Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri03292024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home

42 items tagged "Razvan Nicolescu"

Results 1 - 42 of 42

Ponta face un Comitet Interministerial pentru actualizarea strategiei energetice a României pe plan regional

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 07 April 2015 14:28

Ponta platforma maritimaPremierul Victor Ponta a decis constituirea unui Comitet interministerial pentru evaluarea și actualizarea obiectivelor Strategiei Energetice Naționale a României pe plan regional.

Comitetul este condus de prim-ministrul Guvernului, iar din el mai fac parte ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose, ministrul Energiei, Andrei Gerea, și ambasadorul cu însărcinări speciale pentru securitatea energetică din cadrul MAE, Mihnea Constantinescu.

"Rezultatele activității Comitetului se înscriu în Strategica Energetică Națională a României în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice privind siguranța energetică, dezvoltarea durabilă și creșterea competitivității și pentru atingerea standardelor noii politici energie-mediu a Uniunii Europene", se arată în decizia premierului Ponta.

La lucrările Comitetului pot participa în calitate de invitați, și reprezentanți ai altor ministere și instituții publice cu atribuții în domeniu. Comitetul se reunește în ședințe ordinare lunare, iar ședințele extraordinare se organizează ori de câte ori este necesar.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, declara, la începutul lunii martie, la Comisia de transporturi şi energie din Senat, că până în luna octombrie intenţionează să prezinte strategia energetică a României, menţionând că va fi nevoie de ”profesionişti” din afara ministerului pentru finalizarea documentului.

Gerea a fost întrebat în Comisia de transporturi şi energie din Senat când estimează că va finaliza strategia energetică a României.

”Aşa intenţionăm, ca undeva în octombrie să o putem prezenta, vom vedea cum ne încadrăm. Important este că noi vrem să facem o dată un schelet, atât cât putem noi şi cei care au mai fost până acum, că au lucrat la ceea ce este acum pe site în consultare, voluntarii să spunem - că aşa s-a lucrat, pe voluntariat - şi totodată să putem să angajăm la un moment dat şi un consultant, dacă se poate pentru partea de reglaj, pentru că sunt lucruri la care noi nu putem răspunde, mai mult partea asta de scenarii, este unde nu avem capacitatea efectivă, umană, pentru toate aceste simulări şi tot ce mai trebuie făcut. Că trebuie făcute până la urmă şi nişte scenarii, nişte simulări, să vedem variantele care ar ieşi din această strategie cam ce ne dau. Dar trebuie într-adevăr să lucrăm şi cu oameni cu experienţă, profesionişti, pe acest domeniu”, a răspuns Gerea.

Anterior, la finele anului trecut, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a prezentat o parte din viitoarea strategie energetică.

Potrivit documentului elaborat de Departamentul pentru Energie, obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentării cu energie şi menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului, iar necesarul de investiţii în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

"Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro", se arată în proiectul de strategie energetică pus în decembrie în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie.

Documentul prezintă starea actuală a sistemului energetic naţional, obiectivele propuse pentru perioada 2015-2035 şi angajamentele asumate de România faţă de Comisia Europeană.

În sectorul gazelor, proiectul menţionează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi şi cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al României este de circa 14 miliarde metri cubi, iar producţia naţională este de 11 miliarde metri cubi.

La o producţie medie anuală de 11 miliarde de metri cubi şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.

De asemenea, România dispune de rezerve sigure de ţiţei de 60 milioane de tone, precum şi de rezerve geologice de 2 miliarde de tone.

Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre. La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani.

"Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă", se spune în proiect.

Sectorul producţiei de electricitate înregistrează un excedent de capacităţi, pe fondul crizei financiare şi a contractării economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unităţile pe cărbune.

"Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, în principal, în eficienţă energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente. Implementarea acestor investiţii este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autorităţile statului şi companiile energetice din România", potrivit proiectului de strategie.

Chiar dacă România dispune de mai multe surse de producţie a electricităţii, cele mai multe dintre acestea şi-au depăşit durata tehnică de viaţă, fiind neeconomice şi poluante.

Aproximativ 30% din capacităţile de producţie au depăşit durata de 40 de ani de funcţionare, iar 25% au deja de 30 de ani.

În proiectul de strategie se mai arată că aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada 1970-1980 şi au depăşit durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.

Proiectul de strategie precizează că după 2015 România va avea deficit de capacităţi de producţie a electricităţii, care se va accentua după 2020-2025, în condiţiile în care Uniunea Europeană insistă pe reducerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unităţi de producţie.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: Este nevoie de o autoritate unică de reglementare în energie la nivelul Uniunii Europene

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 07 April 2015 13:30

Screenshot 2015-04-07 13.42.11Proiectul uniunii energetice europene nu va putea fi realizat decât cu condiția înființării unei autorități de reglementare în energie unice la nivelul Uniunii Europene și adoptării unei legislații unitare europene în energie, a declarat fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, actualmente președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER), precizând că exprimă un punct de vedere personal și nu pe cel al instituției paneuropene pe care o conduce.

În prezent, ACER este o structură colegială, consultativă și non-executivă de asociere a autorităților naționale de reglementare în energie din UE și nu un organism european de supraveghere și reglementare a sectorului energetic, însă tot mai multe voci susțin transformarea sa în reglementator unic în energie al Uniunii Europene, mai ales în perspectiva creării uniunii energetice.

"Pentru realizarea uniunii energetice europene este esențială încurajarea realizării interconectării rețelelor de transport din statele membre UE, în special a celor de transport de gaze naturale. Pentru asta avem nevoie de un reglementator unic în energie la nivel european și de o legislație secundară unitară, pentru că altfel apar probleme mari", a declarat Nicolescu la o conferință despre proiectul uniunii energetice europene, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

Nicolescu a dat ca exemplu diferențele dintre sistemele de alocare de capacitate și tarifare a transportului de gaze naturale dintre România și Ungaria în privința conductei de gaze Arad-Szeged, diferențe care pun piedici în calea comerțului transfrontalier cu gaze naturale din UE.

Pe de altă parte, într-o intervenție ulterioară, șeful Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, a declarat că tariful de transport la ieșirea gazelor din România este mai mare pe relația cu Ungaria, la conducta Arad-Szeged, decât cel pe relația cu Republica Moldova, la conducta Iași-Ungheni, pentru că cea din urmă a beneficiat de finanțare din partea UE, iar prima nu, iar Transgaz trebuie să-și recupereze costurile investiționale.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat, recent, că alimentarea cu gaze naturale a Ungariei este "blocată" de România şi Croaţia, întrucât acestea nu au încheiat interconectarea reţelelor. În prezent, prin conducta Arad-Szeged, care conectează sistemele de transport de gaze naturale din România și Ungaria, România poate doar primi gaze naturale din țara vecină, nu și livra. Capacitatea conductei este de 1,75 miliarde de metri cubi pe an.

Planul de dezvoltare al sistemului național de transport al gazelor 2014-2023, elaborat de Transgaz și publicat în decembrie 2014, prevede că interconectarea cu Ungaria va fi finalizată în 2019, operatorul sistemului național de transport al gazelor intenționând să aplice și pentru finanțări UE în vederea realizării acestui proiect.

"Astfel de probleme nu pot fi rezolvate decât prin adoptarea unei legislații europene unice în domeniu și prin crearea unui reglementator european unic în energie. Este însă un subiect greu de abordat, mai ales în ani electorali. De exemplu, anul acesta sunt alegeri în Marea Britanie și este foarte dificil să vorbești despre cedare de suveranitate, mai ales într-un domeniu strategic precum este energia, atunci când au loc alegeri", a subliniat fostul ministru delegat pentru Energie.

Fiecare își urmărește propriul interes

În contextul discuției despre uniunea energetică europeană și despre înființarea unei autorități unice de reglementare în energie la nivelul UE, merită amintit că, potrivit unui draft al unui document legat de uniunea energetică, Comisia Europeană vrea să capete prerogativa de a superviza contractele de achiziție de gaze naturale pe care statele membre le semnează cu gigantul rus de stat Gazprom, însă 10 state membre ale UE se opun acestei măsuri.

Propunerea ar acorda Comisiei Europene drept de veto asupra acestor contracte. Executivul european ar urma să aibă puterea de a se pronunța asupra termenilor contractelor dintre statele membre și Rusia și să refuze să le aprobe dacă consideră că prețurile de livrare sunt incorecte sau că anumite clauze din contracte încalcă legislația europeană. Scopul măsurii este acela de a rezolva tensiunile dintre UE și Gazprom, care este acuzată de abuz de poziție dominantă în Europa și de impunerea de prețuri discriminatorii, excesiv de mari, anumitor clienți europeni, acuzație negată de ruși.

Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului European, a fost dintotdeauna un susținător vocal al acestui plan, susținând chiar centralizarea efectivă a achizițiilor de gaze naturale ale statelor membre UE de la Gazprom la nivelul Comisiei Europene. Însă unele state membre, cum ar fi Ungaria, Cehia și Slovacia, se opun ideii, nedorind să antagonizeze și mai mult Moscova, scrie Financial Times.

Potrivit unui draft al propunerii, consultat de Financial Times, Comisia Europeană ar urma să fie implicată în toate acordurile semnate de statele membre cu furnizori din afara UE care ar putea afecta securitatea energetică a Uniunii. Polonia este principalul susținător al acestei măsuri. Însă pe lângă Ungaria, Cehia și Slovacia, alte 7 state membre UE și-ar fi exprimat rezervele cu privire la acest plan, susțin surse diplomatice citate de publicația britanică.

Mai mulți clienți ai Gazprom din estul Europei recunosc, în discuții private, că se tem de represalii din partea Moscovei dacă Bruxelles-ul va căpăta drept de veto asupra contractelor de livrare de gaze naturale.

O problemă este cea legată de confidențialitatea contractelor dintre Gazprom și clienții săi europeni. Propunerea privind supervizarea contractelor de către Comisia Europeană s-ar referi exclusiv la acorduri interguvernamentale, nu la contracte între Gazprom și entități europene private. În UE, Gazprom este implicată în circa 40 de acorduri interguvernamentale și 300 de contracte comerciale private cu diferite companii.

Acest detaliu al propunerii favorizează Germania, care nu are un acord interguvernamental cu Rusia, ci doar contracte private semnate de companii de utilități. Chiar și așa, Germania s-ar opune ideii, riscând să intre în conflict cu Polonia, potrivit Reuters. Argumentul german este că, oricum, a da acces Comisiei Europene la contractele cu Gazprom ar însemna dezvăluirea de informații confidențiale sensibile din punct de vedere comercial. Potrivit estimărilor industriei, Polonia plătește pe gazele rusești un preț de 370 dolari/mia de metri cubi, cu peste 19% mai mare decât cel achitat de Germania, de 310 dolari/mia de metri cubi.

Răzvan Nicolescu a plecat la Deloitte

Category: Stiri pline de energie
Creat în Wednesday, 25 February 2015 03:37

Razvan Nicolescu 3Fostul ministru delegat al energiei Răzvan Nicolescu va lucra pentru Deloitte ca  Executive Lead Advisor, poziţie de pe care va contribui la îmbunătăţirea practicii firmei în domeniul Energieim, indică un comunicat al Deloitte. Nicolescu își va concentra activitatea asupra României dar și a Europei Centrale şi de Est.

Cariera lui Răzvan Nicolescu a fost dintotdeauna legată de sectorul energetic, întrucât a lucrat atât pentru companii private cât și de stat. Ca atașat la UE pe probleme în domeniul energiei din partea României, Nicolescu a fost implicat în negocieri favorabile privind energia în Europa și schimbarile climatice.

Ca ministru, Nicolescu a contribuit la elaborarea unei analize privind revizuirea strategiei din sectorul energetic românesc 2015-2035, finalizarea unor proiecte strategice pentru sectorul energetic (cum ar fi modernizarea și creșterea capacității de depozitare de gaze naturale a Romgaz de la Urziceni și încheierea primei faze a interconectorului de gaz Iași-Ungheni) dar și redefinirea rolului Statului ca acționar în companiile energetice, prin creșterea transparenței și prin încurajarea managementului privat.

Totodată, a contribuit la cea mai mare listare de pe piața de capital românească de până acum- listarea cu succes a companiei Electrica. Nicolescu este președintele Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie, nominalizat fiind de Consiliul Uniunii Europene în 2009 și, timp de aproape cinci ani, a fost director în cadrul celui mai mare producător de petrol şi gaze din Sud-Estul Europei, OMV Petrom.

Este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi deţine o diplomă MBA la Solvay Business School.

 

Patriotism cu marjă mare de profit: Electrica SA vrea să achiziționeze distribuitori de energie din Republica Moldova, dar basarabenii i-ar putea prefera pe ruși

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 February 2015 13:43

RED nord-vestElectrica SA este interesată să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova, printr-o achiziţie, întrucât rata de rentabilitate este ridicată, dar o astfel de decizie depinde de orientarea pro-europeană a autorităţilor de la Chişinău, a declarat directorul companiei de stat, Ioan Roşca.

"Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european", a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

"ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (...) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri", a continuat el.

Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

"Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Moldovei, având 200.000 de abonaţi în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti.

RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, având abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.

La începutul lunii, ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolescu, declara că două companii energetice româneşti negociază preluarea unor active în afara ţării. Dat fiind că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, s-a speculat că o potenţială ţintă de achiziţie ar putea fi compania de stat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport de energie electrică de peste Prut.

Fostul ministru delegat pentru Energie, pe Facebook: Este inacceptabil ca statul să le garanteze chinezilor rentabilitate de 15% la Cernavodă

Category: Energie Nucleara
Creat în Wednesday, 17 December 2014 10:33

 

China NuclearFostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a scris pe Facebook că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

China General Nuclear Power a fost selectată în octombrie de către Nuclearelectrica pentru continuarea lucrărilor de construcţie a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţie de 6,5 miliarde de euro. China General Nuclear Power Corporation a fost singurul ofertant şi va fi acţionar majoritar în compania de proiect pentru această investiție.

"Noul ministru trebuie să negocieze proiecte în condiții avantajoase pentru România. 15% IRR (Internal Rate of Return – rată internă de rentabilitate) garantat pentru chinezi la Cernavodă nu e condiție acceptabilă pentru statul român, ca să dau un exemplu. E bine să fim prudenți în aprecieri. Nu puneți o presiune inutilă și acordați încredere domnului Gerea!", a scris Nicolescu, într-un comentariu la o postare a sa care cuprindea discursul susținut la predarea mandatului de ministru delegat pentru Energie către noul ministru, Andrei Gerea.

Screenshot 2014-12-17 11.48.42

E mult, e puțin?

Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator.

De exemplu, anul trecut, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată.

Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.

Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat anul trecut cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. "Proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect", se afirma în documentul citat.

Ce urmează

După selectarea investitorului, procedura prevede că se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Nuclearelectrica va contribui iniţial la capitalul social al firmei mixte cu aport în numerar în funcţie de necesităţi, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, reprezentând 49% din capitalul iniţial al firmei mixte.

Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP). În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în Energonuclear, firma mixtă înfiinţată în 2009 pentru derularea investiţiei. Firma este în prezent controlată integral de Nuclearelectrica, după ce toţi investitorii selectaţi în 2007 au renunţat la proiect.

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în Energonuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firmă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în Energonuclear.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

Scurt istoric

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect de atunci, Energonuclear, au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Ultimii doi investitori privaţi rămaşi în compania de proiect, Enel şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013 să părăsească proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat.

Ajutoare de stat

La nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma bursei de energie OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

China General Nuclear Power Corporation (CGN) a fost înființată în anul 1994 și este, în prezent, cel mai mare producător de energie nucleară din China, având la sfârșitul lunii august 2014 un număr de 11 unități în operare și o capacitate instalată aferentă de 11.620 MW, la care se vor adăuga încă 15.000 MW, proveniți din punerea în funcțiune a celor 13 unități nucleare aflate în prezent în construcție și care situează compania CGN pe primul loc în lume la construcția și punerea în funcțiune de noi unități nucleare.

Cifra de afaceri a CGN, la nivelul anului 2013, a fost de 4,25 miliarde euro, iar valoarea totală a activelor - de 37,49 miliarde euro.

{jathumbnailoff}

 

Americanii de la Quintana Minerals s-au declarat interesați de privatizarea Complexului Energetic Hunedoara

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 15 December 2014 10:14

CE HunedoaraDeținătoarea celei de-a doua rezerve de cărbune ca mărime din Statele Unite, compania Quintana Minerals Corporation, a trimis Departamentului pentru Energie o scrisoare de intenție prin care își manifestă interesul pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, scrie publicația Gazeta de Dimineață din Petroșani, într-un articol postat pe Facebook și de șeful încă în funcție al Departamentului, Răzvan Nicolescu.

În luna septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor companii americane, ocazie cu care a purtat şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation.

Reprezentanţii companiei americane au solicitat date despre CEH, pentru a analiza oportunitatea și potențialul unei investiţii strategice în judeţul Huendoara, scrie publicația hunedoreană.

“Este extrem de important interesul scris manifestat de compania Quintana în privatizarea CEH. Este o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deţinător de rezerve de cărbune din SUA, după guvernul federal. Ar fi o oportunitate majoră de menţinere a locurilor de muncă din judeţul Hunedoara. Cred că e important ca CEH să devină interesant pentru o compania cu profil mai mult minier, cum e şi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datorită particularităţilor societăţii hunedorene. Sper ca Guvernul şi ministerul, împreună cu conducerea CEH, să concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean. Am crezut în acest proiect, am muncit pentru el şi cred că reprezintă salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat, duminică, pentru Gazeta de Dimineață, Răzvan Nicolescu.

Quintana Minerals Corporation face parte din holdingul energetic Quintana Capital Group, care a fost fondat de familia Robertson în 1930, sub numele de Quintana Petroleum și care, în pofida expansiunii consemnate de-a lungul timpului, a rămas un business de familie. Holdingul investește în proiecte de exploatarea de a resurselor naturale, de la petrol și gaze la cărbune și metale industriale.

“Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, scria ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe contul personal de Facebook, în data de 26 septembrie 2014, ziua în care a avut loc întâlnirea de la Houston cu reprezentanţii companiilor americane.

Avertisment pentru conducerea societății

În noiembrie, Departamentul pentru Energie a lansat un anunţ prin care invita potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului Energetic Hunediara să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Tot în noiembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Caută bani pentru contractul cu chinezii

La începutul lunii septembrie, CEH și compania chineză China National Electric Engineering Construction Corporation au semnat un contract în valoare de 271 milioane dolari pe baza căruia chinezii vor moderniza grupul 4 şi vor realiza instalaţiile de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia a CEH. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta.

La finalul lunii septembrie, publicația Ziarul Hunedoreanul scria că CEH are la dispoziție 6 luni pentru a găsi suma de 40 de milioane de dolari, necesară pentru demararea efectivă a contractului cu China National Electric Engineering Construction Corporation. Asta pentru că contractul prevede că partea română trebuie să acopere 15% din finanțarea necesară investiției.

„În momentul de faţă nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea după ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancă, pentru un credit pe trei ani, şi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

În plus, activele Termocentralei Mintia vor fi puse ca garanție la contractul încheiat cu China National Electric Engineering Construction Corporation, în lipsa garanţiilor de stat. „În momentul de faţă trebuie să constituim garanţia, sub forma activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele termocentralei Paroşeni sau de la partea minieră”, a mai spus Niculescu.

Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate de 6 luni, timp în care toate aspectele menţionate trebuie rezolvate şi, în plus, trebuie făcută evaluarea activelor şi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înţelegerea financiară cade, scrie Ziarul Hunedoreanul.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Contractul cu Transelectrica menționat mai sus este posibil ca urmare a faptului că, practic, Guvernul a impus operatorului de transport să cumpere servicii tehnologice de sistem de la CEH.

Astfel, Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem, datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare a HG prin care Executivul a impus accesul garantat la rețeaua electrică a producției CEH.

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Încep să lase la preț producătorii de gaze? Furnizorul C-Gaz & Energy a cumpărat la BRM 120.000 MWh de gaze naturale cu 89,10 lei/MWh

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Saturday, 13 December 2014 19:52

BRMFurnizorul de gaze C-Gaz & Energy Distribuție SRL a cumpărat vineri, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), cantitatea totală de 120.000 MWh de gaze naturale, pentru perioada de livrare ianuarie 2015 – ianuarie 2016, acceptând o ofertă de vânzare la prețul de 89,10 lei/MWh, cu 8,5% mai mare decât prețul de pornire al licitației, pe care îl fixase la 82 lei/MWh.

C-Gaz & Energy Distribuție SRL a acceptat singura ofertă pe care a primit-o. "Prețul inițial cerut de cumpărător a fost de 82 lei/MWh. Prețul final de 89,10 lei/MWh a fost acceptat de cumpărător. Licitația s-a încheiat cu adjudecare pentru cantitatea de 120.000 MWh", se arată într-un anunț al BRM.

Licitația care s-a încheiat cu tranzacția menționată a avut loc după ce producătorul de gaze care a răspuns la oferta C-Gaz & Energy Distribuție SRL, nedezvăluit de anunț, a cerut și a obținut de la companie modificarea contractului-cadru de vânzare–cumpărare propus de C-GAZ & Energy Distribuție în eventualitatea încheierii unei tranzacții.

Astfel, vânzătorul a cerut adăugarea la contract a unei clauze care să prevadă că cumpărătorul consimte să plătească vânzătorului contravaloarea a 15% din cantitatea de gaze naturale nepreluată, la valoarea facturii lunare urmând să se adauge și contravaloarea gazelor naturale nepreluate, calculată la prețul contractual. În plus, vânzătorul a cerut ca scrisoarea de garanție bancară emisă de cumpărător să garanteze inclusiv obligațiile contractuale ale acestuia legate de nepreluarea întregii cantități de gaze naturale prevăzute în programul de livrare.

C-Gaz & Energy Distribuție SRL a acceptat cererea producătorului și a operat în contract modificările menționate.

Este prima tranzacție încheiată din septembrie încoace pe bursele românești de gaze naturale între un producător și un furnizor și pentru o cantitate majoră de gaze. Ultima tranzacție avusese loc pe 4 septembrie, la BRM, când Romgaz a reușit să vândă o cantitate-record de 477.000 MWh de gaze, într-o marjă de preț de 85-86 lei/MWh. Anterior, la finele lunii august, tot la BRM, OMV Petrom a vândut furnizorului de gaze E.ON Energie 212.000 MWh de gaze naturale, cu 85 lei/MWh.

De atunci și până în prezent, vânzătorii și cumpărătorii n-au mai reușit să se înțeleagă la preț, diferența între pretențiile fiecărei categorii crescând semnificativ. Ultimele oferte de vânzare introduse de OMV Petrom la OPCOM, ultima pentru o licitație programată pentru 19 decembrie, au prețuri inițiale de 90-99 lei/MWh. Însă chiar și o ofertă relativ ieftină, precum ultima introdusă de Romgaz la OPCOM, în septembrie, de 88 lei/MWh, a rămas neadjudecată.

Vineri au mai avut loc două licitații de cumpărare de gaze naturale, ambele eșuate. Astfel, Tinmar Ind a vrut să cumpere 18.000 MWh la un preț maxim de 85 lei/MWh, dar nu a primit decât o ofertă de vânzare de 95,70 lei/MWh. De asemenea, E.ON Energie a încercat să cumpere 232.000 MWh pentru consumatori eligibili casnici, la prețul de 53,30 lei/MWh, însă nu a primit nici o ofertă de vânzare.

Producătorii de gaze naturale din România, titulari de acorduri petroliere, vor fi obligați, în 2015, să vândă la OPCOM și la Bursa Română de Mărfuri (BRM) minimum 35% din producţia internă proprie destinată consumului intern, procentul urmând să scadă progresiv în anii următori, la minimum 30% în anul 2016, minimum 25% în anul 2017 şi minimum 20% în anul 2018.

De asemenea, furnizorii licenţiaţi de gaze, cu excepţia celor care au şi calitatea de producători de gaze naturale, vor avea obligaţia să încheie, în perioada 1 martie-31 decembrie 2015, tranzacţii pe pieţe centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea-cumpărarea a minimum 30% din cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială în cursul anului 2015. Aceste procente vor scădea progresiv la minimum 25% în anul 2016, minimum 20% în anul 2017 şi minimum 15% în anul 2018.

Producătorii au și în prezent obligația de a vinde pe burse o parte din producție, însă într-un procent mult mai mic și dintr-o bază de calcul mult mai redusă, respectiv 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale.

Proiect de gazoduct Dobrogea-Giurgiu de 230 mil. € pentru tranzitul gazelor din Marea Neagră, România speră să contribuie și Bruxelles-ul cu bani

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 02 December 2014 13:32

Transgaz investitiiRomânia se va concentra pe construcţia unei conducte de gaze de 230 milioane de euro al cărei scop este transportul gazelor din perimetrele din Marea Neagră până la Podişor, judeţul Giurgiu, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, citat de Mediafax.

"Pentru România, cel mai important proiect de infrastructură în domeniul gazelor naturale este conducta Dobrogea-Podişor, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul românesc de transport. Este un proiect de 230 milioane de euro pe care sperăm să îl finalizăm cu sprijinul financiar al Comisiei Europene", a declarat Nicolescu, pentru Mediafax, întrebat ce opţiuni are România pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul în care Rusia a anunţat că stopează construcţia gazoductului de 40 miliarde de euro South Stream.

Companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit, în 2012, un zăcămînt de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze. Producţia gazelor este estimată să înceapă abia spre sfârşitul acestui deceniu.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat luni că Rusia nu poate continua construcţia proiectului South Stream, din cauza opoziţiei, adăugând că gazele care ar fi urmat să ajungă prin această conductă în Italia vor fi redirecţionate spre alte pieţe. Uniunea Europeană s-a opus construcţiei South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar contribui la consolidarea influenţei Rusiei în Estul Europei.

Adio South Stream?

Pe de altă parte, există voci care susțin că anunțul lui Putin este "o cacialma" și că Rusia nu va renunța la proiectul gazoductului South Stream,fiind vorba de o mișcare tactică pentru a pune presiune pe Bulgaria și Comisia Europeană și Bruxelles pentru a aproba construirea South Stream.

România nu a făcut parte dintre statele implicate în realizarea South Stream, chiar dacă Bucureştiul şi Moscova au avut unele discuţii pe această temă în urmă cu câţiva ani.

De asemenea, la sfârşitul săptămânii trecute Slovacia a lansat ideea construcţiei unei noi rute de transport al gazelor naturale către Sud-Estul Europei, ca alternativă la South Stream. Proiectul propus de Slovacia, denumit Eastring, ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi, mai mare decât nevesarul anual al României, de circa 14 miliarde metri cubi.

Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România şi Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiţia s-ar ridica la 750 milioane de euro.

România a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cazuă că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze.

Discuție în CSAT

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, recent, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.
Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

UPDATE: Ministrul delegat pentru Energie spune că Guvernul are acordul scris al Comisiei Europene, preţul la gaze pentru CET-uri nu va creşte

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 26 November 2014 13:36

CET-uriGuvernul a primit acordul scris al Comisiei Europene privind preţul la gaze pentru centralele termice (CET-uri) şi va adopta, săptămâna viitoare, o ordonanţă de urgenţă în domeniu, astfel încât preţul la gaze să nu crească pentru CET-uri, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

El a adăugat, în şedinţa de guvern, că nu s-a pus niciodată problema ca preţul la gaze să fie majorat pentru CET-uri, transmite Mediafax.

La rândul său, premierul Victor Ponta a precizat că nota primită din partea Comisiei Europene (CE) clarifică faptul că CET-urile sunt considerate prioritare la achiziţionarea gazelor din producţia internă.

"Este o perioadă cu tot felul de declaraţii, probabil mai mult politice şi mai puţin serioase. Nu se creşte nici preţul la gaze la populaţie, nici la CET-uri. Avem inclusiv comunicarea oficială de la Comisia Europeană legată de faptul că CET-urile sunt considerate prioritare la achiziţionarea gazelor din producţia internă", a spus Ponta în şedinţă de guvern, cerând miniştrilor să prezinte public clarificări imediat ce apar "zvonuri".

Comisia pentru Industrii din Camera Deputaților, condusă de deputatul Iulian Iancu, a anunțat, marți, printr-un comunicat de presă, că a adoptat un proiect de lege de aprobare a unei OUG de modificare a legii energiei și gazelor naturale, amendamente prin care "populația care beneficiază de energie termică din sistemele centralizate să nu fie discriminată față de ceilalți cetățeni care utilizează gaze naturale pentru consumul propriu".

"Această prevedere se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2015, până în data de 30 iunie 2021, fiind valabilă pe toată perioada derulării calendarului de eliminare treptată a prețurilor reglementate. Comisia solicită Departamentului pentru Energie, respectiv ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Eugen Nicolescu, să elaboreze hotărârea Guvernului privind calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru clienții finali, în vederea aplicării imediate a amendamentelor adoptate de comisie. Referitor la declarațiile publice ale ministrului delegat pentru Energie care atacă autonomia și independența ANRE, membrii comisiei și-au exprimat îngrijorarea față de o astfel de ingerință și se delimitează de poziția acestuia", se arată în comunicatul Comisiei.

Cu o zi înainte, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a postat pe contul său de Facebook un mesaj foarte dur. "Zilele trecute, câțiva politicieni din toate partidele, sprijiniți și de o serie de interese din zona celor care au căpușat companiile de stat, și-au dat mâna împotriva mea. Au început o serie de atacuri, care vor fi directe sau indirecte, în perioada următoare. Nu voi da înapoi cu reformele pe care le-am început. Vremea hoților a trecut. Este greu, însă voi face tot ce depinde de mine să fie bine. Nu am venit ministru să fur ceva! Am venit să fac ceva bun pentru țara mea. Atâta timp cât voi fi în această poziție nu voi da înapoi! Vă promit acest lucru!", a scris ministrul pe Facebook.

Marți, după publicarea comunicatului Comisiei, Nicolescu a postat pe Facebook respectivul comunicat, cu următorul mesaj: "Ieri a fost rândul unui parlamentar PSD, plus câțiva de la ANRE... Astăzi s-a reușit ceva greu de obținut în România : consens politic într-o comisie împotriva unui ministru tehnocrat... Mâine nu m-ar surprinde să își intre în rol opoziția! Mergem mai departe! Încercăm să facem câte ceva bun în fiecare zi! Mizeria e mare din păcate! "

De unde a pornit totul?

ANRE a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

Departamentul pentru Energie cere socoteală ANRE

În replică, Departamentul pentru Energie a făcut public, la solicitarea presei, răspunsul său la adresa prin care ANRE cerea respectiva amânare. În cererea adresată Departamentului de către ANRE se vorbește despre un risc de majorare a tarifului de furnizare a energiei termice către consumatorii finali cu 18,88% - 21,54%, ca urmare a unei majorări a costului de producție a gigacaloriei cu 28% - 35%, în urma scumpirii gazelor.

În răspunsul citat, Departamentul pentru Energie solicită ANRE să îi comunice care este impactul majorării de către Autoritate a tarifelor de transport și distribuție gaze naturale pentru 2015 în prețul final plătit de consumatorii de energie termică, precum și motivele pentru care a decis aceste majorări, de 16,5% pentru tariful de transport și de 10,39% pentru cel de distribuție.

În plus, Departamentul cere ANRE să îi comunice dacă au apărut modificări în privința prognozei Autorității cu privire la evoluția prețurilor la gaze pe piața liberă față de Raportul trimis de ANRE Departamentului pentru fundamentarea prețului de achiziție a gazelor naturale din producția internă destinată pieței reglementate în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2014.

Departamentul pentru Energie mai întreabă ANRE dacă a avut consultări cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema propunerii de amânare cu un an a dereglementării prețurilor la gaze pentru CET-uri și de ce această amânare ar trebui să se facă doar pentru un an și nu până la 1 iulie 2021, atunci când va fi finalizată și dereglementarea prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici. Potrivit Departamentului, pentru luarea deciziei de amânare cu un an a dereglementării prețurilor la gaze pentru CET-uri este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

ANRE amână stabilirea prețurilor reglementate

Departamentul mai cere explicaţii şi despre repartizarea costurilor între producţia de energie electrică şi cea de energie termică, deoarece centralele în cogenerare produc atât curent electric, cât şi căldură. Asta întrucât, potrivit legii, ANRE este cea care aprobă repartizarea costurilor între cele două forme de energie.

Marți, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat un proiect de ordin prin care amână cu 20 de zile termenul de stabilire a preţurilor reglementate ale energiei termice, pentru fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin pentru cogenerare, inclusiv pentru CET-urile beneficiare de această schemă de sprijin care livrează energie termică în sistemele centralizate de termoficare.

Astfel, potrivit documentului citat, termenul de stabilire a acestor prețuri se amână de la 1 decembrie la 20 decembrie.

Legislația în vigoare, respectiv Ordinul ANRE nr. 3/2010, prevede că preţurile reglementate ale energiei termice, pentru fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă, se aprobă prin decizii ale preşedintelui ANRE până la data de 1 decembrie, pentru anul următor.

Prin același proiect de ordin se amână, tot de pe 1 decembrie pe 20 decembrie, termenele de stabilire a prețurilor reglementate la energie electrică care vor fi practicate de anul viitor de acești producători, respectiv a bonusurilor pe care aceștia urmează să le primească de la 1 ianuarie 2015.

Răzvan Nicolescu ar putea pleca din funcție

Subiectul posibilei scumpiri a gigacaloriei pentru consumatorii racordați la sistemele de încălzire centrală, ca urmare a ieșirii CET-urilor furnizoare de energie termică din segmentul reglementat al pieței de gaze naturale , a fost adus pe agenda publică de către președintele ANRE, Niculae Havrileț, și de deputatul PSD Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, la o dezbatere publică organizată, luni, chiar de respectiva Comisie de Industrii.

Marți seară, agenția Mediafax a transmis, citând "surse politice", că premierul Victor Ponta va propune coaliției de guvernare, după 10 decembrie, o restructurare a Guvernului, majoritatea miniștrilor delegați urmând să părăsească Executivul, în scopul comasării ministerelor "divizate".

Astfel, este posibil ca actualul ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, să plece din Guvern, iar Departamentul pentru Energie să fie din nou comasat în cadrul Ministerul Economiei. De altfel, sursele Mediafax îl menționează pe lista miniștrilor care ar putea fi remaniați și pe Constantin Niță, actualul ministru al Economiei.

Conflicte între Departament și ANRE

Până la actualul scandal privind posibila scumpire a căldurii pentru populația racordată la sistemele centralizate de termoficare, Departamentul pentru Energie și ANRE au mai avut un conflict instituțional, în vară, când după ce Guvernul i-a obligat, prin OUG de modificare a legii, pe producătorii de gaze să tranzacționeze obligatoriu pe burse o cantitate minimă de gaze naturale din producția proprie, ANRE, prin legislația secundată emisă, a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anula efectul modificării legii.

Atunci, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie. Totuși, la începutul lunii octombrie, Departamentul pentru Energie a elaborat și publicat un proiect de modificare a legislației privind funcționarea ANRE, având ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Proiectul stipulează că funcționarii ANRE nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Producătorii de gaze naturale vor fi obligați anul viitor să-și vândă pe burse peste o treime din producție. Din martie 2015, obligații și pentru furnizori

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 26 November 2014 12:35

BRMProducătorii de gaze naturale din România, titulari de acorduri petroliere, vor fi obligați, în 2015, să vândă la OPCOM și la Bursa Română de Mărfuri (BRM) minimum 35% din producţia internă proprie destinată consumului intern, procentul urmând să scadă progresiv în anii următori, la minimum 30% în anul 2016, minimum 25% în anul 2017 şi minimum 20% în anul 2018.

Baza de calcul a acestor procente, respectiv producţia internă proprie destinată consumului intern, reprezintă gazele naturale din producţia internă curentă, cu excepţia cantităţilor de gaze naturale reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei, în condiţiile legii, a cantităţilor de gaze naturale estimate a fi destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere, a cantităţilor de gaze naturale din producţia internă injectate în depozitele de înmagazinare subterană şi a cantităţilor de gaze naturale din producţia internă proprie exportate în state din afara spaţiului comunitar şi/sau comercializate în alte state din spaţiul comunitar de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz, la care se adaugă gazele naturale din producţia internă extrase din depozitele de înmagazinare subterană, după caz, se arată într-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat marți în Monitorul Oficial.

De asemenea, la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze naturale pe care producătorii vor fi obligați să o vândă pe burse se va ține cont și de obligaţiile prevăzute de alte acte normative aplicabile, precum şi de obligaţiile contractuale asumate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, anterior datei de 15 noiembrie 2014, ce urmează a înceta după data de 31 decembrie 2014.

Minim 10 tranzacții pe an pentru OMV Petrom și Romgaz

Obligațiile de vânzare de gaze pe burse vor putea fi îndeplinite fie direct de către producători, fie prin intermediul operatorilor economici afiliați acestora. Asta pentru că, de exemplu, producătorul OMV Petrom operează la OPCOM și BRM prin intermediul traderului afiliat OMV Petrom Gas SRL.

Producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, cu o producţie lunară de gaze naturale destinată consumului intern mai mare de 100.000 MWh, vor trebui să-și îndeplinească obligaţia de vânzare de gaze pe burse prin încheierea a minimum 10 tranzacţii într-un an. În această situație se află OMV Petrom și Romgaz, care asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze.

Ordinul ANRE precizează că producătorii nu vor putea condiţiona tranzacţionarea pe bursă a cantităţilor minime de gaze naturale prevăzute de actul normativ de contractarea unor cantităţi de gaze naturale din surse externe.

Și furnizorii vor fi aduși pe burse

De asemenea, furnizorii licenţiaţi de gaze, cu excepţia celor care au şi calitatea de producători de gaze naturale, vor avea obligaţia să încheie, în perioada 1 martie-31 decembrie 2015, tranzacţii pe pieţe centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea-cumpărarea a minimum 30% din cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială în cursul anului 2015.

Aceste procente vor scădea progresiv la minimum 25% în anul 2016, minimum 20% în anul 2017 şi minimum 15% în anul 2018.

Baza de calcul a acestor procente , respectiv cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială de către fiecare furnizor în parte în cursul unui an, reprezintă cantitatea totală de gaze naturale vândută şi livrată în cursul anului respectiv către clienţii din piaţa concurenţială, din care se deduc cantităţile de gaze naturale destinate acoperirii consumului pieţei reglementate.

La stabilirea cantității minime obligatorii de gaze naturale pe care furnizorii vor fi obligați să o tranzacționeze pe burse se va ține cont și de obligaţiile prevăzute de alte acte normative aplicabile, precum şi de obligaţiile contractuale asumate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, anterior datei de 15 noiembrie 2014, ce urmează a înceta după data de 31 decembrie 2014.

Furnizoriul licenţiat va avea posibilitatea de a împuternici orice alt furnizor licenţiat, în baza unui contract de mandat cu reprezentare, pentru îndeplinirea obligațiilor de vânzare-cumpărare de gaze pe burse.

