Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat11292014

Last updateFri, 28 Nov 2014 11pm

Romana English
Back Home

14 items tagged "scumpire energie"

Results 1 - 14 of 14

Comisia Europeană, obligată să recunoască: reducerea dependenței față de gazele rusești ar însemna scumpirea energiei

Category: Preturi Utilitati
Creat în Friday, 30 May 2014 14:05

Merkel PutinDupă ce liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri menite să reducă prețurile la energie electrică pe continent, Comisia Europeană a pus pe masă un nou plan, pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia. Iar experții CE au fost obligați să recunoască că reducerea acestei dependențe ar duce la noi scumpiri.

La summitul special dedicat chestiunilor energetice din 22 mai, liderii UE au adoptat măsuri pentru a scădea prețurile energiei și pentru a îmbunătăți astfel competitivitatea industrială a Uniunii Europene, scrie Euroactiv. Joi, însă, 29 mai, Comisia Europeană a prezentat un plan privind reducerea nivelului ridicat de dependență al multor state membre de importurile de gaze din Rusia. Planul va constitui o bază de discuții pentru summitul UE din 26-27 iunie.

Atunci când a prezentat documentul, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a spus că Uniunea Europeană dorește un parteneriat puternic și stabil cu furnizori importanți precum Rusia, precizând însă că trebuie să evite „să cadă victimă șantajului politic și comercial”.

UE și statele sale membre au mult de făcut în această privință, a spus Oettinger. El a susținut că Uniunea are nevoie să își întărească solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili. Statisticile arată că Letonia, Lituania, Estonia și Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze rusești.

Nimic nou pe frontul european

El a mai spus că UE trebuie să-și pună la punct piața internă a energiei, să-și îmbunătățească infrastructura energetică, să devină mai eficientă din punct de vedere al consumului și al exploatării propriilor resurse de energie. Mai mult, UE are nevoie să accelereze diversificarea furnizorilor de energie externi, mai ales în ceea ce privește gazele naturale, a adăugat el.

Comisia a făcut public un document de 14 pagini, intitulat „Studiu detaliat al securității energetice europene”, care, de fapt, este o colecție de date deja cunoscute ce ilustrează vulnerabilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Documentul arată vulnerabilitățile nu numai din perspectiva dependenței față de livrările de gaze rusești, dar și în sectorul nuclear și în cel al procesării țițeiului.

Însă lucrarea oferă puține direcții privind modul în care să fie depășite aceste deficiențe. Rugat să comenteze ce impact vor avea măsurile propuse – precum construirea de interconectori între conductele naționale de gaze, mărirea capacităților de stocare și găsirea de surse de aprovizionare alternative – asupra prețurilor la energie, Comisia Europeană a recunoscut că singura posibilitate este scumpirea energiei.

Teste de stres

Principala noutate pare să fie asigurea continuității furnizării de gaze în această iarnă, în contextul crizei politice Rusia-Ucraina. Documentul Comisiei propune „teste de stres”, care să fie conduse la nivel regional sau al UE, prin simularea întreruperilor în alimentarea cu gaze.

Scopul este să se verifice în ce măsură sistemul energetic european poate să facă față riscurilor de securitate în caz de probleme în alimentare și, pe această bază, să se elaboreze planuri de urgență și să se creeze mecanisme de back-up. Printre aceste mecanisme s-ar putea număra creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaze prin schimbarea combustibilului (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurii pentru situații de urgență (precum, de exemplu, finalizarea upgrade-urilor necesare pentru inversarea fluxurilor de gaze prin conducte) și împărțirea în comun a stocurilor existente, pentru securitatea energetică.

Criza din Ucraina a crescut îngrijorările UE privind asigurarea de fluxuri neîntrerupte ale aprovizionării cu gaze, precum și de prețuri stabile ale energiei. La summitul din martie 2014, Comisia s-a angajat să conducă un studiu detaliat asupra securității energetice europene și să prezinte un plan comprehensiv privind modul în care să fie redusă dependența energetică a UE. Concluziile și propunerile vor fi discutate în Consiliul European din 26-27 iunie.

Pe de o parte, cererea globală de energie este în creștere și se așteaptă să se mărească cu 27% până în 2030. Pe de altă parte, producția internă de energie a UE a scăzut cu aproape o cincime între 1995 și 2012. Astăzi, mai mult de 50% din nevoile de energie ale UE sunt acoperite de furnizori externi. În 2012, aproape 90 de procente din cantitatea de petrol, 66% din cea de gaze și 42% din cea de combustibili solizi consumate în UE au fost importate, ceea reprezintă o factură de mai mult de 1 miliard de euro pe zi.

Potrivit documentului, citat de Bloomberg, gazele rusești reprezintă 27% din consumul UE de combustibil de anul trecut. Aproximativ jumătate din cantitatea de gaze livrate din Rusia către Europa trece prin Ucraina, ceea ce face ca stocurile Uniunii să fie vulnerabile în fața disputelor dintre fostele aliate din sânul Uniunii Sovietice.

Rusia este singurul furnizor extern pentru șase state UE, dintre care trei se bazează pe gaze pentru acoperirea a mai mult de un sfert din nevoile de energie totale. A trimis 80% din exporturile sale către Europa în 2013, cu cele mai mari volume vândute Germaniei și Italiei, arată raportul.

Lobby-ul de business versus cel ecologist

Situația din Ucraina este o alarmă de trezire pentru elaborarea unei strategii de securitate energetică puternică la nivel european, a spus Arkus Beyer, director general al BusinessEurope, o companie de lobby care reprezintă angajatori din 35 de state.

„Industria subliniază nevoia de concentrare pe implementarea eficientă a strategiei din punct de vedere al costurilor, pentru că prețurile energiei în UE deja au un impact puternic asupra competitivității noastre”, a spus el.

Rusia a amenințat că va tăia livrările de gaze în iunie, dacă Ucraina nu începe să le plătească în avans, după ce a acumulat facturi restante de 3,5 miliarde de dolari. Gazprom a mărit în aprilie prețul pentru Ucraina cu 81%, la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Ucraina a spus că prețul mai mare nu are nicio justificare economică și că va plăti datoria după ce Rusia readuce prețul la nivelul din primul trimestru.

Securitatea energetică urcă pe agenda UE, a spus Oettinger. Criza din Ucraina vine în contextul în care Uniunea pregătește o decizie privind politicile pentru energie și schimbări climatice pentru deceniul care începe în 2020. Stimularea energiei regenerabile și a energiei nucleare, precum și „producția sustenabilă a combustibilor fosili competitivi”, ar putea ajuta la reducerea importurilor, a spus Comisia.

Grupul de lobby pentru mediu Greenpeace a criticat ghidul UE, spunând că are potențialul de a prelungi dependența Europei de importurile de combustibili fosili.

„Europa ar trebui să exploateze enormul potențial de economisire a energiei și de dezvoltare a a regenerabilelor de pe teritoriul său prin stabilirea unor ținte ambițioase pentru 2030”, a spus Franziska Achterberg, director al Greenpeace responsabil cu politicile UE. „Orice altceva ar fi dezastruos, nu doar economic, ci și din punctul de vedere al mediului. Ar fi iresponsabil politic”, a conchis el.

Negocieri comerciale comune ale UE cu rușii?

Pentru a crește securitatea energetică a Europei, statele membre ar trebui să dezvolte infrastructura pentru gaze, să coordoneze mai bine „deciziile importante privind politicile energetice” și să se asigure că sunt total conforme legilor UE contractele lor cu furnizorii externi, conform raportului Comisiei.

Organismul de reglementare al UE a spus de asemenea că va examina dacă Uniunea ar putea implementa proceduri pentru a crește transparența pieței.

„În plus, mecanismele voluntare de agregare a cererii, care ar putea crește puterea de negociere a cumpărătorilor europeni, ar putea fi evaluate”, a precizat CE. „Aceste operațiuni ar trebui să fie gândite cu atenție și să fie executate pentru a asigura compatibilitatea cu legislația UE și legea comercială”, se arată în document.

Ideea ca Europa să-și mărească atuurile de negociere în fața furnizorilor externi a fost lansată de premierul polonez Donald Tusk, care a propus luna trecută o uniune energetică, ce ar urma să includă mai mulți cumpărători colectivi de gaze. Comisia va analiza planul lui Tusk și va da un răspuns asupra lui înainte de summitul din iunie, a spus Oettinger.

Prețurile mari la gaze și electricitate vor persista în Europa încă cel puțin 20 de ani (IEA)

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 30 January 2014 06:34

Arcelor Mittal certificate verziPrețurile mari la gaze și electricitate vor afecta economia europeană încă 20 de ani de acum încolo, subminând competitivitatea unor industrii-cheie pentru UE și locurile de muncă ale unui număr de aproape 30 de milioane de cetățeni europeni, potrivit principalei instituții internaționale specializate în statistici și analize în domeniul energiei, International Energy Agency (IEA).

