comparativ cu 2011. O creștere mai mare au înregistrat doar importurile din Elveția, de 12%. Importurile din SUA au crescut tot cu 7%.  

Utilizatorii plătesc mai mult, în pofida ieftinirii de pe piața en-gros și a scăderii consumului

Și prețul la consumatori al energiei a crescut substanțial anul trecut, iar scumpirile au continuat și în primele două luni din 2013. Creșterea prețurilor nu se datorează doar importurilor. Cel puțin pe partea de electricitate, una dintre cauzele principale ale scumpirii a fost menținerea subvențiilor pentru energia din surse regenerabile, ale căror costuri sunt transferate în facturile consumatorilor, și asta în pofida ieftinirii produsului pe piețele en-gros, ca urmare a supraproducției și a reducerii consumului, pe fondul recesiunii economice.

Astfel, anul trecut, în zona euro, pentru care Eurostat deține date agregabile, energia electrică s-a scumpit, în termeni anuali (decembrie 2012 versus decembrie 2011), cu 6%, iar gazele naturale – cu 7,8%. Întreaga grupă de produse energetice (din care fac partea electricitatea și gazele) s-a scumpit cu 5,2% în termeni anuali. Creșterea medie a prețurilor la energie pe parcursul lui 2012, comparativ cu 2011, a fost de 7,6%.

Scumpirile la energie au continuat și în ianuarie și februarie 2013. În prima lună a acestui an, în zona euro, grupa energie s-a scumpit cu 3,9% față de ianuarie 2012 și cu 1,3% comparativ cu decembrie 2012, creșterea medie anuală a prețului, în intervalul ianuarie 2012 – ianuarie 2013, fiind de 7,2%.

Energia electrică s-a scumpit cu 8,1% în ianuarie 2013, față de aceeași lună a anului trecut.

În februarie 2013, grupa energie s-a scumpit în zona euro cu 3,9% față de februarie 2012 și cu 1,2% comparativ cu ianuarie 2013. Creșterea medie anuală a prețului la energie în intervalul februarie 2012 – februarie 2013, comparativ cu intervalul corespunzător anterior, a fost de 6,7%.

Energia electrică s-a scumpit cu 8,2% în februarie 2013, față de aceeași lună a anului trecut.

Un tribunal bulgar a dat câștig de cauză acțiunii intentate în justiție de trei dezvoltatori de facilități de energie solară, care au contestat introducerea de către autoritățile de la Sofia, anul trecut, a unor taxe de conectare la rețeaua de electricitate pentru producătorii de energie regenerabilă, ca formă de reducere a subvențiilor pe care aceștia le primesc de la stat.

Sute de producători de energie regenerabilă din Bulgaria au dat în judecată autoritatea bulgară de reglementare în energie pentru aceste taxe, care taie efectiv veniturile dezvoltatorilor de energie solară cu procente cuprinse între 20 și 40%, iar pe cele ale producătorilor de energie eoliană cu circa 10%, transmite Reuters.

Anularea în justiție a taxelor impuse de stat producătorilor de energie regenerabilă riscă să adâncească și mai mult criza din sectorul energetic bulgăresc, după ce guvernul a fost nevoit să demisioneze ca urmare a protestelor populare față de scumpirea electricității, scumpire datorată în bună măsură avântului energiei verzi și subvențiilor de care se bucura aceasta.

Potrivit motivării sentinței, decizia de impunere de taxe de conectare la rețeaua de electricitate pentru dezvoltatorii din sectorul verde a fost discriminatorie, a fost luată în mod netransparent, fără a fi pusă mai întâi în dezbatere publică, și nu a fost suficient fundamentată necesitatea adoptării ei pentru binele public.

Autoritatea bulgară de reglementare în energie a anunțat că va înainta recurs, însă dacă sentința va fi confirmată de instanțele superioare, dezvoltatorii de energie regenerabilă vor fi îndreptățiți să ceară despăgubiri de la stat, care ar putea ajunge la milioane de leva.

Creștere galopantă

Pentru a-și îndeplini ținta de a ajunge până în 2020 la o pondere de 16% a energiei regenerabile în totalul consumului, Bulgaria a oferit tarife preferențiale avantajose investitorilor în facilități eoliene și fotovoltaice. Subvențiile au făcut ca, anul trecut, capacitatea instalată totală a parcurilor fotovoltaice din Bulgaria să ajungă la peste 900 MW, o creștere explozivă comparativ cu 2011, când era de doar 134 MW. 

Astfel, creșterea capacității instalate regenerabile a depășit cu mult estimările inițiale și a pus presiune pe rețeaua de electricitate a Bulgariei, veche și nemodernizată, dar și pe facturile consumatorilor, cei care suportă de fapt tarifele preferențiale de care beneficiază, prin decret de stat, dezvoltatorii de energie verde.