Tranzacții bursiere infime

Ultima tranzacție cu gaze naturale pe bursele românești a avut loc pe 4 septembrie, la BRM, când Romgaz a reușit să vândă o cantitate-record de 477.000 MWh de gaze, într-o marjă de preț de 85-86 lei/MWh. Anterior, la finele lunii august, tot la BRM, OMV Petrom a vândut furnizorului de gaze E.ON Energie 212.000 MWh de gaze naturale, cu 85 lei/MWh.

Anul acesta, până pe 20 octombrie, la BRM s-au tranzacționat în total 2,16 milioane MWh de gaze naturale, din care 1,4 milioane doar în al treilea trimestru al anului.

Pe de altă parte, principalii producători de gaze naturale din România, OMV Petrom și Romgaz, care asigură împreună peste 97% din producția internă, au reușit să vândă pe burse, în lunile iulie și august 2014, doar 31% din cantitatea totală de gaze pe care erau obligați prin legislația în vigoare să o vândă pe piețele centralizate administrate de OPCOM și BRM.

În iulie și august, OMV Petrom și Romgaz ar fi trebuit să vândă pe burse, potrivit Ordinului președintelui ANRE nr. 62/2014, o cantitate de cel puțin 1.321.600 MWh de gaze. Producătorii au scos la tranzacționare pe piețele centralizate o cantitate totală de 7 milioane MWh de gaze, însă au reușit să încheie efectiv tranzacții de vânzare pentru doar 410.000 MWh de gaze, reprezentând numai 31% din cât erau obligați, potrivit datelor ANRE

În prezent, până la finalul anului, producătorii sunt obligați să vândă pe piețele centralizate o cantitate mult mai mică față de cea stipulată în ordinul ANRE publicat marți în Monitorul Oficial. Legislația în vigoare prevede că producătorii sunt obligați să vândă pe burse 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată consumului intern. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

Conflict instituțional

Acestă situație a făcut obiectul unui conflict instituțional între Departamentul pentru Energie și ANRE. În iulie, după intrarea în vigoare a ordinului ANRE valabil și în prezent, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

OUG nr. 35/2014, Guvernul a modificat Legea energiei electrice și a gazelor naturale, impunând ca, de la 15 iulie 2014, producătorii de gaze din România să fie obligați să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie destinată consumului intern.

Problema a fost că ANRE, prin legislația secundară emisă, a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic a anulat efectul modificării legii.

Băsescu a cerut în CSAT ca gazele din Marea Neagră să aprovizioneze cu prioritate România. Comisia Europeană e de altă părere

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 25 November 2014 19:41

Transgaz investitiiPreşedintele Traian Băsescu a solicitat, marţi, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

"(...) membrii Consiliului au analizat şi aprobat orientările strategice ale României în planul dezvoltării infrastructurii energetice, în contextul evoluţiilor europene în domeniu. S-a apreciat că scenariile privind implicarea ţării noastre în proiecte de infrastructură energetică trebuie să aibă în vedere, dincolo de raţiuni comerciale, dimensiunea strategică şi contribuţia la asigurarea securităţii energetice naţionale şi regionale. Cu acest prilej, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a solicitat Guvernului României să gândească şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export", se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, emis după ședința CSAT.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

Luni, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

În replică, Departamentul pentru Energie a spus că, pentru luarea unei astfel de decizii, este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

Fără obligații de import

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.

Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Republica Moldova ar putea vinde Rusiei doi distribuitori de electricitate și monopolul pe telefonie fixă. Căile ferate ar putea fi concesionate tot rușilor

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 20 November 2014 18:38

RED nord-vestRepublica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor, a declarat ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu.

"Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Moldovei, având 200.000 de abonaţi în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti.

RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, având abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.

La începutul lunii, ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolescu, declara că două companii energetice româneşti negociază preluarea unor active în afara ţării. Dat fiind că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, s-a speculat că o potenţială ţintă de achiziţie ar putea fi compania de stat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport de energie electrică de peste Prut.

Ministrul moldovean Candu a mai spus că pe lista companiilor de stat care ar putea fi privatizate cu investitori ruși se numără și Moldtelecom, care deține monopolul pe telefonia fixă din Republica Moldova și despre care Candu a spus că este estimată la 250 milioane dolari.

Mai mult, Candu a spus că, dat fiind că statul moldovean vrea să modernizeze sistemul de căi ferate din republică și nu dispune de banii necesari în acest sens, se ia în calcul concesionarea acestora, iar investitorii ruși s-ar putea arăta interesați, mai ales că standardele feroviare moldovene sunt similare cu cele rusești.

De asemenea, ministrul Economiei de la Chișinău a spus că investitorii ruși ar putea fi interesați și de sectorul agricol din Republica Moldova și că legislația în materie va fi modificată, pentru a permite străinilor să cumpere terenuri agricole.

“În prezent, chiar și companiile locale cu capital străin au restricții la achiziția terenurilor. Este un lucru foarte important, pe care l-am stabilit cu UE în cadrul Acordului de Asociere. Este vorba de implementarea directivelor europene ce vizează liberalizarea pieței și crearea condițiilor competitive pentru businessul autohton”, a precizat Candu.

Prăpastia dintre cerere și ofertă la bursa de gaze se adâncește: Romgaz cere 93,60 lei/MWh, dar nu i se oferă decât 88 lei/MWh

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 20 November 2014 15:33

BRMProducătorul de gaze naturale Romgaz, controlat de statul român, a încercat să vândă joi, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), o cantitate de gaze naturale de 124.020 MWh, fixând un preț de pornire de 93,60 lei/MWh, însă a primit o singură ofertă de cumpărare, la un preț de doar 88 lei/MWh, astfel încât nu s-a încheiat nici o tranzacție.

"Pentru această ședință a fost primit un ordin de sens contrar. Prețul inițial al vânzătorului a fost de 93,60 lei/MWh, iar prețul cel mai bun oferit a fost de 88 lei/MWh. Ședința de tranzacționare s-a încheiat fără adjudecare", se arată într-un comunicat al BRM.

Vineri, OMV Petrom scoate la vânzare pe bursa de energie OPCOM o cantitate de gaze naturale de 300.000 MWh, la un preț de pornire superior celui cerut joi de Romgaz, de 99 lei/MWh. Lunea viitoare, pe 24 noiembrie, compania scoate la licitație aceeași cantitate, însă de data aceasta la BRM, fără să precizeze un preț de pornire.

Ultima tranzacție cu gaze naturale pe bursele românești a avut loc pe 4 septembrie, la BRM, când Romgaz a reușit să vândă o cantitate-record de 477.000 MWh de gaze, într-o marjă de preț de 85-86 lei/MWh. Anterior, la finele lunii august, tot la BRM, OMV Petrom a vândut furnizorului de gaze E.ON Energie 212.000 MWh de gaze naturale, cu 85 lei/MWh.

Anul acesta, până pe 20 octombrie, la BRM s-au tranzacționat în total 2,16 milioane MWh de gaze naturale, din care 1,4 milioane doar în al treilea trimestru al anului.

Pe de altă parte, principalii producători de gaze naturale din România, OMV Petrom și Romgaz, care asigură împreună peste 97% din producția internă, au reușit să vândă pe burse, în lunile iulie și august 2014, doar 31% din cantitatea totală de gaze pe care erau obligați prin legislația în vigoare să o vândă pe piețele centralizate administrate de OPCOM și BRM.

În iulie și august, OMV Petrom și Romgaz ar fi trebuit să vândă pe burse, potrivit Ordinului președintelui ANRE nr. 62/2014, o cantitate de cel puțin 1.321.600 MWh de gaze. Producătorii au scos la tranzacționare pe piețele centralizate o cantitate totală de 7 milioane MWh de gaze, însă au reușit să încheie efectiv tranzacții de vânzare pentru doar 410.000 MWh de gaze, reprezentând numai 31% din cât erau obligați, potrivit datelor ANRE, incluse într-o propunere de modificare legislativă supusă dezbaterii publice.

Propunerea ANRE, care constă doar într-o discuție de principii și nu într-un proiect de ordin, prevede că, pentru primele trei luni ale anului 2015, producătorii vor avea obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate pentru toată cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului intern rămasă după scăderea consumurilor tehnologice, a cantităților reinjectate în zăcăminte, a celor destinate pieței reglementate, precum și a celor prevăzute în contractele în derulare cu clienții de pe piața concurențială.

În prezent, producătorii sunt obligați să vândă pe piețele centralizate o cantitate mult mai mică față de cea stipulată în propunerea ANRE. Legislația în vigoare prevede că producătorii sunt obligați să vândă pe burse 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

Într-un interviu din 18 august acordat Agerpres, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că decizia Guvernului de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producție distorsionează piața, întrucât nu există o cerere suficientă pentru ca acest ordin să fie dus la îndeplinire.

"Această decizie este dovada că nu avem o piață lichidă, iar intervenția aceasta administrativă bineînțeles că distorsionează activitățile noastre comerciale, mai ales că avem clienți mari, cu un anumit specific, avem piață reglementată, care are un anumit specific și ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente. Pe de altă parte, este foarte greu de definit care este nivelul optim pentru un astfel de procent. De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puțin. E adevărat că putem realiza în august și septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina și nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că emai trebuie să așteptăm puțin. Vom discuta și noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puțin distorsionant în piața de gaze și electricitate, care oricum este distorsionată și trece printr-o reformă structurală foarte puternică", declara, la acea dată, Mariana Gheorghe.

Statul testează interesul investitorilor pentru privatizarea CE Hunedoara și dă un ultimatum conducerii societății

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 19 November 2014 13:53

CE HunedoaraDepartamentul pentru Energie, prin care statul român controlează Complexul Energetic Hunedoara, a lansat un anunţ prin care invită potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

"Potențialii investitori care și-au exprimat interesul în vederea participării la procesul de privatizare a societății vor putea obține acces la societate pentru a își forma o opinie generală asupra situației acesteia, în scopul scurtării perioadei de formare a unei decizii privind achiziționarea pachetului de acțiuni prin metoda majorării de capital social. Informațiile care vor fi puse la dispoziţie de societate vor conţine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii să poată evalua starea actuală a societăţii, perspectivele acesteia după privatizare şi un volum de investiţii minim necesar", se arată în anunțul Departamentului pentru Energie.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Guvernul prelungește până în 2017 ajutorul de stat pentru CE Hunedoara, destinat contracarării efectelor ajutoarelor de stat pentru energia regenerabilă

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 28 October 2014 18:39

CE HunedoaraGuvernul va prelungi cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Asigurarea accesului garantat la reţelele electrice pentru o putere de 200 MW implică producerea unei cantităţi anuale de energie electrică de circa1,75 TWh, ceea ce reprezintă aproape 3,02% din consumul final brut al ţării, care, în anul 2013, a fost de cca. 57,9 TWh", potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Departamentul pentru Energie.

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Prevederile din acea hotărâre de guvern urma să fie aplicate în intervalul 15 aprilie 2013-1 iulie 2015. Hotărârea de Guvern din 2013 prevedea şi folosirea la reglajul sistemului a unei capacităţi de cel puţin 600 MW a Complexului Energetic Oltenia. În proiectul de hotărâre de guvern citat nu se face nicio referire la Complexul Energetic Oltenia.

Nu pot concura cu regenerabilele

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că este nevoie de astfel de măsuri din cauza creşterii "semnificative" a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă a energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare.

Excesul de ecologie dezechilibrează sistemul energetic

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

Puterea instalată în centralele eoliene este de 2.000 MW, iar a celor solare de 1.100 MW, urmând ca până la sfârşitul anului viitor să intre în funcţiune noi capacităţi energetice care utilizează surse regenerabile de 2.500 MW, afirmă Guvernul.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", se mai arată în nota de fundamentare.

"Inginerii" fiscale și contabile

Complexul Energetic Hunedoara are o putere instalată de 1.435 MW şi poate asigura anual aproximativ 5% din producţia naţională de energie. Compania are 6.619 salariaţi, dintre care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 la divizia minieră.

Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Ponta a săltat acțiunile Transgaz cu peste 3% anunțând că statul e dispus să cedeze controlul la companie. Marea Neagră cere investiții

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 23 October 2014 22:41

Transgaz investitiiAcțiunile operatorului național de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) s-au apreciat, joi, cu 3,09%, iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%, după ce premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra companiei în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile companiei, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

Ponta a participat, la Transgaz Mediaş, judeţul Sibiu, la evenimentele desfăşurate cu ocazia împlinirii a o sută de ani de transport al gazelor pe teritoriul României.

"Ca acţionar majoritar, nu pot decât să vă spun să continuaţi să fiţi o societate care să funcţioneze după cele mai înalte standarde de competitivitate, de performanţă, să investiţi, să vă dezvoltaţi, să înţelegeţi că Europa înseamnă oportunităţi, dar înseamnă şi foarte mare competiţie. Vă spun că ne vom comporta ca orice acţionar privat şi anume: aşteptăm performanţă, aşteptăm profituri dacă se poate, nu ne lăcomim, nu vrem imediat profiturile să le încasăm, atâta timp cât dumneavoastră reinvestiţi şi în felul ăsta consolidaţi compania, şi nu veţi avea niciodată, cum nici nu aţi avut până acum, vă garantăm, niciun fel de influenţă politică şi faceţi tot ce puteţi să scoateţi de tot politica din conducerea companiei, e valabil şi pentru vecinii de la Romgaz", a spus premierul, citat de Mediafax.

Piața a reacționat pozitiv

El a afirmat că ar fi de acord cu micşorarea pachetului de acţiuni pe care îl deţine Guvernul la Transgaz în vederea atragerii de investitori care să permită dezvoltarea companiei.

"Dacă va fi bine pentru companie, în viitor, să vă dezvoltaţi, nu cred că Guvernul României trebuie să rămână cu 58%, poate să-şi reducă participaţia, putem să atragem noi investitori privaţi care să vă permită să vă dezvoltaţi în continuare. Până la urmă sunt multe guverne care deţin pachete minoritare la companii, acele companii se dezvoltă foarte bine, cu management performant, cu toate standardele pe care le aplică o companie transparentă şi performantă în Europa anului 2014", a spus premierul.

Guvernul deţine 58,51% din acţiunile Transgaz, restul acţiunilor fiind deţinute de persoane fizice şi juridice atât din România, cât şi din străinătate.

Acțiunile Transgaz listate la BVB au încheiat ședința de tranzacționare de joi în creștere cu 3,09%, iar iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%. Titlurile producătorului de gaze naturale controlat de statul român, Romgaz, s-au apreciat cu 2,92%, iar cele ale operatorului de transport din sistemul energetic național, Transelectrica – cu 2,31%.

Riscă să piardă Marea Neagră

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Nevoie mare de bani

Încă din 2013 Transgaz anunța că ia în calcul realizarea unor emisiuni de obligaţiuni sau împrumuturi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau Banca Mondială pentru finanţarea investiţiilor, întrucât nu reuşeşte să atragă fonduri nerambursabile suficiente.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Câți bani s-ar mai putea obține din privatizări

România ar obţine 8,4 miliarde euro din vânzarea acţiunilor deţinute la cele mai importante companii de stat, acoperind, astfel, 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu realizat de Institutul de cercetare Economica din Austria.

Vânzarea de titluri la companiile de stat listate pe bursă ar aduce 4,6 miliarde de euro, conform sursei citate, care ia în calcul Romgaz, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Transgaz, Rompetrol, Transelectrica, Conpet şi Oil Terminal.

În plus, potenţiala privatizare a companiilor nelistate Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare şi Societatea Naţională a Sării va aduce României venituri de 3,8 miliarde de euro.

Dacă statul român şi-ar păstra o participaţie de 25% la aceste companii, acolo unde există această posibilitate, veniturile din privatizare ar însuma 5 miliarde de euro.

Proiect de lege: funcționarii ANRE nu vor putea lucra sau oferi consultanță în energie decât după 3 ani de la părăsirea Autorității

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 09 October 2014 15:05

ANRE logoFuncţionarii Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Aceste interdicții fac parte dintr-un proiect de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE elaborat de Departamentul pentru Energie, care are ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Potrivit proiectului de act normativ citat, membrii Comitetului de Reglementare al ANRE trebuie să nu fie senatori, deputaţi sau membri ai vreunui partid politic ori organizaţii politice pe perioada exercitării mandatului, să nu exercite o altă profesie și să nu ocupe o funcţie publică ori privată, să nu desfășoare activități cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale, cu excepţia posibilităţii desfăşurării de activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică, cu evitarea conflictului de interese.

Membrii Comitetului de Reglementare al ANRE trebuie să nu fie membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, directoratele sau în comisiile de cenzori, să nu deţină funcţia de director ori alte funcţii la următoarele entităţi: societăţi naţionale, companii naţionale, societăţi comerciale şi regii autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența de reglementare a ANRE, societăți care se află într-o formă de afiliere cu acestea, operatori economici specializați care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice, termice, precum și al și gazelor naturale, precum și organisme de plasament colectiv, societăţi de investiţii financiare sau alte entități care dețin acțiuni sau au raporturi contractuale cu entitățile de la mai sus, care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie al societăților naționale, companiilor naționale, societăților comerciale sau regiilor autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența ANRE.

Forma în vigoare a OUG nr. 33/2007 prevede că membrii Comitetului de Reglementare "nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii", fără alte precizări și fără menționarea soților/soțiilor și a rudelor.

Proiectul de lege elaborat de Departamentul pentru Energie mai interzice membrilor Comitetului de Reglementare să fie desemnaţi experţi sau arbitri, fie de părți aflate în litigiu, fie de instanțe judecătorești sau de alte instituții.

"Membrii Comitetului de reglementare au obligaţia să notifice de îndată în scris Parlamentului apariţia oricăreia dintre situaţiile de incompatibilitate sau conflict de interese. Până la decizia Parlamentului de revocare, respectiv numire a unei alte persoane, mandatul membrului Comitetului de reglementare este suspendat de drept. Curriculum vitae al membrilor Comitetului de reglementare se publică pe pe pagina de Internet a ANRE, în termen de cinci zile de la data numirii şi se menţine publicat pe această pagină pe durata mandatului", se mai stipulează în proiectul de lege de modificare a OUG nr. 33/2007.

Legea actuală nu reglementează deloc incompatibilitățile salariaților ANRE

La rândul lor, salariații ANRE trebuie să să nu fie membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, directorate sau în comisiile de cenzori și să nu deţină funcţia de director ori alte funcţii la societăţi naţionale, companii naţionale, societăţi şi regii autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența ANRE, societăți care se află într-o formă de afiliere cu acestea , operatorii economici specializați care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale sau organisme de plasament colectiv, societăţi de investiţii financiare sau alte entități care dețin acțiuni sau au raporturi contractuale cu entitățile menționate mai sus, care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie al societăților naționale, companiilor naționale, societăților sau regiilor autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența ANRE.

Salariații ANRE trebuie să nu deţină, ei şi/sau soții acestora, precum și rudele acestora până la gradul al doilea inclusiv, direct sau indirect, o participare de peste 5% din capitalul entităţilor prevăzute mai sus sau din drepturile de vot ori o participaţie care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie al acestora.

"În acest sens, la nivelul ANRE se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE au obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute", se precizează în proiectul de lege.

Salariații ANRE nu vor putea să ocupe funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere, alese ori numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice.”

Salariații aflați în incompatibilitate vor avea obligaţia să opteze, în termen de 30 de zile de la apariţia stării de incompatibilitate și/sau a conflictului de interese, între calităţile care au generat apariţia acesteia.