IEA spune că, în următoarele două decenii, Europa își va pierde o treime din cota de piață globală deținută în prezent în sectorul exporturilor de produse care necesită consum intensiv de energie, din cauza menținerii prețurilor la energie la niveluri semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite.

Mai multe state UE acordă în prezent subvenții masive pentru producția de energie din surse regenerabile, renunță progresiv la facilitățile de producere a energiei nucleare și refuză explorările pentru gaze de șist, spre nemulțumirea companiilor din sectoarele industriale intens consumatoare de energie electrică, care se plâng că, în acest fel, le este distrusă competitivitatea.

Sunt amenințate zeci de milioane de locuri de muncă

"Majorarea prețurilor la energie nu poate fi pusă exclusiv pe seama politicilor de mediu ale UE. Este vorba de ceva nou și de natură structurală, nu e o problemă care să se poate rezolva dintr-o dată. Diferența dintre prețurile la energie din Europa și cele din Statele Unite va persista mult mai mult decât se credea la un moment dat", a declarat Fatih Birol, economistul-șef al IEA.

Acesta a adăugat că europenii nu și-au dat seama decât foarte târziu de gravitatea acestei probleme de competitivitate a costurilor industriei, avertizând că, în acest fel, sunt amenințate locurile de muncă ale unui număr de aproape de 30 de milioane de cetățeni ai Europei care lucrează în siderurgie, petrochimie și alte industrii grele.

În prezent, prețurile cu care Europa importă gaze naturale sunt de circa 3 ori mai mari decât prețurile la gaze din Statele Unite, iar cele pentru consumatorii industriali de electricitate – aproximativ duble față de cele de peste ocean. "Aceste diferențe vor mai persista încă cel puțin 20 de ani", a spus Birol.

Liderii din industrie pun aceste prețuri mari la energie din Europa în primul rând pe seama politicilor UE de combatere a schimbărilor climatice, dar economistul-șef al IEA nu este de aceeași părere.

"Se dă prea mult vina pe aceste politici pentru prețurile mari la energie din Europa, ignorându-se factorul major reprezentat de costurile mari ale energiei importate. Chiar și subvențiile pentru energia produsă din surse regenerabile, care în unele țări au ajuns să reprezinte o povară serioasă pentru consumatorii de curent electric, sunt departe de a fi factorul dominat în formarea prețurilor", a declarat Birol.

Se poate alerga după doi iepuri?

În schimb, trebuie recunoscut faptul că, în Europa, generarea de curent electric depinde mult de centralele pe bază de gaze naturale, în condițiile în care în UE nu a survenit un boom al gazelor de șist, precum în SUA.

Totuși, Europa nu poate rezolva de una singură problemele climtice ale lumii, a mai spus economistul-șef al IEA, arătând că și dacă statele UE ar înceta cu totul să mai emită gaze cu efect de seră până în 2030, acest lucru nu ar stopa trendul mondial de creștere a temperaturilor.

Politica energetică europeană trebuie să se concentreze atât pe susținerea competitivității economice, cât și pe protecția mediului, susține Fatih Birol. Printre soluțiile enumerate de acesta ar fi creșterea rolului energiei nucleare și gazelor de șist, încurajarea eficienței energetice și renegocierea contractelor de import de gaze naturale, în condițiile în care, în prezent, două treimi din aceste contracte urmează să expire în următorii 10 ani.

În plus, spune Birol, este nevoie de înlăturarea efectelor perverse generate de proasta concepere a programelor de subvenționare a energiei regeberabile, precum și ale colapsului pieței europene a certificatelor de emitere de dioxid de carbon, care a făcut ca producerea de electricitate pe bază de cărbune să devină din nou atractivă din punct de vedere al prețului.

"Prostie și aroganță"

Pe de altă parte, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat, recent, că a-ți imagina că reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale Europei va contribui în vreun fel la stoparea încălzirii globale la nivel mondial este o dovadă de "prostie și aroganță".

Acesta a spus că este sceptic în privința posibilității de atingere a noii ținte UE de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030, cu 40% față de nivelurile din 1990.

Oettinger a mai spus că UE este în grafic cu ținta actuală de reducere a emisiilor, cu 20% până în 2020, doar din cauza recesiunii economice, care a dus la scăderea producției industriale și la închiderea multor fabrici vechi și foarte poluante din fostele state comuniste din Europa de Est.

"A fost ușor până acum, dar nu va mai fi, fiecare procent de reducere a emisiillor va fi tot mai greu de obținut și cu costuri din ce în ce mai mari. UE este responsabilă doar pentru 10,6% din cantitatea globală de emisii de dioxid de carbon, procent care va scădea la 4,5% în 2030, dacă ținta recent stabilită va fi atinsă. Nu e realist să crezi că salvezi planeta tăind cu 4,5% emisiile de gaze cu efect de seră", a punctat comisarul european pentru Energie.

Cifrele dependenței energetice a Europei

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Schimburile comerciale dintre EU și Rusia s-au dezvoltat puternic între anii 2002 și 2012, însă totodată a crescut permanent și deficitul Europei în această relație, arată Eurostat. Deficitul comercial al UE în raport cu Moscova s-a triplat în perioada menționată, de la 30,7 la 91,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Suntem de 2,5 ori mai ineficienți energetic decât media UE

România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media UE şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică, ceea ce ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.

"Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

Directive europene

Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat.

De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi "clădiri cu consum de energie aproape zero".

Totodată, la 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă directivă, care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

România riscă scumpirea cu peste 30% a electricității din cauza scăderii potențialului hidroenergetic. Vara, prețurile s-ar putea majora cu până la 60%

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 10 July 2013 13:15

Apa scumpire curent BUNÎnmulțirea verilor secetoase, accentuarea uscăciunii și a lipsei de precipitații din această perioadă a anului și creșterea temperaturii apelor, puse de unii pe seama fenomenului încălzirii globale, riscă să scumpească drastic curentul electric în sudul Europei, cea mai mare majorare a prețurilor en-gros la energie electrică, din aceste cauze, fiind de așteptat în România, respectiv de peste 30%, potrivit unui studiu al Institute for International Applied Systems Analysis din Viena.

România, Bulgaria și Slovenia riscă cele mai ample scumpiri, potrivit studiului, care a încercat să estimeze efectele încălzirii climei asupra debitelor apelor curgătoare.

Apa proaspătă devine din ce în ce mai rară, ca urmare a creșterii relative a temperaturilor medii, care duce la micșorarea ghețarilor și la epuizarea acviferelor, dar și a avântului consumului industrial și casnic, ca urmare a creșterii populației. Se estimează că, până în 2050, planeta va avea 9 miliarde de locuitori.

Apa este esențială pentru întreg sistemul energetic, nu doar ca „materie primă” pentru hidrocentrale, fiind folosită, de exemplu, pentru răcirea instalațiilor și echipamentelor centralelor nucleare și ale termocentralelor pe bază de cărbune. Mesajul studiului este că producătorii de energie trebuie să fie pregătiți din punct de vedere economic și tehnologic pentru agravarea penuriei de apă.

Potențialul hidro al Europei va scădea cu până la 5%

„Toate infrastructurile energetice trebuie planificate pentru a putea fi modificate și adaptate, la nevoie, pentru schimări climatice. Centralele electrice ar putea fi nevoite să își modifice tehnologiile de răcire, scumpe și ineficiente”, a declarat, la Viena, secretarul Departamentului pentru Energie al Austriei, Ernest Moniz.

Din estimările studiului reiese că potențialul hidroenergetic al Europei va scădea cu până la 5% în intervalul 2031-2060, centralele nucleare, pe cărbune și pe gaze din sudul Europei urmând a fi cele mai afectate de creșterea temperaturilor și de scăderea nivelurilor fluviilor și râurilor.

„Având în vedere costurile investiționale mari, upgradarea sau înlocuirea centralelor electrice s-ar putea dovedi ineficientă din punct de vedere economic pentru operatori”, se afirmă în studiu.

România – campioană europeană la scumpirea electricității

Autorii studiului au utilizat prognoze cu privire la creșterea temperaturilor medii în intervalul 2031 – 2060 și, pe baza acestora, au estimat evoluția temperaturilor fluviilor și râurilor, precum și pe cea a debitelor acestora. Ulterior, s-a estimat evoluția producției de energie electrică din surse hidro și termo în mai multe state europene.

România, alături de alte state din Balcani și de țările occidentale sudice (Portugalia, Spania, Franța), va cunoaște printre cele mai ample reduceri ale potențialului hidroenergetic, respectiv de peste 15%, se arată în studiu.

În plus, pe baza acelorași simulări și luând totodată în calcul costurile de funcționare ale centralelor electrice, precum și constrângerile particulare ale fiecărei țări în privința exporturilor și importurilor de energie, studiul estimează că România s-ar putea confrunta în perioada 2031 – 2060 cu cea mai mare creștere a prețurilor en-gros la electricitate din Europa, de până la 32%. Creșteri mari de prețuri sunt așteptate și în Bulgaria (21-23%) și Slovenia (12-15%).