Reacția agresivă a investitorilor în regenerabile se explică prin aceea că aceștia s-au împrumutat masiv pentru a-și finaliza proiectele, bazându-se pe tarifele preferențiale subvenționate garantate de guvern. Potrivit organizației profesionale a investitorilor în eoliene din Bulgaria, aceștia au luat doar de la băncile locale credite pentru investiții în sumă totală de circa 1,33 miliarde dolari.

Asociația Fotovoltaică din Bulgaria, grupul local de lobby al industriei, a salutat decizia instanței și a cerut autorității de reglementare să revoce cu totul taxele de conectare la rețea, care au constituit o lovitură grea pentru sectorul regenerabil și care, acum, i-ar putea costa pe contribuabili milioane de leva sub formă de despăgubiri.

„Autoritatea de reglementare trebuie să revoce decizia de a impune taxe de conectare pentru a evita situația în care producătorii de energie regenerabilă care au dat statul în judecată nu vor mai plăti taxele, iar ceilalți vor continua să le plătească, ceea ce ar constitui o situație de discriminare”, a declarat președintele Asociației, Nikola Gazdov.

Acesta a adăugat că producătorii de energie regenerabilă sunt conștienți de nemulțumirile populației cu privire la scumpirea electricității și că, în consecință, vor sprijini înființarea unui fond de solidaritate, din care să se subvenționeze plata facturilor la curent electric ale celor mai săraci dintre bulgari, însă a precizat că toți producătorii de energie trebuie să contribuie la acest fond, nu doar cei din sectorul verde.

Procuratura cere revocarea licenței CEZ

Procuratura de la Sofia a cerut revocarea licenței de distribuitor de energie electrică subsidiarei din Bulgaria a companiei cehe de stat CEZ, pentru încălcări grave ale legislației, printre care se numără umflarea cantității de energie consumată de clienți, dar și a costurilor companiei, care intră în calculul prețului final impus consumatorilor.

„Verificarea activităților CEZ a scos la iveală nereguli masive în procedurile prin care CEZ calculează electricitatea utilizată de consumatori. De asemenea, am descoperit că CEZ utilizează o procedură excesiv de <liberală> de calcul al costurilor sale proprii, care sunt incluse în prețul final impus consumatorilor. În concluzie, am cerut revocarea licenței CEZ”, a declarat procurorul-șef al Bulgariei, Sotir Tsatsarov.

Fostul premier al Bulgariei a cerut autorității bulgare de reglementare în energie să revoce licența CEZ cu puțin timp înainte de a demisiona, ca urmare a protestelor de stradă față de scumpirea fără precedent a facturilor de energie electrică în ultimele luni. Subsidiara locală a CEZ are monopol pe distribuția de curent electric în partea de vest a Bulgariei.

În plus, procuratura a avertizat că autoritatea de reglementare în energie de la Sofia a omis în mod repetat să ia măsuri disciplinare față de CEZ, cu toate că a fost la curent cu „repetatele violări de legislație” ale companiei, fapt pentru care ar putea suferi la rândul său sancțiuni din partea justiției.

În replică, cei de la CEZ au declarat, într-un comunicat oficial, că au respectat întotdeauna cu strictețe legislația bulgară și pe cea a Uniunii Europene, inclusiv pe cea fiscală, și că, în prezent, cooperează strâns cu procuratura în cadrul anchetei acesteia.

Investiții americane pe bază de credite garantate cu facturile consumatorilor

Procuratura bulgară a mai anunțat că a declanșat o anchetă cu privire la finanțarea pe credit a construirii sau modernizării, de către companii americane, a mai multor centrale termoelectrice alimentate cu cărbune, în prima jumătate a anilor 2000.

Astfel, aceste lucrări ar fi fost finanțate de americani pe bază de credite, la contractarea cărora ar fi fost depuse ca garanții, cu acordul statului bulgar, facturile la curent și încălzire ale consumatorilor bulgari, potrivit declarațiilor ministrului demisionar al Economiei, Delyan Dobrev.

„E ca și cum un dezvoltator imobiliar ar garanta cu salariul tău lunar pentru a lua credite de la bănci în vederea construirii de locuințe”, a spus Dobrev.

Procurorul șef al Bulgariei a anunțat, la rândul său, că vor fi verificate și toate contractele de furnizare de energie electrică semnate de instituțiile de stat cu aceste centrale construite sau modernizate de americani.

Cea mai mare astfel de investiție a fost pusă în funcțiune în 2011.

Bulgarii se plâng rușilor că mai au puțin și dau faliment

Sistemul energetic din Bulgaria se confruntă cu serioase dificultăți financiare serioase, a declarat, pe 11 martie, CEO-ul holdingului energetic de stat al Bulgariei, BEH, Mihail Andonov, într-un interviu acordat ziarului rus Komsomolskaya Pravda, preluat de presa bulgară.

Acesta a precizat că totalul datoriilor companiei a ajuns la 1 miliard de leva (510 milioane euro). Andonov a avertizat că falimentul holdingului, care ar putea duce la prăbușirea întregului sistem energetic din Bulgaria, ar putea fi prevenită doar prin contractarea unui împrumut de urgență de cel puțin jumătate de miliard de euro.