Nici membrii Comitetului de Reglementare și nici salariații ANRE nu vor putea să-şi desfăşoare activitatea şi nici să acorde consultanţă de specialitate la entitățile prevăzute mai sus, cu activități sau interese în domeniul energetic, timp de trei ani după încetarea mandatului de membru al Comitetului de Reglementare sau a contractului individual de muncă pentru salariații ANRE, se mai stipulează în proiectul de act normativ.

Forma actuală a OUG nr. 33/2007 nu reglementează aproape deloc situațiile de incompatibilitate în care s-ar putea afla salariații ANRE, stipulând doar că "în regulamentul de organizare şi funcţionare al ANRE, precum şi în contractul colectiv de muncă, sunt prevăzute măsuri în caz de concurenţă neloială ulterior încetării contractului de muncă al unui salariat, conform legislaţiei în vigoare".

S-au consultat și cu ANI

Modificările legislative propuse s-au elaborat având la bază modul de definire a conflictelor de interese în cadrul altor autorităţi europene de reglementare în domeniul energetic şi în cadrul Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei (ACER), precum şi o serie de recomandări în materie ale Parlamentului European, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

„În ultimii ani, România a reuşit să pună baze solide pentru crearea unei autorităţi independente de reglementare în energie, cu o capacitate administrativă corespunzătoare. La ANRE, există un număr important de oameni profesionişti şi integri, însă este important să avem reguli clare în privinţa conflictelor de interese, care să ajute la creşterea încrederii în toţi funcţionarii instituţiei”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, fost vicepreședinte al ACER.

În cursul elaborării acestui proiect de act normativ, experţii Departamentului pentru Energie au avut consultări preliminare şi cu reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate, se precizează în comunicat.

Nicolescu, investitorilor în regenerabile: Luaţi o pauză, nu vă mai grăbiţi!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 30 September 2014 18:42

Nicolescu“Nu vreau să pun la colţ energiile regenerabile, constat însă că s-a produs o schimbare de percepţie faţă de acestea. Dacă în urmă cu doi ani erau considerate salvatoarele României, acum sunt văzute drept cenuşărese. Eu vreau să spun doar că în acest timp, pe segmentul energiilor regenerabile, România a avansat deja prea mult. Ţinta de 24% (ponderea consumului de energie verde din total consum energie, n.r.) asumată pentru anul 2020, o îndeplinim. Luaţi o pauză! Nu vă mai grăbiţi!”, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, la o conferinţă pe teme energetice, organizată de Mediafax.

Ministrul a susţinut de asemenea că o continuare a ritmului recent de dezvoltare a investiţiilor în regenerabile i-ar afecta şi mai mult pe micii consumatori, lăsând la o parte influenţa nefastă asupra altor jucători din piaţa de energie.

În prezent, în România sunt active capacităţi instalate de puţin peste 4.900 MW în regenerabile, marea parte în eoliene.

Un alt subiect atins de ministrul Nicolescu a fost acela al măsurilor pripite luate de UE şi de România faţă de teoriile cu schimbările climatice, mai precis, ţintele de reducere a emisiilor de carbon. “E trendy poate să pari verde, poate fi eventual şi interesant politic dar în condiţiile în care SUA, India, China şi alte ţări nu reduc la fel ca noi emisiile, rezultatul poate fi unul singur: ne punem în pericol competitivitatea economică”, a declarat Nicolescu.

În acest sens, conceptul lui Manuel Barroso de “Leading by Example” se poate spune că nu a mers. “Să nu ne mai grăbim cu ţintele unilaterale. UE emite sub 10% din dioxidul de carbon din lume. Astfel că si dacă reduce mai mult decât ceilalţi ţintele de emisii, Europa nu poate să salveze lumea”, a adăugat ministrul citat.

 

Bursa de gaze nu funcționează la ordin: producătorii au reușit să vândă doar 31% din cât erau obligați. Obligațiile ar putea crește în 2015

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 29 September 2014 17:03

Bursa gazePrincipalii producători de gaze naturale din România, OMV Petrom și Romgaz, care asigură împreună peste 97% din producția internă, au reușit să vândă pe burse, în lunile iulie și august 2014, doar 31% din cantitatea totală de gaze pe care erau obligați prin legislația în vigoare să o vândă pe piețele centralizate administrate de OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM) în lunile respective. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune ca, în primele luni din 2015, producătorii să fie obligați să-și vândă pe burse întreaga producție destinată consumului intern rămasă după scăderea consumurilor tehnologice, a cantităților reinjectate în zăcăminte, a celor destinate pieței reglementate, precum și a celor prevăzute în contractele în derulare cu clienții de pe piața concurențială.

Potrivit normelor ANRE în vigoare, între 15 iulie și 31 decembrie 2014, producătorii de gaze naturale din România aveau și au obligația de încheia tranzacții pe piețele centralizate pentru 20% din producția proprie destinată pieței concurențiale sau toată cantitatea rămasă disponibilă după îndeplinirea tuturor obligațiilor legale și contractuale, în cazul în care aceasta ar fi fost mai mică decât cuantumul procentului de 20%.

În iulie și august, OMV Petrom și Romgaz ar fi trebuit să vândă pe burse, potrivit Ordinului președintelui ANRE nr. 62/2014, o cantitate de cel puțin 1.321.600 MWh de gaze. Producătorii au scos la tranzacționare pe piețele centralizate o cantitate totală de 7 milioane MWh de gaze, însă au reușit să încheie efectiv tranzacții de vânzare pentru doar 410.000 MWh de gaze, reprezentând numai 31% din cât erau obligați, potrivit datelor ANRE, incluse într-o propunere de modificare legislativă supusă dezbaterii publice.

Conflict instituțional ANRE – Departamentul pentru Energie

Propunerea ANRE, care constă doar într-o discuție de principii și nu într-un proiect de ordin, prevede că, pentru primele trei luni ale anului 2015, producătorii vor avea obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate pentru toată cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului intern rămasă după scăderea consumurilor tehnologice, a cantităților reinjectate în zăcăminte, a celor destinate pieței reglementate, precum și a celor prevăzute în contractele în derulare cu clienții de pe piața concurențială.

În prezent, producătorii sunt obligați să vândă pe piețele centralizate o cantitate mult mai mică față de cea stipulată în propunerea ANRE. Legislația în vigoare prevede că producătorii sunt obligați să vândă pe burse 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

De altfel, în iulie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii. ”Solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Speră că va crește tranzacționarea voluntară

ANRE mai propune ca, pentru perioada aprilie-decembrie 2015, producătorii să fie obligați să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate, până la sfârşitul anului respectiv, pentru vânzarea unei cantităţi anuale totale de gaze naturale în cuantum de 45% din producția proprie destinată consumului intern în această perioadă. Pentru anul 2016, cuantumul va fi de 40%, pentru anul 2017 va fi de 30% şi pentru anul 2018 va fi de 20%, propune Autoritatea.

"Obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor de a încheia tranzacţii vor scădea treptat în fiecare an până în anul 2018 inclusiv, pe măsură ce activitatea de tranzacţionare pe pieţele centralizate se va fi intensifica şi participarea voluntară va fi în creştere", arată ANRE.

Obligaţia producătorilor pentru anul 2015 va fi stabilită până la data de 15 noiembrie 2014, iar pentru anii următori se calculează până la data de 1 decembrie a anului anterior, pe baza estimărilor privind producţia proprie, consumurile tehnologice aferente şi cantităţile pentru care există obligaţia de a le pune cu prioritate la dispoziţia furnizorilor pentru acoperirea consumului pieţei reglementate. Obligaţia stabilită pentru anul următor va fi regularizată cu eventualele diferenţe înregistrate între cantităţile estimate şi cele efectiv produse/consumate/livrate în anul anterior, se arată în propunerea ANRE.

ANRE mai propune ca furnizorii licenţiaţi să aibă obligaţia de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate pentru o cantitate anuală totală de gaze naturale în cuantum de 25% din cantitatea comercializată pe piaţa concurenţială în perioda martie – decembrie 2015, de 20% în anul 2016, de 15% în anul 2017 şi de 10% în anul 2018, în cazul în care cantitatea de gaze naturale astfel calculată este mai mare de 1.000 MWh.

Ședință de consultări pe 3 octombrie

Obligaţiile stabilite vor reprezenta o obligaţii anuale, ANRE monitorizând respectarea acestora de către producători și furnizori.

"În funcţie de analiza rezultatelor tranzacţionării din anul anterior, ANRE poate revizui procentul stabilit pentru anul următor ca obligaţie pentru producătorii de gaze naturale şi pentru furnizorii licentiaţi de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România", se mai precizează în propunerea ANRE.

În data de 3 octombrie 2014 la ora 10:00 va avea loc la sediul ANRE o şedinţă pentru discutarea observaţiilor şi sugestiilor transmise pe marginea principiilor propuse, anunță Autoritatea.

Pe de altă parte, într-un interviu din 18 august acordat Agerpres, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că decizia Guvernului de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producție distorsionează piața, întrucât nu există o cerere suficientă pentru ca acest ordin să fie dus la îndeplinire.

"Această decizie este dovada că nu avem o piață lichidă, iar intervenția aceasta administrativă bineînțeles că distorsionează activitățile noastre comerciale, mai ales că avem clienți mari, cu un anumit specific, avem piață reglementată, care are un anumit specific și ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente. Pe de altă parte, este foarte greu de definit care este nivelul optim pentru un astfel de procent. De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puțin. E adevărat că putem realiza în august și septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina și nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că emai trebuie să așteptăm puțin. Vom discuta și noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puțin distorsionant în piața de gaze și electricitate, care oricum este distorsionată și trece printr-o reformă structurală foarte puternică", declara, la acea dată, Mariana Gheorghe.

Guvernul nu mai scumpește gazele pentru populație de la 1 octombrie și va negocia cu UE amânarea până în 2021 a dereglementării pentru casnici

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 16 September 2014 15:38

Arad SzegedGuvernul intenţionează sa anuleze aplicarea majorarii preţului reglementat de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici, prevăzută pentru data de 1 octombrie 2014, și să renegocieze calendarul de eliminare a prețurilor reglementate, în sensul extinderii perioadei aferente consumatorilor casnici până la data de 30 iunie 2021, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

"Prin modificarea legislativă propusă, Guvernul României intenţionează sa anuleze aplicarea majorării preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici prevăzută pentru data de 1 octombrie 2014 în anexa Hotărârii nr.511/2014 și renegocierea calendarului de eliminare a prețurilor reglementate, în sensul extinderii perioadei aferente consumatorilor casnici până la data de 30 iunie 2021. Totodată, se intenționează menținerea prețului de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienţii noncasnici din piaţa reglementată, pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2014, la un nivel de 89,40 lei/MWh", se arată în documentul citat

Potrivit calendarului de dereglementare a prețurilor, gazele naturale pentru populație ar fi trebuit să ajungă la un preț de achiziție de 54,60 lei/MWh de la 1 octombrie 2014. Proiectul de HG îngheață prețul reglementat pentru consumatorii casnici la nivelul actual de 53,30 lei/MWh, valabil din iulie anul acesta.

Pentru consumatorii noncasnici din piața reglementată, calendarul inițial de dereglementare prevedea scumpirea gazelor de la 89,40 lei/MWh la 109 lei/MWh în iulie 2014, iar ulterior la 119 lei/MWh în octombrie 2014. Însă prin HG nr. 511/2014, a fost anulată scumpirea din iulie, iar prin actualul proiect de HG se îngheață și de la 1 octombrie prețul, la actualul nivel de 89,40 lei/MWh, valabil din aprilie 2014.

Am ajuns mai repede la prețurile occidentalilor

Guvernul își explică decizia spunând că dinamica sectorului gazelor naturale s-a dovedit a fi mai accelerată faţă de premisele luate în considerare la momentul iniţierii acţiunii de liberalizare a pieţei reglementate de gaze naturale din România.

Astfel, spune Executivul, din datele transmise de ANRE rezultă că nivelul estimat al preţurilor gazelor naturale pentru perioada septembrie-decembrie 2014 pe plan european se situează în jurul valorii de 24,00 euro/MWh, comparativ cu perioada iulie-august 2014, când prețul mediu s-a înscris în intervalul 17-19 euro/MWh, conform datelor publicate de revista "Platts European Gas Daily" pentru preţul mediu al gazelor naturale tranzacţionate în cadrul principalelor hub-uri europene de gaze naturale.

De asemenea, preţul mediu ponderat al gazelor naturale din import pentru cantităţile de gaze naturale destinate consumului intern, estimat conform contractelor încheiate pentru perioada septembrie-decembrie 2014 pentru Romania, va fi de circa 30,15 euro/MWh , iar cel al gazelor naturale din producţia internă tranzacţionate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România, pentru contractele din perioada septembrie-decembrie 2014, se apreciază a se înscrie în jurul a 20 euro/MWh, toate prețurile fiind determinate luând în calcul un curs de schimb de 4,4126 lei /euro.

S-a atins pragul de suportabilitate, spune Guvernul în an electoral

"Se constată că preţul gazelor naturale din producţia internă aplicabil în prezent pentru clienţii noncasnici, de 89,4 lei/MWh (echivalent cu 20,26 euro/MWh, la cursul Băncii Naţionale a României luat in calcul in cadrul raportului ANRE) se plasează dincolo de nivelul preţurilor estimate la nivelul hub-urilor din Uniunea Europeană, inclusiv pentru luna septembrie 2014. Previziunile pentru trimestrul IV 2014 în cazul hub-urilor din Uniunea Europeană (24,40 euro/MWh), precum și cele privind prețul mediu ponderat al gazelor naturale din import destinate consumului intern naturale destinate consumului intern estimat conform contractelor încheiate pentru perioada septembrie-decembrie 2014 (30,15 euro/MWh), coroborate cu scăderea consumului de gaze naturale cu 9,48 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2013 (în luna august a anului curent s-a inregistrat cel mai scăzut nivel al consumului din ultimii 5 ani, și anume 486 milioane metri cubi), conduc la concluzia că s-a atins un prag de suportabilitate care nu mai face posibilă majorarea, începand cu 1 octombrie 2014, a prețurilor de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru piața reglementată", afirmă Guvernul.

Totodată, mai spune Executivul, calendarul de liberalizare a prețului gazelor naturale, negociat de către Guvernul României în anul 2012, cu organismele financiare internaționale, a devansat cu mult creșterea veniturilor populației.

"Amânarea calendarului de liberalizare a prețului gazelor naturale pentru populație, până la 30 iunie 2021, apare astfel ca un obiectiv de maxim interes în negocierile ce vor fi purtate în acest sens cu Uniunea Europeană", conchide Guvernul.

Ce spune ministrul

Guvernul va suspenda pe termen nedeterminat liberalizarea preţului gazelor naturale produse în România şi destinate consumului populaţiei şi va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru companii, a declarat, marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

"Problema suportabilităţii preţului gazelor de către populaţie devine îngrijorătoare. Pentru companii, liberalizarea este aproape de final conform calendarului, dar vrem să prelungim termenul. Suntem în momentul în care trebuie să începem să propunem măsuri", a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

El a precizat că sunt necesare astfel de măsuri, având în vedere că în ultimii doi ani salariul mediu pe economie a scăzut, în timp ce preţul final la gaze naturale a crescut cu 16%.

Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.

Gâlceavă cu Comisia Europeană

Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

"O direcţie generală a Comisiei Europene a luat o decizie, care spune că acest calendar, agreat de domnul Boc cu cei de la FMI şi CE, este ilegal. Deci eu nu pot să aplic în România ceva ce o parte din Comisie, care a fost la masa de discuţii şi a negociat acest calendar, îmi spune că este ilegal", preciza Nicolescu.

El a explicat că în procedura de infringement declanşată împotriva României se vorbeşte că liberalizarea nu se face în mod corect, în sensul că se dă prioritate consumatorului casnic din România la gazul din intern.

"Sunt două lucruri separate, în primul rând trebuie să finalizăm această procedură de infrigement şi să ne fie recunoscut acest drept, de a da prioriate populaţiei la gazul din intern, şi în al doilea rând trebuie să stabilm noi, intern, ce facem cu preţul la gaz pentru populaţie şi cât de sustenabile sunt", a continuat Nicolescu.

Ce trebuie făcut

Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

Calendarul de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

Piața internă este prioritară

Nicolescu declara în luna august că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte eliminarea acestei prevederi.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

În trei luni se decide dacă merită construită o conductă care să transporte țiței din portul Constanța la rafinăria sârbă a Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 12 September 2014 13:39

Conpet Gazprom PancevoRomânia și Serbia au convenit ca, în termen de trei luni, operatorii sistemelor naționale de transport țiței din cele două țări, Conpet și Transnafta, să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii conductei petroliere Pitești-Pancevo, care să transporte țiței importat adus pe mare și depozitat în portul Constanța până la rafinăria sârbă Pancevo a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom.

"Am convenit ca, în termen de trei luni de zile, companiile Conpet și Transnafta să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin Portul Constanța" a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Ministrul s-a întâlnit, vineri, cu omologul său sârb, Aleksandar Antic, și au discutat despre colaborarea din sectorul energetic dintre România și Serbia.

"Am avut o discuție pragmatică cu ministrul omolog din Serbia, care îmi dă speranța că relația de colaborare în domeniul energetic între cele două țări va fi intensificată în perioada următoare. Sper contractul de livrare de cărbune din România în Serbia să se finalizeze cu succes și de asemenea mă bucură deschiderea pe care guvernul sârb o are în legătură cu înființarea unui birou al Hidroelectrica la Belgrad", a mai spus Nicolescu.

Se îngroapă visul Constanța-Trieste

În august, acționarii operatorului de depozitare țiței Oil Terminal, controlat de statul român, au decis aprobarea declanșării procedurilor legale de lichidare a companiei de proiect Pan European Oil Pipeline Project Development Company (PEOP - PDC), înregistrată în 2008 la Londra pentru proiectul de construcție a conductei de transport țiței Constanța-Trieste, și recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la această companie

În aprilie, un oficial al Departamentului pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.

"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", declara, în mai, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.

Varianta Pitești-Pancevo, cu Gazprom

În aprilie, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Proiectul inițial prevedea 1.400 de kilometri

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Sârbii i-ar putea salva pe minerii olteni

Luna trecută, șeful diviziei miniere a Complexului Energetic Oltenia, Daniel Antonie, declara că CEO va exporta, începând chiar din august, cărbune către Serbia, în urma unui contract care va fi încheiat pe o perioadă de un an.

Potrivit acestuia, vor fi livrate zilnic circa 20.000 de tone de cărbune, contractul reprezentând o adevărată gură de oxigen pentru unitate, dat fiind că angajaţii din mine şi cariere erau ameninţaţi cu şomajul tehnic din cauza cererilor reduse de cărbune.

"Stocurile de cărbune sunt pline şi aşteptăm un contract cu sârbii care cred că se va realiza, la sfârşitul lunii o să începem livrările către Serbia pentru un an de zile, 20.000 de tone de cărbune pe zi. Acest contract este o gură de aer pentru companie", a spus Daniel Antonie. El a mai precizat că personalul din minerit nu va mai intra în şomaj tehnic până la sfârşitul anului, anterior existând discuţii în acest sens.

Hidroelectrica vrea să vândă energie vecinilor

Hidroelectrica vrea să deschidă reprezentanţe în Belgrad şi Budapesta, declara, în august, Remus Borza, administratorul judiciar al producătorului de energie electrică.

Deschiderea acestor reprezentanţe vine în contextul în care din luna noiembrie piaţa energetică românească va fi interconectată cu pieţele din Ungaria, Cehia și Slovacia.