Unii producători vor profita

Scumpiri vor avea loc în toate statele europene, cu excepția Suediei și Norvegiei, unde studiul estimează că potențialul hidroenergetic va crește în perioada respectivă, ceea ce va duce la dezvoltarea producției de energie hidro low cost și la închiderea multor centrale costisitoare, pe bază de gaze naturale și cărbune.

Mai mult, pe perioada verii, din cauza secetei, a încălzirii râurilor și fluviilor și a reducerii debitelor acestora, prețurile en-gros la energie electrică în România ar putea crește cu până la 60%, cel mai mare procent dintre toate țările luate în calcul. În Bulgaria, scumpirile ar putea ajunge până la 45%, față de 33% în Slovenia, 25% în Austria, 19% în Slovacia și 17% în Franța.

„Scăderea potențialului hidroenergetic și majorarea prețurilor en-gros la electricitate în va favoriza pe unii producători de energie electrică, respectiv pe cei care au la dispoziție capacități de producție ieftine, care să compenseze scăderile producției de energie hidro, mai ales pe timpul verilor. Ținând cont și de specificul piețelor locale, astfel de situații s-ar putea întâlni în Franța, Slovenia, Macedonia, Bulgaria și România”, se mai afirmă în studiul citat.

Comisia Europeană: Europa va trebui să exploreze pista gazelor de șist. Polonia vrea să taxeze cu 80% profiturile din această sursă

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 21 May 2013 14:38

Polonia gaze de sistEuropa va trebui să exploreze pista gazelor de șist, a declarat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, subliniind că autoritățile de la Bruxelles trebuie să manifeste deschidere în această privință și să lase țările care doresc asta, cum ar fi Marea Britanie sau Polonia, să dezvolte proiecte-pilot în privința acestei resurse, pe baza cărora să se elaboreze o expertiză europeană în domeniu. În Polonia, însă, bula gazelor de șist riscă deja să se dezumfle, întrucât guvernul vrea să taxeze cu 80% profiturile din valorificarea gazelor de șist, să impună parteneriate cu o companie de stat și nu garantează că cine a investit în explorare va primi și licență de exploatare. 

„Trebuie să rămânem deschiși și să lăsăm țările care doresc asta, cum ar fi Marea Britanie sau Polonia, să dezvolte proiecte-pilot în privința acestei resurse, pe baza cărora să se elaboreze o expertiză europeană în domeniu. Europa își asigură doar o treime din necesarul de gaze naturale din resurse proprii, iar acestea sunt pe cale de epuizare. Nu este, deci, deloc aberant să ne gândim că o parte din acestea vor fi înlocuite cu gaze de șist, în orizontul 2025-2030”, a declarat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, într-un interviu acordat cotidianului francez Les Echos.

El a adăugat că, pentru securitatea energetică a continentului, nu vor fi suficiente gazele de șist. „Conștientizând interesul comun european, putem să ne diversificăm aprovizionarea cu gaze apelând la surse noi, favorizând dezvoltarea unei piețe spot a gazului și investind în interconectarea conductelor naționale de transport și în terminale de gaze naturale lichefiate”, a adăugat Oettinger.

Diferențe mari de preț față de SUA, și din cauza taxelor

Comisarul european a mai afirmat că se constată tot mai multe probleme pe piața internă de energie a Uniunii. „Piața gazului este fragmentată, prețurile merg de la 23 la 43 de euro/MWh”, a subliniat Gunther Oettinger.

Acesta a mai spus că, în timp ce Statele Unite sunt pe cale să devină nu doar autosuficiente din punct de vedere al aprovizionării cu gaze, ci chiar să își permită să și exporte, beneficiind de prețuri de până la patru ori mai mici la gaze naturale decât cele plătite de țările din UE, Europa este din ce în ce mai dependentă de importuri și va fi nevoită să-și majoreze cu 80% achizițiile de gaz și petrol din exterior.

„Va trebui să preîntâmpinăm problemele de competitivitate care decurg de aici. Este în joc supraviețuirea acelor industrii europene care consumă multă energie”, a avertizat comisarul.

Oettinger a fost întrebat dacă nu cumva această diferență mare de prețuri între Europa și SUA nu are de a face și cu regimul fiscal al energiei.

„Este un subiect pe care vrem să-l examinăm, făcând totodată apel la autoritățile naționale să dea dovadă de moderație în privința taxelor care apasă asupra enegiei. În zona euro, acestea reprezintă până la 28% din prețul final plătit de consumatorii casnici”, a arătat Oettinger.

Statul polonez vrea 80% din niște profituri doar visate

Fiscalitatea este, de altfel, unul dintre motivele pentru care, în Polonia, țara europeană cea mai avansată din acest punct de vedere, bula gazelor de șist riscă deja să se dezumfle. Pentru anul acesta era planificată forarea a 39 de sonde de explorare pentru gaze de șist, însă până în prezent nu s-au forat decât două, potrivit datelor Ministerului Mediului de la Varșovia.

„Practic, în privința gazelor de șist din Polonia, s-a vândut pielea ursului din pădure, ceea ce s-a dovedit a fi extrem de păgubos pentru acest sector. Dovada este numărul extrem de mic de sonde forate de la începutul anului”, spune Tom Maj, fostul șef de operațiuni din Polonia al canadienilor de la Talisman Energy, care au anunțat de curând că renunță la proiectele lor locale de explorare pentru gaze de șist.

Principalii factori pentru care sectorul polonez al gazelor de șist devine din ce în ce mai puțin atractiv pentru investitori sunt că guvernul vrea să taxeze cu 80% profiturile din valorificarea gazelor de șist, să impună parteneriate cu o companie de stat și nu garantează că cine a investit în explorare va primi și licență de exploatare.

În plus, zăcămintele de gaze de șist din Polonia, situate la o adâncime de circa 4.000 de metri, s-au dovedit a fi mult mai dificil de accesat decât, de exemplu, cele din Statele Unite, atât din cauza particularităților geologice ale subsolului, cât și din cauza faptului că regiunea are o densitate a populației mult mai mare decât SUA. În consecință, spun experții, va fi nevoie de mult mai multe teste, timp și bani pentru a se demara producția de gaze de șist în Polonia.

În ultimul an, trei companii majore au renunțat la proiectele lor de explorare și, ulterior, de exploatare a gazelor de șist din Polonia.

Estimări anterioare ale US Energy Information Administration, autoritatea statistică americană în domeniul energiei, situau rezervele poloneze de gaze de șist la 5.300 de miliarde de metri cubi. Ultimele informații venite de la experții geologi din Polonia vorbesc despre o cantitate mult mai mică, de sub 800 de miliarde de metri cubi.

USL aruncă povara subvențiilor pentru regenerabile pe viitorul guvern. UPDATE: Niță promite reducerea cu 50% a facturilor de curent electric pe componenta certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 02 April 2013 14:30

Certificate verzi reducere numarUPDATE: Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat că, în urma măsurilor care vor fi luate de Guvern, facturile de curent electric ale populației ar trebui să se reducă cu circa 50% pe componenta certificatelor verzi. Această componentă a certificatelor verzi are în prezent o pondere de circa 10% în totalul de plată prevăzut pe facturile de electricitate.

"Schema trebuie să ducă la reducerea preţului pe factură cu 50% la certificatele verzi", a afirmat Niţă, citat de Mediafax. 

Acesta a mai spus că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată până în 2017 vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi pot fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017. Deci, nu tăiem la nimeni nimic, doar că veniturile obţinute vor fi venituri viitoare, după 1 ianuarie 2017", a precizat Niță.

O altă modificare preconizată este exceptarea de la prevederile legii energiei a marilor consumatori, cu un consum anual mai mare de 150 GWh.
 
"Exceptăm de la lege ca 50% din energia furnizată marilor consumatori cu consum mai mare de 150 GWh să nu plătească certificate verzi. Este necesar, pentru că avem deja mari probleme", a spus Niţă.
 
Întrebat care sunt marii consumatori industriali cu un consum mai mare de 150 GWh de energie, Niţă a afirmat că nu îl interesează.

Acordarea unei părți din certificatele verzi se amână pentru 2017

Subvențiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile, acordate de stat și suportate de consumatori, nu vor fi reduse în mod permanent, ci se va amâna acordarea unei părți din acestea până la 1 ianuarie 2017, dată la care, cel mai probabil, actualul Guvern nu va mai fi în funcție, următoarele alegeri parlamentare urmând să aibă loc în 2016. Nici valoarea certificatelor verzi prin intermediul cărora este acordată subvenția nu va mai fi redusă, așa cum promiteau inițial autoritățile. Potrivit oficialităților, anul acesta, costul total pentru consumatori al subvențiilor pentru energia regenerabilă se ridică la 500 de milioane de euro. În acest timp, scumpirile din industria energetică continuă.  

Alocarea unui număr de certificate verzi va fi amânată timp de trei ani, începând cu data de 1 iulie 2013, iar pierderile suferite de către producători vor putea fi recuperate de către aceştia de la 1 ianuarie 2017, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, citat de Agerpres.

