Guvernul prelungește cu 16 ani concesiunile Romgaz pentru 9 perimetre de gaze, estimează că va încasa în plus din redevențe 21 milioane lei în următorii 5 ani

Guvernul va prelungi cu câte 16 ani, până în 2030, durata acordurilor de concesiune semnate cu producătorul Romgaz pentru un număr de 9 perimetre de exploatare de gaze naturale, acorduri de concesiune care ar urma să expire la finalul acestui an, și estimează că, în urma prelungirii acordurilor, va încasa în plus la bugetul de stat în următorii cinci ani, din redevențele plătite de companie pentru producția nou extrasă, suma totală de 21,14 milioane lei.

În acest sens, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a elaborat trei proiecte de hotărâri de Guvern, prin care se prelungesc acordurile de concesiune pentru perimetrele Bozed Vest, Corunca Nord, Cușmed, Enciu, Găiceana și Șincai din Transilvania, Glăvănești și Tămășești din Moldova, precum și Vlădeni din Muntenia, județul Dâmbovița.

Toate aceste acorduri ar urma să expire la finalul acestui an, iar ANRM intenționează să organizeze la începutul anului viitor o licitaţie internaţională pentru concesionarea a 36 de perimetre de hidrocarburi. Perimetrele Romgaz care fac obiectul proiectelor de HG de prelungire cu 16 ani a acordurilor de concesiune au fost adjudecate de producătorul de gaze controlat de statul român prin dare directă în administrare de către Guvern, nu prin câștigarea de concursuri publice de oferte.

Romgaz este unic titular de acord petrolier și operator pentru 8 dintre cele 9 perimetre.

La perimetrul Vlădeni, Romgaz deține o cotă de participare de 100% la producția de bază de gaze naturale şi o cotă de participare de 50% la producția suplimentară de gaze naturale şi la producția altor forme de petrol obținute din perimetru, precum şi calitatea de operator pentru producția de bază de gaze naturale. Partener la concesiune este compania Amromco, care deține o cotă de participare de 50% la producția suplimentară de gaze naturale şi la producția altor forme de petrol obținute din perimetru, precum și calitatea de operator pentru producția suplimentară de gaze naturale.

Potrivit ANRM, ca urmare a lucrărilor petroliere şi investițiilor realizate de titular pe zăcămintele comerciale de pe perimetrele respective, au fost identificate rezerve suplimentare de gaze naturale, a căror exploatare este justificată din punct de vedere economic. Titularul acordurilor petroliere a întocmit şi prezentat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale studii tehnico-economice de evaluare a resurselor geologice şi a performanţelor în exploatare pentru zăcămintele comerciale, în baza cărora rezervele dovedite suplimentare au fost confirmate prin încheieri emise de ANRM, stabilindu-se un nou an limită a exploatării economice pentru fiecare zăcământ în parte.

Câți bani va încasa în plus statul

ANRM estimează că, prin continuarea exploatării gazelor naturale în perimetrele care fac obiectul proiectelor de HG de prelungire cu 16 ani a acordurilor de concesiune, se va consemna un impact financiar pozitiv total asupra veniturilor bugetare, pe o perioadă de 5 ani (2015 – 2019), de 21,14 milioane lei, reprezentând redevențe petroliere la nivelul actual al cotelor procentuale din valoarea producției brute extrase, prevăzute de Legea petrolului nr. 238/2004.

Pentru perimetrele Bozed Vest, Corunca Nord, Cușmed, Enciu, Găiceana și Șincai, veniturile bugetare suplimentare totale pe următorii cinci ani au fost estimate la 14,16 milioane lei, avându-se în vedere un nivel al redevenței petroliere de 7,5% din valoarea producției brute pentru zăcământul comercial Șincai și un nivel de 3,5% din valoarea producției brute pentru restul perimetrelor.

Pentru perimetrele Glăvănești și Tămășești, estimarea este de 6,46 milioane lei, avându-se în vedere un nivel al redevenței petroliere de 7,5% din valoarea producției brute extrase până în anul 2017, apoi de 3,5% din valoarea producției brute extrase pentru zăcământul comercial Glăvănești și un nivel de 3,5% din valoarea producției brute extrase pentru zăcământul comercial Tămășești.