În articolul publicat de Komsomolskaya Pravda se mai afirmă că, dat fiind că este deținut de stat, holdingul bulgăresc are nevoie de aprobarea Ministerului Economiei pentru a se împrumuta, ceea ce nu este o opțiune în prezent, din cauza crizei politice din Bulgaria.

Pe de altă parte, cu două zile înainte, pe 9 martie, Ministerul Economiei de la Sofia anunța că BEH a lansat deja cereri de ofertă pentru un împrumut de 250 milioane euro, care urmează să fie contractat printr-o emisiune de obligațiuni.

Ministerul nu a precizat pentru ce vor fi folosiți banii împrumutați, respectiv pentru participarea Bulgariei la proiecte precum Nabucco sau interconectarea rețelei naționale de transport de gaze cu cele din Turcia și Grecia sau pentru refinanțarea creditului de 250 milioane euro contractat în 2007 de la BNP Paribas pentru construirea unei noi centrale nucleare la Belene, proiect abandonat între timp.

Cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică care au această obligație, pentru energia din surse regenerabile produsă în anul 2012, a fost stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) la 0,1188 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs din surse regenerabile, cantitate de peste 3 ori mai mare decât cea stabilită pentru 2011, care era de 0,03746 certificate verzi/MWh, potrivit unui ordin al ANRE.

„Cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către operatorii economici care au obligația achiziției de certificate verzi, pentru anul 2012, se stabilește la 0,1188 certificate verzi/MWh”, se arată în Ordinul președintelui ANRE nr. 8/27.02.2013.

Pentru anul 2011, cota obligatorie de achiziție de certificate verzi fusese stabilită la 0,03746 certificate verzi/MWh.

În noiembrie anul trecut, ANRE estima cota de achiziție de certificate verzi pentru 2012 la 0,116 certificate verzi/MWh, corespunzătoare unui număr total de 5.520.116 certificate verzi emise anul trecut, la un consum final total de energie electrică estimat pentru 2012 la 47,5 milioane MWh.

Câte certificate trebuie cumpărate

Certificatele verzi sunt acordate gratuit de către stat producătorilor de energie din surse regenerabile, care apoi le vând furnizorilor de energie electrică. Astfel, un producător de energie din surse alternative câștigă bani atât din vânzarea electricității pe care o produce, cât și din comercializarea certificatelor verzi, pe care furnizorii de energie electrică sunt obligați să le cumpere, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile.

Costurile certificatelor verzi cumpărate de furnizorii de energie electrică sunt transferate în facturile la curent electric ale consumatorilor finali.

ANRE a publicat și situația numărului de certificate verzi pe care firmele care au obligația de a achiziționa aceste certificate trebuie să le cumpere pentru a-și îndeplini cota obligatorie pe 2012.

Astfel, un număr de 106 de furnizori de energie electrică trebuie să cumpere în total 5.548.446 de certificate verzi pentru a-și îndeplini cota obligatorie pentru 2012.

Cele mai mari cantități de achiziționat revin companiilor Electrica Furnizare SA (1.238.682 de certificate verzi), Enel Energie Muntenia SA (558.033), Enel Energie SA (529.582), E.ON Energie România SA (457.765), CET Grivița SRL (438.091) și Alro SA (367.037).

Guvernul amenință cu reducerea subvenției

România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români, declara, la finalul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Potrivit unor surse din piață, de la 1 iulie anul acesta, autoritățile intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se intenționează ca valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi să fie redusă de la 55 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW. De asemenea, se va introduce un plafon maxim al producției naționale de energie din surse regenerabile, fixat la 3.500 MW.

Anul trecut, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% față de 2011.

Doar în decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică a consumatorilor finali, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Record de tranzacționare în 2012

Anul trecut s-au tranzacționat un număr de 1.053.229 de certificate verzi pe piața centralizată a acestor certificate din cadrul operatorului pieței naționale de energie OPCOM, în creștere de 2,33 ori comparativ cu volumul din 2011 (451.841), potrivit datelor OPCOM.

Preţul mediu ponderat a fost de 244,09 lei/certificat verde, respectiv de 56,44 euro/certificat verde, calculat la cursul de schimb utilizat în stabilirea valorilor de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa de certificate verzi pentru anii 2011 şi 2012).

Certificatul verde este un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie.

Sursele regenerabile eligibile să participe în sistemul de tranzacţionare a certificatelor verzi sunt energie hidro utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, energie eoliană, energie solară, energie geotermală şi gazele combustibile asociate, biomasă, biogaz, gaz de fermentare a deşeurilor şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate.

Cota anuală obligatorie pentru 2012 este de 8,3% din energia electrică furnizată de fiecare furnizor consumatorilor finali.

Nivelul ţintelor naţionale privind ponderea de energie electrică în consumul final de energie electrică în perspectiva anilor 2015 şi 2020 este de 35% şi, respectiv, 38%.