„Am avut discuţii cu mulţi miniştri din ţările vecine şi cu comisarul european pe tema energiei verzi. Trebuie să găsim un optim, un echilibru care să ne permită să mergem mai departe, în sensul că preţul produselor fabricate în România să fie competitive pe pieţele internaţionale. Altfel, riscăm ca situaţia să devină dramatică. Pornind de la aceste considerente, sigur că şi noi ne-am mai evaluat punctele de vedere şi am încercat să devenim mai elastici în domeniul energiei. Ca modificări esenţiale pe care le preconizăm este amânarea temporară de la iulie 2013, pe trei ani şi jumătate, până la 1 ianuarie 2017, a alocării unui număr de certificate verzi. Recuperarea certificatelor pe care dumneavoastră (producătorii de energie regenerabilă -  n.r.) le pierdeţi în aceşti trei ani o veţi face începând cu 1 ianuarie 2017”, a afirmat Niţă.

Acesta a adăugat că valoarea certificatelor va rămâne aceeaşi, în timp ce numărul certificatelor verzi acordate va fi mai mare pentru domeniul fotovoltaic, respectiv două.

„Valoarea certificatelor va rămâne aceeaşi. Numărul acordat de certificate va fi astfel: unul pentru energia eoliană, unul pentru hidro şi două pentru fotovoltaic. În acelaşi timp, proiectul de ordonanţă mai prevede şi posibilitatea încheierii de contracte bilaterale între producătorii de energie regenerabilă care deţin centrale de 5 MW. (...) Mai avem şi posibilitatea ca marii consumatori să plătească un număr mai mic de certificate verzi. Sunt câteva schimbări pe care proiectul de ordonanţă le prevede şi care vor intra în vigoare la 1 iulie 2013. Sigur că aceste schimbări vor afecta veniturile producătorilor, dar acestea, repet, vor putea fi recuperate de la 1 ianuarie 2017. Proiectul va sta pe site-ul ministerului timp de 30 de zile în dezbatere publică”, a menţionat ministrul delegat pentru Energie.

Cu ce se lăudau

În prezent, legislația prevede acordarea a 6 certificate verzi pentru fiecare MW produs de capacități fotovoltaice, 2 pentru instalații eoliene noi sau reutilizate și 3 pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Săptămâna trecută, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus, în urma unei analize de supracompensare a sistemului de promovare prin certificate verzi a energiei din surse regenerabile, reducerea cu 50% a numărului de certificate verzi acordate ca subvenție pentru capacități fotovoltaice, de la 6 la 3 pentru fiecare MWh produs, cu 35%, de la 2 la 1,3, a celor acordate pentru instalații eoliene reutilizate, cu 25%, de la 2 la 1,5, a celor pentru instalații eoliene noi, și cu 23,3%, de la 3 la 2,3, a celor pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Recomandarea avea în vedere evitarea supracompensării din sistemul energetic național și a reieșit în urma analizei cost-beneficiu cu actualizare, efectuată la nivel agregat pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune.

În februarie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara că România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români

Tot atunci, autoritățile anunțau pe surse că intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se lansase ideea că valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi ar urma să fie redusă de la circa 57 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW.

În schimb, potrivit unui ordin recent al ANRE, valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi a fost majorată de la 248,30 lei/certificat verde (57,389 euro) în 2012 la 264,09 lei/certificat verde (58,823 euro/certificat verde) în 2013, iar cea minimă – de la de la 121,89 lei/certificat verde (28,172 euro) la 129,64 lei (28,876 euro).

De asemenea, potrivit Ordinului ANRE, contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi, a fost majorată de la 496,61 lei/certificat verde neachiziționat (114,777 euro) pentru 2012 la 528,17 lei/certificat verde neachiziționat (117,646) pentru 2013.

Noi majorări de prețuri de producție în energie

Scumpirile la produsele energetice au contribuit semnificativ la majorarea preţurilor producţiei industriale atât în luna februarie, cât şi pe ultimele 12 luni, potrivit INS.

În februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013, preţurile producţiei industriale din România, per total, au crescut cu 0,3%. Asta însă exclusiv din cauza creșterii preţurilor la grupa produselor energetice (+1,6%), întrucât la celelalte mari grupe industriale s-au înregistrat scăderi de preţuri.

În februarie 2013, comparativ cu februarie 2012, preţurile producţiei industriale au fost mai mari cu 5,4%. În ultimele 12 luni, preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ la produsele energetice şi la bunurile de uz curent, cu 8,4% şi, respectiv, cu 7,9%. Celelalte mari grupe industriale au înregistrat creşteri de preţ sub nivelul mediu estimat per total industrie.

Cât privește prețurile suportate direct de consumatori, energia electrică s-a scumpit cu de la începutul anului și până la finalul lunii februarie cu peste 10%.

În 2012, grupa „energie electrică, gaze și încălzire centrală” a consemnat o scumpire cu 8,79% față de anul anterior, în special ca urmare a majorării prețurilor la energie electrică cu peste 13%.

În decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică a consumatorilor finali, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Dependența energetică a UE s-a majorat semnificativ în 2012. Scumpirile continuă

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 19 March 2013 01:30

eurostatus BUNUSDependența energetică a Uniunii Europene, reflectată de deficitul comercial consemnat de blocul comunitar la capitolul energie, s-a majorat semnificativ anul trecut, crescând cu aproape 9% comparativ cu 2011, potrivit Eurostat. Anul trecut, în zona euro, pentru care statistica europeană deține date agregabile, energia electrică s-a scumpit, în termeni anuali (decembrie 2012 versus decembrie 2011), cu 6%, iar gazele naturale – cu 7,8%. 

„Deficitul comercial (diferența negativă dintre exporturi și importuri – n.r.) al UE-27 la capitolul energie a crescut semnificativ anul trecut, cu aproape 9%, de la 388,2 miliarde euro în 2011 la 422,5 miliarde euro în 2012”, anunță Eurostat.

Importurile cumulate de produse energetice ale celor 27 de state membre ale UE au crescut cu 11,6% (56,7 miliarde euro) în 2012, de la 489,2 la 545,9 miliarde euro. În zona euro, importurile de energie au crescut cu 11,4%, de la 426,1 la 474,4 miliarde euro.

Printre cele mai mari avansuri ale importurilor-27 UE (per total) în 2012 s-au consemnat pe relațiile cu mari exportatori de produse energetice. Astfel, importurile blocului comunitar din Rusia și Norvegia au crescut fiecare cu câte 7% comparativ cu 2011. O creștere mai mare au înregistrat doar importurile din Elveția, de 12%. Importurile din SUA au crescut tot cu 7%.  

Utilizatorii plătesc mai mult, în pofida ieftinirii de pe piața en-gros și a scăderii consumului

Și prețul la consumatori al energiei a crescut substanțial anul trecut, iar scumpirile au continuat și în primele două luni din 2013. Creșterea prețurilor nu se datorează doar importurilor. Cel puțin pe partea de electricitate, una dintre cauzele principale ale scumpirii a fost menținerea subvențiilor pentru energia din surse regenerabile, ale căror costuri sunt transferate în facturile consumatorilor, și asta în pofida ieftinirii produsului pe piețele en-gros, ca urmare a supraproducției și a reducerii consumului, pe fondul recesiunii economice.

Astfel, anul trecut, în zona euro, pentru care Eurostat deține date agregabile, energia electrică s-a scumpit, în termeni anuali (decembrie 2012 versus decembrie 2011), cu 6%, iar gazele naturale – cu 7,8%. Întreaga grupă de produse energetice (din care fac partea electricitatea și gazele) s-a scumpit cu 5,2% în termeni anuali. Creșterea medie a prețurilor la energie pe parcursul lui 2012, comparativ cu 2011, a fost de 7,6%.

Scumpirile la energie au continuat și în ianuarie și februarie 2013. În prima lună a acestui an, în zona euro, grupa energie s-a scumpit cu 3,9% față de ianuarie 2012 și cu 1,3% comparativ cu decembrie 2012, creșterea medie anuală a prețului, în intervalul ianuarie 2012 – ianuarie 2013, fiind de 7,2%.

Energia electrică s-a scumpit cu 8,1% în ianuarie 2013, față de aceeași lună a anului trecut.

În februarie 2013, grupa energie s-a scumpit în zona euro cu 3,9% față de februarie 2012 și cu 1,2% comparativ cu ianuarie 2013. Creșterea medie anuală a prețului la energie în intervalul februarie 2012 – februarie 2013, comparativ cu intervalul corespunzător anterior, a fost de 6,7%.

Energia electrică s-a scumpit cu 8,2% în februarie 2013, față de aceeași lună a anului trecut.