Pentru perimetrul Vlădeni, estimarea este de 0,52 milioane lei, avându-se în vedere un nivel al redevenței petroliere de 3,5% din valoarea producției brute.

Bugetul a profitat de scumpirea gazelor

În primele nouă luni ale acestui an, ca urmare a creșterii prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă proprie, cheltuielile Romgaz cu redevențele datorate statului au crescut, atât în ceea ce privește redevențele pentru producția propriu-zisă (cu 28,59%, la 204,801 milioane lei), cât și în ceea ce privește redevențele pentru înmagazinare, (cu 35,42%, la 9,211 milioane lei).

Potrivit Legii petrolului, la gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.

Profitul net al Romgaz a crescut cu 40% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2013, la 1,113 miliarde lei, ca urmare a majorării prețului mediu de vânzare a gazelor cu 29%, la 673,8 lei/mia de metri cubi, precum și a creșterii cantității de gaze vândute cu 7,65%, la 3,835 miliarde de metri cubi, aceste două elemente având o influență pozitivă cumulată asupra veniturilor companiei de 718 milioane lei.

Ce urmează

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevențe petroliere, suma de 1.218.351.300 lei, în creștere strict marginală, cu 0,01%, față de anul anterior (1.218.218.456 lei), potrivit contului de execuție bugetară pe 2013. Guvernul a anunțat recent că va menține neschimbat anul viitor regimul și nivelul redevențelor pentru petrol și gaze.

Potrivit Legii petrolului nr. 238/2004 și acordurilor petroliere în vigoare, actulele cote de redevență vor putea fi modificate prin lege doar pentru eventuale noi acorduri de concesiune care ar urma să fie semnate de Guvern, nu și pentru cele aflate în prezent în derulare. În cazul celor din urmă, redevențele ar putea fi modificate doar de comun acord, în urma unor negocieri între Executiv și companiile concesionare, prin amendarea respectivelor acorduri petroliere.

Guvernul a prelungit, recent, până la 31 decembrie 2015, impunerea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători din liberalizarea prețurilor la gaze naturale, a celui de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, în primul rând a petrolului, și a celui pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural.

Guvernul estimează că anul viitor va încasa 245,6 milioane lei din impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, 743,2 milioane lei din impozitul pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale şi 114,6 milioane lei din impozitul pe veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale - în total, 1,103 miliarde lei.

Un nou impozit

Bugetul de stat a încasat în total 413,34 milioane lei anul trecut de pe urma noilor impozite impuse sectorului energetic și extractiv. Statul a avut și în 2014 încasări semnificative din aceste trei forme de suprataxare, dar și din nou introdusul impozit pe construcțiile speciale, așa-numita taxă de stâlp.

În plus, din 2016, Guvernul ar putea impune companiilor producătoare de hidrocarburi un nou impozit, pe lângă redevențele petroliere pe care acestea le plătesc pentru producția de țiței și gaze extrasă, noul impozit urmând să suprataxeze profitul înregistrat de aceste companii strict din activitățile upstream, de explorare și producție.

Astfel, potrivit surselor Energy Report, pe lângă redevențele specifice sectorului de petrol și gaze, impozitul pe construcții speciale și impozitul pe profit de 16%, pe care îl datorează toți agenții economici din România, companiile producătoare de hidrocarburi ar urma să plătească și o suprataxă pe profitul obținut strict din activitatea de producție de țiței și gaze, respectiv pe diferența dintre veniturile obținute din vânzarea producției și costurile obținerii acestei producții.

La stabilirea bazei de impunere a impozitului general pe profit de 16% se iau în calcul, în cazul producătorilor de petrol și gaze, și alte venituri și cheltuieli decât cele legate strict de activitatea de producție. Noua suprataxă pe profitul obținut din activitățile upstream ar viza doar veniturile și cheltuielile legate direct de extracția producției de hidrocarburi.