Energy Report

După ce în prima jumătate a lunii ianuarie, Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunal, în luna mai a fost radiată şi firma locală Chevron Global Energy Inc. din Bucureşti. A mai rămas în picioare Chevron Romania Exploration and Production.

Despre aceasta din urmă, Energy Report a scris zilele trecute că şi-a mutat sediul social din unul din cele două turnuri de la Piaţa Presei  în clădirea Charles de Gaulle Plaza.

Recent, Chevron Romania Exploration and Production a decis să-i revoce pe cei doi administratori ai companiei, Thomas Anders Holst şi Benjamin William Crosthwait.

În locul acestora au fost numiţi pentru o perioadă de patru ani americanul Douglas Edward Uchikura din San Ramon (SUA) şi britanicul Ian Ross MacDonald din Londra.

Chevron anunţa încă din februarie că e “în curs de renunțare” la concesiunile din România. Potrivit unui anunț al Chevron din februarie pentru investitori, anul trecut Chevron a finalizat forajul primei sale sonde de explorare pe perimetrul de la Bârlad, precum și o campanie de prospecțiuni seismice 2D pe două dintre concesiunile sale din din Dobrogea.

Intenția Chevron România de a renunța la planurile pentru explorarea gazelor de şist locale în continuare a fost făcută după evaluările proiectului din România care părea mai puţin profitabil decât proiectele din alte ţări ale companiei.

De altfel, în ianuarie, Chevron anunţa renunțarea la proiectele de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică din Polonia. Asta după ce anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

După ce în februarie anunţa că e “în curs de renunțare” la concesiunile din România, săptămânile trecute Chevron a decis să-şi mute sediul social din unul din cele două turnuri de la Piaţa Presei  în clădirea Charles de Gaulle Plaza (foto), indică un document consultat de Energy Report.

Mai precis, Chevron Romania Exploration and Production s-a mutat de la etajul 12 din Turnul de Sud al City Gate la etajul 3 din clădirea Charles de Gaulle Plaza, birou 325 campus 12, de lângă bulevardul Aviatorilor.

Compania de mai sus a încheiat anul trecut cu o pierdere de aproape 100 de milioane de lei (98.448.968 lei).

Potrivit unui anunț al Chevron din februarie pentru investitori, anul trecut Chevron a finalizat forajul primei sale sonde de explorare pe perimetrul de la Bârlad, precum și o campanie de prospecțiuni seismice 2D pe două dintre concesiunile sale din din Dobrogea.

Intenția Chevron România de a renunța la planurile pentru explorarea gazelor de şist locale în continuare a fost făcută după evaluările proiectului din România care părea mai puţin profitabil decât proiectele din alte ţări ale companiei.

De altfel, în ianuarie, Chevron anunţa renunțarea la proiectele de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică din Polonia. Asta după ce anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

San Leon Energy, o companie de petrol și gaze cu sediul în Dublin printre ai cărei acționari principali se numără miliardarul George Soros, a anunțat că va renunța la un număr de 12 concesiuni de gaze naturale din Polonia, urmărind să-și reducă expunerea pe activități de explorare și să se concentreze pe operațiuni de testare, dezvoltare și producție de petrol și gaze în Polonia.

Potrivit unui anunț al San Leon Energy, compania va renunța la concesiunile a 4 perimetre de hidrocarburi din Polonia și își va vinde drepturile aferente altor 8 companiei poloneze de stat PKN Orlen. Scopul este reducerea costurilor și îmbunătățirea cash-flow-ului operațional pe termen scurt.

"Decizia vine și ca urmare a introducerii de taxe anuale de concesiune semnificative în Polonia, în ultimii doi ani. Compania își menține angajamentele de dezvoltare față de perimetrele pe care le mai are concesionate în Polonia, inclusiv față de perimetrele de gaze de șist din Bazinul Baltic și față de recent anunțata descoperire de gaze din perimetrul Rawicz", a declarat președintele Consiliului de Administrație al San Leon Energy, Oisin Fanning, care controlează 1,32% din acțiunile companiei.

În februarie anul trecut, San Leon Energy anunța că a descoperit gaze naturale la o sondă verticală instalată într-o formațiune de șisturi din perimetrul Lewino, situat în Bazinul Baltic din nordul Poloniei.

"Suntem încrezători că putem să obținem debite reale comerciale. Dacă poți să demonstrezi că Polonia are gaze de șist exploatabile comercial, atunci asta ar fi un imbold și pentru alte țări. Aceasta este cea mai reușită fracturare hidraulică pe verticală până în prezent. Este o extrapolare la nivelul întregului Bazin Baltic. Este bine pentru San Leon și este bine pentru toți cei care forează în Polonia", spunea atunci Oisin Fanning. Potrivit raportului anual pe 2014 al San Leon Energy, compania își păstrează încă optimismul cu privire la această descoperire de gaze.

San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna. Potrivit celor de la San Leon Energy, prima sondă pe concesiunea respectivă ar fi trebuit forată până la sfârșitul lui 2013.

Unul dintre acționarii principali ai companiei este Quantum Partners LP, controlată de miliardarul George Soros. Soros a intrat în acționariatul companiei de petrol și gaze în 2011, când a preluat un pachet de 22% din capitalul acesteia.

În ultimii doi ani, Polonia s-a confruntat cu un val de retrageri ale unor jucători majori din industria mondială de petrol și gaze din activitatea de explorare a zăcămintelor de gaze de șist. Rând pe rând s-au retras ConocoPhillips, Chevron, Total, Eni, ExxonMobil, Marathon Oil sau Talisman Energy.

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Multe din companiile concesionare au descoperit zăcăminte de gaze naturale pe perimetrele adjudecate, însă nu în cantități suficiente, care să permită exploatarea acestora în condiții de rentabilitate economică.

Pe lângă asta, investitorii au fost descurajați și de planurile autorităților poloneze de a înăspri fiscalitatea și legislația de mediu în industria de petrol și gaze.

După cinci ani și investiții de miliarde de dolari, marii giganți petrolieri ai lumii încep să renunțe la ambiția de a exporta boom-ul nord-american al petrolului și gazelor de șist la nivel global, pe fondul prăbușirii cotațiilor mondiale la hidrocarburi.

Chevron, ExxonMobil și Royal Dutch Shell au renunțat la aproape toate operațiunile lor de explorare după zăcăminte de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică, din Europa, Rusia și China. Motivele variază de la instituirea de sancțiuni economice împotriva Rusiei de către SUA și UE la moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale lucrărilor de explorare din Polonia la ieftinirea petrolului de șist sub costul de producție, scrie Wall Street Journal.

De exemplu, în Polonia, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Chevron a renunțat complet la proiectele sale de fracturare hidraulică din Europa în februarie, când a anunțat că se retrage din România. Shell, la rândul său, a anunțat că își reduce investițiile în dezvoltarea de zăcăminte de șist la nivel global cu 30%. Este vorba de concesiuni din Turcia, Ucraina și Argentina. Exxon s-a retras din Polonia și Ungaria și și-a suspendat operațiunile din Germania.

În prezent, în afară de Statele Unite, unde boom-ul fracturării hidraulice a creat supraproducție pe piețele mondiale de hidrocarburi, prăbușind prețul țițeiului, doar în China, Argentina și Canada mai există operațiuni de producție comercială de petrol și gaze de șist. Asta cu toate că SUA deține mai puțin de 10% din rezervele mondiale estimate de hidrocarburi din șisturi bituminoase. În Europa, incluzând Rusia, dar și în China, rezervele sunt triple față de cele americane, potrivit Energy Information Administration.

O eventuală revenire a prețurilor la țiței ar schimba datele problemei, întrucât le-ar permite marilor companii să efectueze investiții mai riscante. Regiuni promițătoare din punct de vedere al zăcămintelor există și în afara SUA, două dintre ele fiind Argentina și Algeria. Există planuri de foraj în Marea Britanie, iar în Polonia, micile companii petroliere continuă lucrările de explorare, în pofida rezultatelor descurajatoare ale rivalilor lor de mari dimensiuni.

"Ca și în SUA, micile companii vor fi cele care vor obține primele rezultate pozitive", spune Oisin Fanning, CEO al San Leon Energy, firmă listată la Londra care a anunțat în februarie descoperirea unui zăcământ de gaze de șist exploatabil comercial în Polonia și estimează că va începe producția în 2016. Printre acționarii principali ai San Leon Energy se numără miliardarul George Soros și Blackrock Inc., cel mai mare administrator de active din lume.

Birocrație și costuri mari

Spre deosebire de forajul clasic, exploatarea de țiței și gaze prin fracturare hidraulică presupune forarea a numeroase sonde în perioade scurte de timp, durata de exploatare a unei sonde fiind mult mai scurtă. Tehnologia se potrivește de minune micilor producători din America de Nord, dar, se pare, nu și pentru giganți precum Exxon și Shell. În industria hidrocarburilor de șist, deciziile trebuie luate rapid, ceea ce este dificil în companii cu ierarhii executive stufoase și proceduri birocratice lente de aprobare a proiectelor.

ConocoPhillips este singurul gigant petrolier mondial care încă desfășoară operațiuni în Polonia. Exxon a părăsit Ungaria în 2009 și Polonia în 2012. Proiectele Exxon din Germania au fost blocate de moratoriul impus de stat asupra fracturării hidraulice, iar sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împiedicat dezvoltarea operațiunilor cu zăcăminte de hidrocarburi de șist din Rusia. Exxon mai are operațiuni de explorare de șisturi bituminoase în Argentina și Columbia, pe lângă cele din America de Nord.

Una dintre problemele cu care s-au confruntat companiile a fost costul mare al forajului prin fracturare hidraulică în afara SUA în perioade de reducere a prețurilor de vânzare la țiței. Forarea de sonde de explorare în regiuni noi presupune experimente și nu poate beneficia de economiile de scală prezente regiunile dezvoltate din acest punct de vedere. În Polonia sau China, forajul unei sonde de explorare costă circa 25 milioane dolari, față de 5 milioane dolari în SUA.

Cei de la Shell au discutat pentru prima oară posibilitatea de a explora după petrol și gaze de șist în China în 2006. La acea dată, compania încheiase deja acorduri de concesiune pentru concesiuni de șist în Suedia, Turcia, Rusia și Ucraina. Sancțiunile economice au deraiat planurile din Rusia și Ucraina. Shell a părăsit Suedia în 2011, după explorări lipsite de succes. Compania analizează în prezent rezultatele sondelor de explorare din Turcia și așteaptă clarificări de la guvernul Africii de Sud cu privire la posibile proiecte similare.

În China, Shell a descoperit gaze de șist în 2011. Însă din cauza geologiei complicate, a infrastructurii deficitare și a protestelor ecologiste, lucrările au mers foarte greu, iar compania a decis anul trecut să renunțe.

Țările cu companii petroliere de stat puternice, precum China, Argentina sau Arabia Saudită, au cele mai mari șanse să dezvolte cu succes zăcăminte de hidrocarburi de șist. Ele beneficiază de sprijinul guvernului și au bani mulți. În plus, angajamentul lor față de țările respective este pe termen lung, deci își pot permite să investească pe termen lung", conchide Melissa Stark, expert în petrol și gaze la Accenture.

Un eșec al viitorului prezidențiabil Hillary Clinton?

În septembrie anul trecut, publicația Mother Jones a publicat un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

Acţiunile Chevron, listată la New York (la NYSE cu simbol CVX), au scăzut cu 0,4% la 108,17 dolari după ce compania a anunţat că renunţă la explorările de gaze de şist din România ca urmare a  unui audit intern care a indicat că proiectele din România nu pot concura la rentabilitate cu alte investiţii din portofoliul companiei, scria TheStreet.com. Astazi, in ultimele ore, actiunile se tranzactionau la sub 104 dolari.

“Chevron intenţionează să renunţe la concesiunile româneşti în 2015. Aceasta este o decizie de business care este un rezultat al evaluării generale Chevron că acest proiect din România nu concurează în prezent favorabil cu alte oportunități de investiții în portofoliul nostru global", a transmis compania într-un e-mail către Reuters.

Este pentru a doua oară doar în acest an când compania anunţă că abandonează proiecte de gaze de şist, după ce a anunţat săptămânile trecute că renunţă la proiectele din Polonia.

O altă presiune asupra cotaţiilor acţiunilor Chevron a fost dată imediat dupa anuntul renuntarii la Romania şi de ieftinirea petrolului la bursă (Brent şi West Texas cu livrare în aprilie).

Amintim că anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

În luna iulie a anului trecut, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai 2014, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale de gaze naturale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Chevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare a Europei de dependența de importurile de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Renunțarea la proiectele de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică din Polonia a fost anunțată de Chevron luna trecută. Anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

"Mai rămâne România, unde suntem în curs de renunțare la concesiunile noastre", a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Chevron, citat de Wall Street Journal, fără să precizeze motivele deciziei.

Potrivit unui anunț al Chevron pentru investitori, anul trecut Chevron a finalizat forajul primei sale sonde de explorare pe perimetrul de la Barlad, precum și o campanie de prospecțiuni seismice 2D pe două dintre concesiunile sale din sud-estul României, respectiv din Dobrogea. "Chevron intenționează să renunțe la aceste concesiuni în 2015", se spune în anunț.  

„În 2014, Chevron România a finalizat activitățile de explorare a concesiunii Bârlad, precum și un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM și vor rămâne în custodia statului. Confidențialitatea informațiilor de acest gen este menținută în conformitate cu legislația din România. Chevron nu comentează și nu dezvăluie cifre de business”, se arată într-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Și-au desființat o sucursală luna trecută. Canadienii au renunțat în 2013

Energy Report a scris că, în prima jumătate a lui ianuarie, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Doar anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

La sfârșitul anului 2013, compania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a renunțat la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova. Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.

Ponta "dă pe goarnă" în campanie

În noiembrie anul trecut, în campania electorală prezidențială, premierul Victor Ponta declara că "se pare" că România nu dispune de gaze de şist. "Se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Contactați atunci de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României. "Chevron analizează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", declarau în noiembrie 2014, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

În luna iulie a anului trecut, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai 2014, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale de gaze naturale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Lobby și intervenții pentru nimic

Potrivit publicației Mother Jones, care prezintă in extenso demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate în anii anterior de SUA în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

Estimări fanteziste cu privire la resurse

Săptămâna trecută, gigantul de petrol și gaze BP anunța că, potrivit estimărilor sale, este extrem de improbabil ca Europa, inclusiv Marea Britanie, să aibă o producție semnificativă de gaze de șist în următorii 20 de ani, întrucât condițiile geologice, tehnice, legislative și sociale sunt mult mai puțin avantajoase decât în Statele Unite. În plus, în ultimele câteva luni, declinul puternic al preţurilor hidrocarburilor la nivel mondial au obligat marii producători energetici să reducă cheltuielile şi să renunţe la proiectele nerentabile.

Din acest punct de vedere, Polonia pare a fi un exemplu ilustrativ pentru eșecul proiectelor de dezvoltare de gaze de șist la nivel european. Totul pare a fi pornit de la estimările ultraoptimiste ale US Energy Information Administration cu privire la cuantumul rezervelor de gaze de șist din Europa, dar și la accesibilitatea extragerii acestora din punct de vedere geologic și tehnic.

Astfel, inițial, americanii estimau rezervele de gaze de șist ale Poloniei la 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Însă în 2012, aceste estimări au fost reduse drastic, la doar maxim 768 miliarde de metri cubi, punând grav la îndoială seriozitatea și acuratețea primelor estimări. În plus, condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi neconvenționale s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În consecință, rând pe rând, mari companii internaționale de petrol și gaze precum Total, Exxon, ENI, Marathon Oil sau Talisman Energy au renunțat la proiectele lor de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist din Polonia.

US Energy Information Administration estima resursele de gaze de șist recuperabile tehnic ale României la 1.444 miliarde de metri cubi.

{jathumbnailoff}

 În prima jumătate a lunii ianuarie, Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti. Potrivit informaţiilor Energy Report, motivul radierii a fost încetarea activităţii sucursalei.

Vara trecută, gigantul american a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai a anului trecut, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, localitate unde au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor. De altfel, acesta a fost primul loc din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Doar anul trecut, Chevron România Exploration and Production şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, se arată în două decizii ale companiei, consultate de Energy Report.

Pe plan local, Chevron mai e prezentă prin companii precum Chevron Global Energy Inc şi Chevron Lubrificants Romania.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu va accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale fără dezbatere și fără garantarea sănătății publice, protecției mediului și intereselor comunităților locale.

"În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale", afirmă Iohannis, într-o postare pe Facebook.

În campanie, tot pe Facebook, Iohannis declara că nu va accepta "ca proiecte precum <Roșia Montană> sau <gazele de șist> să fie aprobate peste noapte și în condiții care pun în pericol oamenii și mediul".

Asta în condițiile în care premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are. "Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Pe de altă parte, din ultimul raport trimestrial al canadienilor de la Gabriel Resources, proprietarii Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltatorul proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, publicat pe 11 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, reiese că Gabriel Resources se aștepta ca alegerile să fie câștigate de Victor Ponta, ceea ce ar fi însemnat necesitatea numirii unui nou premier și potențiala schimbare a unor miniștri deținători de portofolii-cheie pentru procesul de autorizare a proiectului aurifer de la Roșia Montană.

"Dat fiind că nici unul dintre candidați nu a obținut o majoritate de 50% + 1 la primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 2 noiembrie, va avea loc un al doilea tur, la care vor participa candidații de pe primele două locuri, Ponta și Iohannis, pe 16 noiembrie. Compania a mai indicat și în trecut că este improbabil să fie luată vreo decizie-cheie cu privire la aprobarea proiectului înainte de aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale și de finalizarea schimbărilor politice presupuse de acesta. Aceste schimbări includ numirea unui nou premier, în cazul în care Ponta va ajunge președinte, precum și potențiale numiri de noi miniștri în portofolii-cheie din Guvern. Noul președinte își va prelua funcția pe 22 decembrie 2014. Procesul numirii unui nou premier presupune nominalizarea de către președinte, urmată de aprobarea acestuia de către Parlament, ceea ce ar prelungi până în 2015 incertitudinea cu privire la schimbarea miniștrilor-cheie care ar putea influența direct procesul decizional cu privire la aprobarea proiectului", se spune în raportul pe trimestrul III al Gabriel Resources.

Iohannis: Explorare da, exploatare nu încă

În octombrie, Iohannis și-a asumat un angajament referitor la proiectele de exploatare de resurse naturale care pun probleme mediului sau comunităţilor.

"Nu voi accepta proiecte care nu sunt bine verificate şi care pun în pericol comunitatea din zonă sau mediul. Ca să fiu mai specific, nu voi accepta să fie promovate proiecte tip Roşia Montană", declara candidatul ACL.

Întrebat dacă prin angajamentul său le transmite investitorilor americani că nu au nicio şansă la exploatarea gazelor de şist, Iohannis a negat, adăugând că prin acest mesaj le spune tuturor că primele criterii care trebuie să conteze în ceea ce priveşte exploatările sunt siguranţa oamenilor din comunitate şi evitarea pagubelor de mediu.

"Dacă tehnologia garantează aceste lucruri, este foarte bine şi se poate face următorul pas. Dacă nu, nu", a completat el.

În ceea ce priveşte folosirea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de şist, el a susţinut că există discuţii între specialişti şi că nu există o poziţie clară în această chestiune.

În octombrie anul trecut, Iohannis declara, răspunzând unei întrebări, că i se pare un lucru "excepțional de bun" faptul că autoritățile din Vaslui au avizat explorarea gazelor de șist de către o firmă străină, adăugând că statul român este "incapabil" să facă astfel de investiții.

"Mi se pare un lucru excepțional de bun. Noi trebuie să știm ce resurse avem. Că le exploatăm apoi sau nu, este partea a doua. Dar, să stai așa pe o țară și să nu știi ce ai, este total greșit. Și dacă metode și tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, sunt de părere că trebuie făcute", a răspuns Iohannis.

"Dacă apare o consecință negativă, ea apare în locul unde se petrece exploatarea și, de aceea, este bine ca politicienii să cântărească foarte bine dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot. Dar să condamni paușal explorări și exploatări prin firme străine mi se pare absolut exagerat. Economia românească funcționeaza datorită investitorilor străini. Dacă i-am scoate și ar rămâne numai ai noștri, ar rămâne foarte, foarte puțină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a atrage investiții străine în România, care și creează locuri de muncă", a mai spus Iohannis, adăugând că "e bine să nuanțăm aceste lucruri și să devenim mai puțin xenofobi economic".

În iunie anul acesta, Iohannis declara că agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotriveşte, deocamdată, exploatării.

„Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, spunea Klaus Iohannis.

Redevențe pentru comunități locale, primării și proprietari de terenuri

Pe de altă parte, în programul său electoral, Iohannis arăta că comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arăta în programul electoral al lui Iohannis, intitulat "România lucrului bine făcut".

Iohannis mai spunea că trebuie finalizat procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, "cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului". Asta în contextul în care, potrivit lui Iohannis, "securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale".

"În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și, prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici", promitea candidatul ACL.

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis este primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

S-a scăpat Ponta la informații confidențiale?

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Mai devreme cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are, a declarat, duminică seara, în cadrul unei emisiuni televizate, premierul Victor Ponta.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine, transmite Mediafax.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

El a precizat că gazele convenţionale din Marea Neagră sunt în explorare.

În urmă cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Companiile de stat din România, individual sau în cadrul unor organizații profesionale naționale, au cheltuit, anul trecut, în total, până la 900.000 euro pentru finanțarea de activități de lobby pe lângă instituțiile Uniunii Europene, prin intermediul a 49 de lobbyști, potrivit estimărilor din Registrul de Transparență al UE, gestionat de Comisia Europeană și Parlamentul European. Chevron și Gabriel Resources, companii private cu interese și în România, au cheltuit, în același scop, o sumă totală estimată la 1,2 milioane euro.

Companiile și organizațiile care fac lobby la Bruxelles și Strasbourg se înscriu în mod voluntar în Registrul de Transparență al UE și își estimează costurile de reprezentare a intereselor pe lângă instituțiile europene potrivit unui set de îndrumări elaborat de Comisia Europeană. Unul din obiectivele declarate ale noii președinții a Comisiei Europene este ca înscrierea în și raportările către Registrul de Transparență să devină general obligatorii.

Astfel, potrivit datelor din Registrul de Transparență, Asociația Aeroporturilor din România (AAR) a raportat, anul trecut, cheltuieli pe activități de lobby pe lângă UE de până la 400.000 de euro, Asociația utilizând serviciile a 11 lobbyști. AAR nu precizează care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

Lobby energetic

Centrul Român al Energiei (CRE), organizație din care fac parte companiile energetice de stat Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Termoelectrica și Transgaz, precum și mai multe companii private, estimează că a cheltuit anul trecut pentru lobby la UE suma de 200.000 de euro, utilizând serviciile a 2 lobbyști, respectiv președintele organizației, Stelian Gal, fost director general al Transelectrica, și Costin-Mihai Păun, secretar general al CRE și fost membru în Consiliul de Administrație al Electrica.

Activitățile de lobby ale CRE de anul trecut de la UE au acoperit tematici precum Directiva privind eficiența energetică, Direcții privind infrastructura energetică europeană, rețele inteligente, orașe inteligente energetic, coduri de rețea sau mecanismul european de compensare.

La rândul său, Asociația pentru Servicii Energetice din România (ASER), care grupează producători și distribuitori locali de energie termică, căldură și servicii de apă din România, a cheltuit, în 2013, o sumă estimativă de până la 100.000 de euro pe activități de lobby la UE, prin intermediul a 10 lobbyști. Subiectul principal de interes a fost Directiva UE privind eficiența energetică, transpusă anul acesta în legislația românească prin Legea 121/2014.

ASER a mai avut ca interes obținerea de sprijin de la UE pentru promovarea în rândul consumatorilor a avantajelor folosirii contractelor de tip ESCO, bazate pe îmbunătățirea eficienței energetice.

Poșta Română nu spune pentru ce face lobby

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA a cheltuit anul trecut pe lobby la UE o sumă estimată de până la 100.000 de euro, prin intermediul a 3 lobbyști, principalul punct de interes al ROMATSA fiind implementarea legislației europene privind spațiul aerian unic al UE.

Poșta Română a avut cheltuieli estimative de lobby la UE, anul trecut, de 50.000 de euro, prin intermediul a 6 lobbyști, fără să raporteze care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

În fine, Romtelecom a cheltuit estimativ tot 50.000 de euro, dar prin intermediul a 17 lobbyști, interesul companiei fiind legat de proiectele UE cu privire la societatea informatică.

Top 10 – dominat de companiile energetice

Pe de altă parte, din Registrul de Transparență rezultă că, anul trecut, compania americană de petrol și gaze Chevron, cu activități și în România, a avut cheltuieli estimative de lobby de până la 1 milion de euro, prin 3 lobbyști. Aici intră inclusiv costurile birourilor închiriate de companie în acest scop. Interesele de lobby ale Chevron au fost legate de reglementările UE privind energia, mediul, schimbările climatice și piața internă.