Cât de mare e ieftinirea (pardon, scumpirea) energiei pusă pe seama regenerabilelor?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 15 March 2013 10:22

newspaper 512Ieri Ziarul Financiar ne anunța ieftinirea energiei electrice pe OPCOM pe care o punea pe seama evoluției spectaculoase a producției de energie eoliană. Asta, chiar dacă în text era citat pre­ședintele Aso­cia­ției Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER), care enumera patru cauze care au condus la ieftinirea pe bursă a energiei: regenerabilele, centrala de la Brazi pusă în func­ți­une de Petrom care livrează energie la prețuri mai mici, funcționarea normală a Hidro­electri­ca și reducerea con­sumului de energie ­­­­pe fondul unor tem­pera­turi mai mari.

Capital, preia un articol al lui Lucian Davidescu de pe Riscograma pentru a lămuri problema efectelor intervenției statului pe piața energetică. Ea nu ieftinește energia, așa cum pare a lăsa de înțeles ZF, ci o scumpește cu 20%, cel puțin la nivelul consumatorilor casnici. "Dacă vă uitați din când în când la ce conține factura de electricitate, știți deja că sunt taxate cel puțin două lucruri pe care nu le-ați văzut vreodată livrate: “certificate verzi” și “contribuție pentru cogenerare”. Dacă v-ați uitat recent, ați constatat că aceste două taxe se apropie deja de 20% din valoarea facturii.", susține Davidescu. Acesta explică și cele două necunoscute apărute pe facturile gospodăriilor. Certificatele verzi reprezintă "o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, în final, consumatorii) subvenționează investițiile în surse de energie regenerabilă – eolian, solar, hidro, biomasă. În total, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor și să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda prin care se întâmplă acest transfer este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primește un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare și nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligați să cumpere un număr de certificate, proporțional cu ținta. Așa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumați românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot crește, odată cu ponderea regenerabilelor. Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deși ținta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare și impune cele mai mari penalități pentru cei care nu se conformează. Colac peste pupăză, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total și ar fi arătat că ținta a fost respectată dintotdeauna. Ideea Comisiei Europene a fost ca toată lumea să facă un efort, chiar dacă pleacă de pe o poziție bună. Însă alte țări au știut să-și negocieze mult mai bine efortul. Polonia, puternic dependentă de combustibilii fosili, și-a asumat o țintă de numai 15%, pe care a preferat să o neglijeze. Suedia, singura țară UE care depășește România la pondere hidro, are o țintă foarte ambițioasă, comparabilă cu a României, dar speră să o atingă pe cale naturală. Schema de subvenție a fost mult mai modestă (și a fost închisă pentru investițiile de după 2009) iar penalitățile – suficient de mici încât cei mai mulți distribuitori să aleagă să le plătească."

Contribuția pentru cogenerare este o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, din nou, consumatorii) subvenționează producția simultană de electricitate și căldură, mai exact “cogenerare de înaltă eficiență”. Costul pe 12 ani este de 4,7 miliarde de euro. și asta este o schemă pe care România a mai experimentat-o și la care stă “bine”, este vorba de tradiționalele CET-uri care în afară de curent produc și căldură pentru RADET-uri, care vine pe țeavă și încinge caloriferele la prețuri amețitoare.

"Întrebarea firească este dacă eficiența e așa înaltă, de ce mai trebuie subvenție. Iar legiuitorul explică printr-un nonsens rar: “În aceste condiții, menținerea în piațâ a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil față de producerea separată, dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizata fără acordarea unui sprijin”. Deci fac economii atât de mari că nu rezistă pe piață, da?", se întreabă retoric Davidescu.

Cu toate acestea, fenomenul boom-ului regenerabil continuă. Economica.net ne anunță că, potrivit unui raport întocmit de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, un număr de 27 de parcuri eoliene vor fi date în exploatare până la finele anului 2015 în județul Vaslui, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la 100 de milioane de euro. Pe lângă cele 437 de turbine amplasate în 24 de comune vasluiene și orașul Negrești, va fi construită și o centrală electrică eoliană în comuna Solești. Cele mai mari investiții în parcuri eoliene se vor face în comuna Fălciu, unde se vor construi trei parcuri eoliene, în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Ziarul Financiar susține că Transgaz Mediaș și Transelectrica București vor trece din subordinea Ministerului Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian, în cea a Ministerului Finanțelor, condus de colegul său liberal Daniel Chițoiu. Ministerul Economiei deține în prezent 58,7% din Transelectrica, companie cu afaceri de peste 600 mil. euro și cu o capitalizare de 231 mil. euro. Acționarii Transelectrica au ales ieri membrii Consiliului de Supraveghere, Andrei Pogonaru, fiul omului de afaceri Florin Pogonaru, primind cele mai multe voturi. Din consiliu mai fac parte Andrei Maioreanu, Ovidiu Artopolescu, Dumitru Pîrvulescu, Adrian Costin, Radu Puchiu și Radu Bugică. La Transgaz, participația statului este de 73,5%, dar în acest an ar trebui ca statul să vândă pe bursă 15% din acțiuni. Compania a avut anul trecut afaceri de 300 mil. euro, iar capitalizarea bursieră este de 589 mil. euro.

Tot ZF ne anunță că interesul investitorilor s-a mutat ieri pe acțiunile Petrom, care au urcat din nou la maximul anual. Bursa de la București a crescut cu 0,24% (indicele BET-C), trasă în sus în special de acțiunile OMV Petrom (SNP), care au urcat cu 2,84%, închizând din nou maximul ultimului an, de 0,47 lei/acțiune.

Statistica dezvăluie ineficiența din energie: producție în scădere, la costuri mai mari și vândută mai scump

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 13 March 2013 18:46

Productia energetica ianuarie 2013Industria energetică a consemnat scăderea producției în prima lună a acestui an, atât în comparație cu luna anterioară (decembrie 2012), cât și cu luna corespunzătoare a anului trecut (ianuarie 2012), în timp ce indicele general al producției industriale a României a avansat în ianuarie 2013. Asta în condițiile în care costurile de producție în energie au crescut, iar pe de altă parte clienții au fost obligați să plătească mai mult pentru energia consumată. 

În luna ianuarie 2013, producţia industrială a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,3%, respectiv cu 0,3%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut cu 5,7% ca serie brută, respectiv cu 3,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Scăderi pe toată linia

În schimb, în luna ianuarie 2013, comparativ cu decembrie 2012, pe serie brută, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,6%.

Pe marile grupe industriale, la toate categoriile de bunuri s-au consemnat creșteri, cu excepția industriei energetice, care a scăzut cu 1,6%.

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,8% în ianuarie 2013, comparativ cu decembrie 2012.

Pe marile grupe industriale, singurele categorii de bunuri unde s-au consemnat scăderi au fost industria energetică (-2,5%) și cea a bunurilor de capital (-2,1%).

În luna ianuarie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, serie brută, a scăzut cu 0,3%.

Pe marile grupe industriale, singurul sector în scădere a fost industria energetică, cu un minus de 0,2% . Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,1% în ianuarie 2013 față de ianuarie 2012.

Pe marile grupe industriale, tot industria energetică a fost singura în scădere, cu un declin similar, de 0,2%.

Mai costisitor pentru producători, mai scump pentru consumatori

Scăderea producției din energie a fost acompaniată de majorarea costurilor de producere a acesteia, potrivit INS.

Prețurile producției industriale, per total economie, au crescut în ianuarie 2013 cu 5,7% față de aceeași lună a anului trecut și cu 1% față de decembrie 2012, în special ca urmare a majorării prețurilor produselor energetice, cu 7,8% comparativ cu ianuarie 2012 și cu 4,9% față de luna anterioară.

Pe grupe CAEN, în ianuarie anul acesta, cea mai mare creștere de prețuri s-a consemnat la grupa producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 10,5% comparativ cu ianuarie 2012 și cu 7,9% față de luna anterioară, decembrie 2012.

La consumatori, prețul energiei electrice s-a majorat cu 10,38% în ianuarie 2013, comparativ cu luna anterioară, după ce, în 2012, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% față de 2011.

Bulgarii fură curent electric, dar și protestează în stradă. Românii se mulțumesc să fure

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 07 March 2013 07:00

Furturi electricitateÎn cartierele cele mai sărace ale capitalei Bulgariei, Sofia, mulți locatari își riscă viețile și stârnesc furia vecinilor furând curent electric din rețelele de distribuție, prin intermediul unor dispozitive improvizate. Fenomenul furtului de electricitate este prezent de ani de zile și în România. Deocamdată nu și protestele la adresa monopolurilor din industria energetică, proteste în urma cărora guvernul vecinilor de la sud de Dunăre a fost nevoit să demisioneze, prețul reglementat al energiei electrice a fost redus cu 7%, iar unul dintre principali distribuitori de curent electric, subsidiara bulgară a companiei cehe de stat CEZ, riscă să își piardă licența și este anchetată pentru posibila încălcare a legislației privind achizițiile publice.

Mulți locuitori ai Bulgariei, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, fură curent electric încercând să „păcălească” contoarele de monitorizare a consumului sau alimentându-se cu electricitate prin parazitarea vecinilor, scrie Reuters.

