România a reluat importurile de gaz rusesc din Ucraina, conducând la o majorare cu 50% a cantităților totale importate în iulie

 România a reluat în iulie importurile de gaz rusesc pe ruta ucraineană, după ce timp de 3 luni, prin punctele de import Medieșul Aurit și Isaccea nu a intrat niciun MWh în țară, tot importul mutându-se pe ruta ungară. Principala explicație ar putea fi repornirea de către Miliardarul Ioan Nicolae a combinatului chimic Viromet.

Astfel, începând cu 1 iulie, prin conducta de import Isaccea au început să fie zilnic importate cantități cuprinse între 10 și 25 mii MWh, cantitățile de gaz importate pe ruta ungară rămânând la maximul capacității de import, de 52 mii MWh/zi.

Cu alte cuvinte, au fost zile în care România a importat cu 50% mai mult decât în lunile precedente. La mediile zilnice înregistrate, foarte probabil, importul lunar de gaze se va majora în iulie de la 1,2 TWh (cantitatea importată lunar în aprilie și mai) la 1,8-2 TWh.

Ioan Niculae a anunțat la începutul lunii trecute că a repornit combinatul Viromet și că acesta va produce metanol cu gaze achiziționate din import. Potrivit lui Niculae, consumul, deci și importul zilnic ar fi de 22 milioane metri cubi, aproximativ 22.000 MWh/zi, cantitate apropiată de importurile efectuate în ultima lună prin conducta de la Isaccea dedicată alimentării pieței autohtone.

Compania, printre puținele neintrate în insolvență din grupul Interagro, a terminat anul trecut cu pierderi de aproape 23 milioane lei, la o cifră de afaceri de 31,61 milioane lei, precum și datorii totale de peste 160 milioane lei, iar la 31 martie 2019 datora bugetelor statului restanțe în sumă de peste 14 milioane lei.

Ulterior, Profit.ro a anunțat că Ioan Niculae, la un moment dat cel mai bogat român, vinde combinatul chimic Viromet Victoria unui român care deține în Italia o companie de trading de îngrășăminte, metanol și alte produse chimice și care a preluat recent și operatorul portuar SCAEP Giurgiu Port.

Astfel, potrivit informațiilor Profit.ro, Viromet va fi preluat prin intermediul unei firme înființate anul acesta în România și controlate integral de către SCAEP Giurgiu Port. Tranzacția poate fi finalizată luna viitoare. În prezent, Viromet este deținut de Niculae prin intermediul offshore-ului cipriot Whitbread Holdings Limited, care are aproape 98% din capitalul social al combinatului, deținere în valoare nominală de peste 46 milioane lei.

Operatorul portuar de marfă este controlat în proporție de peste 78% de către omul de afaceri Gabriel Ticea. Acesta deține și conduce în Italia o firmă de trading de îngrășăminte, metanol și alte produse chimice, Romital SRL, cu sediul principal în Milano.

După cum a relatat Profit.ro, Niculae vrea să vândă și combinatul chimic Ga Pro Co Chemicals Săvinești, intrat anul trecut în faliment. Lichidatorul judiciar al combinatului negociează cu mai mulți investitori preluarea acestuia.

În aprilie, Ioan Niculae amenința că își va alimenta combinatele numai cu gaze de import și le ura producătorilor autohtoni să facă un foc mare în Piața Victoriei cu gazele din producția internă. "Vreau să-i văd (pe producătorii români de gaze - n.r.) ce vor face. Și nu trebuie să ajungem în 2022, dacă se va importa gaz. Să presupunem că eu îmi import tot gazul pentru fabricile mele, trei miliarde de metri cubi! Ce vor face ei cu gazul (din producția internă - n.r.)? Că nici în pământ nu mai pot să-l bage. O să facă ce a zis acel oficial din Ungaria, dacă tot ne-am distrus industria chimică și petrochimica. «O să facem un foc mare în Piața Victoriei și să ne uitam toți la el»", spunea Niculae într-un comunicat Interagro.

Tot în aprilie, reprezentanții a cinci fabrici producătoare de îngrășăminte din grupul Interagro, printre care Viromet, plus Ioan Niculae însuși în numele Interagro, au cerut o audiență la premierul Viorica Dăncilă, “cu speranța” de a identifica împreună o soluție pentru reluarea producției în combinate.

Varianta inițială a OUG nr. 114/2018 prevedea că și consumatorii industriali de gaze precum combinatele lui Niculae urmau să primească materie primă de producție internă la preț plafonat de 68 lei/MWh, însă prevederea a fost eliminată ulterior prin OUG nr. 19/2019. Niculae susținea însă că nici prima variantă nu ar fi fost mulțumitoare, căci combinatele sale ar fi urmat să primească volume de gaze de producție internă mult prea mici față de necesar.