Rușii de la Gazprom au cheltuit 1,25 milioane euro, prin 5 lobbyști, pentru a monitoriza evoluția legislației UE din domeniul energetic, potrivit propriilor declarații din Registrul de Transparență.

Grupul german E.ON a cheltuit 2,2 milioane de euro pe lobby la UE, prin 4 lobbyști, pe subiecte energetice și de protecția mediului. 

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au cheltuit până la 300.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte precum calitatea combustibililor, infrastructură energetică, coridorul sudic de gaze, gaze de șist, siguranța activităților petroliere offshore, precum și politici energetice, de climă și de mediu.

Italienii de la Enel au cheltuit în total o sumă estimativă de până la 600.000 euro, pe subiecte legate de energie și climă, iar cehii de la CEZ - 300.000 de euro prin 3 lobbyști, oe teme similare. .

La rândul lor, canadienii de la Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation, operatorul concesiunii aurifere de la Roșia Montană, au raportat cheltuieli estimative de lobby la UE pe 2013 de până la 200.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte legate de legislația minieră europeană, precum și de cea a protecției mediului și a apei.

Potrivit datelor din Registrul de Transparență sintetizate de site-ul LobbyFacts, un proiect comun al ONG-urilor europene Friends of Earth Europe, Corporate Europe Observatory și LobbyControl, top 10 de anul trecut al cheltuielilor corporatiste de lobby la UE este dominat de companiile energetice și arată în felul următor:

Phillip Morris – 5,25 milioane euro
ExxonMobil – 5 milioane euro
Microsoft – 4,75 milioane euro
Shell – 4,5 milioane euro
Siemens – 4,35 milioane euro
GDF Suez – 4 milioane euro
General Electric – 3,5 milioane euro
Huawei Technologies – 3 milioane euro
Bayer AG – 2,76 milioane euro
Telekom Austria Group – 2,75 milioane euro

Proprietarii de terenuri cu zăcăminte de țiței și gaze naturale din Colorado și din alte state din SUA se mobilizează pentru a protesta împotriva măsurilor de interzicere a explorării și exploatării de hidrocarburi din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică luate de unele autorități locale, despre care spun că îi privează în mod abuziv de sume de miliarde de dolari pe care le-ar putea încasa sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze.

Guvernatorul statului Colorado, John Hickenlooper, a invocat în mod repetat drepturile proprietarilor de astfel de terenuri de a-și valorifica resursele minerale aflate pe proprietățile lor pentru a se opune unei propuneri ce urmează a fi scoasă la referendum în noiembrie, prin care autorităților locale de la nivel de comitat sau localitate li s-ar da mai multe puteri în ceea ce privește reglementarea și supravegherea operațiunilor de foraj după petrol și gaze din jurisdicțiile lor, scrie Bloomberg.

Acum, acești proprietari au început să se organizeze și să treacă la acțiuni publice pentru a protesta față de interdicțiile adoptate de unele autorități locale față de exploatarea de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

„Aici în Niobrara avem zăcăminte valoroase, care ar putea valora mulți bani. Nu mi se pare corect să nu-mi pot valorifica aceste drepturi”, spune Bill Peltier, ale cărui terenuri, aflate în proprietatea familiei sale de cinci generații, sunt traversate de o formațiune de șisturi bituminoase bogată în hidrocarburi.

Vor să-și facă auzită vocea

Proprietarii de terenuri cu resurse de țiței și gaze devin o forță în polemica dintre companiile petroliere, autorități și cei care se opun forajului prin fracturare hidraulică despre cum ar trebui reglementate activitățile de foraj derulate în apropierea zonelor rezidențiale. Din California și până în New York, proprietarii de terenuri cu resurse minerale își unesc forțele cu cele ale companiilor de petrol și gaze pentru a-și face auzită vocea în dezbaterea națională despre fracturarea hidraulică.

Mai precis, acești proprietari se manifestă din ce în ce mai mult ca activiști, în condițiile în care activiștii ecologiști încurajează municipalitățile să interzică sau să impună limite extrem de stricte forajului prin fracturare hidraulică. Se estimează că, la nivel național, astfel de reglementări sunt în vigoare în 435 de jurisdicții locale din SUA. De exemplu, în Santa Barbara County din California, locuitorii care se opun fracturării hidraulice și-au unit eforturile cu cele ale mai multor organizații ecologiste, printre care Sierra Club, pentru a forța supunerea la referendum în noiembrie a unei măsuri de interzicere a „operațiunilor petroliere de intensitate mare”.

„Lumea nu-și dă seama că imensa majoritate a proprietarilor de terenuri cu resurse minerale sunt oameni de rând. Cei care se opun forajelor petroliere în apropierea zonelor rezidențiale pretind că o fac pentru a-și feri proprietățile de depreciere. Dar în același timp, astfel de interdicții depreciază cu totul valoarea drepturilor asupra resurselor minerale proprietate privată”, spune Ed Hazard, agent imobiliar și proprietar de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi lângă Santa Monica, California, pe care nu le va putea valorifica concesionându-le companiilor specializate, dacă interdicția va fi votată.

În Colorado, oponenții fracturării hidraulice, inclusiv membrul democrat al Camerei Reprezentanților Jared Polis, au sprijinit o inițiativă la nivel de stat care să dea comunităților locale mai multă putere de reglementare asupra activităților de foraj după hidrocarburi. Polis a acceptat, ulterior, să își retragă sprijinul pentru această inițiativă în schimbul înființării unei comisii specializate care să studieze impactul fracturării hidraulice asupra sănătății publice și a mediului înconjurător.

Despre ce bani vorbim

Pe măsură ce sondele petroliere se apropie tot mai mult de suburbiile rezidențiale, conflictul pe marginea fracturării hidraulice se amplifică. În Boulder County, Colorado, este în vigoare din 2012 un moratoriu asupra oricăror operațiuni noi de foraj petrolier.

„Scopul nostru nu este să-i prejudiciem pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, însă vrem să ne asigurăm că, indiferent de felul în care sunt dezvoltate resursele energetice ale statului nostru, acest lucru se va face fără să producă pagube”, spune Elise Jones, membră a Board-ului Comisiilor de Reglementare din Boulder County.

Autoritățile din comitat au mai adoptat reglementări care impun distanțe minime între sonde și școli sau locuințe, precum și standarde de calitate pentru aerul și apa din zonele unde se forează.

Moratoriul îi prejudiciază pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, mulți dintre aceștia fiind în vârstî și depinzând de redevențele de la companiile de petrol și gaze pentru cheltuielile curente, spune Michelle Smith, președintele filialei din Denver a unei organizații naționale de protecție a drepturilor acestor proprietari. Smith însăși folosește banii primiți ca redevențe de pe urma producției de pe terenurile pe care le deține lângă Denver pentru a-și dezvolta propria fermă producătoare de alimente eco.

Potrivit unei firme de consultanță în domeniul petrolier din Dallas, doar în Boulder County, valoarea rezervelor de hidrocarburi aflate în zăcăminte încă neexploatate este estimată între 1 și 2 miliarde de dolari. Un proprietar care deține un teren de doar 500 de metri pătrați cu zăcăminte de hidrocarburi poate încasa, pe întreaga durată a producției de pe respectivul teren, redevențe totale de până la 64 de milioane de dolari.

Colorado se află pe locul 6 în clasamentul statelor americane cu cea mai mare producție de gaze naturale și pe locul 9 la producția de țiței. După ce mii de sonde noi au fost forate la poalele Rocky Mountains în ultimii ani, cinci municipalități au interzis sau au impus moratorii pe fracturarea hidraulică, în 2012 și 2013, în urma unor referendumuri locale. Trei dintre acestea au fost declarate ilegale de instanțele de judecată, în iulie și august anul acesta.

Proprietarii de terenuri cu resurse minerale vor participa la o campanie promoțională despre beneficiile economice ale exploatării de hidrocarburi prin fracturare hidraulică, finanțată de un ONG sprijinit de companii petroliere, precum și la producția unui documentar proprietari care încasează redevențe de la petroliști.

Comasare forțată

În contextul boom-ului american al hidrocarburilor de șist exploatate prin fracturare hidraulică, drepturile de proprietate ale deținătorilor de terenuri cu resurse sunt încălcate nu doar prin măsuri de restricționare sau interzicere a forajelor, chiar adoptate prin referendum democratic, ci și, în cazul celor care nu vor să-și concesioneze terenurile petroliștilor, prin comasare forțată.

Este vorba despre puterea autoritatilor de a ii obliga pe proprietari sa accepte, impotriva vointei lor, instalarea de unitati de exploatare minerala pe terenurile proprii. Mai mult, in unele astfel de cazuri, refuzul proprietarilor de a-si da acceptul pentru exploatarea resurselor minerale localizate in subsolul terenurilor lor nu doar ca ramane fara rezultat (proiectele merg inainte, peste capul lor), ci, inca si mai revoltator, proprietarii isi pierd si dreptul de a incasa redevente de la companiile care le exploateaza proprietatile.

Reuters prezinta povestea unei familii din Arlington, Texas, proprietara asupra unui teren bogat in gaze naturale. Cuplul a primit o propunere de concesionare a terenului din partea companiei Chesapeake Energy Corp, care, daca ar fi fost acceptata, ar fi insemnat pentru familie venituri lunare de mii de dolari din redevente. Insa cei doi soti au decis in cele din urma sa refuze propunerea, ambii fiind din principiu impotriva exploatarilor prin fracturare hidraulica in zonele urbane.

Cu toate acestea, cei de la Chesapeake nu au renuntat si au reusit sa obtina de la o agentie de stat din Texas o decizie executorie in urma careia nu doar ca au capatat dreptul de a fora dupa gaze pe proprietatea familiei respective impotriva vointei acesteia, ci si de a o face pe gratis, fara sa le mai plateasca sotilor nici un fel de redevente.

Intr-o situatie asemanatoare s-a trezit un proprietar de teren din Ohio, care, potrivit The Huffington Post, a fost obligat sa accepte sonde de petrol si gaze pe proprietatea sa in pofida opozitiei sale, pe care si-a motivat-o cu argumente religioase, spunand ca parte din credinta sa catolica este imperativul de protectie si conservare a naturii de catre om, ca pastrator si ingrijitor al Creatiei divine.

Ca și în Colorado, e vorba tot de tirania majorității

In mai multe state americane sunt in vigoare legi si reglementari care permit asa-numita comasare fortata a terenurilor bogate in resurse minerale exploatabile de catre companiile concesionare. Mai precis, daca firmele de exploatare reusesc sa demonstreze autoritatilor statului (si cel mai adesea reusesc) ca au capatat acces, prin concesiune voluntara, la un numar suficient de mare de terenuri alaturate, iar proprietarii care refuza sa concesioneze ameninta, prin refuzul lor, eficienta economica a proiectului de exploatare, atunci statul are puterea de a ii obliga, practic, pe proprietarii „recalcitranti", sa concesioneze, in unele cazuri retragandu-le chiar dreptul de a incasa redevente.

Eficienta economica a unei exploatari minerale este cu atat mai mare cu cat terenurile pe care se desfasoara sunt comasate si acopera o suprafata mai mare.

In replica, autoritatile sustin ca aceste reglementari nu incalca de fapt drepturile de proprietate ale celor care refuza sa concesioneze, ci dimpotriva, protejeaza interesele celorlalti proprietari, cei dispusi sa concesioneze, pentru ca acestia sa nu fie impiedicati sa castige bani din redevente ca urmare a refuzului unei minoritati de proprietari, care, astfel, submineaza eficienta economica a exploatarii cu pricina si ii pun in pericol chiar existenta.

„Potrivit legislatiei din Ohio, nu este legal ca unul sau cativa proprietari sa impiedice o vasta majoritate de detinatori de terenuri sa isi exercite dreptul de a isi concesiona proprietatile si de a beneficia financiar de pe urma acestor concesiuni. Suntem intr-o democratie si majoritatea decide. Datoria noastra ca institutie este sa nu lasam resursele minerale sa zaca neexploatate sub pamant", spune un purtator de cuvant al Departamentului pentru Resurse Naturale din Ohio, institutia statala cu putere de decizie in astfel de situatii.

Mark Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite la București, recunoaște, într-o declarație acordată publicației americane Mother Jones, că a intervenit pe lângă guvernul de la București pentru a debloca procesul de concesionare de perimetre de explorare de gaze de șist către compania americană de petrol și gaze Chevron.

Declarația face parte dintr-un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

În articol mai este citată Susan Sakmar, profesor de drept la Universitatea din Houston și expert în reglementări privind exploatarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică. Aceasta declară că SUA este una dintre puținele țări din lume unde proprietarii de terenuri cu resurse de hidrocarburi au drept de proprietate și asupra acestor resurse.

"În cele mai multe, dacă nu chiar în toate celelalte state ale lumii, resursele subsolului sunt proprietate de stat și sunt administrate de guverne. Faptul că proprietarii de terenuri pe care se forează nu profită deloc de pe urma exploatării zăcămintelor aflate sub proprietățile lor a stârnit mânia publică în unele părți ale lumii, în special în Europa de Est", spune ea.

Oficiali ai SUA speculează că și Rusia are un rol în cristalizarea protestelor împotriva exploatării de gaze de șist prin fracturare hidraulică în regiune. "Percepția în rândul diplomaților din regiune este că, în acest fel, Rusia își protejează interesele. Din motive evidente, rușii nu vor ca aici să se exploateze gaze de șist", spune Mark Gitenstein.

Articolul din Mother Jones mai relatează momente legate de forajul primei sonde de explorare pentru gaze de șist a Chevron de la Pungești și de protestele localnicilor față de acest demers. Potrivit unui document de la Cancelaria primului ministru, citat de publicația americană, înainte de debutul lucrărilor de foraj, un oficial român s-a întâlnit cu executivi ai Chevron și cu un atașat comercial de la ambasada SUA de la București pentru a pune la punct o strategie de PR.

Aceștia ar fi decis să organizeze un eveniment pe tema respectivă la Palatul Victoria și l-au ales drept purtător de cuvânt al campaniei de PR pe Damian Drăghici, "un carismatic parlamentar român și o personalitate recunoscută din rândul minorității rome, care are o prezență considerabilă în regiunea în care Chevron vroia să foreze".

"A fost cu adevărat extraordinar să văd ce nivel de colaborare exista între toți acești jucători. Era ca și cum ar fi fost toți divizii ale aceleiași companii", spune, pentru Mother Jones, jurnalistul Vlad Ursulean, care a scris pe larg despre activitățile Chevron în România.

SUA salută gradul sporit de transparență și consultare cu cei implicați de care dă dovadă Guvernul României la elaborarea strategiei sale energetice, însă măsurile fiscale lipsite de viziune ale acestuia și taxarea excesivă riscă să afecteze demersurile de asigurare a securității energetice a României și creșterea rolului țării în cadrul politicilor energetice ale Europei, a declarat, joi, la Mamaia, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Statelor Unite la București, Duane Butcher, cu ocazia Investor Day organizată de Fondul Proprietatea. În plus, Butcher a vizitat platforma de explorare de gaze de șist a Chevron de la Pungești, unde a discutat cu directorul de explorare Gheorghe Orbu și cu Tom Holst, CEO Chevron România.

"Traversăm o nouă criză ruso-ucraineană a gazelor naturale. Din fericire, grație producției sale interne de gaze, România este semnificativ mai puțin afectată de criză decât vecinii săi. Dar să nu uităm că securitatea națională și securitatea energetică sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a tuturor țărilor", a declarat Duane Butcher, adăugând că dezvoltarea sectorului energetic local este esențială atât pentru securitatea energetică a României, cât și pentru cea a țărilor învecinate.

Butcher a arătat că România are un mare potențial de creștere a producției interne de gaze naturale, atât onshore, cât și onshore, însă a adăugat că, pentru aducerea la suprafață a resurselor neexploatate de gaze, România trebuie să asigure un climat investițional care să încurajeze investițiile masive de capital necesare pentru valorificarea respectivelor resurse, prin legi și reglementări prietenoase cu investitorii.

"Mă bucur să văd figuri noi de profesioniști tineri în Cabinet și sunt încrezător că aceștia vor contribui la revizuirea politicii economice a Guvernului în direcția încurajării creșterii economice durabile și în dauna obiectivelor politice pe termen scurt", a subliniat Butcher, cu referire la noii titulari ai portofoliilor de la Departamentul pentru Energie și de la Finanțe, Răzvan Nicolescu și Ioana Petrescu.

Îi dor redevențele și "taxa de stâlp"

Butcher a mai spus că investițiile sustenabile și profitabile sunt de natură să majoreze și încasările bugetare ale statului și că, din acest punct de vedere, SUA îndeamnă Guvernul de la București să-și revizuiască politica de taxare, cu referire specială la noua taxă pe construcțiile speciale (așa-numita "taxă de stâlp"), care reprezintă, în opinia sa, o măsură care descurajează investițiile și afectează profitabilitatea acestora.

"Încurajăm Ministerul Finanțelor Publoce să se consulte cu toate părțile interesate, inclusiv cu toate companiile afectate, în procesul de revizuire a sistemului de redevențe petroliere și să ia în considerare revizuirea taxei pe construcțiile speciale. SUA salută gradul sporit de transparență și consultare cu cei implicați de care dă dovadă Guvernul României la elaborarea strategiei sale energetice, însă măsurile fiscale lipsite de viziune ale acestuia și taxarea excesivă riscă să afecteze demersurile de asigurare a securității energetice a României și creșterea rolului țării în cadrul politicilor energetice ale Europei", a conchis însărcinatul cu afaceri ad-interim al Statelor Unite la București, Duane Butcher.

În ianuarie anul acesta, ambasada Statelor Unite la București se declara dispusă să lucreze alături de Guvernul român pentru punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, în legătură cu modificarea redevențelor pentru petrol și gaze.

Instituția a avertizat că interesul investitorilor străini penru România ar putea să scadă dacă autoritățile nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii privind impactul modificării sistemului de redevenţe petroliere și a criticat graba și opacitatea cu care s-a introdus taxa pe construcțiile speciale.

Duane Butcher vizitează Chevron

Tot joi, ambasada Statelor Unite la București a postat pe contul său de Facebook o fotografie în care apare Duane Butcher, alături de consilierul economic al ambasadei, Susan Garro, discutând, pe platforma de explorare de gaze de șist a Chevron de la Pungești, cu directorul de explorare Gheorghe Orbu și cu Tom Holst, CEO Chevron România.

"Duane și Susan au fost impresionați de măsurile de siguranță și de protecție a mediului luate de companie la Pungești. Explorarea și exploatarea cu succes a resurselor de gaze neconvenționale pot contribui la asigurarea securității energetice a României și a regiunii", afirmă ambasada.

La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale. Activităţile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaş, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafaţă probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator.

Sonda de explorare a gazelor de şist este amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri. Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa este transportată cu cisternele şi depozitată în rezervoarele amplasate în incinta platformei betonate.

Monitorizarea calității apei

Patru puţuri forate la adâncimi de 15 şi 80 de metri au fost executate pe platforma deţinută de compania Chevron la Pungeşti, pentru monitorizarea calităţii apei atât înaintea începerii lucrărilor de explorare a gazelor de şist, cât şi pe timpul şi la finalizarea acestora. Calitatea apei din subteranul platformei unde Chevron va executa lucrări de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea - Pungeşti va fi monitorizată periodic de către compania care execută lucrările de foraj.

Cele patru foraje de monitorizare a calităţii apei de pe platforma de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti (Vaslui) au fost blindate şi sigilate de Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron.

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut - Bârlad, cele patru puţuri de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracţiei apei din subteran, necesară în procesul tehnologic. În acest sens, ABA Prut - Bârlad a blindat şi sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron.

"Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliştea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie şi mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeaşi calitate ca înainte de începerea forajelor", a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană.

Cinci controale

Conducerea Chevron România susține că, la o lună de la începerea explorării gazelor de şist la Siliştea - Pungeşti, s-au desfăşurat cinci controale ale autorităţilor locale sau naţionale la platforma de foraj, respectiv de la Protecţia Mediului, Administraţia Apelor şi Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Potrivit managerului de ţară al companiei Chevron România, Thomas Holst, citat de Mediafax, instituţiile care au fost în control au constatat că operaţiunile de foraj se desfăşoară în siguranţă, fără a pune în pericol mediul sau populaţia din zonă, şi nici pe salariaţii care-şi desfăşoară activitatea pe platforma de explorare.

Forajul de la Siliştea - Pungeşti se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL.

După obţinerea certificatului de urbanism şi a acordului de mediu în cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Judeţean Vaslui, în octombrie 2013, şi autorizaţia de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de şist. Lucrările au început efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună şi jumătate din cauza protestelor localnicilor.

Societatea Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în urmă cu două luni, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

Chevron România Exploration and Production îşi majorează din nou capitalul social, de data asta cu 29 milioane de dolari, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, se arată într-o decizie a companiei din 23 martie. La fel ca în cazul majorărilor de capital precedente, Chevron a apelat la avocaţii de la Pachiu şi Asociaţii.

Precedenta majorare de capital a fost de 34 milioane de dolari şi a fost decisă în 23 septembrie 2013.

Cu această nouă majorare de capital, compania a emis 470.206 de părţi sociale, fiecare cu o valoare de 200 de lei. Astfel, capitalul social este de 489.727.200 lei, împărţit în părţi sociale fiecare cu o valoare de 200 lei.

Compania a obţinut în prima jumătate a lunii un nou certificat de urbanism pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în satul Urdeşti, a cincea până acum în judeţul Vaslui.

Terenul de la Urdeşti, comuna Dodeşti, cu suprafaţă de patru hectare, este al cincilea deţinut de compania Chevron în judeţul Vaslui, unde urmează să fie amplasate sonde de explorare a gazelor de şist, operaţiuni pentru care a obţinut certificate de urbanism. Pentru patru dintre terenuri, respectiv Siliştea - Pungeşti, Popeni - Găgeşti, Plătiniş - Băceşti şi Puieşti, compania petrolieră deţine şi acorduri de mediu, obţinute în urma unor dezbateri publice.

În plus, pentru Siliştea şi Puieşti, Chevron a obţinut şi autorizaţii de construire, emise de CJ Vaslui în octombrie 2013, respectiv începutul lunii aprilie 2014.

Totodată, la Siliştea, după patru luni de amenajare a platformei, a fost ridicată la verticală şi sonda de explorare, urmând ca în luna mai să înceapă efectiv lucrările de explorare a gazelor de şist.

Chevron a obţinut, marţi, un nou certificat de urbanism pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în satul Urdeşti, a cincea până acum în judeţul Vaslui, după ce primarul comunei Dodeşti refuzase iniţial să elibereze un aviz favorabil. Tot marți, Curtea de Apel Suceava a respins irevocabil un recurs al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) față de o decizie anterioară a unei instanțe inferioare, prin care se suspenda un certificat de descărcare arheologică obținut de RMGC în 2011, pentru masivul Cârnic. Și tot marți, Tribunalul Covasna a anulat o decizie a Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Sibiu, de emitere a avizului de mediu pentru “Planul de urbanism zonal modificat (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială Roșia Montană”, promovat de RMGC.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat al cincilea certificat de urbanism pentru societatea Chevron România în vederea obţinerii autorizaţiei de construire pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în localitatea vasluiană Urdeşti, transmite Mediafax.

Documentul a fost emis, marţi, de CJ Vaslui, la mai puţin de o lună şi jumătate după ce aceeaşi instituţie a respins solicitarea companiei petroliere, pe motiv că nu primise un aviz favorabil, aşa cum prevede legea, de la primarul comunei unde ar urma să fie amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

"Între timp, primarul comunei Dodeşti, Victor Popa, a transmis acel aviz în care trebuie să fie menţionate elementele caracteristice regimului juridic, economic şi tehnic ale terenului, rezultate din documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului a comunei. Odată cu primirea avizului, s-a emis certificatul de urbanism pentru «lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Urdeşti»", a declarat, marţi, pentru Mediafax, directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Beşliu.

Primăria a revenit asupra deciziei de interzicere a gazelor de șist

Într-o primă fază, primarul comunei Dodeşti, Victor Popa, a refuzat să elibereze acel aviz către CJ Vaslui, întrucât Consiliul Local a aprobat, la sfârşitul lunii februarie, o hotărâre prin care se interzicea explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei.

"Consilierii locali s-au declarat împotriva gazelor de şist, astfel încât a trebuit să iau act de această hotărâre şi, în consecinţă, nu am transmis niciun răspuns Consiliului Judeţean la solicitarea venită pentru emiterea acelui aviz. Acum să vedem ce se va întâmpla cu hotărârea, dacă va primi avizul de legalitate de la Prefectura Vaslui", afirma primarul Victor Popa.
Prefectura Vaslui nu a dat aviz favorabil şi a atacat în instanţă hotărârea CL, la mijlocul lunii martie.

La două săptămâni de la depunerea plângerii la Tribunalul Vaslui, CL Dodeşti a revenit şi a votat anularea hotărârii de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist în comună astfel încât procesul a încetat de drept. Odată cu anularea hotărârii, şi primarul Victor Popa a emis acel aviz către CJ Vaslui.