„Fac tot felul de chestii. De exemplu, bagă scobitori în comutatoarele becurilor din holul blocului, pentru ca acestea să fie aprinse în continuu, iar ei să poată să fure curent. Nimeni nu face nimic în privința asta, nici Poliția, nici companiile de electricitate”, spune Lora Todorova, administratorul unui bloc comunist dintr-o suburbie din Sofia al cărei nume oficial este, în mod ironic, „Cartierul Modern”. 

Sărăcia care a dus la astfel de practici a generat și masivele manifestații de protest din ultima vreme, în urma cărora guvernul bulgar a fost nevoit să demisioneze, prețul reglementat al energiei electrice a fost redus cu 7%, iar unul dintre principali distribuitori de curent electric, subsidiara bulgară a companiei cehe de stat CEZ, riscă să își piardă licența și este anchetată pentru posibila încălcare a legislației privind achizițiile publice.

Anterior, la un protest față de prețul mare al carburanților, trei demonstranți și-au dat foc, iar doi dintre ei au murit în urma arsurilor suferite.

Noroc că vine primăvara

În „Cartierul Modern” din Sofia, administratorul Lora Todorova se bucură că vine primăvara și, în consecință, facturile la curent și căldură nu vor mai fi așa de mari ca în timpul iernii. În acest fel, speră ea, cei care fură curent vor fura mai puțin, pentru că vor avea nevoi mai reduse. 

Unii locatari s-au trezit cu facturi de curent neobișnuit de mari, iar inspectorii de la CEZ, compania de distribuție din zonă, confirmă că au avut loc furturi de electricitate.

Oamenilor nu pare să le fie rușine să fure curent de la vecini, comentează Reuters. Locatarii din bloc povestesc că, nu demult, în cartier a avut loc o petrecere de pomină, cu muzică la maxim și multe lumini, într-un apartament altfel deconectat de la rețeaua de electricitate, tocmai pentru neplata repetată a facturilor. 

Alții sunt nevoiți să utilizeze dispozitive cu flacără deschisă pentru a se încălzi pe timpul iernii întrucât nu își pot permite să folosească energie electrică pentru încălzire. Cu toate acestea, se trezesc cu facturi lunare de 150 de leva (aproape 77 euro), ceea ce, în Bulgaria, reprezintă mai mult de jumătate dintr-o pensie obișnuită.

Companiile de electricitate susțin că circa 15% din livrările de energie se pierd în timpul distribuției, iar unii analiști spun că pierderile ajung la 25%. Furturile au o pondere substanțială în aceste pierderi, spune Gheorghi Kașiev, de la Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena.

Pe de altă parte, nu există statistici oficiale cu privire la costurile reale ale acestor furturi. Motivele sunt că o bună parte din ele rămân nedectate și că, în plus, pierderile sunt suportate de consumatorii nevinovați, nu de către companiile de distribuție. Cei de la CEZ susțin că furturile din rețelele administrate de ei au crescut cu 28% în prima jumătate a anului trecut.

„În fiecare dimineață verific panoul cu contoarele, să văd dacă nu cumva au apărut sârme ciudate, pentru conexiuni care nu ar avea ce să caute acolo. Același lucru îl fac când vin acasă de la serviciu. Dar de furat se fură în timpul nopții. N-am cum să stau de pază 24 de ore din 24”, conchide administratorul Lora Todorova.

România: pagube de peste 1 miliard de euro anual

Fenomenul furtului de energie electrică este prezent de ani de zile și în România. În 2010, oficialii subsidiarei românești a Nokia Siemens Network estimau că România pierde în fiecare an între 1 şi 1,4 miliarde euro din cauza furturilor de electricitate.

Recent, mai multe filiale locale ale distribuitorilor de energie electrică din România s-au plâns de volumul mare al furturilor de curent electric și al branșărilor ilegale la rețelele de distribuție.

Numai de la începutul anului 2013 s-au înregistrat 24 de cazuri de consum fraudulos, în zona de nord a judeţului Sibiu, în Mediaş şi Brateiu, iar în plus, furturile de energie electrică au crescut anul trecut cu 10%, a declarat, recent, Iacob Blagu, directorul Sucursalei Sibiu a Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, Electrica a făcut anul trecut, nu mai puţin de 5.660 de controale, din care 3.000 împreună cu Poliţia, 1.610 cu Jandarmeria, iar 1.050 cu forţe proprii. Doar în luna ianuarie a acestui an, Electrica a efectuat 650 de controale împreună cu Poliţia şi Jandarmeria.

Rezultatul controalelor făcute de Electrica este că s-a recuperat în totalitate prejudiciul cauzat de furturile şi branşările ilegale de anul trecut, ceea ce înseamnă 276.972 kWh, energie recuperată.

”Cel mai mare prejudiciu adus la nivelul anului 2012, în judeţul Sibiu, este de 2.908 kWh in rândul persoanelor fizice şi de 40.867 kWh in rândul persoanelor juridice, prejudicii care au fost recuperate in totalitate”, a adăugat Iacob Blagu.

La sfârșitul lunii ianuarie, jandarmii din Călărași, împreună cu reprezentanţi ai Enel Dobrogea şi poliţişti din cadrul secţiilor rurale Gălbinaşi şi Curcani, au identificat 14 persoane care sustrăgeau energie electrică prin diferite metode, evitând contorizarea, pe raza localităţilor Vasilaţi, Curcani şi Gălbinaşi. Acestea foloseau instalaţii clandestine racordate direct la reţeaua electrică aflată în imediata apropiere a locuinţelor.

"Competență" și inventivitate

De asemenea, în urma celor 18 controale efectuate de Sucursala Târgu Mureş a Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA în lunile ianuarie şi februarie, au fost depistate 59 de cazuri de furt de energie electrică şi s-au întocmit 35 de dosare penale.

Purtătorul de cuvânt al sucursalei, Claudiu Hulpuş, a declarat, potrivit Agerpres că prejudiciul calculat în cazul celor 59 de furturi depistate până acum este în total de circa 100 MWh, numai la consumatorii casnici, şi că unii dintre cei depistaţi au achitat o parte din prejudiciu, în sumă de 70.000 de lei.

Persoanele surprinse că foloseau instalaţii clandestine pentru furtul de energie electrică riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 6 luni şi 3 ani.

Cele mai multe cazuri de furturi de energie electrică s-au semnalat în localităţi precum Hodac, Petelea, Gorneşti, Fântânele etc.

Claudiu Hulpuş a spus că furturile de energie electrică necesită o serie de cunoştinţe în domeniu, întrucât cei care recurg la astfel de fapte fie se leagă direct la reţea, fie confecţionează reţele prin care ocolesc echipamentele de măsurare, fie instalează pe contoare diverse dispozitive electromagnetice.

Potrivit acestuia, anul trecut, Sucursala Târgu Mureş a Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA a disponibilizat un angajat, după ce au fost adunate o serie de probe cum că ar fi fost implicat în unele cazuri de sustragere a energiei electrice.

Producția în energie și utilități s-a scumpit semnificativ în ianuarie, mult mai mult decât în alte industrii

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 06 March 2013 12:33

Majorare preturi productie industrialaPrețurile producției industriale, per total economie, au crescut în ianuarie 2013 cu 5,7% față de aceeași lună a anului trecut și cu 1% față de decembrie 2012, în special ca urmare a majorării prețurilor produselor energetice, cu 7,8% comparativ cu ianuarie 2012 și cu 4,9% față de luna anterioară.

În ianuarie 2013, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ la grupa produselor energetice (4,9%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Prin comparație, preţurile bunurilor de uz curent au crescut cu doar 0,4%, iar pentru celelalte mari grupe industriale s-au înregistrat scăderi de preţuri, cele mai importante fiind cele ale preţurilor bunurilor de capital (-0.9%), urmate de cele ale bunurilor intermediare (-0,6%).

Comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent, în ianuarie 2013 preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ la bunurile de uz curent şi la produsele energetice, cu 8,7% şi, respectiv, cu 7,8%, precizează INS.

Celelalte mari grupe industriale au înregistrat creşteri de preţ sub nivelul mediu estimat pe total industrie. Astfel, preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată au crescut cu 4,6%, în timp ce bunurile de capital şi cele intermediare au fost tranzacţionate la un preţ mai mare cu 3,2% şi, respectiv, cu 3,3%.

Scumpiri masive

Pe grupe CAEN, în ianuarie anul acesta, cea mai mare creștere de prețuri s-a consemnat la grupa producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 10,5% comparativ cu ianuarie 2012 și cu 7,9% față de luna anterioară, decembrie 2012.

Prețurile de producție din mineritul carbonifer au crescut cu 9,8% față de ianuarie 2012 și cu 1,2%% față de decembrie 2012, iar cele din extracția de petrol și gaze – cu 2,6% și 0,7%.

Producția în activitatea de captare, tratare și distribuție a apei s-a scumpit cu 4,6% față de ianuarie 2012 și cu 1,4% comparativ cu decembrie 2012.