Borza a afirmat că reprezentanţa din Budapesta urmează să fie deschisă în luna septembrie, iar cea din Belgrad la o dată ulterioară.

Potrivit Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Hidroelectrica din data de 1 septembrie, compania va înființa o societate cu răspundere limitată, persoană juridică sârbă, cu sediul în Belgrad, Republica Serbia. Aceasta va avea un capital social de 550.000 euro, deţinut în proporţie de 100% de Hidroelectrica SA, şi va avea drept activitate principală comerţul cu energie electrică.

"Surpriza" așteptată de toată lumea s-a produs: doar chinezii s-au înscris în concurs pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Category: Energie Nucleara
Creat în Tuesday, 09 September 2014 16:20

China NuclearCompania chineză China General Nuclear Power Corporation a fost singura care a transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, chinezii fiind declarați investitori calificați

"Conform instrucțiunilor privind procesul de calificare a investitorilor, până la data de 08 septembrie 2014, ora 16:00, data limită aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori, SNN a primit o documentație de calificare, depusă de compania China General Nuclear Power Corporation. În urma analizei Comisiei de Negociere, Consiliului de Administrație și Comisiei Interministeriale, compania China General Nuclear Power Corporation a fost declarată investitor calificat", se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

Printre documentele de calificare s-au numărat documente care atestă experiența relevantă a investitorului interesat din punct de vedere al utilizării tehnologiei nucleare, expertizei și performanței în operare și experientei în dezvoltarea și/sau construcția de noi unități nucleare.

"Având în vedere angajamentul asumat de proprietarul de tehnologie nucleară de tip CANDU și statul român în fața Comisiei Europene, în timpul analizei proiectului în baza art. 41 al Tratatului EURATOM, o cerință importantă pentru investitori a vizat capabilitatea de a garanta nivelul de securitate nucleară angajat de către proprietarul tehnologiei CANDU 6 și de statul român în timpul procesului de obținere a opiniei Comisiei Europene", se precizează în comunicatul Nuclearelectrica.

Cronica unei selecții anunțate

Chinezii au mai prezentat, în vederea calificării, documente care atestă capacitatea financiară a investitorului interesat de a asigura finanțarea necesară finalizării proiectului, atât prin aport de capital propriu, cât și prin surse atrase.

"Investitorul calificat corespunde integral cerințelor din documentele de calificare din punct de vedere al standardelor tehnice și de securitate nucleară, dar și al capacității de finanțare a unui astfel de proiect, iar acest lucru este esențial în dezvoltarea unui nou proiect nuclear. Investitorul calificat deține expertiză in operarea de unități nucleare la un factor de capacitate care demonstrează performanță în operare, expertiză în construcția de unități nucleare, expertiză în derularea de proiecte de investiții cu un grad de complexitate ridicat. În domeniul nuclear, expertiza este cuvantul cheie pentru dezvoltarea unui proiect solid, cu performanțe similare cu cele ale unităților 1 și 2. Avem un standard de operare foarte ridicat și îl vom menține și la unitățile 3 și 4", a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.

Nuclearelectrica a început pe 27 august, procedura competitivă de selectare a investitorilor în vederea construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala nuclearelectrică din Cernavodă, proiect în valoare de 6,5 miliarde de euro. Prima etapă a procedurii de selecţie, constând în calificarea investitorilor interesaţi pe baza documentaţiei de calificare depuse, a avut ca deadline data de 8 septembrie, timpul scurt pus la dispoziția potențialilor investitori interesați alimentând suspiciuni și speculații cu privire la faptul că procedura este strict formală, mai ales că Nuclearelectrica avea deja semnată o scrisoare de intenţie cu compania China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valabilă până la sfârșitul anului.

În plus, Compania Candu Energy, parte a grupului canadian SNC-Lavalin, a încheiat în iulie un acord cu o altă companie chineză de stat, China Nuclear Power Engineering Company (CNPEC), pentru construcţia reactoarelor 3 și 4, iar ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma, în 11 iunie, după o întâlnire cu conducerea instituției de credit Industrial and Commercial Bank of China, controlată de statul chinez, că partea română a primit "semnale pozitive" în legătură cu finanţarea celor două reactoare. Mai mult, presa canadiană scria că Industrial and Commercial Bank of China a fost de acord, în luna iunie, să acorde o finanţare de 9 miliarde de dolari pentru proiectul de la Cernavodă.

Ce urmează

După selectarea investitorului, procedura prevede că se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Nuclearelectrica va contribui iniţial la capitalul social al firmei mixte cu aport în numerar în funcţie de necesităţi, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, reprezentând 49% din capitalul iniţial al firmei mixte. Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP).

În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în Energonuclear, firma mixtă înfiinţată în 2009 pentru derularea investiţiei. Firma este în prezent controlată integral de Nuclearelectrica, după ce toţi investitorii selectaţi în 2007 au renunţat la proiect.

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în Energonuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firmă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în Energonuclear.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

Scurt istoric

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect de atunci, Energonuclear, au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Ultimii doi investitori privaţi rămaşi în compania de proiect, Enel şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013 să părăsească proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat.

Ajutoare de stat

La nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma bursei de energie OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

China General Nuclear Power Corporation (CGN) a fost înființată în anul 1994 și este, în prezent, cel mai mare producător de energie nucleară din China, având la sfârșitul lunii august 2014 un număr de 11 unități în operare și o capacitate instalată aferentă de 11.620 MW, la care se vor adăuga încă 15.000 MW, proveniți din punerea în funcțiune a celor 13 unități nucleare aflate în prezent în construcție și care situează compania CNN pe primul loc în lume la construcția și punerea în funcțiune de noi unități nucleare.

Cifra de afaceri a CGN, la nivelul anului 2013, a fost de 4,25 miliarde euro, iar valoarea totală a activelor - de 37,49 miliarde euro.

Guvernul face din nou "inginerii" fiscale și contabile la CE Hunedoara și CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 27 August 2014 20:20

CE HunedoaraGuvernul vrea să șteargă din nou o datorie comercială pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o are față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare, reducând totodată volumul arieratelor din economie, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Metoda aleasă de Guvern constă, ca și anul trecut, în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei SA mai are asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 10.840.897,50 lei. În cadrul procedurii de lichidare voluntară a Companiei Naţionale a Huilei SA, în vederea recuperării tuturor debitelor restante deţinute asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A., executorul judecătoresc a obţinut, prin încheierea nr. 2482/CC/2014, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul execuţional nr. 435/2014, încuviinţarea executării silite a debitorului", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este unic acționar, în numele statului român, la ambele societăți.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei SA către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 10.840.897,50 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 10.840.897,50 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se precizează în documentul citat.

Guvernul arată că, în data de 5 iunie 2014, executorul judecătoresc a comunicat Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA declanşarea urmăririi silite, precum şi somaţia imobiliară asupra bunurilor mobile şi imobile ale societăţii debitoare.

A devenit deja rutină

Anul trecut, în noiembrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență similară, prin care CE Hunedoara a preluat o datorie in cuantum de 70.238.352,98 lei pe care CNH o avea de achitat către ANAF, reprezentand o parte din obligaţiile fiscale neplătite ale Companiei Naționale a Huilei. În schimb, a fost stinsă o datorie comercială a CE Hunedoara către CNH pentru cărbunele energetic livrat și neplătit de complexul energetic, datorie comercială având același cuantum ca și obligațiile fiscale ale CNH preluate de complex.

Guvernul menționează că, în prezent, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA are un număr de 6.619 salariaţi, din care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 salariaţi la divizia minieră. În noiembrie anul trecut, complexul avea 7.080 salariaţi, din care 1.830 salariaţi la divizia energetică şi 5.114 salariaţi la divizia minieră.

"Între Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, în calitate de beneficiar şi Compania Naţională a Huilei SA, în calitate de furnizor, au existat relaţii comerciale de furnizare a materiei prime energetice, în urma cărora au rezultat debite restante către furnizor de peste 84 miliarde de lei, din care circa 14 miliarde aflate în litigiu", precizează executivul.

Totodată, în cadrul procedurii de lichidare voluntară, Compania Naţională a Huilei SA a înregistrat datorii de peste 4,7 miliarde de lei la bugetul consolidat al statului, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Cum a apărut CE Hunedoara

În 2013, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a CE Hunedoara, prin majorare de capital cu aport de capital privat, urmând a se atrage un investitor strategic care să preia 51% din acțiunile societății. CE Hunedoara a fost creată în două etape. În prima din acestea, finalizată în 2012, au fuzionat societățile Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, iar în cea de-a doua, CE Hunedoara a absorbit Societatea Națională a Huilei.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI.

Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Mineri în stradă

Peste o mie de persoane, majoritatea mineri, au participat, în urmă cu circa o săptămână, la Petroşani, la o acţiune de protest iniţiată de Sindicatul Muntele, solicitând găsirea de soluţii pentru salvarea mineritului în judeţul Hunedoara, în condiţiile în care mii de locuitori depind de această activitate.

"Nu putem accepta să fie dat sistemul energetic naţional pe mâna importurilor de cărbune, pe mâna naturii sau a divinităţii. Nu ne putem ruga să plouă, să bată vântul, să fie soare ca să avem sistem energetic naţional. Nu mai vrem să auzim că huila din Hunedoara e scumpă şi, implicit, energia produsă cu ea e nevandabilă. Nu mai avem urechi pentru asta, fiindcă e aşa din cauza factorilor decizionali din această ţară, a celor care nu au reuşit să eficientizeze, retehnologizeze, aplice nicio gândire raţională. Nu au reuşit decât să folosească masele pentru interesele personale", a declarat, la protest, preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica.

Un protest similar a avut loc în iulie anul trecut, când aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele. Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

Licitație anulată, conducere demisă

La începutul lunii august a acestui an, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a anulat o licitaţie de circa 350 de milioane de lei pentru achiziţionare de echipament minier pentru retehnologizarea celor patru mine ale complextului, achiziție care ar fi redus atât costul de producţie al cărbunelui, cât şi pe cel al energiei produse de complex, iar în replică Sindicatul Muntele i-a cerut ministrului delegat pentru Energie demiterea conducerii pentru management defectuos, care aduce prejudicii economice societăţii.

De altfel, în mai, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a schimbat din funcţie pe Dan Cârlan, responsabil cu pregătirea pentru privatizare a Complexului Energetic Hunedoara, şi l-a înlocuit cu Sorin Mangu, până atunci administrator neexecutiv al companiei de stat.

În iunie, sindicalişti de la Complexul Energetic Hunedoara şi ministrul Răzvan Nicolescu s-au întâlnit la Bucureşti, pentru a găsi soluţii la nemulţumirile angajaţilor, care organizaseră, în acel moment, o grevă de avertisment. În urma întâlnirii, Nicolescu a anunțat măsuri precum reducerea costurilor de producţie, modernizarea minelor şi reducerea fondului de salarii prin restructurarea celor numiţi pe criterii politice în funcţii din Complexul Energetic Hunedoara.

Peste 1.700 de mineri şi energeticieni din judeţul Hunedoara au protestat, pe 5 iunie, timp de o oră, avertizând astfel administraţia CEH despre pericolul pierderii locurilor de muncă şi cerând stoparea numirilor politice în funcţiile tehnice. Protestatarii au mai arătat că energeticienii de la Complex nu mai au contract colectiv de muncă de la sfârşitul lunii aprilie, iar contractul minerilor va expira şi el în 10 iunie. În replică, ministrul Nicolescu declara că, odată cu aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli prin hotărâre de Guvern, situaţia va intra în normalitate.

Se dezmorețește bursa de gaze: E.ON a cumpărat la BRM 212.000 MWh de la OMV Petrom, cu 85 lei/MWh

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 27 August 2014 20:15

BRMFurnizorul de gaze naturale E.ON Energie a cumpărat, miercuri, în ringul specializat al Bursei Române de Mărfuri (BRM), de la OMV Petrom, o cantitate de 212.000 MWh de gaze naturale, la prețul de 85 lei/MWh, inferior celui reglementat stabilit de stat pentru consumatorii noncasnici, de 89,40 lei/MWh, valabil până la 1 octombrie 2014. De altfel, nivelul de 85-86 lei/MWh pare a deveni un preț de referință pentru piața liberă de gaze naturale din România.

Potrivit datelor BRM, prețul inițial cerut de vânzător a fost de 88 lei/MWh. "Prețul final oferit a fost de 85 lei/MWh, fiind acceptat de către E.ON Energie România SA. Licitația s-a încheiat cu adjudecare", arată BRM.

Perioada de livrare a gazelor naturale achiziționate de către E.ON este 1 septembrie – 1 octombrie 2014, iar termenul de plată este de 30 de zile după luna de livrare. Garanția bursieră depusă a fost în cuantum de 91.000 lei.

“În şedinţa organizată de BRM s-a tranzacţionat cea mai mare cantitate de gaze naturale din producţia internă proprie de la intrarea în vigoare a Ordinului ANRE 62/2014, care stabileşte obligativitatea tranzacţionării pe pieţele centralizate din România. Asistăm la deblocarea pieţei, după o perioadă în care au dominat tranzacţiile între consumatorii finali şi furnizori. Piaţa internă se stabilizează la un preţ de 85-86 lei/MWh la producător, ceea ce creează premisele formării unui preţ de referinţă pe piaţa de gaze naturale din România la tranzacţiile dintre producători şi furnizori“, se arată într-un comunicat al BRM.

Joi, 28 august, OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom, organizează la rândul său licitație la BRM, scoțând la vânzare o cantitate totală de 424.000 MWh de gaze naturale, fără să precizeze un preț de pornire.

Eșecuri la OPCOM, tranzacții încheiate la BRM

Tranzacția încheiată la BRM vine la scurt timp după trei licitații eșuate pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la OPCOM, derulate pe 24 iulie și 22 august.

Pe 24 iulie, E.ON Energie și OMV Petrom nu s-au înțeles la preț la licitația organizată de furnizorul de gaze, care fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh. Ulterior, pe 22 august, nici OMV Petrom și nici Romgaz nu au găsit cumpărători pentru gazele scoase la vânzare pe OPCOM, la prețuri de pornire de 88, respectiv 89,60 lei/MWh. La ambele licitații de vânzare, singurele oferte de răspuns au fost înaintate de către E.ON Energie.

De altfel, până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM nu s-a încheiat nici o tranzacție, în pofida faptului că, din martie și până în prezent, s-au organizat 16 licitații.

În schimb, la BRM, în 24 iulie ,OMV Petrom a vândut 180.200 MWh de gaze naturale, la un preț mediu de 85,33 lei/MWh.

"În ședința de tranzacționare organizată de BRM, OMV Petrom a vândut primele cantități de gaze naturale din producția internă proprie pentru care are obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, conform Ordinului ANRE 62/2014. În această ședință s-a tranzacționat peste jumătate din cantitatea propusă de OMV Petrom a fi vândută pe bursă în luna iulie. Asistăm la deblocarea pieței, după o perioadă de câteva luni în care s-au înregistrat doar tranzacții între consumatorii finali și furnizori", se arăta într-un comunicat al BRM.

Potrivit sursei citate, OMV Petrom a scos atunci la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze naturale, iar oferte de cumpărare au înaintat societățile Axpo Energy Romania, CONEF Gaz, E.ON Energie, GDF Suez Energy Romania, Interagro și WIEE.

Încheierea de tranzacții bursiere este obligatorie

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

Pentru Romgaz, ANRE a stabilit o cantitate minimă totală obligatorie de gaze destinată vânzării pe burse de 2.656.400 MWh de gaze, din care 312.200 MWh în iulie, 352.500 MWh în august, 281.800 MWh în septembrie, 516.500 MWh în octombrie, 607.200 MWh în noiembrie și 578.000 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a Romgaz de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 8,5% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de Romgaz în 2013.

Nu ar exista cerere suficientă

Pe de altă parte, într-un interviu recent, din 18 august, acordat Agerpres, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că decizia Guvernului de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producție distorsionează piața, întrucât nu există o cerere suficientă pentru ca acest ordin să fie dus la îndeplinire.

"Această decizie este dovada că nu avem o piață lichidă, iar intervenția aceasta administrativă bineînțeles că distorsionează activitățile noastre comerciale, mai ales că avem clienți mari, cu un anumit specific, avem piață reglementată, care are un anumit specific și ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente. Pe de altă parte, este foarte greu de definit care este nivelul optim pentru un astfel de procent. De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puțin. E adevărat că putem realiza în august și septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina și nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că emai trebuie să așteptăm puțin. Vom discuta și noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puțin distorsionant în piața de gaze și electricitate, care oricum este distorsionată și trece printr-o reformă structurală foarte puternică", declara, la acea dată, Mariana Gheorghe.

Ministrul delegat pentru Energie anunță amânarea scumpirii cu 3% a gazelor pentru populație "agreată de guvernul Boc"

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 26 August 2014 09:50

Arad SzegedPotrivit calendarului de dereglementare a prețurilor la gaze naturale și de aliniere a acestora la cele din UE asumat de Guvern prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor livrate populaţiei urma să crească cu 3% de la 1 octombrie, însă ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunțat că respectiva majorare de preț nu va fi operată până când Comisia Europeană nu renunță la procedura de infringement declanșată în iulie împotriva statului român pentru barierele legislative puse de autoritățile de la București în calea exporturilor de gaze naturale din producția internă.

O delegaţie guvernamentală condusă de Nicolescu a avut luni consultări, la Bruxelles, cu reprezentanţii Direcţiei Generale Energie din CE în legătură cu aspecte naţionale şi regionale din domeniul gazelor naturale, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Discuțiile au vizat situația Rusia-Ucraina, interconectarea României cu statele din vecinătate, potențialul resurselor din Marea Neagră, abordarea Comisiei Europene în privința gazelor de șist precum și procedura de infringement a Comisiei Europene în privința exporturilor de gaze naturale.

"Există însă şi o divergenţă majoră cu DG Enterprise a CE referitoare la o presupusă interdicţie privind exportul de gaze naturale din România. Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. În consecinţă, intenţionăm să nu punem în aplicare creşterea preţului la gazul domestic, agreată de guvernul Boc cu CE pentru 1 octombrie anul curent", a declarat Nicolescu, citat în comunicatul Departamentului pentru Energie.

Piața românească rămâne prioritară

"Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", a declarat, pentru Mediafax, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Nicolescu afirma, în luna mai, că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

Bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Fără obligații de import

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au anagajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.

Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Nuclearelectrica va participa cu maximum 2 milioane euro la capitalul societății mixte care va construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Category: Energie Nucleara
Creat în Monday, 25 August 2014 11:15

nuclearelectricaNuclearelectrica va participa cu maximum 2 milioane de euro în numerar sau cu bunuri mobile și imobile a căror valoare urmează să fie evaluată de un evaluator independent la capitalul societății mixte care va construi unitățile 3 și 4 ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, au decis acționarii societății.

Potrivit unei informări a Nuclearelectrica, acționarii societății au decis aprobarea strategiei de continuare a proiectului privind construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, prin organizarea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat.

Astfel, s-a aprobat inițierea, derularea și finalizarea de către Nuclearelectrica a unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat pentru constituirea unei societăți cu capital mixt de tip IPP (producător independent de energie), în vederea implementării unui proiect de tip greenfield/brownfield având ca scop construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.

La capitalul societății mixte respective, Nuclearelectrica va putea contribui cu bunuri mobile și imobile a căror valoare urmează să fie evaluată de un evaluator independent sau cu aport în numerar, în funcție de necesități, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, în condițiile încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat conform prevederilor legale. Investitorul privat selectat va contribui cu aport în numerar, au decis acționarii Nuclearelectrica.