Terenul de la Urdeşti, comuna Dodeşti, în suprafaţă de patru hectare, este al cincilea deţinut de compania Chevron pe teritoriul judeţului Vaslui, unde urmează să fie amplasate sonde de explorare a gazelor de şist, operaţiuni pentru care a obţinut certificate de urbanism. Pentru patru dintre locaţii, respectiv Siliştea - Pungeşti, Popeni - Găgeşti, Plătiniş - Băceşti şi Puieşti, compania petrolieră deţine inclusiv acorduri de mediu, obţinute în urma unor dezbateri publice.

De asemenea, pentru locaţiile de la Siliştea şi Puieşti, Chevron a obţinut şi autorizaţii de construire, emise de CJ Vaslui în octombrie 2013, respectiv începutul lunii aprilie 2014.

Totodată, la Siliştea, după patru luni de amenajare a platformei, a fost ridicată la verticală şi sonda de explorare, urmând ca în două-trei săptămâni să înceapă efectiv lucrările de explorare a gazelor de şist.

Înfrângere pentru RMGC

Curtea de Apel Suceava a respins irevocabil, marți, un recurs al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) față de o decizie anterioară a unei instanțe inferioare, prin care se anula un certificat de descărcare arheologică obținut de RMGC în 2011, pentru masivul Cârnic.

Efectul suspendării certificatului de descărcare arheologică este temporar și depinde de deznodământul unui alt proces, declanșat de trei ONG-uri, prin care se solicită anularea respectivului act, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources, acționarul principal al RMGC. Următorul termen în procesul privind anularea certificatului este programat pe 20 mai, la Tribunalul Buzău.

"O decizie irevocabilă cu privire la procesul privind anularea certificatului de descărcare arheologică ar putea întârzia mai multe luni și s-ar putea ajunge chiar în 2015", apreciază RMGC.

Certificat din 2011

Compania mai amintește că, în septembrie 2013, Tribunalul București a respins o solicitare similară de anulare a certificatului de descărcare arheologică, într-un proces separat, declanșat de alte două ONG-uri. Decizia de respingere nu este irevocabilă.

"Înțelegem că suspendarea certificatului de descărcare arheologică nu ar trebui să ducă la suspendarea, terminarea sau întârzierea oricărui proces de obținere de autorizații care se desfășoară în prezent în paralel și că procesul de evaluare a impactului proiectului minier asupra mediului poate continua. Mai mult, suspendarea certificatului de descărcare arheologică nu afectează sau anulează nici un fel de drepturi pe care compania le deține sau le-a obținut anterior cu privire la proiect", se arată în comunicatul Gabriel Resources.

Pe 14 iulie 2011, Direcţia de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii emis în aceeaşi zi.

Instanța anulează și un aviz de mediu

Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic în 2004, acesta fiind anulat în instanţă trei ani mai târziu, în urma acţiunii asociaţiei Alburnus Maior. "Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se spunea în comunicatul ministerului din iulie 2011, în care era menţionat şi un plan în acest sens iniţiat de ministrul de atunci (și de acum), Kelemen Hunor.

Tot marți, Tribunalul Covasna a anulat Decizia nr. 2849/07.03.2011, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) privind emiterea avizului de mediu pentru documentul „Modificare Plan Urbanistic Zonal - zona de dezvoltare industrială Roşia Montană”, promovat de RMGC.

Potrivit ONG-urilor care au declanșat procesul, anularea deciziei privind emiterea avizului de mediu are ca efect faptul că RMGC nu va putea obţine aprobarea Consiliului Local Roşia Montană pentru planul de urbanism zonal.

"În al doilea rând, existenţa unui aviz de mediu valabil pentru planul de urbanism aferent este o premisă esenţială pentru desfăşurarea în condiţii de legalitate a procedurii de emitere a acordului de mediu", susțin ONG-urile.

Au pus cruce anului electoral

Dezvoltatorul proiectului minier Roșia Montană va rata fereastra de oportunitate pentru flotarea la bursa londoneză din cauza întârzierilor apărute în aprobarea proiectului, scria cotidianul britanic Daily Telegraph, la jumătatea lunii martie.

Compania canadiană Gabriel Resources intenționa să acceseze piața londoneză pentru vânzarea unor obligațiuni în valoare de 1,5 miliarde de dolari, cu care să finanțeze dezvoltarea proiectul minier Roșia Montană.

Însă, din cauza incertitudinii politice, obținerea autorizațiilor necesare pentru acest proiect a fost amânată, comentează sursa citată. Comisia parlamentară specială pentru Roșia Montană a respins, pe 11 noiembrie 2013, proiectul în forma venită de la Guvern. O a doua încercarea pentru aprobarea proiectului a eșuat în luna decembrie. Între timp, coaliția guvernamentală a fost modificată, locul liberalilor fiind luat de UDMR.

''Roșia Montană a devenit un subiect de dispută în alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Aș fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în restul anului 2014'', a declarat directorul general al Gabriel Resources, Jonathan Henry.

Pe 1 aprilie, RMGC anunța că este constrânsă să-şi restrângă foarte mult activitatea, efectul acestei măsuri fiind reducerea numărului de angajaţi cu aproximativ 80%.

Chevron intenționează să înceapă "în două-trei săptămâni" lucrările pentru explorarea gazelor de șist în România, a declarat, marți, pentru AFP, unul dintre directorii companiei, aflat în vizită în zona în care ar urma să fie executate lucrările și unde sute de persoane se opun acestui proiect.

"Ne așteptăm ca explorările la Pungești să înceapă în două-trei săptămâni", a declarat directorul Chevron pentru România, Tom Holst, citat de AFP, preluată de Agerpres.

Grupul american și-a întrerupt de mai multe ori activitățile pentru explorarea gazelor de șist la Pungești, din cauza protestelor locuitorilor din acest sat din nord-estul României și a opoziției activiștilor ecologiști, scrie AFP.

Marți, Chevron a organizat o deplasare a jurnaliștilor la Pungești, unde ar urma să fie forat prima sondă de explorare a gazelor de șist din România. Cu toate acestea, sute de opozanți, supravegheați îndeaproape de jandarmi, au reușit să se apropie de zona de foraj strigând "Nu, gazelor de șist!".

Numeroși locuitori din această regiune se tem de efectele negative asupra mediului pe care le-ar putea provoca fracturarea hidraulică, tehnica de extracție a gazelor de șist. Deși această metodă este permisă în SUA, ea este interzisă de exemplu în Franța. Însă Tom Holst a dat asigurări că grupul Chevron va respecta normele de mediu.

Fără fracturare hidraulică în faza de explorare

"Nu vom utiliza fracturarea hidraulică pentru explorare", a insistat Tom Holst, adăugând că orice decizie cu privire la o eventuală extragere a gazelor prin intermediul metodei de fracturare hidraulică nu va fi luată decât peste trei sau cinci ani.

Potrivit unui raport al US Energy Information Agency (EIA), Polonia are cele mai mari rezerve de gaze de șist din Europa (4.190 de miliarde de metri cubi), urmată de Franța (2.879 miliarde de metri cubi) și România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Chevron a obţinut cea de-a doua autorizaţie de construire în Vaslui, după cea de la Pungeşti, pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist în Puieşti, documentul fiind eliberat de Consiliul Judeţean după depunerea tuturor actelor de către compania petrolieră.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a emis societăţii Chevron România SRL o nouă autorizaţie de construire pentru "Lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", document obţinut de compania petrolieră la mai bine de jumătate de an după declanşarea procedurilor în acest sens, potrivit Mediafax.

Instituțiile de stat spun că totul este legal

Autorităţile vasluiene susţin că eliberarea autorizaţiei s-a făcut, ca şi în cazul de la Pungeşti, cu respectarea legislaţiei în domeniu, după depunerea la dosar de către Chevron a tuturor documentelor solicitate.

"O autorizaţie de construire, indiferent despre ce obiectiv este vorba, se eliberează doar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale. Societatea Chevron România Exploration and Production SRL a realizat toate cerinţele impuse în certificatul de urbanism astfel încât a obţinut autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", a declarat, pentru Mediafax, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Eliberarea autorizaţiei de construire la Puieşti s-a făcut după ce Chevron obţinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de şist în extravilanul localităţii respective. Compania petrolieră a depus solicitarea pentru obţinerea acordului de mediu la Puieşti în toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc şi dezbaterea publică pe marginea proiectului, şedinţă care s-a desfăşurat, pe o perioadă de două ore, printre huiduieli şi fluierături ale localnicilor şi activiştilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea - Pungeşti, Păltiniş - Băceşti şi Popeni - Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea - Pungeşti.

Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind demarate efectiv pe 2 decembrie 2013.

S-au reluat protestele

Autocarul în care se aflau jurnaliştii care au vizitat perimetrul deţinut de compania Chevron la Pungeşti a fost lovit cu ouă şi pietre de către localnicii care protestează faţă de explorarea şi exploatarea gezelor de şist, incidentul având loc la intrarea în localitatea Siliştea.

Manifestanţii care au protestat în faţa amplasamentului Chevron s-au retras, marţi după-amiază, la intrarea în localitatea Siliştea, unde au aşteptat autocarul care îi transportă la Vaslui sau la Iaşi pe jurnaliştii care au vizitat şantierul amenajat la Pungeşti de către compania petrolieră, transmite Mediafax.

În momentul în care autocarul a ajuns în dreptul manifestanţilor, aceştia au aruncat cu pietre şi ouă în mijlocul de transport, pe care au încercat să îl blocheze.

Incidentele au avut loc în prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor care îi supravegheau pe protestatari la intrarea în localitatea Siliştea, pe drumul judeţean Gârceni-Vaslui, şi care au reuşit să îi îndepărteze pe aceştia de pe şosea. În urma incidentelor nu a fost rănită nicio persoană. După plecarea autocarului cu jurnalişti, manifestanţii au rămas la faţa locului, continuând protestele.

Peste 50 de localnici s-au adunat, marţi la prânz, în faţa perimetrului deţinut de compania petrolieră Chevron la Siliştea-Pungeşti, în zonă fiind mobilizaţi şi zeci de jandarmi, pentru a preveni eventuale incidente.

Manifestanţii aveau bannere cu mesaje prin care cer întreruperea operaţiunilor companiei Chevron. Protestatarii, aflaţi lângă gardurile care delimitează perimetrul deţinut de Chevron, au huiduit şi au scandat lozinci precum "Apă, aer şi natură, nu fractură, nu cianură", "România este ţara noastră, Chevron niciodată nu o s-o otrăvească".

De asemenea, manifestanţii le-au strigat reprezentanţilor companiei Chevron, în timp ce aceştia le prezentau jurnaliştilor amplasamentul pe care se desfăşoară lucrările, să înlăture steagul României de pe sonda de explorare a gazelor de şist care urmează să fie amplasată la Pungeşti.

"Aţi pătat drapelul României când ne-aţi bătut, nu meritaţi drapelul, daţi-l imediat jos", a strigat Constantin Pîslaru, unul dintre liderii Asociaţiei "Mişcarea de rezistenţă Pungeşti".

În paralel, a avut loc o acţiune intitulată "Ziua porţilor deschise", organizată de Chevron exclusiv pentru jurnalişti, cărora li s-a permis accesul pe şantierul unde va fi amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

Şi sâmbătă, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat la Pungeşti faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

Duminică, proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Vaslui, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Criza din Ucraina a intensificat apelurile din partea industriei și a liderilor politici – inclusiv oficiali americani de rang înalt – pentru ca ca Europa să-și dezvolte propria industrie a gazelor de șist. Asta în contextul în care Uniunea Europeană este tot mai vocală în a cere Statelor Unite să-și liberalizeze exporturile de gaze naturale, pentru a salva Bătrânul Continent de dependența de monopolul rus de stat Gazprom.

Președintele Barack Obama a declarat, la o conferință de presă susținută la Bruxelles,că liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru a deveni mai puțin dependenți de gazele rusești și să ia în considerare propriile surse de energie, pentru a face față crizei ucrainene.

„Cred că aceste evenimente au demonstrat nevoia Europei de a-și diversifica sursele de energie”, a spus el.

Cu aproximativ 13,3 mii de miliarde de metri cubi de rezerve potențial recuperabile de gaze de șist, Europa are aproape 80% din rezervele disponibile în SUA, potrivit estimărilor Administrației SUA a Informațiilor din Energie (IEA). Dar unii dintre producătorii de gaze cu cel mai mare potențial, inclusiv Franța și Germania, au interzis fracturarea hidraulică, respectiv tehnologia folosită pentru extragerea gazelor de șist, de frica eventualei contaminări a pânzei freatice. Îngrijorările privind efectele asupra mediului ale locuitorilor au încetinit explorarea în alte părți.

Europa nu e America

Europa rămâne doar într-o fază incipientă a explorării gazelor de șist, în timp ce avântul producției din SUA a micșorat prețurile gazelor naturale în America și a redus dependența față de importurile de energie.

Potrivit datelor IEA, România se află pe locul patru în Europa în ceea ce privește resursele de gaze de șist, cu 1,4 mii de miliarde de metri cubi. Chevron are patru concesiuni în România și intenționează să foreze o sondă de explorare anul acesta. Pe primul loc în Europa se află Polonia, cu zăcăminte estimate la aproape 4,2 mii de miliarde de metri cubi.

Importante companii petroliere, printre care Chevron Corp., Exxon Mobil Corp., Royal Dutch Shell PLC, francezii de la Total SA și italienii de la Eni SpA s-au înghesuit să facă explorări de gaze de șist în Europa în ultimii ani, pentru a vedea dacă rezervele pot fi dezvoltate profitabil. Dar opoziția localnicilor și a activiștilor de mediu, precum și reglementările europene ar putea bloca orice dezvoltare consistentă a industriei gazelor de șist în Europa timp de câțiva ani.

Vicepreședintele Joe Biden a discutat despre relaxarea reglementărilor privind dezvoltarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică în timpul unei vizite recente în Polonia, potrivit unui oficial din admnistrația SUA. Fostele state membre ale blocului sovietic din Est rămân dependente de importurile de gaze rusești și sunt mai receptive la dezvoltarea industriei gazelor de șist decât statele omologe din Vest.

Ucraina e cea mai interesată

Ucraina, care importă aproximativ 60% din gazele sale din Rusia și care a suferit de două ori tăieri ale furnizării în ultimul deceniu, este cea mai dornică să își dezvolte zăcămintele de gaze de șist, care sunt considerate a fi pe al treilea loc în Europa în funcție de potențialul estimat. Luna aceasta, CEO-ul gigantului rus OAO Gazprom a amenințat că va întrerupe din nou alimentarea cu gaze a Ucrainei dacă aceasta nu își va achita factura restantă la gaze de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Anul trecut, Ucraina și-a intensificat eforturile de a a găsi gaze de șist, în efortul de a se elibera de dependența față de gazele rusești, semnând un acord cu Shell pentru a explora și dezvolta prospecțiuni în partea estică a țării și un al doilea cu Chevron, în vest.

Grupuri care reprezintă unele dintre sectoarele cele mai mari consumatoare de energie ale Europei, precum industria siderurgică și petrochimică, au făcut presiuni asupra guvernelor pentru a adopta gazele de șist, susținând că această dezvoltare a industriei va ajuta la îmbunătățirea competitivității în Europa. Prețurile en gros europene ale gazului sunt aproape de două ori mai mari decât în SUA.

Aceste acțiuni de lobby au lăsat unele urme. Mai spre începutul anului, brațul executiv al Uniunii Europene a evitat să impună reguli mai dure explorării gazelor de șist.

Lipsesc drepturile de proprietate asupra subsolului

Dar Europei îi lipsesc unele dintre avantajele naturale ale SUA. Densitatea demografică mai mare limitează spațiul disponibil pentru construirea unor facilități mari de producție, făcând astfel să fie dificil pentru companii să obțină aprobări pentru a demara forajul.

Spre deosebire de americani, proprietarii europeni nu au dreptul să scoată profit din gazele extrase de sub proprietățile lor, dându-le astfel mai puține motive pentru a atrage dezvoltatorii. Mai mult, Europa nu are suficiente instalații și alte echipamente necesare pentru a extrage gazele de șist, ceea ce ar putea lua timp pentru a le obține.

„Este improbabil să fie o producție semnificativă ca volum a gazelor de șist în Europa înainte de 2020”, a spus Richard Sarsfield-Hall, de la firma de consultanță Poyry. „Va lua timp să fie pusă la punct infrastructura, să se elaboreze planurile și să aduci companiile la nivelul la care pot să crească”, a adăugat el.

Chiar și cu susținere politică pentru dezvoltare, producția de gaze de șist în Europa ar putea să nu ajungă la 10 miliarde de metri cubi anual înainte de 2025, deși ar putea crește la 60 de miliarde de metri cubi la un deceniu după, potrivit unui raport publicat de Poytry în noiembrie anul trecut. Chiar și la acel nivel, cele 38 de state membre ale UE tot ar putea avea nevoie, cel mai probabil, să importe aproximativ trei sferturi din necesarul de gaze în 2035.

Vestul e mai reticent decât Estul

Îngrijorările privind impactul asupra mediului al fracturării hidraulice au împiedicat dezvoltarea industriei. Franța ar putea deține 3,8 de mii de miliarde de metri cubi de gaze de șist, potrivit EIA, pe locul doi după Polonia printre statele UE. Dar Franța a revocat licențele companiilor pentru explorare, după ce a interzis fracturarea hidraulică în 2011.

Politicienii s-au dovedit mai flexibili față de gazele de șist în Marea Britanie, introducând reduceri de taxe și alocări pentru comunitățile locale afectate. Dar explorarea merge cu dificultate. S-au forat prea puține sonde, cu mult sub nivelul necesar pentru a confirma volumele disponibile.

Când au fost detectate mici mișcări seismice lângă singurul loc cu operațiuni de fracturare hidraulică din Marea Britanie, în orașul nordic Blackpool, în 2011, guvernul britanic a impus un moratoriu industriei, care a fost ridicat în decembrie 2012. Un val de proteste coordonate de vara trecută împotriva eforturilor de explorare ale unei companii din sudul Angliei au oprit temporar forajul, subliniind nevoia de a obține susținere locală pentru ca aceste companii să facă progrese.

Țări mai apropiate de Rusia, precum Polonia, și-au intensificat eforturile de a dezvolta industria gazelor de șist. Însă structurile geologice s-au dovedit a fi mai puțin favorabile decât se anticipa inițial. În plus, în 2012, estimările cu privire la zăcăminte au fost drastic revizuite în jos și multe companii au renunțat la activitățile din Polonia, cum ar fi Exxon, Marathon Oil Corp. și Talisman Energy Inc.

Zeci de mii de proprietari de terenuri din nordul statului New York, care vor să beneficieze de pe urma eventualelor exploatări de gaze de șist prin fracturare hidraulică care ar urma să se facă pe proprietățile lor, l-au dat în judecată, într-un proces colectiv, pe guvernatorul statului, Andrew Cuomo, în încercarea de a forța autoritățile statale să ia o decizie finală în privința admiterii sau interzicerii utilizării fracturării hidraulice în jurisdicția respectivă.

Un moratoriu de facto asupra fracturării hidraulice de mare volum a fost instituit în statul New York, după ce Departamentul pentru Conservarea Mediului al statului a demarat o analiză asupra tehnologiei respective și a efectelor ei asupra mediului, în 2008. Departamentul pentru Sănătate al statului New York își face, la rândul să, propria evaluare asupra efectelor potențiale ale fracturării hidraulice asupra sănătății publice, evaluare demarată în toamna anului 2012.

Aprobarea sau interzicerea utilizării fracturării hidraulice în activitățile de exploatare de hidrocarburi din statul New York depinde de cele două analize menționate mai sus, scrie The Wall Street Journal.

Și-a depășit atribuțiile

Membrii grupului de proprietari din New York, Joint Landowners Coalition, care reprezintă peste 70.000 de persoane din 17 unități administrative ale statului, afirmă, în plângerea adresată tribunalului, că guvernatorul Cuomo și-a depășit atribuțiile și s-a implicat excesiv în ambele evaluări. Implicarea lui Andrew Cuomo este motivată politic, 2014 fiind an electoral pentru el, se arată în plângere.

„Guvernatorul a amânat ambele evaluări pentru că este îngrijorat cu privire la modul în care vor reacționa oamenii la această chestiune”, a afirmat avocatul.

Biroul de presă al guvernatorului a refuzat să comenteze.

Cele două departamente și conducătorii lor, Nirav Shah, de la Departamentul pentru Sănătate, și Joseph Martens, de la Departamentul pentru Conservarea Mediului, sunt de asemenea menționați în plângere.

Ca alternativă la acest demers de a forța statul să finalizeze analizele evaluative cu privire la fracturarea hidraulică, proprietarii solicită audieri și un proces cu jurați, ceea ce ar însemna că cei doi șefi de instituții ar trebui să depună mărturii. Petenții încearcă de asemenea să obțină, prin ordin judecătoresc, toate înregistrările și documentele legate de cele două analize aflate în derulare.

An electoral

„De când este în funcție, din ianuarie 2011, guvernatorul Cuomo s-a amestecat în procesul de evaluare a fracturării hidraulice, i-a controlat derularea și a împiedicat Departamentul pentru Conservarea Mediului și pe comisarul Martens să își exercite independent autoritatea în luarea deciziei. Guvernatorul Cuomo nu are niciun fel de autoritate legală asupra evaluării Departamentului”, se arată în plângere.

Andrew Cuomo l-a împiedicat de asemenea pe Shah să elaboreze evaluarea în domeniul sănătății, se menționează în plângere.

Kurkoski a spus că guvernatorul Cuomo caută să amâne luarea unei decizii privind fracturarea hidraulică până la alegerile pentru ocuparea acestui post, care au loc anul acesta. Comisarul Martens a spus că este puțin probabil să fie acordat vreun permis pentru fracturarea hidraulică înainte de 2015, la o audiere a legislativului privind bugetul, din ianuarie 2014.

„Este vizibil pentru toată lumea că guvernatorul Cuomo trage de timp în privința deciziei cu privire la fracturarea hidraulică din interes politic”, a spus Dan Fitzsimmons, președintele coaliției de proprietari.

Albă sau neagră?

Opozanții fracturării hidraulice spun că procesul reprezintă o încercare de distragere a atenției opiniei publice. „Industria petrolieră risipește banii din taxele plătite de contribuabili cu acest proces nejustificat”, a spus Isaac Silberman-Gorn, de la Citizen Action of New York.

Acesta este cel puțin al doilea proces intentat statului New York pe chestiunea fracturării hidraulice. Trustul care s-a ocupat de falimentul Norse Energy Corp. U.S.A., acum o divizie închisă a companiei energetice norvegiene, a dat în judecată administrația Cuomo în luna decembrie. În plângere se argumenta, de asemenea, că amânarea fracturării hidraulice era motivată politic.

„Cred că a venit timpul să înțelegem unde se situează guvernatorul în această chestiune”, a spus Kurkovki. „Este o întrebare importantă pentru New York”, a conchis el.

Alți petenți în proces sunt Kark Family Trust, Schaefer Timber & Stone și alți proprietari de teren din nordul statului.

Nu se jenează să ia gaze de șist de la alții

Pe de altă parte, deși se numără printre statele care au interzis fracturarea hidraulică, New York-ul construiește o conducă care urmează a-l alimenta cu gaze de șist ieftine produse în Pennsylvania, provenind din uriașul câmp cunoscut sub numele de Marcellus.

În prezent, New York-ul folosește păcura ca materie primă pentru instalațiile de încălzire, iar tranzacțiile cu aceasta se fac direct la bordul tank-urilor din celebru său port. Paradoxal însă, cel puțin pentru adversarii gazelor de șist din New York, considerentele ecologice și economice duc la o reorientare către folosirea gazului ca materie primă.

Primarul Michael Bloomberg a făcut din îmbunătățirea calității aerului new-yorkezilor un obiectiv personal, ceea ce a ridicat importanța folosirii gazului ca materie primă pe agenda sa. Motivul, gazul este mai puțin poluant decât petrolul, iar câteva sute de mile mai spre vest, zăcământul Marcellus deține un record de majorare a producției de gaze, fapt care duce și la ieftinirea acestora.

Conducta, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, construită de Spectra Energy, firmă cu sediul în Houston, ar urma să alimenteze Manhattan-ul cu peste 800 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, gaz transportat peste râul Hudson. Volumul de gaz este suficient pentru încălzirea a nu mai puțin de 2 milioane de gospodării new-yorkeze, care astfel, vor putea achita prețuri mici pentru o resursă cu exploatarea căreia, de altfel, nu sunt de acord.

În urmă cu doi ani, la marea adunarea anuală a industriei energetice americane, IHS CERAWeek din Houston, oficialii din sectorul de petrol și gaze desconsiderau în proporție covârșitoare îngrijorările publicului legate de fracturarea hidraulică.

Anul acesta, însă, managerii din industrie sunt mai dispuși să vorbească despre problemele pe care le presupune fracturarea hidraulică, tehnologia prin care se eliberează hidrocarburi din șisturi bituminoase, și despre cum intenționează să le rezolve, scrie The Wall Street Journal.