Se vede si pe facturi 

La consumator, pretul energiei electrice s-a majorat cu 10,38% in ianuarie 2013, comparativ cu luna anterioara, dupa ce, in 2012, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% fata de 2011,

Energia electrica s-a scumpit, in termeni lunari, cu 10,38% in ianuarie fata de decembrie 2012, in vreme ce pretul gazelor a stagnat, iar energia termica s-a ieftinit chiar, marginal, cu 0,21%. Combustibilii s-au scumpit usor in ianuarie trecuta, cu 0,51%.

La grupa apa, canal si salubritate, majorarea preturilor de consum din ianuarie 2013, comparativ cu luna anterioara, a fost de 1,59%. Energia a „subminat” ținta de inflație în 2012 Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului  de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Niță: Subvențiile pentru regenerabile vor fi reduse pentru că sunt prea scumpe pentru români (UPDATE)

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 28 February 2013 15:50

Eoliene Romania raportRomânia va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Guvernul intenționează să reducă valoarea maximă acceptată a certificatelor verzi, păstrând totodată valoarea minimă a acestora la nivelul de 27 de euro, a declarat ministrul, pentru Bloomberg. Modificările vor intra în vigoare începând din iulie 2013 sau de anul viitor.

„Nu am luat încă o decizie, dar o vom lua și vom schimba legea, pentru că nu ne putem permite să distrugem industria locală, care generează mii de joburi. Anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la circa 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români”, a spus Niță.

Potrivit datelor oficiale, România dispune de o capacitate instalată eoliană totală de 1.600 MW și de 70 MW de capacitate instalată solară. Ca parte a programului UE de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, ponderea energiei din surse regenerabile în totalul consumului național trebuie să ajungă la 24% până în 2020.

„România nu va avea nici o problemă să atingă această țintă, dat fiind că, anul acesta, avem în proces de dezvoltare capacități regenerabile de 1.700 MW, ceea ce ne aduce foarte aproape de maximul de suportabilitate al sistemului nostru energetic”, a mai spus Niță.

Ministrul a adăugat că modificarea legislației referitoare la subvențiile pentru energia regenerabilă nu au nevoie de aprobarea organismelor europene, dând ca exemplu măsuri similare luate de alte state membre.

Reducere de până la 50% pentru eoliene

România intenționează să modifice schema de sprijin pentru energie regenerabilă aflată în prezent în vigoare, pentru a se ajunge la un echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale consumatorilor de energie, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, la ZF Power Summit. Pe de altă parte, unul dintre principalii investitori în regenerabile din România, E.ON, a anunțat că intenționează să instaleze capacități eoliene noi de până la 300 MW dacă subvențiile de la stat vor fi menținute la un nivel suficient. 

„Avem una dintre cele mai generoase scheme de sprijin pentru regenerabile și nu dorim să o eliminăm, vrem să o ajustăm, pentru a ajunge la un anumit echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale gospodăriilor”, a spus Niță.

Surse din piață au declarat, pentru energyreport.ro, că, de la 1 iulie anul acesta, autoritățile intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se intenționează ca valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi să fie redusă de la 55 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW. De asemenea, se va introduce un plafon maxim al producției naționale de energie din surse regenerabile, fixat la 3.500 MW.

Cu o zi în urmă, la același eveniment, directorul Direcției Energie din Ministerul Economiei, Alexandru Săndulescu, declarase că se observă deja o anumită asimetrie între interesul investitorilor în regenerabile şi interesul investitorilor în alte surse de energie.

„Din păcate, sunt companii care în ţările lor sunt mari producătoare de energie din cărbune sau hidro, dar în România vin doar pentru eoliene. Această asimetrie o să ne coste, deja ne costă în factură. De la 1 ianuarie, 4% din creşterea de 10% se datorează energiei regenerabile”, a spus Săndulescu.

Dezvoltatorii flutură morcovul investițiilor și bățul retragerii

Nemții de la E.ON, care se numără printre principalii investitori în facilități regenerabile din România, intenționează să adauge pe plan local capacități eoliene de 100 MW până în 2014, pentru a profita de schema de sprijin de stat din domeniu, a declarat, cu aceeași ocazie, CEO-ul subsidiarei românești a E.ON, Frank Hajdinjak. 

Expansiunea ar putea ajunge la 300 MW dacă subvențiile de la stat vor fi menținute la un nivel suficient, a spus Hajdinjak.

"Va trebui să așteptăm decizia finală a board-ului, care depinde foarte mult de cât de mult putem dezvolta. Costul unui MW instalat este de circa 1,6 milioane euro", a declarat oficialul E.ON. În aceste condiții, instalarea de capacități eoliene de 300 MW ar presupune investiții totale de 480 milioane euro. 

În mai anul trecut, Frank Hajdinjak declara că E.ON urmează să decidă dacă va continua să dezvolte proiecte eoliene în România sau le va vinde.

Cronica unei tăieri anunțate

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului încă din 2012 să reducă schema de sprijin pentru energia regenerabilă produsă în microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice, iar Executivul trebuia să decidă în acest sens, a declarat, recent, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE.

„La solar şi la hidro este clar supracompensare. Noi am propus Guvernului încă de anul trecut să reducă numărul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale şi de la 6 la 5 la solar. Guvernul putea şi trebuia, dacă voia, să reducă schema de sprijin. Între timp, a apărut legea 34 care spune că pentru solar nu se modifică până în 2015. Acum lucrăm la raportul de monitorizare, probabil va gata în trei săptămâni, şi în care vom propune Guvernului să modifice numărul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solară”, a spus Bege.

Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

ANRE a avizat procedura „Stabilirea puterii maxime instalabile in centralele eoliene si a rezervelor de putere suplimentare necesare pentru siguranta SEN”, procedura care prevede ca facilitatilor eoliene nu li se vor mai prelua cu prioritate intreaga cantitate de energie produsa, ci doar cantitatea notificata capabila sa asigure functionare echilibrata a sistemului.

La scurt timp, Transelectrica a tinut sa ii linisteasca pe producatorii de energie eoliana si a comunicat ca lucrurile se afla momentan sub control.

„Pe baza (...) calculelor efectuate conform procedurii (...), s-a stabilit pentru anul 2013 ca puterea produsa in centralele electrice eoliene, care poate fi preluata in conditii de siguranta, este productia a 3.000 MW putere instalata. Intrucat puterea instalata in centralele eoliene prognozata pentru 2013 nu depaseste 3.000 MW, rezulta ca nu este necesara o rezerva suplimentara tertiara rapida”, se arata intr-un comunicat al Transelectrica.

Problema este insa ca, cum se arata si intr-un raport recent al EWEA, reteaua romaneasca poate gestiona doar circa 2,5 pana la 3 GW de capacitate instalata eoliana.

„Cu toate acestea, la nivelul lunii septembrie 2012, fusesera deja semnate permise tehnice de conectare pentru o capacitate totala de 8,8 GW, pe langa contracte de conectare pentru capacitati de peste 14 GW”, se afirma in raportul citat.

De altfel, in privinta Romaniei, concluzia care se desprinde din raport este aceea ca industria romaneasca a energiei eoliene a cunoscut in ultimii ani cea mai impresionanta dezvoltare din intreaga Europa emergenta si beneficiaza de unul dintre cele mai generoase sisteme de subventii de stat din regiune, care a generat un aflux masiv de investitii si proiecte noi, insa se confrunta cu probleme elementare serioase, care ii ameninta perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proasta, nemodernizata, a infrastructurii de retea si faptul ca sistemul energetic national a ajuns deja la limita in privinta posibilitatii de a prelua productia noilor capacitati instalate eoliene.

BNR: Insolventa Hidroelectrica si renegocierea contractelor cu „baietii destepti” au contribuit la scumpirea energiei

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 07 February 2013 16:02

bnrIntrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale derulate de companie cu asa-zisii „baieti destepti”, prin majorarea preturilor achitate de acestia, au dus la reducerea volumului de energie electrica furnizat de Hidroelectrica si, in consecinta, la cresterea semnificativa a pretului de achizitie a curentului electric platit de catre firme in trimestrul III al anului trecut, se afirma in ultimul raport al Bancii Nationale a Romaniei asupra inflatiei, dat publicitatii joi.

„In contextul liberalizarii pietei energiei, gazele naturale s-au scumpit in primele 9 luni ale anului 2012 cu 15,5%, iar energia electrica cu 8,2%. Suplimentar, intrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale au determinat reducerea volumului de energie electrica furnizata de catre aceasta si cresterea semnificativa a pretului de achizitie”, se arata intr-o nota a raportului BNR asupra inflatiei.

In august 2012, premierul Ponta declara ca „oprirea furtului organizat politic de la Hidroelectrica” este cea mai mare realizare a guvernarii USL.

„Prin decizia dificila de a accepta un administrator special (la Hidroelectrica – n.r.), am realizat urmatoarele: am oprit contractele cu baietii destepti, care au produs, doar din 2010 cand au fost prelungite de Videanu, peste 1 miliard de euro paguba, am oprit politizarea societatii si am pregatit pentru listarea la bursa la valoarea adevarata a acestei companii”, spunea Ponta.