Aceștia au mai aprobat suportarea de către Nuclearelectrica a cheltuielilor generate de derularea proiectului de construire a unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă aflate în sarcina companiei, în conformitate cu prevederile Strategiei aprobate, în condițiile încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat conform prevederilor legale.

De asemenea, acționarii au aprobat constituirea, prin ordin al ministrului delegat pentru Energie, a Comisiei de Negociere cu potențialii investitori, care va coordona și conduce în mod direct derularea procedurii de selecție a investitorului privat, iar Consiliul de Administrație al Nuclerelectrica a fost mandatat să inițieze și să deruleze procedura de selecție, împreună cu Comisia de Negociere, în conformitate cu strategia aprobată de adunarea generală a acționarilor.

Cedează pachetul de control

Potrivit unei strategii a Nuclearelectrica privind atragerea unui investitor privat pentru construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, citată de Mediafax, statul vrea să cedeze unui potenţial investitor privat 51% din proiectul de 6,5 miliarde de euro, dar va păstra, alături de Nuclearelectrica, cel puţin 30% din acţiuni.

Pentru început se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP). În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în EnergoNuclear (firma mixtă creată pentru acest proiect în urmă cu mai mulţi ani şi care este acum controlată integral de Nuclearelectrica).

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în EnergoNuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firma mixtă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în EnergoNuclear.

"În cadrul procesului se va avea în vedere şi contribuţia statului român cu apă grea, dar momentul şi modalitatea efectivă prin care se va realiza contribuţia vor fi stabilite ulterior constituirii noii companii mixte. (...) Investitorul privat va deţine în permanenţă minimum 51% din joint venture, având dreptul la aporturi suplimentare atunci când această condiţie n-ar mai fi îndeplinită datorită aporturilor celorlalţi acţionari", se arată în strategie.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

"Se va avea în vedere ca participaţia cumulată a Nuclearelectrica şi, după caz, a statului român să nu scadă sub 30% din capitalul social", potrivit strategiei de atragere a investitorilor în proiectul reactoarelor 3 şi 4.

Cerinţa principală este ca investitorul privat să poată dovedi că are capabilităţi în construcţia de reactoare nucleare şi în finanţarea, din surse propii sau atrase, a unor astfel de investiţii. De asemenea, având în vedere că centrala din Cernavodă este proiectată să funcţioneze cu tehnologie canadiană CANDU 6, investitorul privat care va fi selectat va trebui să demonstreze că ştie să construaiscă şi să administreze în condiţii de siguranţă reactoare nucleare dotate cu o astfel de tehnologie.

Documentul precizează că la nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Ultimii doi investitori privaţi de la reactoarele 3 şi 4 CNE, Enel (Italia) şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013, să părăsească proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat în acest proiect.

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008 şi apoi a fost prelungit de mai multe ori, până la 31 decembrie 2013.

Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Guvernul speră să construiască reactoarele cu investitori chinezi. Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie cu compania China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

Acord canadiano-chinez

În iulie, Compania Candu Energy, parte a grupului canadian SNC-Lavalin, a încheiat un acord cu China Nuclear Power Engineering Company (CNPEC) pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala nuclearelectrică din Cernavodă, operată de Nuclearelectrica. Acordul a fost semnat la Vancouver, potrivit unui comunicat al Candu Energy.

Reprezentanţii Nuclearelectrica au precizat atunci, la solicitarea Mediafax, că implicarea "efectivă" a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie.

"Acordul de cooperare semnat între Candu Energy Inc şi China Nuclear Power Engineering, conform comunicatului de presă transmis de Candu Energy Inc, întăreşte interesul manifestat deja de compania chineză de a se implica în dezvoltarea proiectului unităţilor 3 şi 4. Implicarea efectivă a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie şi de strategia ulterioară de dezvoltare a proiectului", a comunicat Nucleareletrica.

Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie pentru reactoarele nucleare 3 şi 4 cu compania China General Nuclear Power Corporation. Scrisoarea este valabilă până la sfârşitul anului.

Ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma, în 11 iunie, după o întâlnire cu conducerea Industrial and Commercial Bank of China, că partea română a primit"semnale pozitive" în legătură cu finanţarea celor două reactoare.

Presa canadiană scrie că Industrial and Commercial Bank of China a fost de acord, în luna iunie, să acorde o finanţare de 9 miliarde de dolari pentru proiectul de la Cernavodă.

Centrala din Cernavodă are două reactoare nucleare funcţionale, dotate cu tehnologie canadiană Candu. Cele două reactoare au fost puse în funcţiune în 1996 şi 2007 şi produc aproape 20% din necesarul de electricitate al României.

OMV Petrom vrea să vândă pe OPCOM 424.000 MWh de gaze naturale, la un preț de pornire în scădere, de 88 lei/MWh

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 12 August 2014 20:30

BRMOMV Petrom Gas SRL, divizia de trading de gaze a producătorului OMV Petrom, vrea să vândă vinerea viitoare, pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, o cantitate totală de 424.000 MWh de gaze naturale, la prețul de pornire de 88 lei/MWh, în scădere față de cel de 89,90 lei/MWh solicitat de OMV Petrom Gas SRL la precedenta licitație de vânzare organizată la OPCOM, din 24 iulie.

Pe 22 august, OMV Petrom Gas SRL scoate la licitație, pe platforma PCGN de la OPCOM, o cantitate totală de 424.000 MWh de gaze naturale, respectiv 40 de contracte a câte 10.600 MWh fiecare, prețul de pornire fiind de 88 lei/MWh.

Cu două zile înainte, pe 20 august, OMV Petrom Gas SRL scoate la vânzare aceeași cantitate totală de gaze, în aceleași condiții, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), neprecizând un preț de pornire.

În 24 iulie, OMV Petrom a vândut 180.200 MWh de gaze naturale pe platforma specializată a BRM, la un preț mediu de 85,33 lei/MWh.

"În ședința de tranzacționare organizată de BRM, OMV Petrom a vândut primele cantități de gaze naturale din producția internă proprie pentru care are obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, conform Ordinului ANRE 62/2014. În această ședință s-a tranzacționat peste jumătate din cantitatea propusă de OMV Petrom a fi vândută pe bursă în luna iulie. Asistăm la deblocarea pieței, după o perioadă de câteva luni în care s-au înregistrat doar tranzacții între consumatorii finali și furnizori", se arată într-un comunicat al BRM.

Potrivit sursei citate, OMV Petrom a scos atunci la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze naturale, iar oferte de cumpărare au înaintat societățile Axpo Energy Romania, CONEF Gaz, E.ON Energie, GDF Suez Energy Romania, Interagro și WIEE.

În aceeași zi, o licitație similară organizată de OMV Petrom la OPCOM a eșuat, întrucât compania nu s-a înțeles la preț cu singurul cumpărător interesat, E.ON Energie. Prețul de pornire fusese fixat la 89,90 lei/MWh.

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

Pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM s-au organizat până în prezent 9 licitații de vânzare de gaze, 7 de către OMV Petrom Gas SRL și 2 de către Romgaz, precum și 4 licitații de cumpărare de gaze, toate lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

OMV Petrom a vândut 180.200 MWh de gaze la BRM, la un preț mediu de 85,33 lei/MWh

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 29 July 2014 10:03

BRMOMV Petrom a vândut, săptămâna trecută, o cantitate de 180.200 MWh de gaze naturale pe platforma specializată a Bursei Române de Mărfuri (BRM), la un preț mediu de 85,33 lei/MWh.

"În ședința de tranzacționare organizată de BRM, OMV Petrom a vândut primele cantități de gaze naturale din producția internă proprie pentru care are obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, conform Ordinului ANRE 62/2014. În această ședință s-a tranzacționat peste jumătate din cantitatea propusă de OMV Petrom a fi vândută pe bursă în luna iulie. Asistăm la deblocarea pieței, după o perioadă de câteva luni în care s-au înregistrat doar tranzacții între consumatorii finali și furnizori", se arată într-un comunicat al BRM.

Potrivit sursei citate, OMV Petrom scos la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze naturale, iar oferte de cumpărare au înaintat societățile Axpo Energy Romania, CONEF Gaz, E.ON Energie, GDF Suez Energy Romania, Interagro și WIEE.

"S-a tranzacționat o cantitate totală de 180.200 MWh, la un preț mediu de 85,33 lei/MWh. Gazele vor fi livrate în perioada 01.08.2014 – 01.09.2014", precizează BRM.

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie. Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

Pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM s-au organizat până în prezent 9 licitații de vânzare de gaze, 7 de către OMV Petrom Gas SRL și 2 de către Romgaz, precum și 4 licitații de cumpărare de gaze, toate lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

La ultimele licitații de la OPCOM, din 24 iulie, E.ON Energie a încercat să cumpere gaze cu 80 lei/MWh, iar OMV Petrom a încercat să vândă cu 89,90 lei/MWh. Ambele licitații au eșuat, cumpărătorul și vânzătorul nepunându-se de acord asupra prețului de tranzacționare.

Lichidarea companiei de proiect pentru conducta Constanța-Trieste, introdusă de statul român pe ordinea de zi a AGA de la Oil Terminal

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 25 July 2014 11:30

Gazprom conducta petroliera Pitesti-PancevoStatul român, acționar majoritar la operatorul de transport și depozitare țiței Oil Terminal, a cerut introducerea pe ordinea de zi a AGA companiei din 13 august a unui punct privind aprobarea declanșării procedurilor legale de lichidare a companiei de proiect Pan European Oil Pipeline Project Development Company (PEOP - PDC), înregistrată în 2008 la Londra pentru proiectul de construcție a conductei de transport țiței Constanța-Trieste, și recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la această companie, conform situațiilor financiare la data lichidării.

În AGA de la Oil Terminal se va mai discuta mandatarea reprezentanților Oil Terminal în adunarea acționarilor PEOP – PDC pentru aprobarea declanșării procedurilor de lichidare a companiei și a măsurilor necesare procesului de lichidare, precum și împuternicirea directorului general, a directorului economic, a celui comercial și a șefului serviciului Juridic-Litigii din Oil Terminal în vederea reprezentării intereselor societății în raport cu partenerii asociați în PEOP – PDC la finalizarea lichidării companiei, respectiv la recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la aceasta.

În mai, Departamentul pentru Energie anunța că va începe demersurile legale pentru lichidarea companiei de proiect pentru conducta petrolieră Constanța-Trieste, la care sunt acționare companiile românești de stat Conpet și Oil Terminal, întrucât consideră că proiectul nu mai are nici o șansă de reușită. Anunțul venea la numai o lună după ce un oficial al aceluiași Departament pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.

"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", declara, în mai, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută în urma unei vizite la sediul Conpet Ploieşti şi la dispeceratul operatorului sistemului naţional de transport ţiţei prin conducte, unde ministrul a avut o serie de discuţii cu reprezentanţii conducerii societăţii de stat.

Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.

Varianta Pitești-Pancevo, cu Gazprom

În aprilie, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

UE visa o conductă până la Marsilia

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Pagube după Nabucco

Pe 18 iulie, Transgaz a aprobat încheierii acordului de reglementare a distribuției sumelor din contul escrow între asociatii Nabucco și asociați ai Shah Deniz.

Valoarea acestui cont este de 13,5 milioane de euro. În cursul anului 2013, înainte de a se anunța decizia Shah Deniz de a prefera proiectul alternativ, TAP, în defavoarea Nabucco, potențialii investitori din consorțiul Shah Deniz au contribuit la finanţarea costurilor de dezvoltare ale proiectului în procentele prevăzute: 50% pentru prima perioadă de finanțare (01.07.2012-31.12.2012), 70% pentru cea de-a doua perioadă de finanţare (01.01.2013-31.03.2013) şi 80% pentru cea de-a treia perioadă de finațare (01.04.2013-30.06.2013).

Cu o parte din aceste sume s-a realizat majorarea capitalului social NIC (25 miloane de euro) în numele asociaților Nabucco, restul (13,5 milioane de euro) ramânând într-un cont escrow la dispoziția tuturor părţilor, urmând a se distribui la momentul reconcilierii, moment declanșat fie de o decizie pozitivă de selectare, fie de una negativă, ceea ce s-a și întâmplat.

Potrivit ultimului raport al administratorilor Transgaz, lipsa de perspectivă a proiectului Nabucco în contextul deselectării acestuia de către Consorţiul Shah Deniz şi a incertitudinii punerii în operă a unor zăcăminte noi de gaze în viitorul previzibil în zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu a determinat asociaţii Nabucco să ia decizia lichidării companiei de proiect şi a Companiilor Naţionale Nabucco (NNC-uri), lichidare voluntară şi controlată de asociaţii NIC realizată prin intermediul unui lichidator.

În vederea realizării acestui deziderat şi pentru a asigura cash-ul necesar lichidării Companiilor Nabucco, NIC a transmis asociaţilor o solicitare de numerar în valoare de 6.694.174,67 euro, din care cota parte care revenea Transgaz era de 1.338.834,93 euro.

Transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat, compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco. La rândul său, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.

Al doilea eșec pentru Romgaz la OPCOM: compania de stat nu s-a înțeles la preț cu E.ON și Interagro pentru 318.000 MWh de gaze

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 23 July 2014 10:15

E.ON Petrom OPCOM esecPiața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, miercuri, producătorul Romgaz, controlat de statul român, nu s-a înțeles la preț cu E.ON Energie și Interagro SRL la o licitație la care urmărea să vândă o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 90 lei/MWh.

La oferta Romgaz au răspuns furnizorul E.ON Energie și Interagro SRL, controlată de omul de afaceri Ioan Niculae, însă nici unul dintre contractele ofertate de Romgaz nu a fost atribuit, a anunțat OPCOM.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 8 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și două de către Romgaz, precum și 3 licitații de cumpărare de gaze, toate lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți E.ON Energie, OMV Petrom Gas SRL, Romgaz, Interagro SRL și Interagro SA, controlate de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Joi, OMV Petrom Gas SRL scoate la vânzare pe OPCOM 318.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 89,90 lei/MWh, iar E.ON Energie organizează licitație pentru a cumpăra în total 84.800 MWh de gaze, la prețul de pornire de 80 lei/MWh.

Principalii producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, care asigură împreună peste 97% din producția internă de gaze, sunt obligați să vândă pe bursele specializate de gaze naturale de la OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), începând de luna aceasta și până la finalul acestui an, o cantitate totală de 5.286.500 MWh de gaze naturale, potrivit deciziilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Cantitatea reprezintă echivalentul a circa 6,5% din totalul producției cumulate a celor două companii pe 6 luni din 2013.

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă infimă. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat inițial în proiectul de ordin al ANRE.

Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

În replică , ANRE a anunțat că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

ANRE: Romgaz și OMV Petrom sunt obligate să vândă pe burse 5,28 milioane MWh de gaze în S2 2014, circa 6,5% din producție

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 23 July 2014 10:10

ANRE bursa gazePrincipalii producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, care asigură împreună peste 97% din producția internă de gaze, sunt obligați să vândă pe bursele specializate de gaze naturale de la OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), începând de luna aceasta și până la finalul acestui an, o cantitate totală de 5.286.500 MWh de gaze naturale, potrivit deciziilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Cantitatea reprezintă echivalentul a circa 6,5% din totalul producției cumulate a celor două companii pe 6 luni din 2013. 

Astfel, ANRE a stabilit, pentru Romgaz, o cantitate minimă totală obligatorie de gaze destinată vânzării pe burse de 2.656.400 MWh de gaze, din care 312.200 MWh în iulie, 352.500 MWh în august, 281.800 MWh în septembrie, 516.500 MWh în octombrie, 607.200 MWh în noiembrie și 578.000 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a Romgaz de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 8,5% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de Romgaz în 2013.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

"Cantitățile de gaze naturale din producția internă proprie aferentă lunii iulie 2014 care nu vor fi tranzacționate pe piețele centralizate până la data de 31 iulie 2014 din motive legate de imposibilitatea fizică a tranzacționării acestora în timp util, în raport cu procedurile de desfășurare a ședințelor de tranzacționare, vor fi tranzacționate în lunile august și septembrie 2014, cu menținerea destinației inițiale", se arată în deciziile ANRE.

Ceilalți trei producători de gaze din România, Amromco Energy, Foraj Sonde și Raffles Energy, care produc cantități infime comparativ cu Romgaz și OMV Petrom, nu au obligația de a vinde gaze pe burse anul acesta, potrivit deciziilor Autorității.

 BRM merge mult mai bine decât OPCOM

Până în prezent, pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, precum și trei licitații de cumpărare de gaze, toate trei lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

În schimb, la BRM, prima tranzacție a avut loc în 21 octombrie 2013. "De atunci, numeroși operatori economici au achiziționat gaze naturale pe platforma electronică a BRM, la prețuri foarte avantajoase. Printre aceștia se numără: Atelierele Grivița, Uzinsider, Editura Adevărul, Policolor, Arena Grup, Mecanica Ceahlău, primăriile din Alba Iulia, Orăștie, Hunedoara și Simeria, DRDP Alba, Electrocentrale Oradea, Stațiunea de Cercetări Agricole Secuieni, Spitalele din Roman, Alba Iulia, Piatra Neamț, Bisericani, Lupeni și Rădăuți și Spitalul CF2 București", se afirmă într-un comunicat al BRM.

Recent, Comitetul Olimpic și Sportiv Român a achizitionat 7.800 MWh de gaze naturale de la BRM, la o licitație la care au concurat, ca ofertanți, AXPO Energy Romania SA, Energy Gas Provider SRL, Gaz Sud SA și E.ON Energie SA. Potrivit informațiilor disponibile, OMV Petrom Gas SRL a reușit să vândă gaze la BRM și în martie, și în februarie anul acesta. În martie, compania a vândut aproximativ 20 milioane de metri cubi (212.000 MWh), la un preț de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), cu 9,4 lei mai mult decât a opținut pe volumele plasate în februarie.

 Conflict instituțional

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE.

Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Ce răspunde ANRE

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Pentru a-și justifica măsura, ANRE a transmis, printr-un comunicat, că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

"Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014. De asemenea, au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului", se afirmă în comunicatul ANRE.

Obligație asumată față de FMI

ANRE a avut în vedere și faptul că unii din marii producători au prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli încasările provenite din contractele bilaterale existente, acest buget fiind aprobat prin Hotărâre de Guvern, mai precizează instituția.

"Astfel, pentru situațiile în care există deja angajamente contractuale în derulare și producătorii nu au disponibil pentru tranzacționare procentul calculat de 20%, aceștia au obligația să încheie tranzacții pentru toată cantitatea rămasă disponibilă. Obligaţia producătorilor de a vinde pe pieţele centralizate o cantitate minimă de gaze este un prim pas important al liberalizării şi transparentizării pieţei de gaze din România. În acest sens s-a instituit și obligația pentru producători de a posta pe site-ul propriu cantitățile minime obligatorii de gaze naturale care urmează a fi tranzacționate pe piețele centralizate", spune ANRE.

ANRE a analizat şi a decis ca, pentru etapa de iniţiere a tranzacţiilor bursiere, obligaţia producătorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România să fie de minim 20% din cantitatea de gaze naturale din producția internă proprie destinată consumului intern al pieței concurențiale "având în vedere și o politică de prudenţă faţă de consumatorul final, asigurarea cu prioritate a cantităţilor necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare, cu obiectul de siguranţă în aprovizionare corelativ cu menţinerea unor preţuri mai mici în perioada de iarnă", conchide Autoritatea.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse. În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

 

Rutina eșecurilor pe bursa de gaze de la OPCOM continuă, avalanșă de licitații săptămâna viitoare

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 16 July 2014 22:20

 E.ON Petrom OPCOM esecPiața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, miercuri, producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu s-au înțeles pentru a treia oară consecutiv la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate de 53.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 82 lei/MWh, sub cel reglementat pentru consumatorii noncasnici.

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom, a fost singurul participant la piață care a răspuns la oferta de cumpărare înaintată de E.ON Energie, iar contractul ofertat nu a fost atribuit, a anunțat OPCOM. E.ON Energie fixase un preț de pornire de 82 lei/MWh, inferior celui reglementat stabilit de stat pentru consumatorii noncasnici, de 89,40 lei/MWh, valabil până la 1 octombrie 2014.

Cu o zi înainte, E:ON Energie încercase să cumpere la OPCOM o cantitate similară, de 53.000 MWh de gaze, la un preț puțin mai mare, de 85 lei/MWh. Și această licitație a eșuat, iar singurul vânzător care a răspuns la oferta E.ON a fost tot OMV Petrom Gas SRL.

Pe 23 iunie, E.ON Energie și OMV Petrom nu s-au înțeles la preț la licitația organizată pe OPCOM de furnizorul de gaze, care fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel stabilit la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL, licitație de asemenea eșuată.

Cinci licitații săptămâna viitoare

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, precum și trei licitații de cumpărare de gaze, toate trei lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Săptămâna viitoare, pe 23 iulie, producătorul de gaze Romgaz își încearcă pentru a doua oară norocul la OPCOM, scoțând la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 90 lei/MWh. Prima licitație organizată de Romgaz la OPCOM, din 22 mai, a fost anulată, din lipsă de cumpărători interesați. Atunci, producătorul controlat de stat a vrut să vândă 315.000 MWh de gaze, la un preț de pornire tot de 90 lei/MWh.

Tot săptămâna viitoare, dar la Bursa Română de Mărfuri (BRM), vor fi organizate nu mai puțin de 4 licitații pe platforma de tranzacționare a gazelor naturale. Una dintre ele este de vânzare și este organizată de Romgaz, care scoate la vânzare 318.000 MWh de gaze pe 21 iulie. Celelalte trei sunt organizate de companii care vor să cumpere, respectiv E.ON Energie (două licitații, pe 21 și 22 iulie, pentru câte 31.800 MWh, preț de pornire de 85 lei/MWh) și Universitatea de Vest din Timișoara (22 iulie, 2.500 MWh, preț de pornire neprecizat).

La BRM se încheie și tranzacții

Recent, pe 8 iulie, Comitetul Olimpic și Sportiv Român a achizitionat gaze naturale de la BRM, se arată într-un comunicat al operatorului bursier. Pentru cantitatea de 7.800 MWh gaze naturale, au fost depuse ordine de sens contrar de vânzare din partea societăților: AXPO Energy Romania SA, Energy Gas Provider SRL, Gaz Sud SA și E.ON Energie SA.

"Cel mai bun discount față de prețul reglementat de ANRE s-a cifrat la 23 lei/MWh și a fost acceptat de cumpărător. Gazele vor fi livrate în perioada 01.08.2014 – 31.07.2015 în cele trei puncte de consum solicitate de Comitetul Olimpic și Sportiv Român", se precizează în comunicat.

BRM mai amintește că prima tranzacție pe această platforma a avut loc în 21 octombrie 2013. "De atunci, numeroși operatori economici au achiziționat gaze naturale pe platforma electronică a BRM, la prețuri foarte avantajoase. Printre aceștia se numără: Atelierele Grivița, Uzinsider, Editura Adevărul, Policolor, Arena Grup, Mecanica Ceahlău, primăriile din Alba Iulia, Orăștie, Hunedoara și Simeria, DRDP Alba, Electrocentrale Oradea, Stațiunea de Cercetări Agricole Secuieni, Spitalele din Roman, Alba Iulia, Piatra Neamț, Bisericani, Lupeni și Rădăuți și Spitalul CF2 București", mai afirmă BRM.

Potrivit informațiilor disponibile, OMV Petrom Gas SRL a reușit să vândă gaze la BRM și în martie, și în februarie anul acesta. În martie, compania a vândut aproximativ 20 milioane de metri cubi (212.000 MWh), la un preț de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), cu 9,4 lei mai mult decât a opținut pe volumele plasate în februarie.

Tranzacționarea a devenit obligatorie, dar mai mult la mișto

Avalanșa de licitații vine în contextul în care marți, 15 iulie, a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE.

Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Ce răspunde ANRE

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Pentru a-și justifica măsura, ANRE a transmis, printr-un comunicat, că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

"Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014. De asemenea, au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului", se afirmă în comunicatul ANRE.

Obligație asumată față de FMI

ANRE a avut în vedere și faptul că unii din marii producători au prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli încasările provenite din contractele bilaterale existente, acest buget fiind aprobat prin Hotărâre de Guvern, mai precizează instituția.

"Astfel, pentru situațiile în care există deja angajamente contractuale în derulare și producătorii nu au disponibil pentru tranzacționare procentul calculat de 20%, aceștia au obligația să încheie tranzacții pentru toată cantitatea rămasă disponibilă. Obligaţia producătorilor de a vinde pe pieţele centralizate o cantitate minimă de gaze este un prim pas important al liberalizării şi transparentizării pieţei de gaze din România. În acest sens s-a instituit și obligația pentru producători de a posta pe site-ul propriu cantitățile minime obligatorii de gaze naturale care urmează a fi tranzacționate pe piețele centralizate", spune ANRE.

ANRE a analizat şi a decis ca, pentru etapa de iniţiere a tranzacţiilor bursiere, obligaţia producătorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România să fie de minim 20% din cantitatea de gaze naturale din producția internă proprie destinată consumului intern al pieței concurențiale "având în vedere și o politică de prudenţă faţă de consumatorul final, asigurarea cu prioritate a cantităţilor necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare, cu obiectul de siguranţă în aprovizionare corelativ cu menţinerea unor preţuri mai mici în perioada de iarnă", conchide Autoritatea.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse. În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

 

Cum justifică ANRE obligația infimă de tranzacționare pe burse stabilită pentru producătorii de gaze

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 15 July 2014 15:09

 

ANRE Dep pt EnergieMarți, 15 iulie, a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Pentru a-și justifica măsura, ANRE a transmis, printr-un comunicat, că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

"Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014. De asemenea, au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului", se afirmă în comunicatulANRE.

ANRE a avut în vedere și faptul că unii din marii producători au prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli încasările provenite din contractele bilaterale existente, acest buget fiind aprobat prin Hotărâre de Guvern, mai precizează instituția.

"Astfel, pentru situațiile în care există deja angajamente contractuale în derulare și producătorii nu au disponibil pentru tranzacționare procentul calculat de 20%, aceștia au obligația să încheie tranzacții pentru toată cantitatea rămasă disponibilă. Obligaţia producătorilor de a vinde pe pieţele centralizate o cantitate minimă de gaze este un prim pas important al liberalizării şi transparentizării pieţei de gaze din România. În acest sens s-a instituit și obligația pentru producători de a posta pe site-ul propriu cantitățile minime obligatorii de gaze naturale care urmează a fi tranzacționate pe piețele centralizate", spune ANRE.

ANRE a analizat şi a decis ca, pentru etapa de iniţiere a tranzacţiilor bursiere, obligaţia producătorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România să fie de minim 20% din cantitatea de gaze naturale din producția internă proprie destinată consumului intern al pieței concurențiale "având în vedere și o politică de prudenţă faţă de consumatorul final, asigurarea cu prioritate a cantităţilor necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare, cu obiectul de siguranţă în aprovizionare corelativ cu menţinerea unor preţuri mai mici în perioada de iarnă", conchide Autoritatea.

Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, marți, producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu s-au înțeles pentru a doua oară consecutiv la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate de 53.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 85 lei/MWh, sub cel reglementat pentru consumatorii noncasnici.

Miercuri, 16 iulie, E.ON Energie organizează la OPCOM o nouă licitație, la care vrea să cumpere o cantitate similară de gaze, de 53.000 MWh, la un preț de pornire în scădere, de 82 lei/MWh. Tot miercuri, 16 iulie, furnizorul de gaze GDF Suez organizează o licitație de cumpărare de gaze la Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care vrea să cumpere 20.000 MWh de gaze naturale din producția internă, neprecizând un preț de pornire.

 

Bursa de gaze nu funcționează nici cu pistolul la tâmplă: E.ON și OMV Petrom nu s-au înțeles pentru a doua oară la preț

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 15 July 2014 15:08

E.ON Petrom OPCOM esecPiața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, marți, producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu s-au înțeles pentru a doua oară consecutiv la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate de 53.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 85 lei/MWh, sub cel reglementat pentru consumatorii noncasnici. Marți a intrat în vigoare modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, potrivit căreia până la 31 decembrie 2018 producătorii de gaze naturale au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie.

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom, a fost singurul participant la piață care a răspuns la oferta de cumpărare înaintată de E.ON Energie, iar contractul ofertat nu a fost atribuit, a anunțat OPCOM. E.ON Energie fixase un preț de pornire de 85 lei/MWh, inferior celui reglementat stabilit de stat pentru consumatorii noncasnici, de 89,40 lei/MWh, valabil până la 1 octombrie 2014. Miercuri, 16 iulie, E.ON Energie organizează la OPCOM o nouă licitație, la care vrea să cumpere o cantitate similară de gaze, de 53.000 MWh, la un preț de pornire în scădere, de 82 lei/MWh.

Tot miercuri, 16 iulie, furnizorul de gaze GDF Suez organizează o licitație de cumpărare de gaze la Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care vrea să cumpere 20.000 MWh de gaze naturale din producția internă, neprecizând un preț de pornire.

Pe 23 iunie, E.ON Energie și OMV Petrom nu s-au înțeles la preț la licitația organizată pe OPCOM de furnizorul de gaze, care fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel stabilit la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL, licitație de asemenea eșuată.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, precum și două licitații de cumpărare de gaze, ambele lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Marți, 15 iulie, a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Conflict instituțional: Departamentul pentru Energie impune obligativitatea tranzacționării de gaze pe bursă, ANRE aproape o anulează

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 14 July 2014 11:10

ANRE Dep pt EnergieRecent, prin OUG nr. 35/2014, Guvernul a modificat Legea energiei electrice și a gazelor naturale, impunând ca, de la 15 iulie, producătorii de gaze din România să fie obligați să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie destinată consumului intern. Această cantitate minimă urma să fie stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii.

Inițial, ANRE publicase un proiect de ordin potrivit căruia cantitățile de gaze naturale din producția internă tranzacționate pe piețele centralizate nu pot fi mai mici de 20% din cantitățile de gaze naturale din producția proprie destinate comercializării.

Respectiva bază de calcul pentru procentul minim obligatoriu de 20% destinat vânzării pe burse urma să se calculeze ca diferență între cantitățile din producția internă proprie estimate a fi comercializate în lunile iulie-decembrie 2014 și următoarele cantități, aferente aceleiași perioade: cantităţile de gaze naturale reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei, în condiţiile legii; cantităţile de gaze naturale destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere, desfăşurate de către titularii de acorduri petroliere; cantitățile de gaze naturale din producţia internă pe care producătorii au obligația să le disponibilizeze pentru acoperirea consumului pieţei reglementate; cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze natural și cantitățile de gaze naturale ferme, prevăzute în contractele de vanzare aflate în derulare.

Numai că forma finală a ordinului ANRE emis în aplicarea modificării la Legea energiei electrice și gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial, stabilește o cu totul altă bază de calcul a cantității minime de gaze de tranzacționat obligatoriu pe burse, mult mai redusă.

Formulă modificată

Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării.

În actul normativ citat se precizează că cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, aferentă fiecărui producător sau operator economic afiliat acestuia, după caz, se determină conform următoarei formule:
QPIconc (i. . .n) = QPIc (i. . .n) - QPIce (i. . .n) - QPIinj (i. . .n) + QPIextr (i. . .n) - QPIexport (i. . .n) - QPIreglem (i. . .n), unde:
QPIconc (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, aferentă fiecărui producător sau operator economic afiliat acestuia;
QPIc (i. . .n) - cantitatea estimată a fi produsă lunar de către fiecare producător, cu excepţia cantităţilor de gaze naturale estimate a fi destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere şi a cantităţilor de gaze naturale estimate a fi reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei în condiţiile legii;
QPIce (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă estimată a fi utilizată la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze naturale, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 870/2012 pentru stabilirea unei excepţii de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
QPIinj (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi injectată în depozitele de înmagazinare subterană de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz;
QPIextr (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi extrasă din depozitele de înmagazinare subterană de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz;
QPIexport (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi exportată şi/sau comercializată în alte state din spaţiul comunitar de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz;
QPIreglem (i. . .n) - cantitatea lunară estimată de gaze naturale din producţia internă pe care fiecare producător sau operator economic afiliat acestuia, după caz, are obligaţia să o disponibilizeze pentru acoperirea consumului pieţei reglementate, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2013 pentru aprobarea Metodologiei de alocare a cantităţilor de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie necesare acoperirii consumului pe piaţa reglementată, cu modificările şi completările ulterioare.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Întâlnire cu asociațiile de mici consumatori

Nicolescu a făcut declaraţia de mai sus într-o întâlnire pe care a avut-o vineri, 11 iulie, cu reprezentanţii asociaţiilor micilor consumatori de gaze naturale şi energie electrică din România.

Cu acest prilej, reprezentanţii consumatorilor au ridicat o serie de probleme, în special cu privire la înţelegerea dificilă a contractelor “stufoase”, pe care furnizorii de gaze naturale şi electricitate le încheie cu clienţii lor casnici. Mai mult, aceştia au subliniat necesitatea ca toţi clienţii casnici din România să primească în cel mai scurt timp posibil din partea furnizorilor facturi standardizate, uşor de citit şi de înţeles, în care costurile să fie trecute în mod transparent. De asemenea, potrivit asociaţiilor care reprezintă interesele micilor consumatori, inclusiv contractul – cadru de furnizare de energie electrică, trebuie modificat ca să poată include şi “vocea clientului”, nu numai pe cea a furnizorului, cum se întâmplă în prezent.

În cadrul întâlnirii, reprezentanţii asociaţiilor de profil au semnalat ministrului delegat faptul că Autoritatea Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu respectă cadrul oficial, propriu de consultare publică, instituit prin Consiliul Consultativ, acest organism nemaifiind convocat lunar, aşa cum prevăd reglementările în vigoare.

Ce este Consiliul Consultativ

Consiliul Consultativ asistă Comitetul de Reglementare al ANRE și este format din 13 membri, numiți prin decizie a primului-ministru, din care 2 membri din partea direcției de specialitate din ministerul de resort, 2 membri din partea asociațiilor patronale din sectorul de activitate energie, petrol, gaze naturale și minerit energetic, 2 membri din partea organizațiilor sindicale ale salariaților din sectorul de activitate energie, petrol, gaze naturale și minerit energetic, un membru din partea asociațiilor din administrația publică locală, 2 membri din partea organizațiilor profesionale, 2 membri din partea asociațiilor consumatorilor de energie electrică și gaze naturale, un membru din partea Consiliului Concurenței și un membru din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Potrivit legii, Consiliul Consultativ asigură armonizarea intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE și face propuneri de îmbunătățire a acestora. Consiliul Consultativ este convocat de către președintele ANRE cel puțin o dată pe lună, de regulă0 înainte de ședințele Comitetului de Reglementare, în vederea dezbaterii ordinii de zi a acestora.

Lipsă de transparență

Totodată, reprezentanţii miciilor consumatori i-au adus ministrului la cunoştinţă importanţa unei mai bune şi transparente comunicări din partea tuturor autorităţilor statului, implicate în sectorul energetic. Concret, în privinţa ANRE, aceştia au semnalat lipsa unui punct unic, direct de contact în cadrul autorităţii, aflat la dispoziţia celor care doresc să obţină informaţii despre schimbarea furnizorului de energie sau să-şi afle drepturile în calitate de consumatori.

„Îmi doresc ca vocea micilor consumatori de gaze naturale şi electricitate să fie din ce în ce mai auzită în România. Este regretabil că acest Consiliu Consultativ al ANRE nu este organizat aşa cum trebuie, pentru a dezbate reglementări importante ale sectorului energetic înainte ca ele să fie adoptate şi impuse consumatorilor”, a declarat ministrul delegat pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie a decis să aibă întâlniri lunare cu reprezentanţii asociaţiilor micilor consumatori de energie electrică şi gaze naturale.

 

Bursa de gaze naturale de la OPCOM rămâne fără tranzacții, după ce OMV Petrom și E.ON nu s-au înțeles la preț

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 23 June 2014 12:35

E.ON Petrom OPCOM esecPiața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu au reușit, luni, să se înțeleagă la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate maximă de 106.000 MWh de gaze, împărțită în 106.000 de contracte a câte 1 MWh fiecare.

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a OMV Petrom, a fost singurul participant la piață care a răspuns la oferta de cumpărare înaintată de E.ON Energie, iar dintre cele 106.000 de contracte nu a fost atribuit nici unul, a anunțat OPCOM.

E.ON Energie fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel stabilit la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL. A fost prima licitație de cumpărare organizată pe platforma PCGN de la OPCOM, până în prezent având loc doar licitații de vânzare, organizate de producătorii de gaze.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, însă toate au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Ultima licitație de vânzare a avut loc pe 23 mai, OMV Petrom Gas SRL scoțând la licitație 26.500 MWh de gaze naturale, la prețul de pornire de 90,5 lei/MWh.

Cu o zi înainte, Romgaz scosese la vânzare o cantitate totală de 315.000 MWh de gaze, prețul de pornire fiind de 90 lei/MWh.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi de la 1 iulie să vândă pe bursă o parte din producţie, obligaţie care va fi introdusă şi pentru furnizori de la începutul anului viitor, inclusiv pentru gazul natural care ar putea fi importat de România, a decis, recent, Guvernul. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a precizat că obligaţia va fi aplicată inclusiv producătorilor Petrom şi Romgaz.

În luna februarie, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional că producătorii şi furnizorii de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursă o anumită cotă din producţie, actualul ministru al Economiei,Constantin Niţă, declarând atunci că pe bursă ar putea fi vândut între 20% şi 30% din totalul producţiei proprii, în cazul producătorilor, respectiv al totalului estimat spre vânzare, în cazul furnizorilor.

Potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, publicat de Departamentul pentru Energie la începutul lunii mai, producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către ANRE.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Departamentul pentru Energie verifică legalitatea bonusului de performanță al fostului director al ELCEN

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 20 June 2014 13:25

ELCENMinistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a dispus, vineri, trimiterea Corpului său de Control la S.C. Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN), pentru verificarea respectării de către această societate a prevederilor legale referitoare la stabilirea remuneraţiei variabile a directorului general şi a criteriilor şi obiectivelor de performanţă care trebuiau îndeplinite de acesta. 


"Menţionăm că Adunarea Generală a Acţionarilor ELCEN a hotărât, în data de 16 octombrie 2013, ca remuneraţia variabilă a fostului director general, pentru anul 2013, să fie calculată în baza unor criterii şi obiective de performanţă, stabilite printr-o decizie a Consiliului de Administraţie din data de 2 octombrie 2013", se afirmă într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Potrivit sursei citate, prin această decizie, Consiliul de Administraţie a aprobat, fără nicio notă de fundamentare a deciziei, diminuarea numărului criteriilor de performanţă convenite anterior de la nouă la cinci, prin eliminarea criteriilor şi obiectivelor de performanţă referitoare la: reducerea volumului de plăţi şi creanţe restante, creşterea productivităţii muncii, realizarea programului de investiţii asumat.

În schimb, s-au păstrat criterii care vizează emisiile poluante sau consumul specific de combustibil pentru producerea energiei electrice.

Director demis, proces cu Romgaz

În aprilie 2014, Romgaz, acţionar al ELCEN, a chemat în judecată societatea în vederea recuperării unei creanțe de 240,3 milioane lei (circa 53 milioane euro). Creanţa care face obiectul chemării în judecată a furnizorului de căldură și apă caldă din București este compusă din 230,5 milioane de lei penalităţi de întârziere, calculate conform unui contract de vânzare-cumpărare gaze naturale semnat în anul 2003, sumă la care se adaugă dobânzi.

În martie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a demis pe directorul general de atunci al Electrocentrale Bucureşti, Dan Ştefan Cetacli, numit în această funcţie în 2010, de către ministrul economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. Cetacli a fost înlocuit cu Gabriel Ignat.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Combustibili pe datorie

Tot în martie, ELCEN a hotărât să contracteze un credit de 200 milioane de lei de la Alpha Bank pentru a plăti păcura şi gazele din perioada octombrie 2013 – martie 2014.

Pentru acest credit, Electrocentrale Bucureşti garantează, printre altele, cu o ipotecă pe creanţe de 380 milioane lei pe care le are de încasat din vânzarea de energie termică, dar şi cu o ipotecă pe banii pe care îi are de primit de la Radet Bucureşti, după un contract semnat încă din anul 2009.

Electrocentrale Bucureşti trece printr-un proces de divizare parţială care va avea ca rezultat desprinderea unor părţi din patrimoniu şi transmiterea către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan. Finalizarea transferului este stabilită pentru 30 iunie. După divizare, Electrocentrale Bucureşti va mai deţine CET Vest, CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti plus Uzina de reparaţii.

Acţionariatul companiei este format din statul român, reprezentat de ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, Termoelectrica şi Romgaz. ELCEN SA face parte dintre companiile energetice la care există obligativitatea selectării unui management privat, acţiune care nu a fost încă declanşată, întrucât societatea se află în proces de divizare.

 

E.ON Energie vrea să cumpere de pe OPCOM 106.000 MWh de gaze, preț de pornire – 80 lei/MWh, cu 11% mai mic decât ultima ofertă de vânzare

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 16 June 2014 10:20

E.ON OPCOMFurnizorul de gaze naturale E.ON Energie s-a înscris ca participant la Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM și organizează, pe 23 iunie, o licitație la care vrea să cumpere o cantitate maximă de 106.000 MWh de gaze naturale, prețul de pornire fiind setat la 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel fixat la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom.

Din punct de vedere tehnic, la licitația de cumpărare sunt scoase 106.000 de contracte separate a 1 MWh de gaze naturale fiecare. Este prima licitație de cumpărare organizată pe platforma PCGN de la OPCOM, până în prezent având loc doar licitații de vânzare, organizate de producătorii de gaze.

Licitația va avea loc luni, 23 iunie, de la ora 10, iar vânzătorii interesați trebuie să depună o garanție de participare de 1% din valoarea ofertei, anunță OPCOM.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, însă toate au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Ultima licitație de vânzare a avut loc pe 23 mai, OMV Petrom Gas SRL scoțând la licitație 26.500 MWh de gaze naturale, la prețul de pornire de 90,5 lei/MWh.

Cu o zi înainte, Romgaz scosese la vânzare o cantitate totală de 315.000 MWh de gaze, prețul de pornire fiind de 90 lei/MWh.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Bursa devine obligatorie

Producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi de la 1 iulie să vândă pe bursă o parte din producţie, obligaţie care va fi introdusă şi pentru furnizori de la începutul anului viitor, inclusiv pentru gazul natural care ar putea fi importat de România, a decis săptămâna trecută Guvernul.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a precizat că obligaţia va fi aplicată inclusiv producătorilor Petrom şi Romgaz.

În luna februarie, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional că producătorii şi furnizorii de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursă o anumită cotă din producţie, actualul ministru al Economiei,Constantin Niţă, declarând atunci că pe bursă ar putea fi vândut între 20% şi 30% din totalul producţiei proprii, în cazul producătorilor, respectiv al totalului estimat spre vânzare, în cazul furnizorilor.

Potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, publicat de Departamentul pentru Energie la începutul lunii mai, producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către ANRE.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Ministrul delegat pentru Energie cere lichidarea companiei de proiect pentru conducta Constanța-Trieste

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 21 May 2014 12:05

Gazprom conducta petroliera Pitesti-PancevoDepartamentul pentru Energie va începe demersurile legale pentru lichidarea companiei de proiect pentru conducta petrolieră Constanța-Trieste, la care sunt acționare companiile românești de stat Conpet și Oil Terminal, întrucât consideră că proiectul nu mai are nici o șansă de reușită. Anunțul vine la numai o lună după ce un oficial al aceluiași Departament pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.

"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", a declarat, marți, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută în urma unei vizite la sediul Conpet Ploieşti şi la dispeceratul operatorului sistemului naţional de transport ţiţei prin conducte, unde ministrul a avut o serie de discuţii cu reprezentanţii conducerii societăţii de stat.

Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.

Ce declara Departamentul în urmă cu o lună

În urmă cu circa o lună, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Gazprom - cooptată într-un proiect de reducere a dependenței de Rusia

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduc dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Interesele Gazprom

Cei de la NIS au ca obiectiv ca, după 2015, să ajungă la un portofoliu de 120 de benzinării în România şi să dețină o cotă de 10% pe piaţa distribuţiei de carburanţi.

"România este foarte importantă pentru că avem rafinăria de la Pancevo. Vrem să fim un jucător mare pe această piaţă", declara, în aprilie, directorul general adjunct al NIS Petrol România, Ileana Sorina Bălţatu.

Conducta Pitești-Pancevo le-ar permite celor de la NIS, controlați de Gazprom Neft, să aprovizioneze rafinăria de la Pancevo cu țiței rusesc ieftin. Acesta ar urma să ajungă în portul Constanța cu vase petroliere, ar fi preluat de Oil Terminal și transportat până la Pitești prin rețeaua de conducte a Conpet, iar de acolo ar ajunge în Serbia prin noua conductă.

Anunțul Departamentului pentru Energie privind intenția de lichidare a companiei de proiect pentru conducta petrolieră Pitești-Pancevo a fost făcut marți, în prima zi de vizită în România a vicepreședintelui SUA, Joe Biden.

Miercuri, Biden a declarat că SUA sunt gata să acorde României ajutor pentru a-şi asigura independenţa energetică. "Noi suntem gata să asigurăm ajutorul necesar pentru dezvoltarea conductelor petrolifere din România", a spus Biden.

Apeluri protecționiste

NIS Gazpromneft a finalizat, vara trecută, modernizarea rafinăriei de la Pancevo, în urma unei investiții de peste 53 de milioane de euro, astfel încât este în măsură să respecte toate normele europene cu privire la conținutul de biocombustibili din carburanți și, în consecință, poate să exporte produse petroliere în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul trecut, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Astfel, în martie anul trecut, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013, cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arăta într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai preciza în comunicat.

Ce a mai discutat Nicolescu la Conpet

Discuţiile purtate de ministrul delegat pentru Energie la Ploiești au mai vizat perspectivele şi strategia de dezvoltare a societăţii de stat Conpet, managementul informându-l pe ministru în legătură cu priorităţile companiei. Printre acestea se numără reducerea cheltuielilor de exploatare cu cel puţin 1,5% pe an, în perioada 2014-2017, valorificarea unor active neproductive, precum şi mărirea EBITDA cu 3% pe an în intervalul menţionat.

De asemenea, conducerea companiei se va concentra, în perioada 2014 – 2017, şi pe mărirea productivităţii muncii, calculată ca raport între cifra anuală de afaceri şi numărul de salariaţi.

“Departamentul pentru Energie analizează în prezent priorităţile companiilor de stat din portofoliu, în contextul procesului de revizuire a strategiei energetice naţionale. Conpet este o societate cu o situaţie financiară bună. Îmi doresc însă să fie mai ambiţioasă în privinţa investiţiilor realizate şi a elaborării unor planuri sustenabile de dezvoltare. Nu doresc să intervin în niciun fel în managementul companiilor de stat din portofoliul Departamentului, tocmai de aceea, am rugat administraţia Conpet să dea dovadă de foarte mare atenţie în organizarea riguroasă a proceselor de achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte licitaţia privind serviciile de transport, proces ce ar urma să fie finalizat în perioada imediat următoare”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

La începutul lunii aprilie, Răzvan Nicolescu i-a solicitat directorului general al Conpet să pregătească formele legale pentru demiterea a trei directori din cadrul companiei de stat, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice. Cei vizaţi erau directorul general adjunct Narcis Florin Stoica, directorul direcţiei de operare Nicolae Dobromir şi şeful serviciului de achiziţii şi logistică Vasile Crişan.

Achiziții publice "cu cântec"

"Această măsură a fost luată de ministrul delegat pentru Energie în urma primirii mai multor sesizări în legătură cu deficienţele înregistrate în sistemul de achiziţii publice al Conpet. Deficienţele au fost semnalate în special în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor privind achiziţionarea serviciilor de transport pe calea ferată, contract cu o valoare de peste 10 milioane de euro", se arăta într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Încercările de favorizare a anumitor agenţi economici au început la jumătatea anului 2013, potrivit sursei citate.

"Le solicit şi pe această cale tuturor angajaţilor Departamentului pentru Energie, dar şi salariaţilor de la oricare dintre societăţile la care Departamentul exercită, în numele statului român, calitatea de administrator, să-şi facă treaba cu profesionalism şi să-şi păstreze intactă integritatea. Guvernul are o toleranţă zero faţă de cei care cred că pot dispune după bunul plac de banii companiilor de stat", declara Răzvan Nicolescu.

În presă au apărut articole potrivit cărora compania favorizată de Conpet ar fi Grup Feroviar Român (GFR), deținută de omul de afaceri Gruia Stoica. Conpet a respins acuzațiile.

Companie răsfățată

Conpet, deţinută de stat, operează în regim de monopol transportul de ţiţei, gazolină, etan şi condensat prin conducte şi cu vagoane cisternă pe calea ferată, în scopul aprovizionării rafinăriilor cu ţiţei şi cu derivate ale acestuia. Din data de 5 septembrie 2013, acţiunile emise de Conpet se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti.

În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului de către Conpet au fost majorate cu 11,7%, prin ordine ale Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM). În noiembrie anul trecut, ANRM a aprobat o nouă scumpire a tarifelor Conpet, cu 5,44%. În 2013, Conpet a realizat un profit net de 37,3 milioane lei, cu 21,1% peste cel consemnat în anul 2012.

În februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona drumurilor publice, Executivul invocând faptul că, din această cauză, în prezent sunt blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

Greu doar cu salariu de… director la stat. Mai bine subsecretar de stat

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 03 April 2014 10:10

 

Andronache fost CE HunedoaraSăptămânile trecute, Complexul Energetic Hunedoara a hotărât ca directorul general al companiei să câştige doar din remuneraţia lunară şi să nu existe alte forme de recompensare a activităţii sale, se arată într-un document consultat de Energy Report.

Pe de o parte, remuneraţia lunară nu e deloc mică (o să intrăm în detalii). Pe de altă parte, întâmplător sau nu, la câteva zile după această decizie de limitare a încasărilor, Daniel Andronache (foto), directorul general, a părăsit postul, acceptând numirea ca subsecretar de stat la Departamentul pentru Energie. Vorbim despre perioada de după ieşirea liberalilor din structurile guvernamentale.

În propria declaraţia de avere din toamnă, directorul general încasa bani din patru surse, printre care şi de la Roşia Montană (RMCG SA). Mai precis, de la Minvest Deva încasa din salarii şi indemnizaţii 47.576 lei anual, de la Minprod 2005 Şoimuş încasa din salarii şi indemnizaţii 104.657 lei anual, de la Deva Gold - 6.590 lei doar din indemnizaţii şi de la SC RMGC SA, tot din indemnizaţii, încasa 17.600 lei. Cu alte cuvinte, Daniel Andronache încasa lunar peste 14.700 lei (cam 3.300 euro lunar), într-o companie care economic nu o duce tocmai bine.

De la finele lunii martie, Daniel Andronache nu mai ocupă funcţia de director al Complexului Energetic Hunedoara. Acesta a ajuns subsecretar de stat la Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, în echipa lui Răzvan Nicolescu.

O întrebare ar fi: există mai multe avantaje pentru cineva care ajunge subsecretar de stat decât ca director general al Complexului Energetic Hunedoara sau e la fel, “doar” cu salariul?

 

Ministrul delegat pentru Energie demite trei directori de la Conpet, pentru licitații "cu dedicație"

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 02 April 2014 09:06

ConpetMinistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a solicitat, marți, directorului general al Conpet ca, până la sfârşitul zilei, să pregătească formele legale pentru demiterea a trei directori din cadrul companiei de stat, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice.

"Am început cu ELCEN (Electrocentrale Bucureşti, n.r.). Continuăm astăzi cu societatea Conpet. Nu vom ezita să luăm măsuri în toate acele cazuri în care există semnale privind încălcarea procedurilor legale", a declarat, într-un comunicat, Nicolescu.

Cei vizaţi sunt directorul general adjunct Narcis Florin Stoica, directorul direcţiei de operare Nicolae Dobromir şi şeful serviciului de achiziţii şi logistică Vasile Crişan.

"Această măsură a fost luată de ministrul delegat pentru Energie în urma primirii mai multor sesizări în legătură cu deficienţele înregistrate în sistemul de achiziţii publice al Conpet. Deficienţele au fost semnalate în special în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor privind achiziţionarea serviciilor de transport pe calea ferată, contract cu o valoare de peste 10 milioane de euro", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Favorizatul ar fi Gruia Stoica

Încercările de favorizare a anumitor agenţi economici au început la jumătatea anului 2013, potrivit sursei citate.

"Le solicit şi pe această cale tuturor angajaţilor Departamentului pentru Energie, dar şi salariaţilor de la oricare dintre societăţile, la care departamentul exercită în numele statului român calitatea de administrator să-şi facă treaba cu profesionalism şi să-şi păstreze intactă integritatea. Guvernul are o toleranţă zero faţă de cei care cred că pot dispune după bunul plac de banii companiilor de stat", a adăugat Nicolescu.

În presă au apărut articole potrivit cărora compania favorizată de Conpet ar fi Grup Feroviar Român (GFR), deținută de omul de afaceri Gruia Stoica.

Conpet a respins acuzațiile.

Monopol răsfățat

Conpet, deţinută de stat, operează în regim de monopol transportul de ţiţei, gazolină, etan şi condensat prin conducte şi cu vagoane cisternă pe calea ferată, în scopul aprovizionării rafinăriilor cu ţiţei şi cu derivate ale acestuia. Din data de 5 septembrie 2013, acţiunile emise de Conpet se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti.

În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului de către Conpet au fost majorate cu 11,7%, prin ordine ale Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM). În noiembrie anul trecut, ANRM a aprobat o nouă scumpire a tarifelor Conpet, cu 5,44%. În 2013, Conpet a realizat un profit net de 37,3 milioane lei, cu 21,1% peste cel consemnat în anul 2012.

În februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona drumurilor publice, Executivul invocând faptul că, din această cauză, în prezent sunt blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

Demiteri și la ELCEN

Nicolescu a anunţat acum două săptămâni că vrea să înceapă un program de eficientizare a ELCEN, care ar urma să includă şi schimbarea conducerii producătorului de energie electrică şi termică.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, declara ministrul.

Recent, ELCEN a hotărât să contracteze un credit de 200 milioane de lei de la Alpha Bank pentru a plăti păcura şi gazele din perioada octombrie 2013 – martie 2014. Pentru acest credit, Electrocentrale Bucureşti garantează, printre altele, cu o ipotecă pe creanţe de 380 milioane lei pe care le are de încasat din vânzarea de energie termică, dar şi cu o ipotecă pe banii pe care îi are de primit de la Radet Bucureşti, după un contract semnat încă din anul 2009.

Electrocentrale Bucureşti trece printr-un proces de divizare parţială care va avea ca rezultat desprinderea unor părţi din patrimoniu şi transmiterea către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan. Finalizarea transferului este stabilită pentru 30 iunie. După divizare, Electrocentrale Bucureşti va mai deţine CET Vest, CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti plus Uzina de reparaţii.

Acţionariatul companiei este format din statul român, reprezentat de ministerul Economiei, prin departamentul pentru Energie, Termoelectrica şi Romgaz. ELCEN SA face parte dintre companiile energetice la care există obligativitatea selectării unui management privat, acţiune care nu a fost încă declanşată întrucât societatea se află în proces de divizare.

Noul ministru al Energiei se repliază în confruntarea cu Niță: vrea să comunice securizat cu directorii de companii de stat, prin intermediul STS

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 28 March 2014 19:03

Furnizori energie rata rentabilitate BUNNoul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie. În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

Pe de altă parte, Nicolescu le-a transmis directorilor că susține, cel puțin deocamdată, menținerea interdicției de încheiere de contracte bilaterale negociate direct pe piața de energie electrică, contestată de furnizorii de curent electric, dar și de traderii de energie.

Întâlnirea convocată de ministru survine în contextul în care Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Are încredere, dar vrea sistem de comunicații realizat de STS

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit vineri cu directorii companiilor energetice de stat pentru a stabili implicarea acestora în procesul de elaborare a strategiei energetice naţionale, document aflat în prezent în dezbatere publică.

Cu acest prilej, s-a discutat realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie, pentru a eficientiza colaborarea dintre cele două părţi, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

“Am încredere în bunele intenţii, atât ale directorilor companiilor de stat din domeniu, cât şi ale tuturor angajaţilor Departamentului pentru Energie. Nu intenţionez să fac schimbări nefondate din funcţii şi contez foarte mult pe sprijinul şefilor societăţilor de stat în a asigura o coordonare transparentă, profesionistă şi integră a sistemului energetic naţional”, a declarat ministrul Răzvan Nicolescu.

Se opune contractelor bilaterale

O altă temă abordată a vizat modul de vânzare a energiei electrice, ministrul delegat pentru Energie exprimându-se în privinţa tranzacţionării centralizate, transparente şi nediscriminatorii, cel puţin până la adoptarea tuturor regulilor de guvernanţă corporativă, stabilite prin Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 109/2011.

Asta în condițiile în care companiile grupate în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) solicită eliminarea interdicției legale privind încheierea de contracte bilaterale negociate direct pe piața en-gros de energie electrică de către producătorii și furnizorii de energie electrică, susținând că acest lucru afectează capacitatea de investire.

Respectivele contracte, semnate pe termen lung la prețuri extrem de reduse, foarte avantajoase pentru cumpărători, au reprezentat ani la rând o modalitate de "căpușare" a producătorilor de energie controlați de stat de către așa numiții "băieți deștepți", ducând, printre altele, la insolvența Hidroelectrica.

"Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. (...) Înţelegem că, prin prevederile actuale privind tranzacţionarea energiei electrice numai prin intermediul pieţelor centralizate administrate de un unic operator de piaţă, s-a dorit să fie înlăturate tranzacţiile realizate anterior de anumiţi producători din portofoliul statului. În opinia noastră, soluţia pentru eliminarea practicilor anticoncurenţiale este un management profesionist, adaptat unei pieţe concurenţiale", susține AFEER.

Război cu Niță și PSD

Întâlnirea convocată de ministru survine în contextul în care Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie va fi aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie.

Cu alte cuvinte, Constatin Niță va avea ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se numără Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Tag Cloud