Schimbarea reflectă, în parte, o modificare în ceea ce privește locațiile în care companiile de explorare și extracție își desfășoară activitatea: boom-ul hidrocarburilor de șist a dus la apariția a mii de sonde noi, unele dintre ele situate foarte aproape de zone intens populate, spre deosebire de câmpurile petroliere izolate din trecut. A-i asculta pe localnici devine obligatoriu.

„Se înțelege mai bine nevoia de a lua în serios publicul și de a-l că această dezvoltare explozivă a producției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică poate fi gestionată în condiții de siguranță”, spune Jason Bordoff, director la Center of Global Energy Policy de la Columbia University.

Lecție de aplicat în Europa

Companiile americane de petrol și gaze ar face bine să asimileze în profunzime această lecție dacă vor să extindă fracturarea hidraulică și în Europa, unde dependența față importurile de gaze naturale din Rusia a devenit o chestiune strategică majoră în contextul crizei din Ucraina.

Duminica trecută, ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague, a spus că statele europene ar putea fi nevoite să „regândească abordarea” față de achizițiile de energie din Rusia dacă această criză nu este rezolvată. Șase țări din Europa importă 100% din necesarul lor de gaze din Rusia, iar alte șapte sunt dependente de Gazprom în proporție de cel puțin 50%.

Pe termen scurt, diversificarea surselor de energie în Europa înseamnă arderea altor combustibili. Pe termen mediu, înseamnă căutarea altor exportatori decât Rusia.

Dar pe termen lung, unii oficiali din industria energetică spun că este inevitabil că Europa de Vest va căuta să își deblocheze mai multe dintre propriile rezerve de gaze, ceea ce presupune că trebuie „împăcate și capra și varza”, respectiv publicul îngrijorat cu privire la mediu și tehnicile de extracție precum fracturarea hidraulică.

Drepturi de proprietate privată asupra resurselor subsolului

Departe de sălile de conferințe, fostul președinte al Shell, Mark Moody-Stuart, ținea predici internauților, într-o sesiune Q&A găzduită de Reddit.com, „Întreabă-mă orice”. Unul dintre utilizatori a întrebat care va fi impactul pe termen lung al fracturării hidraulice.

„Cred că problema cu fracturarea hidraulică nu este fracturarea în sine, în măsura ăn care autoritățile de reglementare și supraveghere controlează bine respectarea standardelor legale.”, a răspuns Moody-Stuart. „Problemele țin adesea folosirea terenurilor, de operațiunile continue de forare de care este nevoie pentru a susține producția și de consumul de apă, mai ales în zonele cu deficit de apă”, a adăugat el.

Din lista de probleme legate de fracturarea hidraulică, Moody-Stuart a detaliat impactul asupra proprietarilor de teren – în special în afara SUA – unde drepturile de proprietate asupra terenurilor nu se răsfrâng și asupra subsolului, așa cum este cazul în America.

La evenimentul din Houston, Chris Finlayson, CEO al companiei energetice britanice BG Group, a spus că acesta este un motiv pentru care el nu are speranțe că Marea Britanie, Europa continentală sau, în mare, orice parte a lumii vor practica fracturarea hidraulică la scară mare. Asta până nu vor fi implementate drepturi de proprietate privată asupra terenurilor cu resurse și sisteme de redevențe care să îi stimuleze pe proprietari să permită forajul pe pământurile lor.

„De ce ai fi de acord să se foreze pe proprietatea ta dacă nu câștigi nimic din asta?”, a spus el, referindu-se la situațiile în care drepturile asupra zăcămintelor subsolului aparțin guvernelor și nu persoanelor private.

Mai multă transparență

Dar Sam Laidlaw, CEO al gigantului energetic britanic Centrica PLC, spune că partea bună a crizei din Ucraina este că aceasta ar putea fi un semnal de alarmă pentru Europa. Diversificarea surselor de energie este „absolut vitală”, a spus el, speculând că situația ar putea determina autoritățile europene să mai relaxeze din restricțiile impuse industriei gazelor de șist în Europa.

În măsura în care acest lucru se va întâmpla realmente, industria de petrol și gaze ar trebui să aplice și în Europa schimbarea de atitudine față de public pe care a început să o implementeze în SUA. În contextul în care producția de gaze de șist a luat avânt, rapiditatea cu care se forează noi sonde de-a lungul țării a transformat milioane de persoane în vecini ai industriei energetice. Îngrijorările lor pornesc de la traficul greu de cisterne și scăderea valorii proprietăților lor, până la posibila poluare a apei potabile, creșterea riscurilor seismice și încălzirea globală.

În plus, în cele mai multe state americane, șefii agențiilor statale responsabile cu resursele minerale și cu protecția mediului sunt aleși în mod democratic de către electorat, nu numiți. Astfel încât aceste instituții de stat sunt cu atât mai motivate să facă presiuni asupra companiilor petroliere pentru ca acestea să se arate cât mai grijulii cu îngrijorările publicului,

În plus, simpla noțiune de încălzire globală îi făcea pe mulți executivi din domeniul energiei să se enerveze, dar retorica anti-mediu a fost lăsată mult în urmă la ultima ediție a conferinței anuale de la Houston.

Andrew MacKenzie, CEO al companiei miniere BHP Billiton, a spus că, prin prisma pregătirii sale de geolog, îi este clar că schimbările climatice sunt reale și reprezintă o problemă ce se cere rezolvată. Semnele care indică încălzirea globală, a spus el, se găsesc chiar în straturile de subsol pe care compania sa le forează în fiecare zi. „Nu te poți contrazice cu rocile”, a spus el.

Profitul Chevron a scăzut cu 32% în ultimul trimestru al anului trecut, din cauza reducerii producției de petrol și gaze, a scăderii cotațiilor mondiale la țiței și a marjelor mici de rafinare. Totodată, veniturile companiei au fost cu 9 miliarde de dolari sub așteptările pieței, iar prognozele pentru 2014 indică stagnarea producției pentru al treilea an consecutiv. Însă Chevron își menține intenția de a investi circa 40 de miliarde de dolari anual în următorii câțiva ani pentru dezvoltarea de noi zăcăminte de hidrocarburi.

Producția globală a Chevron a scăzut cu 3,4%, la 2,58 milioane de barili echivalent petrol pe zi, față de 2,67 milioane în anul anterior.

"Cotațiile mondiale la țiței și marjele de rafinare au fost mai mici în 2013, comparativ cu 2012. Acest lucru, coroborat cu consemnarea unor profituri mai reduse la vânzările de active și cu majorarea cheltuielilor, a dus la scăderea profitului", a declarat CEO-ul Chevron, John Watson.

Per total, Chevron a raportat un profit de 4,93 miliarde de dolari, față de 7,25 miliarde de dolari cu un an înainte. Veniturile companiei au scăzut cu 7,3%, la 64,93 miliarde de dolari.

Producție mai mică și mai ieftină

Profitul diviziei de explorare și producție a scăzut cu 29%, atât ca urmare a scăderii producției, cât și a reducerii prețurilor de vânzare. Pe partea de rafinare, marketing și petrochimie, profitul s-a prăbușit cu 58%, la 390 milioane de dolari, din cauza cheltuielilor mai mari și scăderii marjelor de rafinare.

Pe de altă parte, Chevron a anunțat că își menține planurile de investiții masive pentru următorii câțiva ani, de circa 40 de miliarde de dolari anual, pentru dezvoltarea de noi zăcăminte de petrol și gaze, în condițiile în care previziunile Chevron indică o producție în stagnare în 2014, respectiv pentru al al treilea an consecutiv.

Ca și alte companii majore din sector, precum ExxonMobil sau Royal Dutch Shell, Chevron încearcă scăderea producției de la câmpurile sale mature de hidrocarburi investind masiv în noi proiecte de explorare.

Însă săptămâna trecută Shell a anunțat că își va reduce cheltuielile investiționale și își va vinde activele neprofitabile, fapt care a dus la aprecierea acțiunilor bursiere ale companiei, spre deosebire de cele ale Chevron, care au scăzut cu 3,5%.

Nu reduc cheltuielile

În schimb, cei de la Chevron intenționează să investească în continuare. Anul trecut, compania a cheltuit pe proiecte noi 41,9 miliarde de dolari, cu 23% mai mult decât în 2012. CEO-ul John Watson a declarat că, în următorii ani, cheltuielile de capital ale Chevron vor fi de circa 40 miliarde de dolari anual.

Printre cele mai importante proiecte noi ale Chevron se numără construirea a două imense terminale de gaze naturale lichefiate în Australia, precum și foraje offshore la mare adâncime în sectorul american din Golful Mexico.

"Toate aceste proiecte noi vor majora producția de petrol și gaze a Chevron. Până când vor deveni funcționale, însă, producția continuă să scadă", spune analistul Fadel Gheit de la Oppenheimer & Co.

Goană după noi resurse

Creșterea producției de la zăcămintele din SUA și Nigeria nu a reușit să compenseze reducerea cantităților extrase de pe alte câmpuri de hidrocarburi, în medie cu 4%.

Pe de altă parte, Chevron susține că a consemnat progrese importante în dezvoltarea noilor proiecte, care, odată demarate, vor majora producția zilnică a companiei cu 500.000 de barili echivalent petrol, potrivit estimărilor Chevron.

"Specificul business-ului nostru este că zăcămintele exploatate se epuizeazăm astfel încât avem tot timpul nevoie de dezvoltarea de noi câmpuri de hidrocarburi", a declarat CEO-ul John Watson.

Consiliile locale din Marea Britanie care vor accepta derularea de lucrări de explorare și exploatare a gazelor de șist în jurisdicțiile lor vor păstra la bugetele proprii 100% din veniturile rezultate din taxarea terenurilor pe care se forează. În prezent, banii proveniți din această taxă, colectată la nivel local, se împărțeau 50% - 50% între bugetele locale și bugetul central al Marii Britanii. În plus, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companiile de petrol și gaze 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare, rămânând să se stabilească modalitatea în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități.

Respectiva taxă locală este impusă asupra proprietăților utilizate în scop economic și comercial în Anglia și Țara Galilor, iar consiliile locale păstrează în prezent 50% din veniturile colectate, utilizându-le pentru finanțarea serviciilor publice locale.

Premierul britanic David Cameron a declarat, luni, că legislația în vigoare va fi modificată, astfel încât primăriile urmează să păstreze la bugetele locale toți banii colectați din taxarea terenurilor pe care se va fora după gaze de șist. Potrivit estimărilor guvernamentale, pentru un teren de dimensiuni tipice medii pe care se forează după gaze de șist, suma anuală colectată din această taxă locală s-ar ridica la circa 1,7 milioane de lire sterline.

Mai mult, potrivit lui Cameron, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companii 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare.

Industria de petrol și gaze din Marea Britanie interesată de dezvoltarea hidrocarburilor neconvenționale urmează să se consulte pentru a stabili modalitatea concretă în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități. O variantă luată în calcul este aceea în care proprietarii de terenuri pe care se forează, precum și cei care locuiesc în imediata apropiere a locațiilor de foraj, ar urma să primească direct bani, iar restul sumelor ar putea fi utilizate pentru investiții locale în elemente de infrastructură.

Potențial mare, proteste masive

Consiliile locale din Marea Britanie s-au confruntat cu reducerea masivă, din 2010 încoace, de către guvernul conservator – liber-democrat, a subvențiilor alocate de la centru, ca urmare a politicii de austeritate promovate de guvern, pentru reducerea deficitului bugetar. În consecință, orice sursă suplimentară de venituri constituie o mană cerească pentru primăriile britanice.

De altfel, structura asociativă a acestor consilii locale, Local Government Association (LGA), a anunțat că salută intenția lui Cameron ca pe un pas în direcția cea bună, adăugând însă că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a satisface comunitățile care urmează să fie afectate de forajul prin fracturare hidraulică după gaze de șist.

Pe de altă parte, organizațiile de protecția mediului, care se opun dezvoltării gazelor de șist în Marea Britanie, susțin că măsurile anunțate de premierul Cameron echivalează cu niște ''șpăgi'' date primăriilor și că situația dă naștere unui conflict de interese, întrucât consiliile locale care vor primi bani de pe urma gazelor de șist sunt aceleași care, în prealabil, trebuie să acorde o serie de autorizații companiilor de petrol și gaze care vor să foreze în jurisdicțiile respective.

Industria britanică a gazelor de șist se află încă în faza de explorare, însă companiile din domeniu consideră că Marea Britanie este una dintre locațiile cu cel mai mare potențial din Europa în privința resurselor de hidrocarburi neconvenționale.

Pentru guvernul central, gazele de șist constituie o opțiune strategică vitală, legată de independența energetică și, tocmai de aceea, executivul de la Londra face eforturi mari pentru a sprijini această industrie, în pofida numeroaselor și masivelor proteste împotriva fracturării hidraulice desfășurate în ultimii ani. Opoziția față de gazele de șist include nu doar organizații ecologiste, ci și numeroase comunități și autorități locale.

I-a trecut și lui Ponta prin cap

Anul trecut, premierul Victor Ponta declara că banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Eu sunt adeptul unui sistem care se aplică în multe ţări europene - Italia, de exemplu, am şi văzut legea şi e foarte bună - din redevenţele pe care le încasezi la bugetul central, nu doar pentru gaze, pentru cărbune de exemplu, să meargă și la autoritățile locale. Eu reprezint în Parlament de atâţia ani un judeţ, Gorj, care depinde aproape în totalitate de energia produsă pe cărbune. Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>, cei din Prahova care exploatează petrol, la fel. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", declara Ponta la postul B1 TV, în octombrie 2013.

El a precizat că această prevedere va fi inclusă în noua lege a redevenţelor, care trebuie aprobată anul acesta. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

La începutul anului trecut, premierul Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că va discuta pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

Morcov pentru primari, dar și pentru localnici

Modificarea legislației în vigoare, în sensul împărțirii banilor colectați din redevențe petroliere între bugetul central și cele ale autorităților locale în raza cărora se desfășoară sau se vor desfășura lucrări de exploatare de resurse minerale, i-ar încuraja pe primarii din aceste zone în a duce muncă de lămurire cu localnicii care se opun, de exemplu, explorării și exploatării gazelor de șist, spunându-le că aceste activități aduc beneficii pe plan local, majorând încasările la bugetele locale.

În prezent, autoritățile centrale (Parlamentul și Guvernul, la care se adaugă o serie de agenții) au monopol total asupra politicilor legate de resursele naturale, primăriile în jurisdicția cărora se derulează lucrări de exploatare neavând nici un cuvânt de spus asupra acestei chestiuni, din punct de vedere juridic și neprimind nici un ban din redevențele plătite de companiile care operează respectivele perimetre.

Anul trecut, mai multe primării din județele Vaslui și Constanța, inclusiv dintre cele în a căror jurisdicție intră perimetre unde americanii de la Chevron vor să înceapă lucrările de explorare pentru hidrocarburi neconvenționale, au interzis, prin hotărâri de Consilii Locale, explorarea și exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

În plus, la Pungești, în județul Vaslui, au avut loc anul trecut proteste masive față de intenția celor de la Chevron de a amplasa acolo prima sondă de explorare a gazelor de șist de pe teritoriul României.

Ponta coabitează mental cu Boc

Ideea este departe de a fi nouă, figurând, de exemplu, în programul de guvernare al guvernului Boc pentru perioada 2009-2012, unde unul dintre obiective fixate pentru sectorul energetic era "stimularea autorităţilor publice pentru valorificarea resurselor minerale, prin modificarea adecvată a legii minelor, prin împărţirea justă a redevenţei miniere între stat şi autorităţile locale".

La finalul anului 2011, guvernul Boc a anunțat că a decis prin ordonanţă de urgenţă, dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Astfel, documentul prevedea că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

În mai anul trecut, preşedintele Agenţiei Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, a declarat că se vrea introducerea, în noua variantă de redevenţă, a unei cote-părți care să revină comunităţilor locale, acesta arătând că pe acele perimetre care aparţin comunităţilor locale se desfasoară activităţi, iar toţi operatorii vor utiliza infrastructură locală.

Chevron România şi-a numit un nou administrator precum şi un preşedinte al consiliului de administraţie. De asemenea, compania a numit PricewaterhouseCoopers Audit drept auditor al firmei pe o perioadă de un an, adică până în luna decembrie, se arată într-o hotărâre recentă a Chevron România.

Alegerea PwC nu este neapărat o surpriză dacă avem în vedere că multe companii mari din Vest aleg frecvent să lucreze cu aceeaşi auditori şi în România sau în alte ţări unde activează. Or, în portofoliul marii firme din Big Four figurează pe lângă companii precum ExxonMobil, Pemex sau Saudi Aramco şi compania Chevron Texaco.

O altă mutare importantă este aceea că Chevron România şi-a schimbat forma juridică din societate cu răspundere limitată în societate pe acţiuni. Asta înseamnă, printre altele, că firma are acum, cel puţin formal, mai multe posibilităţi de dezvoltare, se poate lista la Bursă, poate atrage capital de pe piaţa financiară sau prin emiterea de obligaţiuni. De asemenea, măcar prin prisma acestui fapt, compania are un acces mai facil la creditare.

Noul administrator numit este un britanic, James Dillon Weichman iar preşedintele consiliului de administraţie a fost numit Andrew Crawford.

Acţionarii companiei care vrea să caute gaze de şist în România sunt Texaco Overseas Holdings Inc cu 55% din acţiuni şi Chevron Global Energy Inc cu 45%. Asta după ce anul trecut atât fostul directorul general al Chevron România SRL, Cristian Căciulescu, cât şi soţia acestuia, Delia Căciulescu, care ocupa funcţia de director financiar, au fost… demisionaţi. Cu acea ocazie, Căciulescu şi-a vândut participaţia de 20% din firmă cu circa 1,1 milioane de dolari către Chevron Global Energy Inc., care deţinea atunci 25% din firma din Romania, astfel că Chevron Global Energy are în prezent 45% din acţiuni.

Chevron a primit licenţe pentru a face lucrări de explorare în trei zone pe uscat situate în regiunea Constanţa - perimetrele 17, 18 şi 19, mai precis, în apropierea unor localităţi precum Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche.

În 3 octombrie 2013, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

Pe de altă parte, trei consilii locale din judeţul Vaslui au avut cel puţin temporar câştig de cauză la tribunalul judeţean în procesele cu Prefectura Vaslui, instanţa hotârând că deciziile acestora de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist în jurisdicţiile respective sunt legale. Nici una dintre aceste decizii judecătoreşti nu este definitivă.

Explorarea și exploatarea zăcămintelor de gaze de șist se va putea face în UE doar cu condiția respectării anumitoe condiții, cum ar fi publicarea în mod transparent a substanțelor chimice utilizate la fracturarea hidraulică și luarea de măsuri privind prevenirea contaminării surselor de apă ca urmare a lucrărilor de extracție. Însă va fi vorba exclusiv despre recomandări în acest sens care vor fi adoptate de Comisia Europeană, nu de norme cuprinse într-o directivă europeană cu caracter obligatoriu. Asta ca urmare a lobby-ului intens exercitat în acest sens de marile companii petroliere, dar și de unele state membre UE, cum ar fi Marea Britanie, premierul David Cameron trimițând chiar o scrisoare în acest sens Comisiei Europene.

Măsurile menționate mai sus sunt incluse într-un document al Comisiei Europene, consultat de Reuters.

Printre recomandările vizate de Comisia Europeană se mai numără chestiuni legate de evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor de dezvoltare a zăcămintelor de gaze de șist, precum și de reducerea la minimum a arderilor de gaze de sondă și a cantităților de metan emise în atmosferă.

Se așteaptă ca acest set de recomandări să fie făcut public de către Executivul european către finalul lunii ianuarie, ca parte a pachetului legislativ privind politica europeană în domeniul energiei și schimbărilor climatice până în anul 2030.

Nu s-ar reduce dependența de importuri

Documentul consultat de Reuters mai menționează că gazele de șist ar putea juca un rol important în Europa ca alternativă la producția de energie electrică pe bază de cărbune, un combustibil de două ori mai polunat decât gazele, precum și pentru reducerea dependenței de importurile de gaze din Rusia.

Deși mai mici decât cele practicate în Asia, prețurile europene la gaze naturale sunt de trei până la patru ori mai mari decât cele din Statele Unite, ceea ce pune presiune pe industriile intens consumatoare de electricitate, cum ar fi cea a aluminiului sau industria chimică, se arată în documentul Comisiei.

Totodată, documentul reia comentarii anterioare ale Executivului european, potrivit cărora dezvoltarea gazelor de șist va avea un impact mult mai limitat în Europa, din cauza opoziției publice mult mai pronunțate decât în Statele Unite, dar și a diferențelor de structură geologică dintre cele două continente.

"În cel mai bun caz, gazele de șist ar putea ajuta la menținerea la un nivel stabil a dependenței UE de gazele de import, dependență care în prezent se apropie de 70%", se afirmă în documentul citat.

Parlamentul European vroia norme obligatorii

În ultima parte a lunii decembrie a anului trecut, guvernele statelor membre UE s-au înțeles asupra unui proiect de acord privind reglementarea evaluării impactului asupra mediului al proiectelor de dezvoltare de resurse de petrol și gaze, eliminând menționarea separată și explicită a gazelor de șist, care anterior se dovedise a fi un obstacol în calea înțelegerii.

De asemenea, s-a ajuns la o înțelegere privind faptul că autoritățile europene vor emite exclusiv recomandări privind un set de bune practici pentru dezvoltatorii de hidrocarburi neconvenționale, nu și legislație obligatorie.

Asta însă după ce, în octombrie 2013, Parlamentul European a dat un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care se înăspreau cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

Mai precis, se prevedea obligația de a se efectua o procedură completă, mai detaliată și complexă, de evaluare a impactului asupra mediului al proiectelor privind gazele de șist încă din etapa inițială de explorare, și nu doar în cea de exploatare, așa cum prevede legislația europeană de mediu în vigoare. Aceleași reguli mai dure ar fi urmat să se aplice și în cazul proiectelor legate de petrol sau cărbune, în cazul în care se folosește fracturarea hidraulică.

Ce mai conținea legislația inițială

Mai mult, evaluarea completă de mediu ar fi urmat să fie solicitată și pentru proiectele de gaze de șist care prevăd extragerea a mai puțin de 500.000 de metri cubi pe zi, care sunt exceptate în prezent de la această obligație, în condițiile în care cele mai multe proiecte de acest tip din Europa au estimări de producție zilnică sub respectivul prag.

În plus, se stabileau condiții mai dure privind despăgubirile și obligațiile de refacere în caz de daune de mediu și se instituiau reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor și instituțiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

Noile reguli prevedeau că proiectele de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi neconvenționale, precum și cele de infrastructură, trebuie să parcurgă proceduri de audit complexe, care să stabilească efectele directe și indirecte semnificative ale acestora asupra sănătății persoanelor, asupra florei, faunei și ecosistemelor, precum și a solului, apei și climei.

Legislația în vigoare prevede evaluări ale impactului asupra mediului, însă doar înainte de faza de exploatare. Propunerea votată în octombrie 2013 de către Parlamentul European prevedea însă un studiu complet de impact efectuat înainte de explorare, dat fiind că fracturarea hidraulică este deseori utilizată pentru a evalua potențialul comercial al zăcămintelor vizate.

Industria de petrol și gaze protestase

Nu în ultimul rând, se prevedeau măsuri de prevenire a conflictelor între interesele companiilor de petrol și gaze și cele ale persoanelor și instituțiilor care efectuează respectivele evaluări. Pe lângă calificare și experiență, auditorilor urma să li se ceară să dea dovadă de obiectivitate științifică, menținându-și independența atât față de companii, cât și față de înseși autoritățile de stat. De asemenea, orice proiect de dezvoltare a hidrocarburilor neconvenționale ar fi urmat să fie supus consultărilor publice, în deplină transparență.

Previzibil, industria de petrol și gaze s-a declarat atunci nemulțumită de noile reglementări.

„Acestea solicită studii de mediu complexe și de durată, efectuate într-o fază extrem de timpurie a etapei de explorare. Auditurile vor submina demersurile de dezvoltare a producției europene de hidrocarburi, fără să aducă nici un fel de beneficii suplimentare în ceea ce privește protecția mediului”, a declarat atunci directorul pentru afaceri europene al International Association of Oil & Gas Producers, cea mai puternică organizație de lobby a industriei, din care fac parte și giganții Chevron și ExxonMobil.

Curtea de Apel București (CAB) a respins, pe 23 decembrie 2013, cererea formulată de un grup de ONG-uri privind anularea acordurilor petroliere semnate de statul român cu americanii de la Chevron vizând explorararea și exploatarea resurselor de gaze de șist de pe teritoriul României. Pe de altă parte, trei consilii locale din județul Vaslui au avut câștig de cauză la tribunalul județean în procesele cu Prefectura Vaslui, instanța hotârând că deciziile acestora de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist în jurisdicțiile respective sunt legale. Nici una dintre aceste decizii judecătorești nu este definitivă.

"Respinge acţiunea, în ceea ce o priveşte pe reclamanta Asociaţia Pro Vulcan, astfel cum a fost precizată, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă. Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantele Asociaţia România Dreaptă, Greenpeace CEE România, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţia Euro - Agora, astfel cum a fost precizată. Admite cererea de intervenţie în interes propriu a intervenientelor Chevron România Exploration and Production SRL şi Chevron România Holdings B.V. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.12.2013", se arată în decizia CAB.

Acțiunea în justiție a fost declanșată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Care sunt argumentele ONG-urilor

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens, acestea citează o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

În octombrie anul trecut, reclamanții au depus la dosarul cauzei legea prin care Parlamentul francez a dispus, pe o perioadă nedeterminată, suspendarea tuturor licențelor de explorare şi exploatare a gazelor de şist în Franţa, inclusiv o decizie a Curţii Constituţionale franceze, care confirma că respectiva lege este constituţională.

"Am mai depus o hotărâre foarte recentă a Parlamentului European, care spune că trebuie să se modifice directiva pentru elaborarea raportului de mediu, special pentru gaze de şist, pentru că ele, nefiind incluse în dreptul european, în momentul în care s-a dat această directivă şi, odată cu acordul petrolier, ele puteau fi exploatate fără vreo mare constrângere", declara Nicuşor Dan în octombrie 2013.

Anularea acordului de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012, iar următorul termen procesual este programat pentru data de 15 ianuarie.

De asemenea, cele 5 ONG-uri menționate mai sus au cerut în instanță și suspendarea acordurilor petroliere semnate de statul român cu Chevron. Procesul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), următorul termen de judecată fiind fixat pe 23 ianuarie.

Victorie de etapă în Vaslui

Pe de altă parte, trei consilii locale din județul Vaslui au avut câștig de cauză la tribunalul județean în procesele cu Prefectura Vaslui, instanța hotârând că deciziile acestora de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist în jurisdicțiile respective sunt legale. Este vorba de consiliile locale din comunele Pogona, Alexandru Vlahuță și Suletea.

Tribunalul Vaslui a dat câştig de cauză unui număr de trei consilii locale, respectiv Alexandru Vlahuţă, Şuletea şi Pogana, care au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor, după ce hotărârile date de autorităţile în cauză au fost atacate în instanţă de către Prefectură.

Practic, magistraţii vasluieni au considerat legale hotărârile consiliilor locale pe motiv că resursele minerale "gaze de şist" nu au fost declarate de interes naţional în Legea Petrolului.

"Deşi Prefectura a învederat faptul că doar statul este singurul care poate avea în proprietate resursele, instanţa reţine că aceste resurse la care se face referire, respectiv gazele de şist, încă nu au fost identificate pe teritoriul comunei, nu se cunosc suprafeţele de teren care ar avea în subsolul lor aceste zăcăminte şi nici nu au fost declarate de interes naţional, aşa cum se prevede în Legea 213/1998, pentru ca singurul care poate dispune de ele să fie statul", se arată în motivarea instanţei de judecată.

În alte zece procese similare, în care au fost atacate în instanţă hotărârile de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, Prefectura Vaslui a câştigat în faţa consiliilor locale hotărârile fiind considerate ilegale. Înainte de a acţiona în instanţă consiliile locale, Prefectura Vaslui le-a explicat autorităţilor că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogăţiilor subsolului.

"Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local", se arata în motivarea Prefecturii Vaslui.

În 3 octombrie 2013, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

Curtea de Apel București (CAB) a emis adrese către Guvern și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), solicitându-le să analizeze posibilitatea depunerii, la dosarul procesului prin care primăria Limanu cere anularea acordului petrolier dintre Chevron și Executiv privind perimetrul de la Vama Veche, a anexei conținând valoarea investițiilor programate ale Chevron pe respectivul perimetru, fără însă ca respectivele informații să fie făcute publice, întrucât reprezintă secrete de serviciu.

"Emiterea unei adrese către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, pentru a aprecia asupra posibilităţii depunerii la dosarul cauzei a Anexei 1- „Programul minim de lucrări pentru perimetrul EX – 18 Vama Veche „ aprobat prin HG nr. 188/2012 ce are caracter „secret de serviciu” cu privire la valoarea lucrărilor, prin anonimizarea acestora date", este soluția pronunțată de CAB la termenul din 20 noiembrie, unde s-a mai decis, la cererea primăriei Limanu, amânarea cauzei și stabilirea unui nou termen de judecată pentru data de 15 ianuarie 2014.

O soluție identică a fost pronunțată de CAB în ședința din 23 octombrie, când instanța a decis trimiterea unei adrese similare către Guvern, privind posibilitatea depunerii la dosar a anexei din acordul petrolier conținând valoarea investițiilor Chevron de la Vama Veche.

Acordul a fost desecretizat în aprilie 2012 și are caracter public, inclusiv Anexa conținând programul minim de lucrări, însă datele privind valoarea investițiilor nu au fost dezvăluite, fiind secrete de serviciu.

Dosarul procesului prin care primăria Limanu cere anularea acordului petrolier dintre statul român și Chevron a fost înregistrat la CAB în 16 august 2012.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Și procesele prin care ONG-urile Asociația România Dreaptă, organizație a cetățenilor din Bârlad condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan cer suspendarea, respectiv anularea acordurilor petroliere dintre statul român și Chevron, au fost amânate.

Procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), privind suspendarea acordurilor, a fost amânat pentru 23 ianuarie 2014, iar cel privind anularea acordurilor, de la CAB, pentru 18 decembrie 2013.

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

Aproximativ 30 de persoane aflate în corturile din tabăra din Siliştea-Pungeşti au reclamat intervenţia în forţă a jandarmilor, luni dimineaţă, oamenii spunând că au fost ridicaţi din corturi şi urcaţi în dube, în timp ce pe drumul judeţean din zonă Jandarmeria a montat garduri, drumul find blocat în totalitate, transmite Mediafax.

Reprezentanţii Chevron au anunţat, luni dimineaţă, că la ora 7.00 au fost începute lucrările de amenajare a drumului de acces spre terenul concesionat de companie în zona localităţii Siliştea-Pungeşti din judeţul Vaslui, unde au ajuns mai multe utilaje.

Răzvan Mitroi, purtătorul de cuvânt al Chevron România, a declarat, pentru Mediafax, că la ora 7.00 compania a reluat lucrările în zona Siliştea şi că pe terenul concesionat acolo au sosit primele utilaje de la firma care va executa lucrările de amenajare a platformei unde ar urma să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist.

"Chevron poate confirma că şi-a reluat operaţiunile în perimetrul Siliştea din judeţul Vaslui. Chevron intenţionează să realizeze exclusiv activităţi de explorare, folosind tehnologii convenţionale în perimetrul EV-2 (n.r. - Bârlad), conform permiselor pe care le-am obţinut la începutul lunii octombrie 2013. Prioritatea noastră este să desfăşurăm aceste activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător, în baza acordurilor de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angajamentul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea şi de a continua dialogul cu publicul interesat, comunităţile locale şi autorităţile despre proiectele sale", se menţionează într-un comunicat de presă al Chevron.

Utilajele Chevron au ajuns în zonă cu ajutorul Jandarmeriei, câteva zeci de localnici încercând să împiedice accesul utilajelor.

Localnicii care stau în tabără susţin că luni dimineaţă, în jurul orei 04.30, jandarmii au intervenit în forţă şi i-au urcat în dube pe unii dintre ei, oamenii spunând că, în total, au fost ridicate de către jandarmi 30 de persoane. O parte din protestatari susţin că au fost agresaţi de jandarmi şi că ar fi fost loviţi inclusiv cu bastoanele de către forţele de ordine.

Doi dintre protestatari au fost preluaţi de ambulanţe şi transportaţi la Spitalul Judeţean din Vaslui.

Potrivit reprezentanţilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă, una dintre persoane - Costică Spiridon, fostul primar din Pungeşti din perioada 2000-2004 - a suferit o lipotimie în urm unui atac de panică, iar cel de al doilea protestatar transportat la spital - un bărbat de 42 de ani - a acuzat dureri în piept.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Irina Drăgan, a declarat că "misiunea jandarmilor este să asigure un climat de normalitate la Pungeşti" şi că în timpul deplasării jandarmilor în zonă aproximativ 100 de persoane au blocat drumul judeţean, şapte dintre acestea fiind ridicate şi duse la Poliţie.

"Peste 100 de persoane au blocat drumul judeţen şi au avut un comportament ostil, iar jandarmii au acţionat pentru deblocarea căii de acces. Şapte persoane au fost duse la Poliţia Vaslui. Este normal ca jandarmii să acţioneze pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, fiind o zonă specială", a afirmat Irina Drăgan.

Totodată, reprezentanţii Jandarmeriei spun că o maşină a instituţiei a fost avariată de protestatari.

"Pe timpul deplasării jandarmilor spre localitatea Siliştea, un grup de aproximativ 100 de persoane au blocat drumul judeţean din localitate, fiind necesară intervenţia jandarmilor în vederea deblocării căii de acces. Persoanele în cauză au avut un comportament ostil la adreasa forţelor de ordine, pe timpul acţiunii pentru deblocarea căii de acces un autovehicul al Jandarmeriei fiind avariat. Şapte persoane au fost conduse la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui în vederea identificării acestora şi stabilirea condiţiilor în care s-au produs evenimentele în care aceştia au fost implicaţi. Activitatea Jandarmeriei se ve desfăşura în continuare în conformitate cu atribuţiile legale, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, acţionându-se totodată cu fermitate şi echidistanţă împotriva oricăror încălcări ale legii", se precizează într-un comunicat de presă transmis de Jandarmerie

În zona taberei de la Pungeşti sunt zeci de maşini ale Jandarmeriei, Poliţiei şi Ambulanţei, iar drumul judeţean este blocat cu garduri metalice, câteva zeci de localnici aflându-se lângă gardurile de protecţie şi huiduindu-i pe jandarmii care ies cu maşinile din perimetrul unde nu este permis accesul.

În 3 octombrie, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

Aproximativ 500 de persoane au protestat, în 16 octombrie, în zona localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, unde compania Chevorn intenţionează să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui.

Localnicii au blocat atunci drumul judeţean Vaslui - Gârceni pentru a nu permite utilajelor firmei angajate de compania petrolieră să pătrundă în perimetrul luat în concesiune pentru amplasarea sondei de explorare. După protestele din octombrie, localnicii au amplasat corturi şi un vagon de dormit, unde o parte dintre ei stau şi pe timpul nopţii, zona fiind numită "tabără de rezistenţă de la Pungeşti".

Ulterior, reprezentanţii companiei Chevron şi-au retras specialiştii de pe suprafaţa de teren deţinută la Siliştea, fără ca aceştia să mai revină în zonă.

Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a anunţat apoi că explorarea gazelor de şist de la Pungeşti se suspendă până când siguranţa angajaţilor firmei, a constructorilor şi a comunităţii va fi asigurată şi, totodată, până când se va înţelege că metodele folosite de către companie sunt cele mai bune.

În 27 noiembrie, aproximativ 200 de localnici din comuna vasluiană Pungeşti s-au adunat din nou în zona în care Chevron deţine terenul pe care ar urma să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist, oamenii spunând atunci că au recurs la acest gest după ce în zonă au văzut mai multe maşini ale Jandarmeriei.

 O conductă de gaze aparținând celor de la Chevron a explodat, joi, în câmp deschis, în apropierea localității Milford din Texas, SUA, proiectând flăcări la mare înălțime. Din fericire, nu au existat victime, însă toți locuitorii au fost evacuați din zonă din motive de securitate.

Explozia a fost cauzată de o echipă de foraj aparținând Chevron, cupa unui excavator lovind accidental o conductă de gaze aflată la fața locului. Întrucât nu au reușit să găsească valva care controlează fluxul de gaze din conductă, muncitorii au preferat să lase focul să ardă, până la sosirea unei echipe specializate în acest sens, care a oprit gazele.

Potrivit instituției locale însărcinate cu gestionarea situațiilor de urgență, la doar câțiva metri de conducta care a explodat se află o alta, prin care gazul a fost lăsat să curgă în continuare, întrucât eventuala închidere a robinetului ar fi sporit riscul unei a doua explozii.

Chevron a anunțat că cinci muncitori aparținând companiei au fost evacuați de la fața locului și nu că nimeni nu a fost rănit.

"Fluxul de gaz din conductă a fost oprit și au loc arderi reziduale", se arată într-o declarație a Chevron, compania precizând că monitorizează și cealaltă conductă de propan, din apropierea celei care a explodat.

Conducta aparținea sistemului de conducte de gaze West Texas LPG Pipeline, în lungime totală de 3.600 de kilometri, care transportă gaze lichefiate din New Mexico și Texas către mai multe unități de procesare din Texas.

Chevron controlează 80% din sistemul de conducte, restul aparținând celor de la Atlas Pipeline Partners.

Toți cei 700 de locuitori din Milford, inclusiv circa 200 de elevi de la școala din localitate, au fost evacuați în urma exploziei, iar autoritățile au închis circulației numeroase drumuri locale din jurul locației unde a izbucnit incendiul.

O echipă a postului de televiziune CBS a filmat la fața locului, în înregistrare observându-se flăcări mari care se ridică din câmp și câteva camioane arzând în apropiere. Chevron estimează că incendiul ar putea dura în total 36 de ore.

Potrivit statisticilor oficiale, din 2006 și până în prezent, Chevron a fost implicată, pe întreg teritoriul SUA, în 55 de incidente de acest tip, în care au fost sparte accidental conducte de gaze, din care 8 în Texas. Nu s-au consemnat decese sau vătămări corporale majore, dar s-au produs pagube în valoare totală de 108 milioane dolari, din care 3,3 milioane dolari doar în Texas.

Statisticile arată că, la fiecare din aceste incidente, în care conducte de gaze au fost lovite de cupe de excavatoare, cei de la Chevron au dat vina pe agențiile sau firmele însărcinate cu identificarea conductelor de gaze și a altor elemente de infrastructură subterană de pe locațiile de lucru ale Chevron, pentru nesemnalizarea corespunzătoare a respectivelor conducte.

Conducta Chevron are statut federal, o investigație asupra cauzelor incidentului urmând să fie declanșată de către Pipeline & Hazardous Materials Safety Administration. Investigația ar putea dura între 6 și 20 de luni. La fața locului au mai fost trimiși inspectori de la instituțiile locale de reglementare în domeniu, precum și de la agenția federală însărcinată cu protecția mediului.

Locuitorii sunt îngrijorați în legătură cu efectele negative pe care incidentul le-ar putea avea asupra sănătății lor, în condițiile în care incendiul degajă cantități mari de fum extrem de gros.

 Compania Chevron a început o campanie de informare din poartă în poartă a locuitorilor din Pungeşti cu privire la ceea ce înseamnă explorarea gazelor de şist, după ce localnicii au blocat, în urmă cu aproape o lună, accesul utilajelor pe terenul deţinut de companie în comună. În Polonia, însă, unde proteste similare au blocat activitatea Chevron la concesiunea din jurisdicția satului Żurawlów încă de anul trecut, cei de la Chevron au trecut la măsuri radicale și agresive, dându-i în judecată pe protestatari

Chevron a decis, recent, să intenteze acțiune în justiție împotriva protestatarilor care ocupă o concesiune de gaze de șist a companiei din estul Poloniei. Locuitorii din satul polonez Żurawlów au blocat activitatea companiei americane încă de anul trecut, împiedicându-i pe cei de la Chevron să înceapă lucrările de foraj.

Protestatarii susțin că scopul lor este acela ca Chevron să fie obligată să respecte o lege în vigoare în Polonia, care pune în aplicare o directivă UE potrivit căreia sunt interzise orice fel de activități economice în habitatele speciilor protejate de păsări în timpul sezonului de împerechere. În replică, cei de la Chevron spun că localnicii le violează dreptul de a avea acces la concesiunea pe care au dobândit-o în mod legal.

"Respectăm dreptul la liberă exprimare, atâta timp cât este exercitat în mod legal. Considerăm că punctul de vedere al protestatarilor nu este împărtășit de majoritatea locuitorilor", se arată într-o declarație a subsidiarei Chevron din Polonia.

Localnicii vor să aibă un cuvânt de spus

Satul Żurawlów se află la 80 de kilometri sud-est de capitala regională Lublin și este una dintre cele patru locații din Polonia unde Chevron deține concesiuni de gaze de șist.

Protestele și blocada de la Żurawlów s-au declanșat anul trecut, imediat după ce Chevron a încercat să demareze lucrări de foraj. Localnicii spun că Chevron tratează concesiunea drept proprietate privată, în timp ce aceasta ar fi fost acordată în interes public, ceea ce înseamnă, în viziunea lor, că "toate activitățile din zonă trebuie derulate cu informarea și acceptul societății".

Sătenii spun că, deși Chevron deține legal concesiunea, nu a primit aprobări suplimentare necesare de la autoritățile locale decât pentru lucrări de prospecțiune seismică la Żurawlów. Americanii spun însă că au obținut toate autorizațiile cerute de legea poloneză.

Parcă special pentru a crea și mai multă confuzie în jurul subiectului, Ministerul Mediului de la Varșovia a afirmat, într-un răspuns oficial la o solicitare adresată de protestatari, că simpla adjudecare de către Chevron a concesiunii nu înseamnă că americanii primesc automat și autorizații de construcție pe terenurile respective, inclusiv pentru foraj de sonde.

Evaluarea de mediu nu este obligatorie

Localnicii se mai plâng că nu s-a făcut nici un fel de evaluare a impactului de mediu al activității Chevron. Potrivit legislației poloneze, autoritățile de stat decid în fiecare caz în parte dacă o astfel de evaluare este sau nu necesară.

"Gazele de șist reprezintă o imensă oportunitate pentru Polonia. Majoritatea chestiunilor care țin de protecția mediului sunt tratate extrem de emoțional, așa cum vedem că se întâmplă la Żurawlów, însă continuăm să mergem pe drumul nostru și să ne implementăm politicile", declara ministrul polonez al Mediului, Marcin Korolec.

În replică, Agnieszka Grzybek, de la Partidul Verzilor, susține că ministerul se comportă ca și cum ar reprezenta Chevron. "Guvernul vrea să interzică ONG-urile care nu au cel puțin un an vechime să participe la dezbaterile publice pe marginea gazelor de șist, ceea ce înseamnă că organizația localnicilor din Żurawlów nu poate participa la aceste dezbateri", spune ea.

Campanie de informare la Pungești

În România, după protestele desfășurate în urmă cu mai bine de o lună, Chevron a început o campanie de informare din poartă în poartă a locuitorilor din Pungeşti cu privire la ceea ce înseamnă explorarea gazelor de şist.

Aşa cum au anunţat imediat după sistarea activităţilor în localitatea vasluiană Pungeşti, reprezentanţii Chevron România au demarat o campanie de informare a tuturor locuitorilor din comună cu ceea ce înseamnă explorarea gazelor de şist, operaţiune care ar urma să se desfăşoare în extravilanul localităţii Siliştea, transmite Mediafax.

Derulată de o societatea specializată, campania se va desfăşura din poartă în poartă la toţi locuitorii din cele şapte sate ale comunei Pungeşti, însă fără a se cunoaşte perioada de desfăşurare a acesteia.

"Chevron îşi menţine angajamentul de a coopera îndeaproape cu comunităţile locale pentru a explica beneficiile gazelor naturale din argilite. Ca parte a acestui angajament, Chevron România desfăşoară sesiuni de informare în comunităţile locale pentru a răspunde preocupărilor cu privire la activităţile de explorare pe care intenţionează sa le conducă în judeţul Vaslui. Această acţiune este o continuare a activităţilor de informare pe care Chevron le-a desfaşurat în regiune începând cu luna februarie 2013", se arată într-un comunicat pus la dispoziţia Mediafax de către compania Chevron.

Locuitorii nu par prea convinși

Locuitorii din comuna Pungeşti nu s-au arătat prea încântaţi de campania de informare începută de Chevron, aceştia susţinând că nu au fost convinşi de faptul că operaţiunile de explorare nu afectează mediul.

"Au venit şi ne-au spus numai lucruri frumoase, însă nu ne-au convins că nu vom avea de suferit. De aceea, vrem să ne lase aşa cum suntem. Avem fântâni curate şi vrem aşa să rămână. Să se ducă acolo la ei, în America", a spus Anişoara Lavric.

Un alt localnic a mărturisit că-i este teamă că va rămâne fără apă în fântâni după ce vor fi extrase gazele.

"Acolo în pământ apa stă deasupra gazelor, iar dacă ei le vor extrage, atunci apa se va duce în adâncul pământului şi fântânile vor rămâne goale. De aceea, nu suntem de acord cu ceea se întâmplă. Nu ne conving ei cu această campanie", este de părere Dumitru Bolea.

Continuă războiul din instanță

Consilierii locali din Pungeşti au decis interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist la o zi după protestele care au avut loc la Siliştea, unde Chevron intenţiona să înceapă lucrările de amenajare a platformei pe care vrea să-şi amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist din România.

Hotărârea a fost trimisă spre validare Prefecturii, însă instituţia a retrimis-o consilierilor din Pungeşti să o revoce, lucru care nu s-a întâmplat.

În luna iulie, Prefectura Vaslui a dat în judecată alte 11 consilii locale din judeţ pe aceeaşi temă, în nouă situaţii hotărârile de interzicere a explorării şi exploatare a gazelor de şist fiind anulate de instanţă. În alte două cazuri, procesele sunt încă pe rol, urmând ca magistraţii Tribunalului Vaslui să se pronunţe în cursul acestei luni, când sunt fixate termene de judecată.

În loc să arunce bani cu nemiluita în televiziuni, politicieni și tehnocrați, Gabriel Resources (RMGC) și Chevron ar face bine să înceapă să se comporte fix ca niște politicieni și să ofere "poporului" ceea ce-și dorește, în special "poporului" care li se opune. Sorin Oprescu, de exemplu, ar fi probabil mai mult decât fericit să se facă ceva mai simpatic în fața principalului segment de electorat care nu-l înghite, așa că ar fi o situație de tip win-win-win.

În alte părți, ideea a fost deja formulată.

Compania canadiană TransCanada Corp vrea să construiască o uriașă conductă petrolieră, Keystone XL, în lungime de aproape 2.000 de kilometri, care ar urma să transporte țiței „greu”, extras din nisipurile bituminoase ale provinciei canadiene Alberta, semnificativ mai poluant decât cel convențional, până la rafinăriile americane din Golful Mexico.

Promotorii proiectului susțin că acesta va reduce dependența Statelor Unite de importurile de țiței de pe alte continente, va sprijini revenirea economiei americane și va crea locuri de muncă. Oponenții spun că va avea efecte dezastruoase asupra mediului, prin majorarea emisiilor de dioxid de carbon și contaminarea resurselor subterane de apă, precum și asupra peisajului și a modului de viață al localnicilor din regiunile pe care le va traversa conducta.

Morcov pentru bicicliști

Decizia finală de aprobare sau respingere a proiectului aparține administrației centrale de la Washington, respectiv președintelui Barack Obama. Dezbaterea pe marginea sa este tot mai încinsă, numeroase proteste având loc în ultima perioadă pe întreg teritoriul Statelor Unite, nu doar în regiunile care ar urma să fie traversate de conductă.

Pe acest fond, o firmă de design și arhitectură din Houston, SWA Group, a venit cu o idee care să mai tempereze revolta protestatarilor și să facă proiectul conductei Keystone XL mai "simpatic" pentru ecologiști și "hipsteri": construirea unei extrem de lungi piste pentru biciclete, care să urmeze îndeaproape traseul conductei.

"Construirea unei piste de biciclete de-a lungul traseului Keystone XL ar putea transforma proiectul conductei dintr-o sursă de tensiune socială într-o atracție turistică", spune șeful SWA Group, Kinder Baumgardner.

Kitsch bucolic

Pe 17 octombrie, firma a trimis o scrisoare de prezentare a proiectului celor de la TransCanada Corp și Departamentului de Stat al SUA, conținând inclusiv ilustrații în care apar bicicliști pedalând zâmbitori pe lângă conductă, pe fondul unui peisaj bucolic. Se mai văd fermieri, vaci, lanuri de floarea soarelui, corturi tradiționale de amerindieni și chiar și un protestatar, cocoțat într-un copac.

"Pentru americanul mediu, America profundă nu există. Nu vei întâlni niciodată un fermier, un amerindian sau un petrolist", explică Baumgardner. El insistă că proiectul pistei de bicicliști nu ar reprezenta o strategie de PR pentru îmbunătățirea imaginii conductei Keystone XL, prin crearea unui "coridor recreațional" de-a lungul acesteia. "Ideea e să faci întregul proiect mai util pentru populație", spune Baumgardner.

Un trend în acest sens există deja. În ultimii ani, autoritățile locale americane s-au străduit să transforme vizual regiunile marcate de proiecte masive energetice și de infrastructură, însoțindu-le cu elemente care să le transforme în atracții. Cea mai celebră realizare de acest fel este parcul High Line din Manhattan, construit pe locul unei vechi linii de cale ferată de marfă. În Texas, cei de la SWA construiesc piste de biciclete sub liniile electrice și stâlpii de înaltă tensiune administrați de furnizorul de energie electrică CenterPointEnergy Inc.

Expresia magică "parteneriat public-privat"

Cei care se opun proiectului conductei Keystone XL au reacționat cel puțin cu circumspecție la auzul ideii pistei de biciclete. "Cred că e caraghios. De ce ar dori cineva căruia îi pasă de mediul înconjurător să pedaleze pe lângă o conductă care distruge mediul? Cel care a venit cu o astfel de idee e cu totul rupt de realitate", spune Jane Kleeb, director executiv al ONG-ului Bold Nebraska, printre cei mai activi oponenți ai Keystone XL.

Shawn Howard, purtător de cuvânt al TransCanada, a declarat că aude pentru prima oară de la reporter de această ideea și nu s-a arătat deloc entuziast. "Este necesar să avem în permamență asigurat accesul direct și rapid la conductă, pentru lucrări de întreținere, mentenanță și reparații, precum și în eventuale situații de urgență, astfel că nu ne permitem să construim alte structuri permanente în amprenta proiectului. În plus, terenurile pe care trece conducta nu ne aparțin, nu suntem proprietarii lor, avem doar drept de acces pe ele, și exclusiv pentru lucrări legate de conductă", spune Howard.

În replică, Baumgardner spune că structuri permanente înseamnă de obicei clădiri, nu porțiuni de asfalt sau de pământ nivelat. De asemenea, ar putea fi construite hoteluri din loc în loc, de-a lungul pistei de biciclete, adaugă el. Costul întregului proiect ar putea ajunge la 400 de milioane de dolari.

Planurile celor de la SWA au în vedere încheierea de parteneriate între guvernul federal american, TransCanada și autoritățile statale și locale de pe traseul conductei Keystone XL, fiecare dintre entități urmând să contribuie financiar la construirea pistei de biciclete. Mai mult, Baumgardner ar vrea ca pista să fie inclusă în legislația de aprobare a conductei.

"Obiectivitate" marca Obama: principalii concurenți ai Keystone XL vor decide

Oficialii americani care analizează impactul de mediu al proiectului conductei Keystone XL le-au cerut executivilor din industria de transport al țițeiului pe calea ferată informații și estimări pe baza cărora să poată aprecia dacă industria respectivă poate fi o alternativă valabilă la conductă, care ar urma să transporte zilnic 830.000 de barili de petrol canadian către rafinăriile americane. Întrebările s-au referit la chestiuni legate de logistica lanțului de distribuție, dinamici de piață și posibile obstacole.

Aprobarea sau respingerea proiectului Keystone XL ar putea depinde de aceste răspunsuri, scrie Reuters.

În context, trebuie amintit că ONG-ul BOLD Nebraska, printre cele mai active organizații care se opun construirii conductei Keystone XL este finanțat aproape integral de către omul de afaceri și filantropul Dick Holland din Omaha. Holland este unul dintre cei mai vechi și mai apropiați prieteni și parteneri de afaceri ai lui Warren Buffett, inclusiv la Berkshire Hathaway. Ambii susțin Partidul Democrat și au contribuit masiv, financiar și logistic, la dublul succes în alegeri al actualului președinte american, Barack Obama.

Buffett are propriile sale motive, extrem de pragmatice, pentru a se opune proiectului Keystone XL. În 2009, la un an după alegerea lui Obama la Casa Albă, Buffett a cumpărat cu nu mai puțin de 44 de miliarde de dolari corporația feroviară Burlington Northern Santa Fe. Cu extinderi minime, care ar presupune costuri infinit mai mici decât prețul de achiziție, liniile ferate deținute de Burlington Northern Santa Fe ar putea prelua integral sarcina pentru care se dorește construiea conductei Keystone XL, respectiv transportul țițeiului canadian extras din nisipuri bituminoase către rafinăriile din Statele Unite.

Este, de altfel, concluzia unui raport al Departamentului de Stat al SUA de anul trecut, pe baza căruia președintele Barack Obama a decis să amâne acordarea unei autorizații de construcție celor de la TransCanada Corp.

Se decide, de fapt, dacă Keystone va afecta sau nu afacerile "feroviarilor"

Dacă concluzia deliberărilor va fi că procesarea de țiței canadian din nisipuri bituminoase se va dezvolta rapid indiferent că se va construi sau nu conducta Keystone XL, asta le-ar da un argument în plus ecologiștilor care se opun proiectului, în fața susținătorilor acestuia, care vorbesc despre independență energetică, dezvoltare economică și creare de locuri de muncă. Președintele Barack Obama, care va avea ultimul cuvânt asupra proiectului, a declarat că va aproba construirea conductei dacă se va demonstra că aceasta nu va polua în cantități semnificative, măsură care ar satisface industria petrolieră, dar și guvernul canadian.

În martie anul acesta, Departamentul de Stat a concluzionat că respingerea proiectului nu ar încetini semnificativ producția și transportul de țiței canadian în SUA, întrucât industria feroviară ar fi capabilă să facă față cererii. Agenția Federală de Protecție a Mediului (Environmental Protection Agency – EPA) nu a fost însă de acord cu această concluzie, susținând că costurile mai mari presupuse de transportul cu trenul al țițeiului ar limita beneficiile economice ale procesării de petrol canadian în SUA.

Sectorul canadian de transport al țițeiului pe calea ferată s-a dezvoltat masiv de atunci, până la finalul anului viitor fiind așteptată finalizarea a încă cinci noi terminale de încărcare în vestul Canadei, cu o capacitate totală de 450.000 de barili pe zi. Cu toate acestea, chiar și operatorii de cale ferată spun că activitatea lor poate doar completa, nu și înlocui, beneficiile rezultate din construirea conductei Keystone XL.

Pe lângă aspectele de natură logistică, calea ferată este în mod limpede o opțiune de transport mai costisitoare, motiv pentru care, de altfel, este preferată de ecologiști, întrucât ar însemna limitarea cantităților de petrol poluant canadian transportate și procesate în SUA.

"Putem transporta volume mari, dar va fi întotdeauna o activitate de nișă", spune Gary Kubera, patron al companiei de profil Canexus. Costă cam 17 dolari/baril să transporți țiței din Canada la rafinăriile americane cu trenul, față de 10 dolari/baril, cât este costul transportului prin conducte. Pe de altă parte, potrivit Goldman Sachs, de anul viitor, conductele de petrol americane vor fi atât de aglomerate încât calea ferată va deveni un instrument indispensabil pentru satisfacerea cererii de transport de țiței.

Va urma un război aprig de lobby

Departamentul de Stat de la Washington nu a ajuns încă la o concluzie finală cu privire la impactul de mediu al proiectului conductei Keystone XL, evaluarea urmând a fi finalizată în următoarele câteva săptămâni, potrivit unor surse din industrie.

Este de așteptat ca, după aceea, adversarii și suporterii proiectului să declanșeze fiecare campanii de lobby în rafală, în condițiile în care administrația americană a anunțat că va fi în continuare deschisă la comentarii publice pe acest subiect, pus pe hold din 2008 încoace.

Indiferent dacă proiectul Keystone XL va fi sau nu aprobat, industria petrolieră susține că în viitor va fi nevoie de și mai multe conducte, pentru a face față cererii de petrol canadian extras din nisipuri bituminoase.

"Calea ferată e doar o plasă de siguranță", conchide David Smith, președintele companiei logistice canadiene Keyera, implicată în două proiecte de infrastructură pentru transport de țiței cu trenul.

Boom-ul american al gazelor și țițeiului extrase din șisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a făcut ca, în prezent, în Statele Unite, milioane de oameni să devină peste noapte vecini cu sonde petroliere. Pentru ei, acest lucru înseamnă bani buni încasați lunar sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze care forează pe pâmânturile lor, dat fiind că, în SUA, drepturile asupra resurselor minerale ale subsolurilor terenurilor private revin proprietarilor acestora.

Pe de altă parte, avântul industriei extractive a dat peste cap peisajul ambiant și modul de viață al multor comunități locale, pe lângă riscurile de mediu asociate cu exploatarea resurselor neconvenționale de hidrocarburi. Astfel că, în multe cazuri, locuitorii din zonele de interes pentru petroliști s-au asociat nu doar pentru a negocia mai eficient redevențele cu companiile, ci și pentru a le impune acestora să investească în tehnologii și proceduri care să facă activitatea de extracție cât mai puțin nocivă și deranjantă, demers în care sunt sprijiniți și de autoritățile locale.

The Wall Street Journal a colectat și sintetizat date disponibile cu privire la 11 state americane mari producătoare de petrol și gaze. Concluzia este că cel puțin 15 milioane de americani au ajuns să trăiască la distanță de mai puțin de o milă (1,6 kilometri) de sonde petroliere forate după anul 2000, adică mai mult decât populația din Michigan sau New York.

Asta a dus la schimbări dramatice. De exemplu, în Johnson County din Texas, în anul 2000 erau în total mai puțin de 20 de sonde de petrol și gaze. Astăzi există aproape 4.000 de sonde și 99,5% dintre locuitori trăiesc la mai puțin de o milă de cel puțin una din acestea. La nivel național, în peste 20 de comitate, având în total mai mult de 4 milioane de locuitori, există, în medie, peste 3 sonde pe mila pătrată.

Hyper-industrializare

Una dintre caracteristicile boom-ului hidrocarburilor de șist este aceea că resursele nu provin de la câteva sonde de mari dimensiuni, care exploatează niște câmpuri izolate. Dimpotrivă, există sute de sonde mici, care acoperă uneori comitate întregi. Rezultatul este că regiuni întregi din SUA cunosc un proces de industrializare fără precedent. Forajul fiecărei sonde necesită echipamente și instalații auxiliare de mari dimensiuni, precum și circulația unor camioane de mare tonaj cu containere care conțin apă, nisip și substanțe chimice. Mai sunt necesare instalații de iluminat de mari dimensiuni și echipamente de stocare și injectare.

Forarea unei astfel de sonde durează între trei săptămâni și trei luni. În Cleburne, Texas, Robert Webb locuiește la mai puțin de 200 de metri de o sondă aparținând celor de la Chesapeake Energy Corp. Webb încasează lunar redevențe de la mai multe sonde, cam 100 de dolari pe lună de la fiecare. El și vecinii și-au pus terenurile în comun și au înființat o asociație, astfel încât să poată să le închirieze mai eficient companiilor de petrol și gaze și să capete mai multă putere la negocieri.

"Aducerea și instalarea sondei și a echipamentelor de fracturare seamănă cu sosirea unui circ. Tot vine și pleacă o mulțime de camioane mari. Sonda în sine arată ca un pom de Crăciun, căci e foarte luminată, și lucrează non-stop. Banii de redevențe sunt foarte buni și vin fără să faci practic nimic", spune proprietarul, adăugând că, deși nu este foarte plăcut să trăiești în vecuinătatea sondei, din cauza zgomotului și a agitației, nu regretă alegerea făcută.

În Wyoming County din Pennsylvania sunt mult mai puține sonde. Două dintre ele se află localizate în Mehoopany, în apropiere de locuința lui Emily Krafjack. Ea spune că, atunci când au fost forate, nu auzea nici televizorul din cauza zgomotului, iar casa se umpluse de vapori de motorină de la camioanele care veneau să descarce nisip necesar pentru fracturare hidraulică. Emily încasează și ea redevențe de la operatorii sondelor, însă nu vrea să dezvăluie sumele.

Nu intră să forezi ca pe moșia lu' tac'tu

Pe de altă parte, proprietarii din Mehoopany au înființat un ONG al cărui scop este, potrivit exprimării lui Krafjack, "atingerea și menținerea unui echilibru delicat" între beneficiile aduse de exploatările de hidrocarburi din zonă și inconvenientele generate de acestea. Organizația nu vrea stoparea forajelor, ci menținerea calității vieții și protecția mediului. Emily Krafjack este implicată activ în demersurile acestui ONG.

Îngrijorările cu privire la efectele intensificării activităților extractive au dus la impunerea unor restricții la nivel statal și local, de la moratoriul instituit în New York la numeroase reglementări elaborate de primării, cum ar fi limitarea orelor zilnice de foraj sau plata unor sume de bani de către companii dacă zgomotul echipamentelor depășește un anumit nivel de decibeli.

În acest sens, mai multe orașe din Pennsylvania au dat în judecată statul, când acesta a încercat să le limiteze prerogativele în privința impunerii de reglementări pentru industria extractivă, iar justiția le-a dat câștig de cauză. Și la nivel federal se elaborează norme în acest sens, cum ar fi obligația de a "captura" și de a stoca emisiile de gaze cu efect de seră rezultate în urma activităților de foraj.

Până la reglementări, însă, unele companii par să fi înțeles că este chiar în interesul lor să mențină o relație cât mai bună cu locuitorii din zonele unde forează. Mai sunt însă multe de făcut în această privință.

Banii contează

"Industria de petrol și gaze a fost extrem de inovativă în privința activităților subterane, însă mai are mult de progresat atunci când vine vorba de activitățile de la suprafață, care îi afectează direct pe locuitori. Avem nevoie de mai multă gândire neconvențională asupra acestui subiect. Dacă nu se vor purta frumos cu localnicii, vor întâmpina opoziție din partea acestora și vor avea mari probleme", spune Mark Boling de la Southwestern Energy Corp. Pe lângă capturarea emisiilor de CO2, el dă ca exemple de bune practici montarea de surdine pe echipamentele utilizate de petroliști, pentru reducerea nivelului de zgomot.

Adesea, atitudinea pro sau contra forajelor a locuitorilor din zonele de interes pentru industrie depinde de măsura în care aceștia beneficiază financiar de pe urma activităților extractive. Potrivit unui studiu estimativ recent al IHS Inc., comandat de industria petrolieră, anul trecut, proprietarii de terenuri au încasat anul trecut, exclusiv din chirii pentru utilizare plătite de companii, peste 500 de milioane de dolari. Suma nu include banii primiți de proprietari ca redevențe pentru producția efectivă de petrol și gaze de pe terenurile lor și care, potrivit altor estimări, ar fi semnificativ mai mare decât cea rezultată din chirii.

Un studiu recent al Universității din San Antonio arată că, în medie, în Texas, redevențele pentru producția de petrol și gaze încasate de proprietari se ridică lunar la circa 600 de dolari/hectar. La asta se adaugă chiriile lunare, precum și bonusul încasat de proprietari la încheierea contractelor cu petroliștii, bonus care, de regulă, este de câteva mii de dolari.

Sue Barnett din Arlington, Texas, are o proprietate de peste 20 de hectare între Fort Worth și Dallas. L-a închiriat gigantului ExxonMobil, care și-a instalat platforma de foraj la doar 50 de metri de o pășune aparținând lui Barnett. Din 2009 încoace, pe proprietatea ei au fost forate trei sonde.

Apar tensiuni atunci când nu toată lumea are de câștigat

"Totul a mers perfect. Am convenit cu cei de la Exxon să-mi suporte costurile cu relocarea cailor mei, în caz că aceștia ar fi fost deranjați și speriați de zgomotul forajului, dar din fericire n-a fost cazul. Banii de redevențe îmi ajung să-mi plătesc facturile și taxele și mai pun și ceva deoparte în fiecare lună", spune Barnett.

În anumite zone, însă, se întâmplă ca drepturile de proprietate asupra terenurilor pe care se forează să fie scindate. Astfel, unele persoane locuiesc pe terenurile respective și au drepturi exclusiv pe partea de la suprafață, în vreme ce alte persoane au în proprietate subsolurile terenurilor respective și drepturile asupra resurselor minerale conținute de acestea. În astfel de situații, apar animozități și chiar conflicte. Mulți americani care cumpără locuințe nu au suficientă cultură juridică pentru a se interesa înainte de achiziție dacă vor deține drepturi și asupra subsolurilor terenurilor pe care sunt construite acestea.

Un caz ilustrativ în acest sens este cel al localității Azle din Texas, unde jumătate din locuitori dețin și drepturi minerale, încasând chirii și redevențe de la petroliști, iar cealaltă jumătate nu. În consecință, unii susțineau activitatea de foraj, iar ceilalți militau pentru interzicerea acesteia.

"A fost o mare greșeală că am ignorat nemulțumirile și îngrijorările acelor proprietari care suportau inconvenientele forajelor fără să aibă nimic de câștigat de pe urma lor", spune John Tintera, fost director executiv al instituției de reglementare în energie, petrol și gaze din Texas.

Problemele se rezolvă cel mai eficient prin înțelegeri mutuale

Printre cele mai frecvente plângeri ale locuitorilor se referă la creșterea masivă a traficului de camioane de mare tonaj, ca urmare a forajelor. Forarea unei singure sonde necesită peste 1.000 de curse de camion, pentru transportul echipamentelor, muncitorilor și apei pentru fracturarea hidraulică. După instalarea sondei, nu mai este necesară, în medie, decât o cursă pe zi.

O altă problemă este că vecinătatea sondelor diminuează valoarea de piață a locuințelor, din cauza îngrijorării cu privire la riscul de contaminare a resurselor subterane de apă. Un studiu efectuat în suburbiile de lângă Pittsburgh între 2004 și 2009 arată că, în general, casele situate lângă sonde costau cu 10% mai mult decât cele aflate la distanță de sonde. Dar cu excepția caselor alimentate cu apă de la puțuri private din zone de foraj, mai ieftine cu 16% decât cele alimentate de companii municipale de utilități, ferite de riscul contaminării.

"Acum nu mai văd împrejurimile de la fereastră, ci o sondă. Până au terminat de forat a fost foarte rău, din cauza zgomotului și a agitației. Dar nu știu nimic. Vor mai fora și altele? Nu vreau decât să rămână cât de cât neatins colțișorul în care locuiesc. Sunt îngrijorată și pentru izvorul subteran. Am nevoie să fiu informată, pentru că e altceva acum, când sonda e pe terenul meu", spune o proprietară din Colorado care nu primește redevențe, pentru că nu deține și drepturile minerale ale terenului pe care se află locuința sa.

"De fiecare dată când se intensifică activitățile industriale lângă zone rezidențiale sporesc șansele ca ceva să meargă prost. În câteva decenii, vom avea un milion de sonde noi de petrol și gaze în SUA, așa că e în interesul tuturor ca lucrurile să meargă bine, pe cât posibil", spune Robert Jackson, profesor de biologie la Duke University, specialist în studiul fracturării hidraulice.

Unele autorități locale se ocupă deja de asta. Cele din Erie, Colorado, au semnat un angajament voluntar cu două companii energetice privind utilizarea de instalații de recuperare a vaporilor generați de foraj, o procedură mai degrabă rară în rândul petroliștilor, dar care, ca urmare a presiunilor din partea locuitorilor din zonele cu activitate extractivă intensă, se răspândește tot mai mult. Instalațiile captează inclusiv vapori cancerigeni.

Pe de altă parte, anumite lucruri se pierd pentru totdeauna. "Forajul a fost și bun și rău pentru regiunea noastră. Mulți locuitori și-au îmbunătățit situația financiară ca urmare a redevențelor și chiriilor încasate de la companii, iar noi ne-am permis să reducem taxele pe proprietate, compensându-le cu venituri din impozitarea producției de petrol și gaze. Însă s-a pierdut farmecul peisajului rural. Oriunde te uiți dai cu ochii de câte o sondă", conchide Roger Harmon, înalt oficial local în Jackson County, Texas, din 1995 încoace.

Curtea de Apel București (CAB) a amânat, miercuri, deciziile în două procese intentate împotriva Chevron, de către primăria Limanu și de către un grup de ONG-uri, fixând următorul termen de judecată, pentru ambele acțiuni în instanță, pentru data de 20 noiembrie.

Ambele procese vizează anularea acordurilor petroliere semnate de către Guvernul României cu compania americană.

Prima a fost intentată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Anularea acordurilor de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012.

Ce se reclamă

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens se citează însă doar o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Unde s-a ajuns

"Procesul este în faza în care părţile administrează probe, în sensul că fiecare dintre părţi depune acte, noi ca să dovedim că gazele de şist nu sunt bune, Chevron ca să dovedească cât de bune sunt ele. În plus, trebuie să cerem nişte acte care au stat la baza acestor acorduri petroliere, care au fost emise de Guvern şi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, acte care nu sunt încă la dosar", a declarat, miercuri, Nicușor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, citat de Mediafax.

"În cadrul termenului de azi (miercuri, n.r.) am depus legea prin care Parlamentul francez a dispus, pe o perioadă nedeterminată, să oprească toate explorările şi exploatările gazelor de şist în Franţa şi prin care suspendă toate avizele pe care Guvernul francez le dăduse deja, inclusiv o decizie foarte recentă a Curţii Constituţionale Franceze, care spune că această lege este constituţională. Am mai depus o hotărâre foarte recentă a Parlamentului European, care spune că trebuie să se modifice directiva pentru elaborarea raportului de mediu, special pentru gaze de şist, pentru că ele, nefiind incluse în dreptul european, în momentul în care s-a dat această directivă şi, odată cu acordul petrolier, ele puteau fi exploatate fără vreo mare constrângere", a mai spus Nicuşor Dan.

Pe de altă parte, avocatul companiei Chevron a depus, la termenul de miercuri, un CD în care este prezentat procedeul de explorare a gazelor de şist.

În 3 octombrie, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

În 14 octombrie, localnicii din Siliştea au protestat în faţa perimetrului din comuna Pungeşti, unde compania Chevron şi-a adus primii specialişti cu care să înceapă lucrările de amenajare a platformei unde va fi amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist.

Premierul Victor Ponta a declarat, marți, la Washington, că va explica membrilor Congresului american că România şi Polonia trebuie să beneficieze de eliminarea vizelor pentru intrarea cetăţenilor în SUA, adăugând că a discutat şi cu toţi reprezentanţii firmelor americane, deoarece "lobby-ul" acestora este important.

"Miercuri, voi face şi eu efortul - pe care cred că îl fac, în mod corect, toţi oamenii politici din România - de a explica că România şi Polonia trebuie să intre şi ele în programul de Visa Waiver. Dar aia e o altă discuţie, însă am discutat cu toţi reprezentanţii companiilor şi lobby-ul lor pe lângă Congresul Statelor Unite este important şi în acest domeniu al ridicării vizelor", a adăugat Ponta, potrivit Mediafax.

El s-a întâlnit la Washington cu reprezentanţii companiilor Motorola, Hewlett-Packard, ExxonMobil, Chevron, IBM.

La finele săptămânii trecute, premierul Victor Ponta a anunţat că se va întâlni, marţi, la Casa Albă, cu vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, pentru o discuţie în care va reafirma Parteneriatul strategic politic şi militar dintre cele două ţări şi va aborda perspectivele de colaborare pentru perioada imediat următoare, iar miercuri va discuta şi cu reprezentanţi ai Congresului cu atribuţii privind modificarea legislaţiei care să permită includerea României în programul Visa Waiver de liberalizare a regimului vizelor.

Foștii ambasadori la București susțin relaxarea criteriilor Visa Waiver pentru români

La finalul lunii august, patru foşti ambasadori americani în România au pledat, într-un articol publicat în pagina de opinii a Washington Post, pentru modificarea criteriilor de accedere în Programul Visa Waiver, care le-ar putea oferi mai multe şanse de aderare României, Poloniei, Croaţiei şi Bulgariei.

Articolul era semnat de Jim Rosapepe, ambasador în România în administraţia Clinton, de J.D. Crouch şi Michael Guest, ambasadori în administraţia George W. Bush, şi Mark Gitenstein, ambasador în administraţia Obama, și apărea la numai trei zile după ce Guvernul a aprobat și a trimis la Parlament un proiect de lege de natură să accelereze procesul de acordare a autorizațiilor necesare demarării proiectului minier de la Roșia Montană și la o săptămână după ce Chevron a obținut certificatul de urbanism pentru explorare după gaze de șist într-un al patrulea perimetru din județul Vaslui.

Cei patru foşti ambasadori militau pentru o revizuire a Programului Visa Waiver (VWP), care le permite cetăţenilor din ţările incluse în program să călătorească fără viză în Statele Unite timp de 90 de zile.

Programul este deschis pentru cetăţenii ai căror ţări au o rată de respingere a vizelor mai mică de 3 la sută. "Acest (criteriu) îi învinovăţeşte pe toţi cetăţenii unei ţări, până la proba contrarie, că ar vrea să încalce termenii vizelor. Procedând aşa, acest sistem descurajează turiştii de bunăcredinţă, oamenii de afaceri şi studenţii", afirmau foștii ambasadori americani la București.

Gazele de șist din Europa, pe lista temelor de lobby ale Chevron

Spre deosebire de legislația românească, cea din Statele Unite obligă corporațiile să raporteze sumele cheltuite pe acțiuni de lobby, precum și instituțiile de stat pe lângă care au fost desfășurate aceste activități și temele pe care s-a făcut lobby.

Din raportările efectuate de Chevron și publicate obligatoriu de Senatul SUA, rezultă că, anul acesta, compania a dus "muncă de lămurire" cu oficiali ai diferitelor ministere, agenții și autorități din SUA inclusiv pe tema dezvoltării zăcămintelor de gaze de șist din Europa, unde Chevron deține licențe în România, Polonia, Ucraina și Lituania.

Metoda este similară cu cea folosită de Gabriel Resources: banii sunt cheltuiți mai eficient atunci când ținta directă a lobby-ului este guvernul american, care are metodele sale specifice de a-i convinge pe oficialii de la București.

Astfel, potrivit raportărilor Chevron, compania a cheltuit, în primele nouă luni din 2013, peste 7,5 milioane de dolari pe acțiuni de lobby purtate pe lângă diferite instituții ale statului american, de la Congresul SUA la diferite departamente ale guvernului și agenții de reglementare.

Temele de interes pentru lobby-ul Chevron au fost dintre cele mai diverse, însă în fiecare dintre cele trei raportări trimestriale din 2013 publicate până în prezent apare și subiectul dezvoltării gazelor de șist din Europa Centrală (Central European Shale Gas Development). În primul trimestru al anului, Chevron a cheltuit pe lobby 3,66 milioane dolari, în al doilea – 1,84 milioane dolari, iar în al treilea – 2,03 milioane dolari.

E mai eficient să se ocupe Washingtonul

Metoda utilizată de Chevron este similară cu cea a Gabriel Resources, anume aceea de a derula acțiuni de lobby direct pe lângă instituții ale Statelor Unite, astfel încât, ulterior, acestea să susțină, la nivel politic, interesele companiei pe lângă autoritățile statului român.

În martie, cei de la Gabriel Resources anunțau public că Departamentul de Stat pentru Comerț al Statelor Unite îi va sprijini oficial în demersurile lor pe lângă autoritățile de la București.

„La 1 martie 2013, Departamentul de Stat pentru Comerț al Statelor Unite a notificat compania cu privire la decizia sa de a o sprijini oficial, prin intermediul Centrului de Advocacy pentru Comerț Internațional al Departamentului, care coordonează resursele și autoritatea Guvernului SUA în sprijinul oportunităților internaționale de business care implică factori de decizie din guverne străine. Ca parte a acestei asistențe de advocacy, Gabriel Resources consideră că Guvernul SUA va sprijini compania comunicând cu Guvernul României în numele intereselor comerciale ale Gabriel Resources în România”, se afirmă în raportul pe 2012 al Gabriel Resources, publicat în martie anul acesta.

În Europa, Chevron deține licențe de dezvoltare a gazelor de șist în România, Polonia, Ucraina și Lituania. În toate cele trei țări, Chevron se confruntă cu probleme. Protestele din România sunt bine cunoscute și au obligat compania să suspende lucrările de construcție ale unei sonde de explorare la Pungești, în județul Vaslui. Polonia și Lituania vor să înăsprească legislația de mediu și fiscală pentru exploatarea de hidrocarburi neconvenționale, iar în Ucraina, Chevron a obținut cu greu aprobare din partea autorităților locale pentru o licență de gaze de șist, pe fondul unor proteste similare cu cele din România.

Unele state europene, cum ar fi Franța, Germania, Austria sau Bulgaria, interzic exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică. De asemenea, Parlamentul European a dat recent un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care, de asemenea, se înăspresc cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

Ce-a spus Ponta la Washington

Premierul Victor Ponta a declarat, la Washington, după o întâlnire cu reprezentanții Chevron, că guvernul României va sprijini toate explorările de resurse neconvenţionale, respectiv gaze de şist, convins că mulţi protestatari sunt deschişi la explicaţii, iar în final va rămâne o minoritate radicală care va refuza orice argument, dar nu va putea impune majorităţii o decizie.

El a arătat din nou că, pentru România, independenţa energetică este un obiectiv strategic naţional, care poate fi atins prin folosirea resurselor convenţionale, inclusiv cele din Marea Neagră, dar şi printr-un sprijin pe care Guvernul este foarte hotărât să îl acorde tuturor explorărilor de resurse neconvenţionale, de gaze de şist, efectuate în România nu doar de compania americană Chevron, ci şi de alte companii, atât timp cât sunt respectate toate standardele de mediu.

"Avantajele economice sunt uriaşe. Mi s-a confirmat încă o dată că Statele Unite ale Americii sunt pe cale de a câştiga o mare bătălie în economia mondială prin faptul că folosesc în acest moment resurse mult mai ieftine - gazul Statelor Unite este la o treime faţă de preţul din Europa -, în ultimii ani aproape un milion de noi locuri de muncă au fost create în Statele Unite ale Americii în domeniul exploatării gazelor şi a petrolului de şist şi aflam cu mare invidie - pentru că ştiu că e un subect care în România a generat atâtea probleme sociale şi economice, chiar şi politice - că se construiesc şapte noi combinate de îngrăşăminte chimice, adică ceea ce în România şi în toată Europa se cam închide, tocmai pentru că preţul gazului este deja cel mai competitiv pe plan mondial. Mă gândeam că mi-aş dori ca şi în România să putem să ne păstrăm combinatele de îngrăşăminte, toate acele facilităţi industriale care folosesc gaz, fără a mai avea probleme miniştrii sau cei care aprobă astfel de lucruri, printr-un mod foarte simplu: preţuri mai ieftine", a sus Ponta, citat de Mediafax.

El a precizat că reprezentanţii Chevron i-au comunicat că nu intenţionează să se retragă din România, ci să comunice mai clar atât condiţiile de protecţie a mediului şi cele tehnologice, cât şi avantajele economice.

Eu sunt absolut convins - şi ei sunt convinşi - că o parte importantă dintre cei care sunt împotrivă sunt deschişi la aceste explicaţii, trebuie doar să le primească. Va rămâne, cum se întâmplă în toate ţările din lume, o minoritate radicală care nu va asculta niciun argument oricât de raţional, dar care nu poate să impună majorităţii o decizie sau renunţarea la un proiect strategic naţional", a adăugat Ponta.

Șeful Chevron, după întâlnirea cu Ponta: "Ei trebuie să înceapă să aibă încredere"

Managerul Chevron România, Tom Holst, a declarat la Washington, după o întâlnire cu premierul Victor Ponta, că explorarea gazelor de şist de la Pungeşti se suspendă până când siguranţa angajaţilor firmei, a constructorilor şi a comunităţii va fi asigurată şi, totodată, până când se va înţelege că metodele folosite de către companie sunt cele mai bune.

"Aş dori să fac precizări cu privire la motivele suspendării activităţii în zona localităţii Pungeşti. Una dintre cheile filosofiei de afaceri a Chevron este aceea de a acţiona în siguranţă sau de a nu a o face deloc.Prioritatea noastră numărul unu este aceea de a dezvolta operaţiunile în siguranţă pentru angajaţi, subcontractori şi comunitate", a spus Tom Holst.

El a precizat că explorarea va reîncepe atunci când se va înţelege că metodele companiei sunt cele mai sigure.

"La Pungeşti, noi şi Guvernul credem că activitatea trebuie să se desfăşoare în siguranţă, munca acolo trebuie să se bazeze pe o interrelaţionare pe termen de lungă durată, ce se poate extinde peste 30 de ani. Ei trebuie să înceapă să aibă încredere. Noi vom reiniţia, vom reporni operaţiunile în Pungeşti atunci când standardele de siguranţă sunt îndeplinite şi când se va înţelege mai bine că avem cele mai bune practici şi că pe acestea le dezvoltăm în proiectul din România.", a spus Holst.

Chevron România şi-a majorat din nou capitalul social, de data asta cu 34 milioane de dolari, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, arată o decizie a companiei din 23 septembrie. La fel ca în cazul majorărilor de capital precedente, Chevron a apelat la avocaţii de la Pachiu şi Asociaţii.

Cu această nouă majorare de capital, compania a emis 560.320 de părţi sociale, fiecare cu o valoare de 200 de lei. Astfel, capitalul social este de 395.686.000 lei, împărţit în 1.978.430 părţi sociale, fiecare cu o valoare de 200 lei.

Toate părţile sociale nou emise dar şi cele vechi sunt deţinute de Chevron Romania Holdings, societate din… Olanda.

Gigantul american şi-a mai majorat capitalul social şi în anii din urmă. Spre exemplu, în anul 2011 l-a majorat chiar de două ori, cu 25 de milioane de dolari şi apoi cu circa 10 milioane de dolari, apelând şi atunci la aceeaşi societate de avocaţi.

Companiei nu-i merge tocmai bine peste tot. Dacă ar fi să ne limităm doar la problemele mai recente, Chevron a decis să renunţe la o concesiune de gaze de şist deţinută în Lituania (ţară dependentă total de Gazprom), pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, aşa cum scria Energy Report zilele trecute. Asta  după ce autorităţile de la Vilnius au înăsprit legislaţia privind evaluarea impactului asupra mediului şi exigenţele de protecţie a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenţionale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuţie o propunere de majorare a taxei pe veniturile obţinute din exploatarea gazelor de şist de la 15% la 40%.

La numai o zi după anunţul celor de la Chevron, respectiv miercuri, Parlamentul European a dat un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care, de asemenea, se înăspresc cerinţele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenţionale prin fracturare hidraulică.

În plus, se stabilesc condiţii mai dure privind despăgubirile şi obligaţiile de refacere în caz de daune de mediu şi se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor şi instituţiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice şi proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcţie de autostrăzi sau aeroporturi.

Revenind la România, zilele trecute, Chevron a obţinut autorizaţia de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România. Asta după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţile statului pentru prospectarea solului în perimetrul localităţii Siliştea. E totul în regulă cu avizele?

„Terenul, de peste 28.000 mp, pe care va fi ridicatã prima sondã de explorare a zãcãmântului de gaze de şist de pe teritoriul județului Vaslui, prima de acest fel de pe teritoriul României, aparţine unui număr de trei proprietari. Aceştia neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu firma în cauzã (Chevron România Exploration and Production SRL), drept pentru care apare un mare semn de întrebare cu privire la legalitatea eliberãrii autorizației de construcţie”, se spune într-un articol al publicaţiei Vremea Nouă.

Valoarea lucrărilor pentru amenajarea platformei şi amplasarea sondei de explorare se ridică la trei milioane de lei. Lucrările ar putea fi terminate în termen de 120 de zile, din care două luni alocate amenajării platformei de forare şi două luni pentru foraj şi prelevare de probe.

Chevron România mai deţine trei certificate de urbanism în judeţul Vaslui pentru explorarea solului în vederea identificării eventualelor rezerve de gaze de şist, două obţinute la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an împreună cu cel de la Siliştea şi altul în urmă cu două luni. Pentru perimetrele de la Păltiniş (Băceşti) şi Popeni (Găgeşti), compania petrolieră deţine acordul de mediu, iar pentru perimetrul Puieşti se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în ceea ce priveşte amplasarea sondelor de explorare.

Chevron a anunțat, marți, că renunță la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

La numai o zi după anunțul celor de la Chevron, respectiv miercuri, Parlamentul European a dat un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care, de asemenea, se înăspresc cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

În plus, se stabilesc condiții mai dure privind despăgubirile și obligațiile de refacere în caz de daune de mediu și se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor și instituțiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice și proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcție de autostrăzi sau aeroporturi.

Dependenți 100% de gazele rusești

Anunțul deciziei celor de la Chevron vine într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri dificile cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale. Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom.

„Modificarea semnificativă a mediului fiscal, legislativ și de reglementare din Lituania a avut un inpact semnificativ baza operațională și comercială a deciziei de investiție luate de companie în ianuarie 2013”, se arată în anunțul celor de la Chevron.

Americanii și-au adjudecat atunci, la o licitație organizată de autoritățile de la Vilnius, o concesiune din vestul țării, unde estimau că se află zăcăminte importante de gaze și petrol de șist. Chevron a precizat că se va concentra în continuare pe dezvoltarea unui câmă gazeifer convențional pe care îl deține în Lituania.

Impozit aproape triplu pentru gazele de șist

Balticii au înăsprit recent legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, după un val de proteste populare împotriva acestei metode de explorare și exploatare.

Printre elementele noi introduse se numără cerința ca evaluările de impact asupra mediului obținute de companiile interesate de gaze de șist să fie aprobate și de către autoritățile locale din zonele unde se află concesiunile, înainte de startul lucrărilor de explorare.

Mai mult, în Parlament a fost introdusă o propunere legislativă privind majorarea taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%. Propunerea prevede că taxa aferentă exploatărilor de hidrocarburi convenționale va rămâne la nivelul de 15%, cota de 40% urmând să se aplice veniturilor din vânzarea gaze și petrol de șist.

Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat anul trecut statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Rusia face presiuni

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Se pare însă că această nouă strategie soft a avut până în prezent efecte contrare celor scontate. Moscova face presiuni mari asupra micului stat baltic, ca parte a unei mișcări politico-diplomatice mai largi, menite a împiedica semnarea de către mai multe state foste sovietice a unor acorduri cu Uniunea Europeană, la un summit programat în noiembrie la Vilnius.

Astfel, Rusia se arată inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană se plânge că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Cu toate acestea, Lituania mai are niște ași în mânecă, printre care un plan de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate, care să fie funcțional până la finalul anului 2014. De asemenea, statul baltic este pe cale să repreia controlul asupra sistemului național de conducte de transport al gazelor naturale, ceea ce ar însemna că de Lituania va depinde aprovizionarea cu gaze a enclavei rusești Kaliningrad.

Și-au înmuiat tonul

Până atunci, însă, premierul Butkevicius a declarat că Lituania ar trebui să-și revizuiască legislația privind gazele de șist, respectiv înăsprirea legislației de mediu și a fiscalității, în urma abandonului Chevron.

„Ar merita să revizuim aceste legi, în ideea organizării unei noi licitații pentru concesiuni de gaze de șist”, a declarat Butkevicius la postul național de radio, adăugând că el personal este în favoarea menținerii taxei pe veniturile din vânzarea gazelor de șist la 15%.

La rândul său, ministrul Mediului din guvernul de la Vilnius, Valentinas Mazuronis, a declarat că „temerile nefondate ale Lituaniei (privind gazele de șist – n.r.) au costat țara investiții de milioane de dolari, precum și multe locuri de muncă noi și șansa de a se înscrie pe un drum care să ducă la independența energetică. Sper ca în viitor să luăm decizii mai bune”.

Reguli europene mai dure

Parlamentul European a dat, miercuri, un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care se înăspresc cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

Mai precis, se prevede obligația de a se efectua o procedură completă, mai detaliată și complexă, de evaluare a impactului asupra mediului al proiectelor privind gazele de șist încă din etapa inițială de explorare, și nu doar în cea de exploatare, așa cum prevede legislația europeană de mediu în vigoare. Aceleași reguli mai dure se vor aplica și în cazul proiectelor legate de petrol sau cărbune, în cazul în care se folosește fracturarea hidraulică.

Mai mult, evaluarea completă de mediu va fi solicitată și pentru proiectele de gaze de șist care prevăd extragerea a mai puțin de 500.000 de metri cubi pe zi, care erau exceptate până în prezent de la această obligație, în condițiile în care cele mai multe proiecte de acest tip din Europa au estimări de producție zilnică sub respectivul prag.

În plus, se stabilesc condiții mai dure privind despăgubirile și obligațiile de refacere în caz de daune de mediu și se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor și instituțiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

În România, Chevron a obținut, recent, autorizație de construcție pentru pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, pe perimetrul de la Siliștea, comuna Pungești. Americanii sunt, de asemenea, în proces de obținere a acordurilor de mediu pentru o altă sondă de explorare, de pe perimetrul Puiești din Vaslui, precum și pentru lucrări de prospecțiune seismică 2D pe perimetrul de la Adamclisi din Constanța.

Vot strâns

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice și proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcție de autostrăzi, aeroporturi sau căi ferate.

Propunerea a trecut la limită, cu 332 de voturi pentru, 311 contra și 14 abțineri. Potrivit procedurilor parlamentare europene, va fi nevoie de un al doilea vot asupra propunerii, după ce, în prealabil, conținutul ei va trebui agreat de către toate guvernelor statelor membre UE. Europarlamentarul italian Andrea Zanoni, membru al grupului liberal (ALDE), a fost însărcinat cu negocierea textului final al propunerii legislative cu guvernele europene.

În noiembrie anul trecut, o propunere de interzicere completă a fracturării hidraulice în UE a picat la vot în Parlamentul European, cu 391 de voturi contra, 262 pentru și 37 de abțineri. Europarlamentarii au votat totuși o recomandare prin care cereau un regim robust de reglementare pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist, inclusiv cerințele ca firmele de petrol și gaze să recicleze cât mai mult din apa utilizată la fracturarea hidraulică și să dezvăluie public ce substanțe chimice folosesc în cadrul acestei tehnologii.

Petroliștii se plâng

Noile reguli, aprobate miercuri, prevăd că proiectele de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi neconvenționale, precum și cele de infrastructură, trebuie să parcurgă proceduri de audit complexe, care să stabilească efectele directe și indirecte semnificative ale acestora asupra sănătății persoanelor, asupra florei, faunei și ecosistemelor, precum și a solului, apei și climei.

Legislația în vigoare prevede evaluări ale impactului asupra mediului, însă doar înainte de faza de exploatare. Propunerea votată miercuri prevede însă un studiu complet de impact efectuat înainte de explorare, dat fiind că fracturarea hidraulică este deseori utilizată pentru a evalua potențialul comercial al zăcămintelor vizate.

Nu în ultimul rând, se prevăd măsuri de prevenire a conflictelor între interesele companiilor de petrol și gaze și cele ale persoanelor și instituțiilor care efectuează respectivele evaluări. Pe lângă calificare și experiență, auditorii vor trebui să dea dovadă de obiectivitate științifică, menținându-și independența atât față de companii, cât și față de înseși autoritățile de stat. De asemenea, orice proiect de dezvoltare a hidrocarburilor neconvenționale trebuie supus consultărilor publice, în deplină transparență.

Previzibil, industria de petrol și gaze este nemulțumită de noile reglementări. „Acestea solicită studii de mediu complexe și de durată, efectuate într-o fază extrem de timpurie a etapei de explorare. Auditurile vor submina demersurile de dezvoltare a producției europene de hidrocarburi, fără să aducă nici un fel de beneficii suplimentare în ceea ce privește protecția mediului”, a declarat directorul pentru afaceri europene al International Association of Oil & Gas Producers, cea mai puternică organizație de lobby a industriei, din care fac parte și giganții Chevron și ExxonMobil.

Doar luna trecută au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului RMGC de la Roșia Montană, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de compania controlată de canadienii de la Gabriel Resources.

Din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

În pofida afirmațiilor publice, precum și a scandărilor și a pancartelor de la mitingurile de protest contra proiectului minier de la Roșia Montană, prin care se susține că protestele sunt îndreptate în egală măsură împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, o simplă monitorizare a site-urilor instanțelor românești de judecată arată că declarațiile nu sunt însoțite și de acțiuni în justiție pe măsură.

Doar două acțiuni în justiție

Concesiunile Chevron din județul Vaslui datează din februarie 2011, când compania americană a achiziționat drepturile aferente acestora de la fostul titular de licență, Regal Petroleum. Acordurile pentru perimetrele din județul Constanța au fost semnate de Guvernul României cu Chevron în martie 2012.

De atunci și până în prezent, au fost inițiate doar două acțiuni în justiție pe acest subiect – una de către primăria comunei Limanu de la malul Mării Negre, cealaltă de către un grup de ONG-uri. Ambele contestă acordurile petroliere ca atare semnate de Executiv cu Chevron și cer suspendarea și ulterior anularea acestora.

Între timp, însă, în vederea demarării lucrărilor de explorare, Chevron a obținut certificate de urbanism, acorduri de mediu și autorizații de construcție. Nimeni nu a atacat în justiție obținerea de către compania americană a acestor documente. În condițiile în care contestarea în contencios administrativ a acestor aprobări are mult mai multe șanse de reușită, cel puțin temporară, și deci de întârziere și amânare a demarării explorărilor, decât contestarea acordurilor petroliere ca atare.

Poate ar fi cazul să se trezească acum „societatea civilă”

Se pare că acum a apărut și ocazia de a contesta în instanță, cu mari șanse de reușită, autorizația de construcție obținută recent de Chevron pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, pe perimetrul de la Siliștea, comuna Pungești.

Astfel, publicația Vremea Nouă (www.vrn.ro) susține că sunt șanse ca autorizația de construcție să fi fost obținută de Chevron în mod ilegal. Asta în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, una din condițiile de acordare a autorizației de construcție este aceea ca, în prealabil, compania care solicită autorizația să devină proprietară pe terenul pe care urmează să fie ridicată construcția sau să semneze contract de concesiune sau închiriere cu proprietarii.

„Terenul, de peste 28.000 mp, pe care va fi ridicatã prima sondã de explorare a zãcãmântului de gaze de șist de pe teritoriul județului Vaslui, prima de acest fel de pe teritoriul României, aparține unui număr de trei proprietari. Aceștia neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu firma în cauzã (Chevron România Exploration and Production SRL), drept pentru care apare un mare semn de întrebare cu privire la legalitatea eliberãrii autorizației de construcție”, se spune în articolul celor de la Vremea Nouă.

Urmează exproprieri în forță?

În articol se detaliază că cei trei proprietari, respectiv Popescu Lenuța, Vlasã Mircia și reprezentantul mãnãstirii Mãlinești neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu Chevron. Mai mult, pânã în acest moment, nu a fost depusã nici o cerere de scoatere din circuitul agricol a respectivelor suprafețe, act necesar pentru amplasarea de sonde de explorare în zonã, conform legilor în vigoare.

“Eu stiu cã pãmântul meu (50 ari – n.r.) este la o asociație și în nici un caz nu-l voi da la Chevron. Nu m-a întrebat nimeni și nici nu voi fi de acord cu exploatarea gazelor de șist pe pãmântul meu. Nu știu de nici un contract și nici nu m-a întrebat nimeni sã dau pãmântul în concesiune”, spune Elena Popescu, proprietara unuia din terenurile vizate de compania americanã pentru amplasarea sondei de explorare.

„De altfel, chiar și primarul comunei Pungești, Mircia Vlasã, care, chiar dacã la început era unul dintre cei mai aprigi contestatari ai acțiunii inițiate de Chevron, a ajuns unul dintre partizanii exploatãrii gazelor de șist, cu atât mai mult cu cât are un teren în suprafațã de peste 1,9 hectare pe care urmeazã a fi amplasatã prima sondã de explorare, a recunoscut cã, în acest moment, nu are nici un contract de concesiune sau vânzare a suprafeței respective, așa cum nu are nimeni din comunã”, se mai arată în articol.

Termene procesuale extrem de importante, pe 23 și 24 octombrie

După cum am precizat, în prezent, pe rolul instanțelor de judecată din România există numai două acțiuni care vizează explorarea și exploatarea gazelor de șist de către Chevron, ambele contestând și cerând, în contencios administrativ, suspendarea și anularea acordurilor petroliere semnate în acest sens de Guvern cu compania americană.

Prima a fost intentată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Acțiunea în justiție a celor cinci ONG-uri se derulează pe două planuri, unul vizând suspendarea, iar celălalt anularea acordului de concesiune.

Procesul privind suspendarea acordului a trecut de Curtea de Apel București (CAB), care a respins cererea de suspendare, și a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, următorul termen de judecată fiind programat pe 24 octombrie.

În celălalt proces al celor cinci ONG-uri împotriva statului român și a Chevron, pentru anularea acordului de concesiune, aflat încă la CAB; următorul termen de judecată este programat pe 23 octombrie.

Anularea acordului de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012. Următorul termen de judecată a fost fixat tot pentru 23 octombrie.

Care sunt argumentele contestatarilor

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens se citează însă doar o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Evaluare de mediu pentru Chevron, la Puiești și Adamclisi

Între timp, însă, Chevron merge înainte cu obținerea autorizațiilor necesare demarării lucrărilor de explorare pentru gaze de șist pe concesiunile deținute.

Astfel, americanii sunt în proces de obținere a acordului de mediu pentru a începe forajul unei a doua sonde de explorare în Vaslui, la Puiești, Agenția Județeană de Protecția Mediului hotârând efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără evaluare adecvată (detaliată).

Chevron intenționează, de asemenea, să demareze lucrări de prospecțiuni seismice 2D pe perimetrul Adamclisi din județul Constanța. Acolo însă, Agenția de Mediu Constanța a decis evaluarea impactului asupra mediului prin evaluare adecvată (detaliată), întrucât proiectul este planificat să se desfășoare pe o serie de arii naturale protejate.

„Impactul proiectului propus asupra ariilor naturale protejate va fi semnificativ, deoarece amplasamentul se situează și în arii naturale protejate, interacționează prin lucrările propuse cu mediul prin sursele de zgomot și vibrații ce provin de la generarea semnalului seismic, de la detonarea unei cantități de material exploziv sau de la autovehicule. Caracteristicile drumurilor de migrație și efectivele de păsări pot fi afectate de implementarea proiectului”, se arată în decizia Agenției pentru Protecția Mediului Constanța.

Campania anti-RMGC la tribunal, excelent pusă la punct

Strategia juridică a ONG-urilor care se opun RMGC și proiectului aurifer de la Roșia Montană a fost de la bun început extrem de bine organizată și eficientă, fapt recunoscut și de adversarii lor, canadienii de la Gabriel Resources.

„Există o mulțime de aspecte procedurale care permit ONG-urilor să depună cereri la instanțe, cereri care, la rândul lor, duc la declanșarea de acțiuni suplimentare în justiție, separate, dar aflate în legătură cu procesele intentate inițial. De multe ori, ONG-urile intentează acțiuni similare la mai multe instanțe regionale din România, cerând suspendarea și anularea acelorași licențe, aprobări, autorizații sau permise în procese separate. Aceste acțiuni întârzie, deturnează și sporesc semnificativ costurile procesului de obținere a aprobărilor necesare pentru proiect”, se arată în ultimul raport semestrial al Gabriel Resources.

Compania arată, ca exemplu, că, din 2004 încoace, RMGC a obținut cinci certificate de urbanism pentru proiect, fiecare din acestea cu o validitate inițială de 24 de luni. Cel mai recent a fost eliberat pe 22 aprilie 2013.

Procese în cascadă

„Toate cele patru certificate de urbanism precedente au fost contestate în justiție de către ONG-uri, iar acest lucru indică faptul că sunt mari șanse ca și cel de-al cincilea să facă obiectul unor viitoare procese intentate de către organizațiile respective”, se spune în raport.

Potrivit aceluiași document, doar în cursul lunii septembrie a acestui an au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de RMGC.

Doar din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea, transmite Mediafax. Potrivit documentelor depuse de americani la dosarul de autorizare, consumul total de apă folosită în procesul de foraj va fi de circa 35.000 litri pe zi.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat prima autorizaţie de construire pentru societatea Chevron în vederea executării de lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare din perimetrul Siliştea, comuna Pungeşti.

Documentul prin care compania petrolieră americană poate începe amplasarea primei sonde de explorare a solului în vederea stabilirii potenţialului de hidrocarburi în judeţul Vaslui a fost obţinut în urma depunerii tuturor documentelor solicitate de CJ la eliberarea certificatului de urbanism în iarna trecută.

Investiții de 3 milioane de lei

"Societatea solicitantă a îndeplinit toate condiţiile impuse prin certificatul de urbanism, inclusiv avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Energetice (ANRE), astfel încât nu putea să nu primească autorizaţia de construire. Nu exista niciun temei legal să nu eliberăm acest document prin care se poate amplasa sonda de explorare", a declarat, joi, directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Beşliu, citat de Mediafax.

Conform documentelor depuse la dosar, valoarea lucrărilor pentru amenajarea platformei şi amplasarea sondei de explorare se ridică la trei milioane de lei. Lucrările vor fi terminate în termen de 120 de zile, din care două luni sunt alocate amenajării platformei de forare şi două luni pentru foraj şi prelevare de probe.

"Scopul proiectului propus este de forare a unei sonde de investigare şi de prelevare a probelor litologice pentru determinarea caracteristicelor geologice şi fizice ale straturilor traversate prin foraj în vederea evidenţierii structurilor geologice potenţiale purtătoare de hidrocarburi, a posibilităţilor de producţie a eventualelor resurse descoperite. Informaţiile obţinute în urma forajelor de explorare vor fi analizate pentru evaluarea potenţialului economic rezultat, urmând a fi prezentate ANRE", se arată în documentul depus de Chevron la Consiliul Judeţean Vaslui.

Consum imens de apă

Prima sondă de explorare va fi amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.

Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa va fi transportată cu cisternele şi depozitate în rezervoare ce vor fi amplasate în incinta platformei betonate.

"Pe suprafaţa aferentă instalaţiei de foraj va fi montată o geomembrană care va asigura impermeabilitatea solului", susţin în documente reprezentanţii firmei Chevron.

Mai dețin 3 perimetre

Forajul de la Siliştea se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL.

Chevron România mai deţine trei certificate de urbanism în judeţul Vaslui pentru explorarea solului în vederea identificării eventualelor rezerve de gaze de şist, două obţinute la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an împreună cu cel de la Siliştea şi unul în urmă cu două luni.

Pentru perimetrele de la Păltiniş (Băceşti) şi Popeni (Găgeşti), compania petrolieră deţine acordul de mediu, iar pentru perimetrul Puieşti se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în ceea ce priveşte amplasarea sondelor de explorare.

Compania australiană Zeta Petroleum intenționează în continuare să repună în exploatare zăcâmântul de gaze de la Bobocu, din județul Buzău, australienii fiind în căutare de finanțare și parteneri pentru acest demers și având în plan extinderea unei sonde deja existente pe perimetrul respectiv, Bobocu 310. Acum doi ani, Zeta Petroleum anunța că vrea să investească, împreună cu partenerii de atunci de la concesiunea respectivă, australienii de la Cooper Energy, minim 16 milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului. Acesta a fost descoperit de Romgaz în 1966 și a fost exploatat din 1977 până în 1995, după care a fost abandonat.

Perimetrul Bobocu se află la 20 de kilometri nord-est de Buzău și 110 kilometri nord-est de București.

În septembrie anul trecut, în timpul forării primei sonde de testare, Bobocu 310, Zeta Petroleum a descoperit mai multe straturi de gaze, însă primele evaluări nu au indicat prezența unor resurse suficiente pentru exploatare comercială, astfel încât sonda a fost suspendată până la efectuarea de analize mai detaliate, se arată în raportul Zeta Petroleum pe semestrul I 2013.

Ulterior, datele obținute de sondă au fost analizate și evaluate, iar rezultatele au fost încorporate în modelul geologic al perimetrului, care include și achiziția de date seismice 3D pe o suprafață de 75 de kilometri pătrați.

„După evaluarea extensivă a rezultatelor, intenția companiei este de a găsi finanțare pentru a extinde sonda Bobocu 310 cu aproximativ 500 de metri sud de actuala locație. Deși testele inițiale nu au indicat prezența unor resurse suficiente pentru exploatare comercială, intenția noastră rămâne aceea de a repune în exploatare. Credem că perimetrul Bobocu prezintă în continuare potențial. În prezent, îl controlăm în proporție de 100% și luăm în considerare mai multe opțiuni de dezvoltare, fiind în discuții cu parteneri potențiali”, se arată în documentul citat.

Acum doi ani, Zeta Petroleum anunța că vrea să investească, împreună cu partenerii de atunci de la concesiunea respectivă, australienii de la Cooper Energy, minim 16 milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului Bobocu. Acesta a fost descoperit de Romgaz în 1966 și a fost exploatat din 1977 până în 1995, după care a fost abandonat prematur, din cauza viiturilor și a apariției nisipului în sonde.

În raportul companiei se mai arată că în al treilea trimestru al anului va începe schimbul de date cu americanii de la Chevron, având loc deja discuții despre accesul fiecăreia dintre cele două părți la informațiile despre concesiunea celeilalte.

În aprilie, Zeta Petroleum și Chevron au încheiat un acord privind schimbul reciproc de informații și date legate de concesiunile de gaze naturale din România ale celor două companii, respectiv perimetrul de la Bârlad al Chevron, de 6.284 de kilometri pătrați, și cel de la Suceava, de 2.403 kilometri pătrați, deținut de Zeta Petroleum în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy, pe care se află câmpul gazeifer Climăuți.

Acordul dă acces părților implicate la anumite informații cu privire la concesiunile respective, printre care se numără date istorice legate de foraj și de prospecțiunile seismice executate. Cele două perimetre, de la Suceava și Bârlad, se află unul în prelungirea celuilalt.

Acordul privind schimbul de date a fost aprobat de către Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Proiectul inţial al Chevron pentru explorarea de gaze de şist pe o suprafaţă de 5.260 de kilometri pătraţi din vestul Ucrainei, depozit cu o capacitate estimată de 1.500 miliarde metri cubi, a fost respins de o comunitate locală, informează Reuters. Va urma un alt vot pentru care deputaţii din regiunea  Ivano-Frankivsk cer garanţii că eventuala exploatare nu va pune în pericol mediul din zonă. Chiar şi presupunând că această regiune va accepta proiectul, Chevron va mai avea nevoie de aprobarea unui al doilea consiliu din regiunea Lviv pentru ca acordul să fie încheiat.

În România e mult mai... simplu. Asta pentru că bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. Aşa că se decide la centru, iar cum centrul e departe, nu se simt probleme de mediu.

La centru însă, atât Kievul cât şi Bucureştiul au aceleaşi argumente când susţin gazele de şist: independenţa de gazele scumpe din Rusia.

Pentru blocul Olesska, care face obiectul acestei discuţii, Chevron şi-a propus investiţii iniţiale de 350 milioane de dolari, şi asta doar pentru a verifica valoarea comercială a depozitului de gaze. Apoi eventual, pentru prima fază a extracţiei, compania americană a promis investiţii de 3 miliarde de dolari, a declarat Eduard Stavytsky, ministrul Energiei din Ucraina.

Revenind la România, Chevron a obţinut deja în iulie acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj şi explorarea gazelor de şist în trei zone din judeţul Vaslui, în ciuda opoziţiei mai multor consilii locale. Compania americană mai deţine concesiuni şi în Constanţa, zonă pentru care americanii au anunţat că vor iniţia studii seismice tot pentru trei perimetre.

De altfel, compania americană a semnat deja în 30 iulie cu Dafora un contract pe patru ani vizând lucrări de foraj la trei sonde în zonele Siliştea, Popeni şi Iana din Vaslui, contract de circa 10,38 milioane de dolari (fără TVA).

Chevron a acceptat să plătească aproape 2 milioane de dolari reprezentând amenzi și despăgubiri ca urmare a procesului intentat de municipalitatea orașului californian Richmond, pentru incendiul declanșat anul trecut la o rafinărie a companiei, în urma căruia mii de locuitori au ajuns la spital cu probleme respiratorii.

Chevron nu a contestat acuzațiile municipalității, care a învinuit compania de 6 încălcări ale legislației locale privind siguranța și sănătatea publică și la locul de muncă, și a semnat un acord cu aceasta privind amenzile și compensațiile pe care urmează să le plătească.

Incendiul a izbucnit în august 2012, rafinăria respectivă fiind cea mai mare din regiunea San Francisco, cu o capacitate de procesare de 245.000 de barili de țiței pe zi. Cauza a fost explozia unei conducte corodate de la secția de distilare a rafinăriei, care încălzește uleiuri la temperaturi extreme și le transferă ulterior către alte instalații de procesare. Focul a ridicat nori groși de fum negru deasupra golfului San Francisco, aceștia putând fi văzuți de la kilometri distanță.

Accidentul afectase deja bilanțul companiie, întrucât lucrările de reparații au obligat Chevron să opereze rafinăria la o capacitate redusă cea mai mare parte a anului trecut. În plus, suspendarea temporară a producției la respectiva rafinărie, care reprezenta 10% din capacitatea de rafinare combustibili de pe coasta de Vest, a dus la scumpirea benzinei și motorinei în regiune.

În plus, agenția californiană de stat însărcinată cu supravegherea siguranței și sănătății la locul de muncă a amendat Chevron cu 1 milion de dolari, amendată contestată de companie. Incendiul a stârnit ample proteste în rândul comunităților locale. În weekend, poliția a arestat sute de participanți la un miting de protest împotriva Chevron, care se adunaseră în fața rafinăriei pentru a marca trecerea unui an de la incendiu.

În total, Chevron va plăti 1,3 milioane de dolari reprezentând amenzi și penalități, 575.000 de dolari agențiilor guvernamentale locale, pentru acoperirea costurilor legate de intervențiile de urgență pentru înlăturarea efectelor incendiului și alți 145.000 de dolari unui fond destinat formării de muncitori calificați pentru industria energiei regenerabile.

De asemenea, Chevron se va afla sub supraveghere specială timp de 3 ani și jumătate, interval în care va fi obligată să inspecteze și să verifice în detaliu toate conductele susceptibile să sufere anumite tipuri de coroziune.

Cei de la Chevron spun că i-au despăgubit deja pe locuitori, precum și instituțiile locale, pentru costurile medicale și de intervenție legate de incendiu.

„Suntem hotărâți să continuăm să ne optimizăm procedurile legate de siguranța funcționării rafinăriei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Chevron, Melisa Ritchie. În plus, Chevron susține că a început instalarea la rafinărie a unui sistem de monitorizare a aerului, investiție în valoare de „mai multe milioane de dolari”.

Chevron - acuzată de "neglijență intenționată"

Orașul californian Richmond a dat în judecată compania de petrol și gaze Chevron, la un an după ce un incendiu masiv survenit la o rafinărie a companiei a acoperit orașul de fum și a obligat mii de persoane să ceară îngrijiri medicale, după ce s-au confruntat cu probleme respiratorii. Mai mult, municipalitatea din Richmond îi acuză pe cei de la Chevron că au neglijat intenționat și cu bună știință siguranța publică prin modul în care au asigurat mentenanța rafinăriei respective.

Orașul Richmond a cerut judecătorilor să îi oblige pe cei de la Chevron să plătească despăgubiri pentru acoperirea costurilor cu îndepărtarea efectelor incendiului, cu intervențiile de urgență ale autorităților și pentru prejudiciile aduse orașului. Suma solicitată nu a fost precizată.

„Solicităm despăgubiri pentru prejudiciile aduse orașului Richmond și locuitorilor săi, dar, mai important, vrem să obligăm Chevron să își reformeze cultura corporatistă și să ne asigurăm că astfel de accidente nu vor mai avea loc”, a declarat Frank Pitre, unul dintre avocații care reprezintă municipalitatea la proces.

În reclamația sa, municipalitatea acuză Chevron că s-a preocupat mai mult maximizarea profitului și a primelor pentru conducerea executivă decât de asigurarea unei mentenanțe adecvate a rafinăriei, care să țină seama de siguranța publică, omițând să verifice și să repare temeinic o țeavă corodată de la o instalație a acesteia.

În același document se arată că incendiul ar fi putut fi evitat, citându-se totodată mai mult de 10 incidente similare în care au fost implicați cei de la Chevron în ultimii 20 de ani.

Ulterior, o investigație oficială a dus la concluzia că incendiul s-a declanșat din cauza acelei țevi și că Chevron a ignorat mai multe avertismente cu privire la starea proastă a țevii și la riscurile implicate. Chevron a fost amendată cu 1 milion de dolari, după ce a fost obligată să plătească despăgubiri de 10 milione de dolari unor locuitori afectați de incendiu, spitalelor locale și unor agenții guvernamentale.

Dezinteres, dar și reglementări defectuoase

În reclamația municipalității Richmond la adresa Chevron se subliniază că firma a acordat doar în 2011 prime în valoare totală de 52,8 milioane dolari celor mai importanți directori ai ei, continuând totodată să ignore avertismentele cu privire la riscurile pentru siguranța publică ale rafinăriei sale din oraș.

În replică, un purtător de cuvânt al Chevron a declarat că procesul nu reprezintă decât o formă de a risipi resursele orașului, constituind încă un exemplu de guvernare păguboasă.

Incendiul a izbucnit în seara zilei de 6 august 2012 și a umplut orașul Richmond de nori groși de fum. Deși nimeni nu a suferit răni grave, locuitorilor li s-a ordonat să rămână la adăpost în locuințe timp de 6 ore, iar mii de persoane au fost tratate în lunile următoare de probleme respiratorii.

În aprilie, agenția federală americană însărcinată cu supravegherea siguranței instalațiilor chimice (US Chemical Safety Board) a anunțat, în urma unei inspecții, că sistemul de reglementări în domeniu al statului California este defectuos și că este nevoie de mai multă exigență și atenție pentru a preveni accidentele și a asigura siguranța unor instalații de mare risc precum rafinăria Chevron din Richmond.

Frank Pitre, avocatul care reprezintă orașul Richmond, a mai precizat că municipalitatea a așteptat un an de zile înainte de a intenta proces, întrucât spera să cadă la o înțelegere amiabilă cu cei de la Chevron. La rândul său, consilierul local Tom Butt a spus că reprezentanții municipalității s-au întâlnit de trei ori cu cei ai Chevron înainte de a decide să dea firma în judecată.

Miting de protest

Cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la incendiul de pe 6 august 2012, peste 2.000 de oameni au participat la un marș de protest pe străzile din Richmond și au demonstrat în fața rafinăriei Chevron din oraș.

Peste 200 de persoane au fost arestate pentru nesupunere, inclusiv un activist în vârstă de peste 90 de ani, moment în care mulțimea a scandat „Arestați-i pe cei de la Chevron!”. Rafinăria Chevron din Richmond este cel mai mare angajator, dar și cel mai mare poluator din oraș.

Unul dintre protestatari, Doria Robinson, a declarat că nu e ușor să trăiești lângă rafinăria Chevron și că testele de impact asupra mediului derulate de autorități sunt insuficiente și lipsite de credibilitate.

„Incendiul de anul trecut a produs pagube culturilor mele organice și, de atunci, nimic nu s-a schimbat în comportamentul Chevron”, a spus ea.

Henry Clark, de la ONG-ul West County Toxics Coalition, a spus că Chevron nu este câtuși de puțin „un veci bun”. „Vrem să fie trași la răspundere atât cei de la Chevron, cât și funcționarii publici aleși. Operațiunile Chevron sunt un pericol pentru siguranța publică. Compania trebuie să-și îmbunătățească standardele”, a declarat acesta.

Un alt protestatar, venit din Auburn, de la 100 de kilometri de Richmond, a spus că accidentul care a declanșat incendiul a fost cauzat de neglijență. „Dacă Chevron ar fi cheltuit bani pentru a-și pune la punct facilitățile de producție, nu s-ar fi întâmplat niciodată așa ceva”, a declarat protestatarul.

Compania americană de petrol și gaze Chevron a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist în cele trei zone din judeţul Vaslui, decizia fiind luată de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui, transmite Mediafax.

Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Vaslui a emis acordul de mediu pentru ca societatea Chevron România să amplaseze sonde de foraj de explorare în cele trei zone deţinute în concesiune în judeţul Vaslui.

Decizia a fost luată în urma analizei răspunsurilor date de către compania petrolieră la problemele ridicate de populaţie în timpul dezbaterilor publice din urmă cu o săptămână din comunele Băceşti, Pungeşti şi Găgeşti.

"În urma parcurgerii procedurii şi a analizei documentelor depuse de titularul proiectelor, s-a ajuns la concluzia că sunt respectate cerinţele legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte protecţia mediului. Proiectele acordului de mediu pentru cele trei locaţii unde urmează să fie amplasate sonde de foraj de explorare a structurii geofizice a subsolului sunt postate pe site-ul APM Vaslui în vederea depunerii eventualelor observaţii obiective", a declarat, pentru Mediafax, directorul APM Vaslui, Mădălina Nistor.

La începutul anului au obținut certificate de urbanism

În baza acordurilor de mediu date de către APM Vaslui şi a altor documente solicitate la eliberarea certificatelor de urbanism, societatea Chevron România va putea obţine autorizaţia de construcţie de la Consiliul Judeţean Vaslui pentru sondele de explorare pentru identificarea eventualelor zăcăminte de gaze de şist.

Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie şi ianuarie, certificate de urbanism pentru cele trei zone din judeţul Vaslui unde compania americană Chevron vrea să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. Cu valabilitate de un an, cele trei certificate de urbanism au fost emise pentru suprafeţe extravilane cuprinse între 35.000 de metri pătraţi şi 73.400 de metri pătraţi de teren din zona localităţilor Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).

Dezbateri publice asupra raportului de mediu pe tema amplasării sondelor de explorare a gazelor de şist în zone din judeţul Vaslui au avut loc, la începutul lunii iulie, la Băceşti şi Pungeşti, unde discuţiile au fost calme, în timp ce la Găgeşti unii localnici au avut obiecţii, deşi nu citiseră documentul.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, în 9 iulie, că nu există "niciun fel de risc" pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist şi că "poziţiile" exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt "în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de şist, nu de explorare".

Premierul francez exprimă poziția guvernului său, Ponta face glume proaste

Guvernul francez exclude aprobarea exploatării gazelor de şist şi va investi în energie regenerabilă, a declarat prim-ministrul francez, Jean-Marc Ayrault, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta spunând că "asta cu gazele de şist nu mai traducem".

Premierul francez a răspuns astfel unei întrebări pe tema gazelor de şist care i-a fost adresată de jurnalişti francezi în conferinţa de presă susţinută, joi, împreună cu Ponta.

"Poziţia Guvernului francez este extrem de clară. Preşedintele Republicii şi eu am declarat deja în numeroase ocazii (..) că este clar exclusă exploatarea gazelor de şist în Franţa, în prezent, şi nu a fost dată nicio autorizaţie în acest sens", a afirmat Ayrault.

Ayrault a adăugat că Guvernul de la Paris are o strategie de tranziţie energetică şi că gazele de şist nu intră în discuţie pentru această strategie.

"Obiectivul nostru este să reducem consumul de energie şi în particular de energie bazată pe combustibili fosili", a mai spus premierul francez, precizând că Guvernul de la Paris va investi masiv în energia regenerabilă.

Având în vedere că era vorba de ultimul răspuns din cadrul conferinţei de presă, cei doi premieri s-au grăbit să plece, însă presa română a solicitat traducerea răspunsului premierului francez.

"Asta cu gazele de şist nu mai traducem, da?!", a replicat, însă, la solicitare, râzând, premierul Ponta.

În Franța, fracturarea hidraulică e uneori rea, alteori bună

Statul francez are planuri foarte serioase cu privire la dezvoltarea de resurse de energie geotermală din rocile aflate la adâncime, în crusta pământului. Aceste resurse ar urma să fie eliberate prin utilizarea unor metode de foraj despre care industria petrolieră susține că sunt similare cu mult-hulita fracturare hidraulică folosită pentru exploatarea de hidrocarburi din șisturi bituminoase, pe care Franța a interzis-o în 2011.

Fostul ministru al Mediului din guvernul de la Paris, Delphine Batho, a acordat două licențe de explorare geotermală în cursul lunii februarie și a precizat că încă 18 solicitări de astfel de licențe se află în faza de examinare și verificare. O parte dintre companiile care au solicitat licențe intenționează să permeabilizeze rocile subterane printr-un proces denumit „stimulare”, care presupune detonarea în adâncime a unui amestesc de apă cu acizi în fisurile rocilor, pentru eliberarea căldurii vulcanice.

Acest proces este în bună măsură similar cu fracturarea hidraulică, utilizată, de exemplu, de companiile de petrol și gaze din Statele Unite pentru exploatarea minerală a șisturilor bituminoase, metodă care constă în pomparea la mare adâncime și cu mare presiune a milioane de litri de apă sărată, amestecată cu un „cocktail” de substanțe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane și eliberarea hidrocarburilor. Metoda prezintă riscuri de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificare a activităților seismice în zonele de exploatare.

„Acordarea de licențe de explorare pentru proiecte de dezvoltare a energiei geotermale creează un dublu standard. Metodele de foraj folosite de acestea sunt similare cu fracturarea hidraulică”, spune șeful Uniunii Franceze a Industriilor Petroliere, Jean-Louis Schilansky.

La începutul anului, atât directorul general al Chevron România SRL, Cristian Căciulescu, cât şi soţia acestuia, Delia Căciulescu, care ocupa funcţia de director financiar, şi-au dat demisia. Cel puţin aceasta este varianta oficială. Cu această ocazie, directorul general şi-a vândut participaţia de 20% din firmă cu circa 1,1 milioane de dolari. În mod ciudat, cele două demisii au avut loc tocmai într-o perioadă în care perspectivele pozitive ale afacerilor gigantului american prindeau contur în România, fapt confirmat şi de aprobarea obţinută recent pentru lucrările de explorare de pe litoralul Mării Negre.

În general nimeni nu pleacă dintr-o companie tocmai atunci când aceasta începe să meargă bine, decât dacă obţine un preţ bun pentru plecarea sa ori dacă e dat afară de acţionari. În actuala situaţie, Cristian Căciulescu a vândut acţiunile către Chevron Global Energy Inc., care deţinea deja 25% din firma din Romania, astfel că Chevron Global Energy şi-a majorat participaţia la 45%. Celălalt acţionar este Texaco Overseas Holdings Inc., cu 55%.

Adunarea Generală a Asociaţilor a aprobat vânzarea în cauză “pentru un preţ total de 1.095.966 dolari SUA (din care urmează a se reţine impozitele datorate conform legii). Asociatul vânzător, Cristian Căciulescu, confirmă că a primit preţul datorat, conform contractului de cesiune părţi sociale încheiat cu Chevron Global Energy Inc. şi că nu are alte pretenţii sau cereri faţă de asociatul cumpărător”.

Compania are drepturi de explorare şi exploatare gaze de șist pentru trei perimetre de la malul mării şi pentru altul în Vaslui. Deocamdată, compania nu are nicio operaţiune de extracţie activă în România. Thomas Holst , actualul director al Chevron Romania Exploration and Production, s-a arătat în ultima perioadă extrem de încrezător în aprobările care urmau să vină din partea autorităţilor, aprobări care nu au întârziat să apară.

Pe de altă parte, Chevron România a avut pierderi în ultimii ani, pe plan local, în ciuda unor rulaje situate în jurul a 50 de milioane de lei. Adevăratele profituri sunt aşteptate însă abia după confirmarea eficienţei procesului de exploatare, profituri care pot apoi să vină foarte bine şi de pe burse, la un simplu zvon că se începe exploatarea.