Tot in august anul trecut, Hidroelectrica a cerut ANRE sa-i recunoasca pretul de cost, sa plafoneze marjele de adaos ale transportatorilor si distribuitorilor si sa permita reducerea cantitatii de energie livrate pe piata reglementata, unde compania ar urma sa alimenteze doar populatia si institutiile publice, nu si firme, si sa ii treaca pe consumatorii industriali pe piata concurentiala.

Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania, a intrat in insolventa in luna iunie 2012, la solicitarea Consiliului de Administratie, care si-a motivat cererea prin scaderea cifrei de afaceri si creşterea datoriilor, pe fondul unui „dezastru de management” si al secetei din 2011.

Cu cat se va scumpi energia anul acesta si in 2014

In raportul BNR se mai spune ca desi presiunile inflationiste provenind dinspre preturile administrate au cunoscut o temperare comparativ cu runda precedenta, totusi ajustarile recent anuntate cu privire la majorarea semnificativa a unor categorii de preturi administrate (in special cele la energia electrica) se vor reflecta, cel mai probabil, si la nivelul asteptarilor inflationiste din perioadele urmatoare.

Potrivit BNR, scenariul de evolutie a preturilor administrate incorporeaza atat informatiile publicate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), cat si cele mai recente evolutii ale preturilor energiei electrice si gazelor naturale.

„In conditiile inregistrarii unui nivel semnificativ mai ridicat al inflatiei preturilor administrate decat cel anticipat anterior pentru sfarsitul anului trecut, in principal pe seama anuntului cu privire la cuantificarea impactului asupra preturilor al includerii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali, scenariul privind evolutia preturilor administrate preconizeaza atingerea la finele anului curent a valorii de 8,7% in decembrie 2013, revizuita in sus cu 1,7 puncte procentuale”, se spune in raport.

Pentru sfarsitul anului 2014, in conditiile mentinerii acelorasi ipoteze cu privire la etapele anuntate de ANRE pentru dereglementarea pietelor energiei electrice si gazelor naturale, scenariul a ramas nemodificat si prevede o dinamica anuala a subcomponentei de 7,3%.

„Mediul intern continua sa reprezinte o sursa de riscuri asimetrice la adresa perspectivei inflatiei, datorita prefigurarii reaccelerarii inflatiei in semestrul I 2013, dar mai ales ca urmare a cresterii recente a incertitudinilor privind magnitudinea majorarii unor preturi administrate, in conditiile conturarii posibilitatii suplimentarii, fata de calendarul de liberalizare aprobat, a ajustarilor ce vor fi aplicate in acest an tarifelor energiei electrice”, adauga BNR.

Banca centrala trece tot la capitolul incertitudini potentialul impact advers exercitat asupra unor preturi administrate, dar si asupra altor categorii de preturi, de revizuirea recenta a legislatiei fiscale, in sensul modificarii unor taxe si impozite directe, in special in sectorul energetic si in cel agricol.

Liberalizarea treptata a tarifelor la curent face sa explodeze tranzactionarea pe OPCOM

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 06 February 2013 07:11

OPCOMPietele centralizate administrate de OPCOM au inregistrat, in prima luna a acestui an, tranzactii cu livrare imediata si viitoare in crestere semnificativa fata de sfarsitul lui 2012, reprezentand recorduri istorice, puse de operatorul pietei pe seama continuarii procesului etapizat de eliminare a tarifelor reglementate pentru energia electrica.

„Pe piata pentru ziua urmatoare, tranzactiile au atins maxime absolute atat la nivelul cantitatii totale tranzactionate, de 1,2 TWh (1.604 MWh/h), cat si al cotei de 24% reprezentata de tranzactiile lunare in consumul national, fata de recordurile anterioare stabilite in luna decembrie 2012 cresterile fiind de aproximativ 20%”, se arata intr-un comunicat al OPCOM.

OPCOM da ca exemplu ziua de 16 ianuarie 2013, cand volumul total tranzactionat s-a ridicat la 47.892,101 MWh, reprezentand o medie orara de 1.995,504 MWh/h.

Volumul orar maxim tranzactionat a fost de 2.378,326 MWh/h, pentru mai mult de jumatate din intervalele orare ale aceleiasi zile volumul tranzactiilor depasind pragul de 2.000 MWh/h. De asemenea, cota PZU, de circa 28,5% din consumul net national, a fost al doilea maxim stabilit de la lansarea mecanismului in iunie 2005.

Tranzactionarea la termen a inregistrat de asemenea valori record, luna ianuarie 2013 indicand livrari de aproximativ 1,1 TWh, fiind pentru prima data cand se depaseste pragul de 1.000.000 MWh, respectiv o cota de 21% in consumul national.

„Cumulat, tranzactiile stabilite pe PZU si livrarile pe pietele la termen in luna ianuarie reprezinta 2,3 TWh, asigurand acoperirea a 45% din consum, procent care este de asteptat sa devina majoritar, avand in vedere livrarile deja contractate pe PCCB, care depasesc in anumite luni ale anului in curs 26% din consumul intern, precum si contextul favorabil consolidarii lichiditatii si a semnalelor de pret asigurat de continuarea procesului etapizat de eliminare a tarifelor reglementate pentru energia electrica”, se precizeaza in comunicat.

Eliminarea preturilor reglementate la energia electrica a inceput in septembrie anul trecut, procentul de dereglementare fiind de 15% in cazul  consumatorilor industriali, ceea ce a dus la o scumpire de 2-3% a curentului electric pentru acesti consumatori.

Pentru  consumatorii casnici, liberalizarea este programata sa inceapa pe 1 iulie 2013, procentul de dereglementare fiind de 10%.

Furnizarea de energie electrica in conditii de tarife reglementate va continua pana la sfarsitul acestui an pentru  clientii noncasnici (industriali), respectiv pana pe 31 decembrie 2017 pentru consumatorii casnici.

Majorarea tarifelor ANRE face neprofitabil exportul de energie electrica

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 22 January 2013 12:18

export de electricitateTarifele zonale aferente serviciului de transport pentru extragerea de energie electrica din retea, percepute de Transelectrica, au fost majorate de anul acesta cu 12%, ceea ce a facut ca costul total al exportului de energie electrica din Romania catre tarile vecine sa creasca cu peste 9%, facand activitatea neprofitabila, potrivit unei analize realizate de compania de consultanta ICIS.

Potrivit sursei citate, printre traderii de energie din regiune a existat o oarecare confuzie in legatura cu noile niveluri ale tarifelor respective, stabilite de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE), Transelectrica explicand ca opereaza exclusiv cu aceste tarife ale ANRE si ca nu percepe nici un fel de asa-numite „tarife de export si import” pentru electricitate.

„Atunci cand exporta energie din Romania, traderii trebuie sa ia in considerare un tarif aferent serviciului de transport pentru extragerea de energie electrica din reteaua romaneasca, tarif ce variaza in functie de locatia producatorului”, a declarat un reprezentant al Transelectrica, citat de ICIS

De exemplu, daca un trader vrea sa exporte energie electrica in Ungaria si alege sa o faca prin interconectorul Arad-Nadab, din Banat, noul tarif zonal aferent serviciului de transport pentru extragerea de energie din retea este de 11,87 lei/MWh (2,68 euro/MWh), potrivit Transelectrica.

In plus, traderii trebuie sa plateasca un tarif pentru servicii de sistem, care a fost majorat recent la 10,91 lei/MWh de la 10,21 lei/MWh, precum si un tarif pentru serviciile operatorului comercial OPCOM, de 0,37 lei/MWh, in urcare de la 0,30 lei/MWh anul trecut.

La acestea se adauga un tarif de cogenerare, care a fost majorat de la 1 ianuarie 2013 la 23,10 lei/MWh, de la 21,22 lei/MWH in 2012.

Adunand toate aceste cheltuieli, cei de la ICIS au calculat un cost tarifar total al exportului de energie electrica din Romania catre Ungaria, prin interconectorul Arad-Nadab, de 46,25 lei/MWh (10,46 euro/MWh), ceea ce reprezinta o majorare de 9,5% comparativ cu anul trecut.

La acest cost tarifar se adauga pretul pentru dreptul de utilizare a capacitatii disponibile de interconexiune pentru export, care este stabilit prin licitatii.

Pentru comparatie, potrivit calculelor ICIS, costul de achizitie al energiei electrice in Ungaria, pentru luna februarie 2013, este de 10,45 euro/MWh, ceea ce face exportul din Romania in tara vecina neprofitabil.  

„Inca este confuzie in legatura cu felul in care se vor derula exporturile si importurile de energie electrica, confuzii legate de aplicarea legii care impune ca toate tranzactiile cu electricitate din Romania sa se desfasoare pe platorma locala OPCOM, insa traderii sunt de acord asupra faptului ca, la noile tarife majorate, nu va mai fi profitabil sa exporti din Romania”, scrie ICIS.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud